România Liberă, februarie 1983 (Anul 41, nr. 11898-11921)

1983-02-01 / nr. 11898

Începînd de astăzi, in întreaga ţară Recensămîntul animalelor Aşa cum am mai anunţat, azi începe recensămîntul animalelor domestice, acţiune de o deosebită însemnătate economică şi politică. Pe baza datelor ce se vor obţine de către personalul special desemnat, date care trebuie să fie exacte şi amănunţite privind efectivele de animale existente în unităţile agricolă socialiste şi gospodăriile populaţiei, se vor putea lua măsuri eficiente pentru dezvoltarea continuă a zootehniei şi creşterea producţiei animale, pentru sprijinirea crescătorilor de animale în sporirea numărului şi ameliorarea raselor, ceea ce va duce în final la creşterea veniturilor băneşti. In acelaşi timp, pe baza datelor înregistrate se vor putea întocmi programe de producere şi de folosire a furajelor, punînduse un accent deosebit ne folosirea la maxim a suprafeţelor afectate, pe creşterea ponderei leguminoaselor bogate în proteină, pe valorificarea pajiştilor naturale şi a produselor secundare din producţia vegetală într-o măsură corespunzătoare. Cunoaşterea exactă a situaţiei efectivelor de animale sub raport numeric şi calitativ va permite stabilirea unor măsuri zooveterinare corespunzătoare care să ducă la păstrarea stării de sănătate şi la evitarea pierderilor datorate îmbolnăvirilor accidentale sau a unor boli de nutriţie. După cum se ştie, datorită constantei preocupări, în sectorul zootehnic există o bună situaţie sanitar-veterinară, pe teritoriul ţării neexistînd nici un fel de epizootii, în vederea folosirii depline a fondului funciar, a posibilităţilor existente, la Conferinţa Naţională a partidului şi la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, s-a stabilit ca fiecare unitate agricolă socialistă, fiecare gospodărie din mediul rural să crească un număr corespunzător de animale şi păsări. Existenţa unor date certe privind situaţia în acest domeniu va da posibilitatea să se îmbunătăţească programele de autoaprovizionare teritorială, să se stabilească direcţiile în care trebuie acordat sprijinul necesar, precum şi volumul investiţiilor viitoare pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a zootehniei. Se va cunoaşte pe această cale numărul exact de purcei şi pui de o zi de care au nevoie gospodăriile populaţiei pentru dezvoltarea zootehniei folosind resursele de care dispun, suprafeţele de pajişti, inclusiv cele puse la dispoziţie de sectorul silvic. Din cele arătate reiese clar că recensămîntul , animalelor domestice constituie pentru un an şi chiar pentru o perioadă mai mare punctul de plecare in vederea ridicării pe o nouă treaptă de dezvoltare a acestei importante ramuri a agriculturii. De aici concluzia firească că în primul rînd cei ce deţin animale care fac obiectul recensămîntului trebuie să furnizeze recenzorilor date precise, să permită şi să înlesnească acestora — sau organelor de control — verificarea la faţa locului a realităţii datelor declarate. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare care răspund de întreaga activitate de recenzare a animalelor din unitatea administrativ teritorială în care funcţionează trebuie să urmărească, cu cea mai mare atenţie, ca recensămîntul să se desfăşoare cu respectarea strictă a prevederilor Decretului Consiliului de Stat din 6 ianuarie 1982. ( Th. M.). Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLI Nr. 11891 Marţi 1 februarie 1983 6 pagini 50 bani SUB SEMNUL ÎNDEPLINIRII / EXEMPLARE A PLANULUI Adunările generale ale oamenilor muncii In atmosfera de puternică mobilizare a tuturor resurselor ţării pentru atingerea ritmului de creştere economică şi de dezvoltare generală prevăzute pentru 1983, în aceste zile marcate de vibrantele manifestări dedicate omagierii a 50 de ani de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi aniversării zilei sale de naştere, de chemările la întrecere şi angajamentele vizînd realizarea exemplară a sarcinilor cuprinse in documentele Conferinţei Naţionale a partidului şi în hotărîrea Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, forumurile democraţiei muncitoreşti — adunările generale ale oamenilor muncii — se întrunesc într-o nouă rundă pentru a lua în dezbatere conţinutul unei substanţiale agende de lucru. Programul de desfăşurare prevede încheierea lucrărilor la 15 februarie, pentru adunările din întreprinderi şi instituţii, şi pînă la 25 februarie la centralele industriale şi unităţile asimilate acestora. Ca întotdeauna, de la instituţionalizarea acestui organism democratic de conducere colectivă, lucrările sesiunii din ianuariefebruarie ale adunărilor generale sunt mai cuprinzătoare. In acest an, pe ordinea de zi figurează următoarele puncte, care vor fi discutate şi aprobate separat : " Darea de seamă, pe bază de bilanţ, a consiliului oamenilor muncii privind activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în realizarea planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli al întreprinderii pe anul 1982 9 Angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe anul 1983 9 Programul unitar de măsuri tehnico-economice şi politico-organizatorice aprobat de adunarea generală din octombrie — noiembrie 1982, completat şi îmbunătăţit cu toate măsurile necesare în vederea realizării integrale a planului şi angajamentelor • Desemnarea şi aprobarea uzinelor, fabricilor, atelierelor, formaţiilor de lucru fruntaşe pe întreprindere, cum şi a oamenilor muncii fruntaşi în întrecerea socialistă pe 1982 6 Contractul colectiv de muncă pe anul 1983 9 Programul de reexaminare şi îmbunătăţire a normelor de muncă. 9 Aprobarea, în condiţiile legii, a propunerilor de scoatere din funcţiune a fondurilor fixe uzate. 9 Informarea asupra stadiului aplicării Legii privind participarea cu părţi sociale a oamenilor muncii din unităţile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică 9 Aprobarea volumului anual al depunerilor, pe ansamblul unităţii, de participare a oamenilor muncii, cu părţi sociale la fondul de dezvoltare a întreprinderii . Alegerea reprezentanţilor oamenilor muncii în C.O.M. • Alegerea unui reprezentant al oamenilor muncii, muncitor care lucrează direct în producţie, în funcţia de vicepreşedinte al consiliului oamenilor muncii pe întreprindere • Confirmarea în funcţie a cadrelor din conducerea unităţii : directorul, directorul tehnic şi de producţie sau inginerul-şef, directorul adjunct comercial, contabilul-şef, precum şi alte cadre care ocupă funcţii de conducere similare • Confirmarea în funcţie a preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi vicepreşedinţilor C.O.M. • Alegerea reprezentanţilor oamenilor muncii din întreprinderi pentru adunările generale pe centrale. Aşadar, „pachetul de probleme“ este destul de consistent, ceea ce impune, în spiritul democraţiei noastre socialiste, deplina responsabilitate muncitorească în analizarea fiecărui subiect de discuţie. Exigenţele anului 1982, încheiat în general cu rezultate pozitive, nu au fost satisfăcute pe deplin în toate întreprinderile şi în toate subunităţile acestora. De aceea, dezbătind modul în care consiliile oamenilor muncii au condus activitatea pentru îndeplinirea planului pe 1982, participanţii la discuţii au datoria să dezvăluie lipsurile şi neajunsurile care au împiedicat desfăşurarea normală a proceselor de producţie în 1982 (şi care mai dăinuie) şi, totodată, să prezinte propuneri şi soluţii în vederea înlăturării acestor neajunsuri — în scopul folosirii cît mai complete a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă de care dispune unitatea respectivă, generalizării experienţei pozitive a colectivelor fruntaşe şi a celor mai valoroase cadre din întreprindere. Propunerile şi măsurile suplimentare — care vor fi aprobate în completarea celor din octombrie-noiembrie '82 — vor fi cu adevărat benefice dacă vor viza cu prioritate asigurarea producţiei fizice planificate, depăşirea „fără limită superioară“ a sarcinilor in ramurile producătoare de materii pricme, cărbune şi ţiţei, iar unde există posibilităţi certe de desfacere pe piaţa externă şi aprovizionarea tehnico-materială asigurată, producţii suplimentare pentru export peste prevederile planului pe acest an. Experienţa acumulată, creşterea gradului de înţelegere a fenomenelor economice, criteriile mai riguroase de apreciere a eficienţei trebuie să accentueze viziunea cu totul nouă, din punct de vedere calitativ asupra întrecerii socialiste, a conţinutului angajamentelor asumate, întrecerea, urmărind firul director al întregii activităţi din acest an, are menirea de a potenţa eforturile şi de a le canaliza pe direcţiile opţiunilor primordiale , dezvoltarea mai rapidă a bazei energetice şi de materii prime, reducerea continuă a consumurilor materiale, de combustibil şi energie electrică, dezvoltarea intensivă a producţiei, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al produselor, reintegrarea în circuitul economic a materialelor refolosibile, creşterea continuă şi substanţială a productivităţii muncii şi a eficienţei economice. Pentru stabilirea angajamentelor şi a măsurilor care vor susţine rea. Uzarea acestora, adunările generale dispun de preţioase îndrumare de lucru . programele speciale aprobate de Conferinţa Naţională a partidului în scopul soluţionării problemelor esenţiale ale economiei noastre naţionale în actuala etapă de dezvoltare. Se ştie că fiecărei unităţi îi revin o seamă de sarcini din aceste programe, iar aceste sarcini trebuie realizate în întregime. După cum, pentru a se asigura o calitate superioară a muncii şi a producţiei, sporirea productivităţii şi creşterea eficienţei, o atenţie specială trebuie acordată modului în care se acţionează pentru aplicarea indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind ridicarea pregătirii tehnico-profesionale a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, inclusiv a maiştrilor şi inginerilor. Creşterea eficienţei nu este posibilă fără înrădăcinarea unei mentalităţi noi, superioare, privind gospodărirea mijloacelor Ing. Artur Ioan (Continuare in pag. a 2-a) Cu rezultate bune se prezintă după prima lună a noului an petroliştii schelei de extracţie Tirgovişte, unitate care a chemat la întrecere pentru prinderile de profil din ţară. Creşterea productivităţii muncii pe fiecare schimb de lucru obţinută prin ridicarea gradului de exploatare a sondelor, a permis colectivului dîmboviţean să expedieze beneficiarilor în avans o cantitate de ţiţei necesară pentru realizarea unui plus de aproape 3 000 tone derivate. OMAGIU CTITORULUI AVIAŢIEI ROMÂNEŞTI MODERNE Cerinţele impetuoase ale dezvoltării revoluţionare a economiei naţionale pot fi satisfăcute, in modul cel mai eficient, prin existenta, in cadrul ansamblului industriei producătoare de bunuri materiale, a unor industrii de vîrf, care, dezvoltîndu-se intr-o strinsă interdependenţă cu alte industrii din sistem, să se conjuge cu acestea, devenind factori de propulsie pentru întreaga economie, elemente de „catalizare“ şi potenţare maxima a valorilor materiale şi umane de care se dispune. Industria de aviaţie constituie, fără îndoială, un astfel de factor de stimulare a progresului tehnic, economic şi social. Ea reprezintă totodată "şi un mijloc de asigurare a independenţei patriei noastre socialiste, de apărare a cuceririlor revoluţionare ale poporului, a fiinţei noastre naţionale. Iată de ce, identificîndu-se pe deplin cu năzuinţele şi interesele fundamentale ale poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al P.C.R., preşedintele României, a înţeles să deschidă larg căile renaşterii, dezvoltării şi ridicării pe trepte superioare a aviaţiei româneşti, prin luarea, în anul 1988, a istoricei hotărîri de înfiinţare a Centralei industriale de aviaţie, hotărîre ce constituie actul de naştere a industriei aeronautice române moderne. Dezvoltarea puternică, pe baze noi, a industriei de aviaţie în România, în contextul dezvoltării multilaterale, la un nivel ridicat, a întregii industrii şi economii naţionale, reprezintă nu numai o concepţie realistă, etervăzătoare a partidului nostru, a secretarului său general, ci şi un act politic fundamental, profund patriotic. Accentul pus pe dezvoltarea industriei aeronautice, excepţionalul interes de care se bucură aviaţia din partea conducerii superioare de partid şi de stat, constituie un exemplu strălucit de ceea ce s-ar putea defini strategie românească intr-unul din domeniile dezvoltării sociale strategie care nu urmăreşte numai proclamarea unui deziderat, fie el şi major, el se impune ca o opţiune fundamentală şi, în acelaşi timp, practică, avînd o linie tactică, limpede conturată şi ferm transpusă in viaţă. Intr-adevăr, un amplu program, iniţiat şi urmărit, pe parcursul realizării lui, de însuşi preşedintele Nicolae Ceauşescu, stă la baza multiplelor şi complexelor activităţi desfăşurate pentru dezvoltarea industriei aeronautice româneşti canalizate pe patru direcţii principale şi anume : asigurarea unei puternice, moderne şi dinamice baze materiale ; conceperea şi fabricarea de aeronave de toate categoriile, la nivelul cel mai avansat pe plan internaţional şi competitive pe piaţa mondială ; stimularea cercetării şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice, precum şi a ingineriei tehnologice, în toate domeniile ştiinţelor aeronautice ; ridicarea la nivelul necesar, atît cantitativ cît şi calitativ a învăţământului aeronautic de toate gradele : profesional, liceal şi universitar. Bazele au fost puse, condiţiile au fost create, opera de reconstruire a aviaţiei româneşti a început. Dar nu fără dificultăţi şi nu fără eforturi deosebite. Rămânerea în urmă era mare. Cadrele de specialitate erau puţine şi dispersate în diferite unităţi economice din ţară. Experienţa de organizare şi conducere era insuficientă. Dar secretarul general al partidului a ştiut să mobilizeze toate forţele existente, să le insufle voinţa şi entuziasmul necesar şi să le inspire credinţa fermă în reuşita finală. In faţa minunatelor perspective ce li se deschideau, îndelung visate de ei, entuziaştii aviaţiei s-au aliniat cu dăruire întru înfăptuirea acestei măreţe opere, răspunzînd, cu bucurie şi elan patriotic, avintatei chemări a conducătorului partidului şi statului. Industria aeronautică română, aflată în plină dezvoltare, dispune astăzi de şapte mari unităţi de producţie şi de un puternic institut de cercetare şi inginerie tehnologică. A fost creată, in cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, Facultatea de aeronave, care, la mai mulţi ani, furnizează industriei aeronautice cadre de ingineri cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi tehnică, al căror aport la concepţia şi realizarea avioanelor româneşti, s-a şi făcut simţit din plin. Se construieşte, sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi al ţării, marea platformă a indutriei aeronautice de la Băneasa, viitoarea cetate a aviaţiei româneşti. Experienţa constructorilor români de aeronave s-a îmbogăţit şi dezvoltat considerabil prin realizarea, după licenţe sau în concepţie proprie, a unor tipuri de avioane, planoare şi elicoptere, din care exemplificăm : avionul de turism „Britten Norman“, avionul de şcoală şi antrenament „YAR-52“, avioanelor utilitare IAR-823 şi IAR-827, avionul de antrenament IAR-825, elicopterele fabricate după licenţele franceze : „Alouette III“ şi „Puma“, precum şi numeroase modele de planoare şi motoplanoare de înaltă performanţă. Un mare număr de aparate de zbor, din cele menţionate, au fost livrate sau sunt în curs de livrare, pe diverse pieţe internaţionale. In cooperare cu Iigoslavia s-a realizat, aflîndu-se in fabricaţie de serie, avionul cu reacţie IAR-93, echipat cu motoare Rolls Royce, care se produc, în licenţă, la întreprinderea „Turbomecanica“ din Bucureşti. Sunt în fază de concepţie şi realizare şi alte avioane cu reacţie moderne, cu performanţe superioare. Nu se poate încheia sumara şi incompleta listă a realizărilor, obţinute de industria română de aviaţie, fără a menţiona remarcabila izbîndă a avionului de transport mediucurier „ROMBAC . 1-11“, construit la întreprinderea de Avioane din Bucureşti, în colaborare cu firma engleză „British Aerospace“. Cu ocazia scoaterii din hangar a primului exemplar din seria ROMBAC 1-11 şi prezentării lui specialiştilor şi ziariştilor români şi străini, conducătorii firmei engleze, cu care s-a colaborat, au rostit cuvinte de apreciere la adresa competenţei cadrelor de muncitori şi specialişti din România, a calităţii lucrărilor executate la întreprinderea de Avioane din Bucureşti, a modului in care s-a desfăşurat cooperarea dintre cele două ţări. ROMBAC 1-11 şi-a luat zborul în faţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi cu alţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului a vizitat, în luna septembrie 1982, întreprinderea de Avioane din Bucureşti. Moment de referinţă cu valoare de simbol, evoluţia maiestuoasă şi sigură a marii păsări, argintii, în faţa promotorului industriei aeronautice moderne a patriei noastre, a produs o vie impresie şi o adîncă satisfacţie tuturor celor care sunt părtaşi la opera de înălţare peste timp a „aripilor româneşti“. Şi, totuşi, această culme nu este decât o treaptă. O treaptă care, în viziunea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, va fi urmată de încă multe altele. Se va dezvolta în continuare, în ritm intens, fabricaţia avioanelor mici pentru legături rapide, a celor sanitare, agricole, de şcoală şi antrenament , se va amplifica cercetarea ştiinţifică şi se va realiza deplina ei integrare cu producţia, în vederea Dr. ing. Constantin Teodorescu (Continuare in pag. a 5-a) 1 CINCINALUL CRONICA ANULUI III FLUVIUL DE METAL De mai mulţi ani sîntem ţinuţi la curent — prin presă, prin radio şi televiziune, prin acel fluid al informaţiilor care circulă parcă de la sine într-o colectivitate solidarizată de aceleaşiaspiraţii — cu construcţia şi darea succesivă în funcţiune a diferitelor unităţi integrate în Combinatul siderurgic de la Galaţi. Şi iată că in prezent noua reşedinţă a h oţelului românesc este aproape complet edificată, singurele lucrări care se mai fac avînd caracterul unor finisări şi retuşuri. Specialiştii le numesc completări de fluxuri, diversificări de producţie, extinderi, modernizări, printre ele figurină şi adăugarea unor noi compartimente de servire, cum ar fi o fabrică de bioxid de carbon. Eforturile uriaşe, aproape supraomeneşti, făcute de-a lungul a peste două decenii pentru realizarea unor lucrări de investiţii de patruzeci miliarde lei nu se mai desfăşoară acum în specifica scenografie a genezei — cu macarale, excavatoare, autobasculante învăluite în praful şi huruitul şantierului —, ci se resorb în interiorul vastelor hale, unde oamenii veghează zi şi noapte arderea focului, în furnale la temperaturi comparabile cu cele de la suprafaţa soarelui, unde calculatoarele electronice clipesc silenţios şi inteligent din sutele lor de beculeţe de semnalizare, unde maşini puternice, harnice, neobosite prelucrează necontenit fonta şi oţelul pregătindu-le pentru a intra în componenţa altor maşini, necesare industriei noastre şi exportului. Deşi mă aflu pe platformă de cîteva ore, încă n-am reuşit să găsesc un loc de pe care să pot cuprinde cu privirea întreaga panoramă a celor, o mie trei sute de hectare acoperite de giganticul conglomerat de uzine. Aici funcţionează alte unităţi de măsură decit cele folosite în mod curent. Amploarea activităţii poate fi doar sugerată, gindindu-ne de exemplu, că numărul oamenilor care lucrează în combinat şi în celelalte cîteva întreprinderi şi instituţii aferente de pe platformă se apropie de cincizeci de mii. în interiorul combinatului nu tepoţi deplasa pe jos există linii de autobuze şi staţii exact ca intr-un oraş. Există, de asemenea, o reţea de căi ferate care, puse cap la cap, ar depăşi distanţa dintre Galaţi şi Craiova, trenurile industriale de uz intern fiind tractate de peste o sută de locomotive, iar traficul total întrecîndu-l pe acela al oricărei regionale C.F.R. din ţară, în biroul lui Gheorghe Teodorescu, secretar al Comitetului de partid, care mi-a dat cu amabilitate toate explicaţiile necesare, am văzut o... carte de telefoane, cuprinzînd numai numerele din combinat, în orice caz, de jos, de la sol, realizarea unei fotografii a combinatului este imposibilă, singurele imagini cuprinzătoare fiind probabil cele realizate din avion.. Toate aceste unităţi, departe de a reprezenta o însumare aleatorie, se completează reciproc şi funcţionează după principiul perfectei sincronizări, ca un imens angrenaj. Dintre cele patru uzine numite convenţional „tehnologice“ fac parte uzina cocsochimică, care produce cocs pentru furnale şi valorifică subprodusele rezultate din distilarea cocsului, uzina aglomerare furnale, formată din şase furnale de mare capacitate producătoare de fontă (furnalul numărul şase avînd, de exemplu, o capacitate de trei mii cinci sute metri cubi şi o producţie de două milioane şi jumătate tone fontă anual), uzina de oţelării refractare, compusă din trei blocuri de oţelării (dintre care două dispun de secţii de turnare continuă, procedeu foarte modern şi economicos) şi uzina de laminate plate, care realizează anual peste douăzeci de miliarde lei producţie (şi care vinde o parte din această producţie unor beneficiari exigenţi din diferite ţări socialiste, precum şi din S.U.A., din R.F.G., din Franţa, din Iran, din Irak, din India, din America Latină şi din alte părţi ale lumii). Celelalte patru uzine, numite tot în mod convenţional „de deservire“ (deşi în realitate au o importanţă la fel de mare în ansamblul activităţii combinatului), sunt uzina de producere şi distribuire a energiei în siderurgie (care furnizează cu promptitudine electricitate, abur tehnologic, aer comprimat şi oxigen), uzina de piese de schimb şi reparaţii (numai valoarea pieselor de schimb manipulate anual aici se ridică la un miliard şi jumătate de lei), uzina de exploatare a transporturilor (care se ocupă de vehicularea numai în incinta combinatului a zeci de milioane de tone de materiale anual) şi uzina de reparaţii cuptoaresiderurgice (în a cărei rază de acţiune intră nu numai cuptoarele propriu-zise, ci şi preîncălzitoarele, convertizoarele, uriaşele recipiente de transport căptuşite cu cărămidă refractară, etc.), în afară de aceste unităţi componente ale combinatului, pe platforma din vestul Galaţiului se mai află întreprinderea de construcţii, montaj şi reparaţii siderurgice Galaţi, întreprinderea de utilaj greu pentru construcţii Galaţi, întreprinderea electrocentrale şi Institutul de cercetări şi proiectări pentru produse plate şi acoperiri metalice, vestitul I.C.P.P.A.M., despre care va fi vorba intr-un reportaj viitor. Imensele cantităţi de minereu, de cărbune şi de alte materiale care sosesc fără întrerupere pe platformă — aduse de nave fluviale şi de lungi trenuri şi preluate de benzi rulante — intră în toată această succesiune de compartimente ca într-o singură maşină miraculoasă care transformă munţii de pămînt roşcat sau cenuşiu în stive de laminate strălucitoare. Nici un compartiment nu poate stagna pentru că periclitează funcţionarea tuturor celorlalte compartimente. Din această condiţionare reciprocă provine marea, copleşitoarea răspundere care revine fiecărui sector în parte şi care conferă o , neobişnuită tensiune,. AI. Ştefânescu (Continuare în pag. a 2-a) * . I , I 1 E ■? v ;.v ■■'V Igpffl ^»sabrt Mesaje şi telegrame adresate tovarăşului E^Icolae Ceauşescu din întreaga ţară cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate revoluţionară şi a zilei de naştere (în pagina a 3-a) Mesaje de felicitare de peste hotare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (în pagina a 6-a) w mmmm Turbine pentru microhidrocentrale DEVA . La întreprinderea de producţie industrială pentru construcţii căi ferate s-a realizat o turbină destinată microhidrocentralelor de pe riurile de munte cu debit mic de apă. Colectivul întreprinderii va produce anul acesta 20 turbine de acest gen, care se realizează în cadrul unui plan de colaborare cu unităţi de specialitate din Reşiţa. (I. Cojocaru) Cronometru electronic ORADEA : Profesorul Bartos Elekes din Oradea este autorul unui cronometru electronic cu afişare analogică, brevetat ca invenţie. Aparatul lucrează în sistem continuu, cel mai mic timp capabil să-l măsoare fiind o zecime dintr-o milisecundă. Pentru observarea fenomenului supus cronometrării, aparatul foloseşte bariera de lumină în locul contactoarelor mecanice, fiind construit din circuite integrate şi tranzistorizate româneşti. Cronometrul este destinat laboratoarelor şcolare, în special celor de fizică şi va fi produs la cerere, de cooperativa „Teleprecizia“ din Oradea, unde s-a şi executat prototipul. (Virgil Lazăr) Surori siameze La Botoşani, în urmă cu 6 luni, s-au născut două gemene siameze. Mama lor este Elena Boaru, filatoare la întreprinderea textilă „Moldova“, mamă a încă trei copii. Fetiţele Sia-Lina şi Meza- Gherghina s-au aflat sub observaţia medicală a dr. Gabriel Ionescu, de la Clinica de chirurgie infantilă şi ortopedie din Iaşi. Se va încerca operaţia de separare, existînd şanse reale de sipravieţuire a celor două fetiţe. (Petre Mihai Băcanu) Laborator zoo-veterinar nuclear La Institutul agronomic ,.Dr. Petru Groza“ din Cluj- Napoca s-a realizat prin autodotare un laborator de zootehnie şi medicină veterinară nucleară. In cadrul lui, se fac studii metabolice complexe cu trasori radioactivi, investigaţii radioizotopice, aplicarea diagnosticului timpuriu al producţiilor zootehnice, elaborarea de metode specifice cu trasori radioactivi pentru cercetări fundamentale etc. Aici s-a utilizat şi prima instalaţie românească de dozare în vitro a hormonilor cu izotopi radioactivi — realizatăin colaborare cu Institutul de fizică nucleară din Bucureşti —, precum şi instalaţia pentru explorări dinamice în vivo a animalelor, cu analiza electrotehnică. Concomitent, s-a făcut şi testarea primei truse româneşti pentru diagnosticul precoce al gestaţiei la animale prin izotopi radioactivi, de mare importanţă pentru dezvoltarea zootehniei şi a producţiilor animaliere. (L. Virgil) Aparatura electronică medicala Colectivul de proiectanţi de la întreprinderea de Electronică Industrială, din care au făcut parte ing. Vasile Ionaşcu şi fizicianul Claudiu Minovici, cu concursul Institutului de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică (responsabil de produs ing. Daniel Bobircă) au creat și omologat cîteva aparate electronice de uz medical de o deosebită valoare practică. Este vorba de Romverter, cu trei variante, Monipat 102 cu două variante, Respirotahimetru cu afisaj digital și Cardiotahimetru cu afisaj digital. Aceste aparate monitorizează şi vizualizează pe osciloscop şi înregistrator electrocardiograma în derivaţiile standard, pulsul periferic, ritmul cardiac şi respiratoriu şi alte operaţii. Produsele asigură, de asemenea, aplicarea de proceduri de terapie intensivă în afecţiunile cardiace. (C. Şerban) .