România Liberă, februarie 1983 (Anul 41, nr. 11898-11921)

1983-02-01 / nr. 11898

­ Începînd de astăzi, in întreaga ţară Recensămîntul animalelor Aşa cum am mai anunţat, azi începe recensămîntul animalelor domestice, acţiune de o deose­bită însemnătate economică şi politică. Pe baza datelor ce se vor obţine de către personalul special desemnat, date care tre­buie să fie exacte şi amănunţite privind efectivele de animale e­­xistente în unităţile agricolă so­cialiste şi gospodăriile populaţi­ei, se vor putea lua măsuri efi­ciente pentru dezvoltarea conti­nuă a zootehniei şi creşterea producţiei animale, pentru spri­jinirea crescătorilor de animale în sporirea numărului şi ameli­orarea raselor, ceea ce va duce în final la creşterea veniturilor băneşti. In acelaşi timp, pe baza date­lor înregistrate se vor putea în­tocmi programe de producere şi de folosire a furajelor, punîndu­­se un accent deosebit ne folosi­rea la maxim a suprafeţelor a­­fectate, pe creşterea ponderei le­guminoaselor bogate în proteină, pe valorificarea pajiştilor na­turale şi a produselor secundare din producţia vegetală într-o măsură corespunzătoare. Cu­noaşterea exactă a situaţiei efec­tivelor de animale sub raport numeric şi calitativ va permite stabilirea unor măsuri zooveteri­­nare corespunzătoare care să ducă la păstrarea stării de sănă­tate şi la evitarea pierderilor datorate îmbolnăvirilor acciden­tale sau a unor boli de nutriţie. După cum se ştie, datorită cons­­­tantei preocupări, în sectorul zootehnic există o bună situaţie sanitar-veterinară, pe teritoriul ţării neexistînd nici un fel de epizootii, în vederea folosirii depline a fondului funciar, a posibilităţilor existente, la Conferinţa Naţiona­lă a partidului şi la Plenara lăr­gită a Consiliului Naţional al A­­griculturii, Industriei Alimenta­re, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, s-a stabilit ca fiecare u­­nitate agricolă socialistă, fiecare gospodărie din mediul rural să crească un număr corespunzător de animale şi păsări. Existenţa­­ unor date certe privind si­tuaţia în acest domeniu va da posibilitatea să se îmbunătă­ţească programele de autoapro­­vizionare teritorială, să se stabi­lească direcţiile în care trebuie acordat sprijinul necesar, pre­cum şi volumul investiţiilor vi­itoare pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a zootehniei. Se va cunoaşte pe această cale numărul exact de purcei şi pui de o zi de care au nevoie gos­podăriile populaţiei pentru dez­voltarea zootehniei folosind re­sursele de care dispun, suprafe­ţele de pajişti, inclusiv cele puse la dispoziţie de sectorul silvic. Din cele arătate reiese clar că recensămîntul , animalelor do­mestice constituie pentru un an şi chiar pentru o perioadă mai mare punctul de plecare in ve­derea ridicării pe o nouă treap­tă de dezvoltare a acestei im­portante ramuri a agricul­turii. De aici concluzia fi­rească că în primul rînd cei ce deţin animale care fac obiectul recensămîntului trebuie să fur­nizeze recenzorilor date precise, să permită şi să înlesnească a­­cestora — sau organelor de con­trol — verificarea la faţa locu­lui a realităţii datelor declarate. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare care răs­pund de întreaga activitate de recenzare a animalelor din uni­tatea administrativ teritorială în care funcţionează trebuie să urmărească, cu cea mai mare a­­tenţie, ca recensămîntul să se desfăşoare cu respectarea stric­tă a prevederilor Decretului Consiliului de Stat din 6 ianua­rie 1982. ( Th. M.). Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLI Nr. 11891 Marţi 1 februarie 1983 6 pagini 50 bani SUB SEMNUL ÎNDEPLINIRII / EXEMPLARE A PLANULUI Adunările generale ale oamenilor muncii In atmosfera de puternică mo­­bilizare a tuturor resurselor ţă­rii pentru atingerea ritmului de creştere economică şi de dez­voltare generală prevăzute pentru 1983, în aceste zile mar­cate de vibrantele manifestări dedicate omagierii a 50 de ani de activitate revoluţionară a to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi aniversării zilei sale de naştere, de chemările la întrecere şi an­gajamentele vizînd realizarea exemplară a sarcinilor cuprinse in documentele Conferinţei Na­ţionale a partidului şi în hotă­­rîrea Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, forumurile democraţiei muncitoreşti — a­­dunările generale ale oamenilor muncii — se întrunesc într-o nouă rundă pentru a lua în dezbatere conţinutul unei sub­stanţiale agende de lucru. Pro­gramul de desfăşurare prevede încheierea lucrărilor la 15 fe­bruarie, pentru adunările din întreprinderi şi instituţii, şi pînă la 25 februarie la centra­lele industriale şi­­ unită­ţile asimilate acestora. Ca întotdeauna, de la instituţionali­­zarea acestui organism demo­cratic de conducere colectivă, lucrările sesiunii din ianuarie­­februarie ale adunărilor gene­rale sunt mai cuprinzătoare. In acest an, pe ordinea de zi figu­rează următoarele puncte, care vor fi discutate şi aprobate se­parat : " Darea de seamă, pe bază de bilanţ, a consiliului oa­menilor muncii privind activita­tea desfăşurată şi rezultatele obţinute în realizarea planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli al întreprinderii pe anul 1982 9 Angajamentele asu­mate în întrecerea socialistă pe anul 1983 9 Programul unitar de măsuri tehnico-economice şi politico-organizatorice aprobat de adunarea generală din oc­tombrie — noiembrie 1982, completat şi îmbunătăţit cu toate măsurile necesare în vederea realizării integrale a planului şi angajamentelor • Desemnarea şi aprobarea uzinelor, fabricilor, ateliere­lor, formaţiilor de lucru frun­taşe pe întreprindere, cum şi a oamenilor muncii frun­taşi în întrecerea socialistă pe 1982 6 Contractul colectiv de muncă pe anul 1983 9 Progra­mul de reexaminare şi îmbună­tăţire a normelor de muncă. 9 Aprobarea, în condiţiile legii, a propunerilor de scoatere din funcţiune a fondurilor fixe uzate. 9 Informarea asupra sta­diului aplicării Legii privind participarea cu părţi sociale a oamenilor muncii din unităţile economice de stat la consti­tuirea fondului de dezvoltare economică 9 Aprobarea volu­mului anual al depunerilor, pe ansamblul unităţii, de partici­­pare a oamenilor muncii, cu părţi sociale la fondul de dez­voltare a întreprinderii . Ale­gerea reprezentanţilor oameni­lor muncii în C.O.M. • Alege­rea unui reprezentant al oame­nilor muncii, muncitor care lu­crează direct în producţie, în funcţia de vicepreşedinte al consiliului oamenilor muncii pe întreprindere • Confirmarea în funcţie a cadrelor din condu­cerea unităţii : directorul, direc­torul tehnic şi de producţie sau inginerul-şef, directorul adjunct comercial, contabilul-şef, pre­cum şi alte cadre care ocupă funcţii de conducere similare • Confirmarea în funcţie a preşedintelui, prim-vicepre­­şedintelui şi vicepreşedinţilor C.O.M. • Alegerea reprezen­tanţilor oamenilor muncii din întreprinderi pentru adunările generale pe centrale. Aşadar, „pachetul de pro­bleme“ este destul de consis­tent, ceea ce impune, în spiri­tul­ democraţiei noastre socia­liste, deplina responsabilitate muncitorească în analizarea fie­cărui subiect de discuţie. Exi­genţele anului 1982, încheiat în general cu rezultate pozitive, nu au fost satisfăcute pe deplin în toate întreprinderile şi în toate subunităţile acestora. De aceea, dezbătind modul în care consi­liile oamenilor muncii au con­dus activitatea pentru îndepli­nirea planului pe 1982, partici­panţii la discuţii au datoria să dezvăluie lipsurile şi neajunsu­rile care au împiedicat desfă­şurarea normală a proceselor de producţie în 1982 (şi care mai dăinuie) şi, totodată, să prezinte propuneri şi soluţii în vederea înlăturării acestor neajunsuri — în scopul folosirii cît mai complete a bazei tehnico-mate­­riale şi a forţei de muncă de care dispune unitatea respec­tivă, generalizării experienţei pozitive a colectivelor fruntaşe şi a celor mai valoroase cadre din întreprindere. Propunerile şi măsurile suplimentare — care vor fi aprobate în completarea celor din octombrie-noiembrie '82 — vor fi cu adevărat bene­fice dacă vor viza cu prioritate asigurarea producţiei fizice pla­nificate, depăşirea „fără limită superioară“ a sarcinilor in ra­murile producătoare de materii pricm­e, cărbune şi ţiţei, iar unde există posibilităţi certe de des­facere pe piaţa externă şi apro­vizionarea tehnico-materială a­­sigurată, producţii suplimentare pentru export peste prevederile planului pe acest an. Experienţa acumulată, creş­terea gradului d­e înţelegere a fenomenelor economice, crite­riile mai riguroase de apreciere a eficienţei trebuie să accen­tueze viziunea cu totul nouă, din punct de vedere calitativ asupra întrecerii socialiste, a conţinutului angajamentelor asumate, întrecerea, urmărind firul director al întregii activi­tăţi din acest an, are menirea de a potenţa eforturile şi de a le canaliza pe direcţiile opţiu­nilor primordiale , dezvoltarea mai rapidă a bazei energetice şi de materii prime, reducerea continuă a consumurilor mate­riale, de combustibil şi energie electrică, dezvoltarea intensivă a producţiei, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al produselor, reintegrarea în circuitul econo­mic a materialelor­­ refolosibile, creşterea continuă şi substan­ţială a productivităţii muncii şi a eficienţei economice. Pentru stabilirea angajamentelor şi a măsurilor care vor susţine rea­. Uzarea acestora, adunările ge­nerale dispun de preţioase în­drumare de lucru . p­rogramele speciale aprobate de Conferinţa Naţională a partidului în scopul soluţionării problemelor esen­ţiale ale economiei noastre na­ţionale în actuala etapă de dez­voltare. Se ştie că fiecărei uni­tăţi îi revin o seamă de sarcini din aceste programe, iar aceste sarcini trebuie realizate în în­tregime. După cum, pentru a se asigura o calitate superioară a muncii şi a producţiei, sporirea productivităţii şi creşterea efi­cienţei, o atenţie specială tre­buie acordată modului în care se acţionează pentru aplicarea in­dicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind ridi­carea pregătirii tehnico-profe­­sionale a tuturor categoriilor de oameni ai muncii, inclusiv a maiştrilor şi inginerilor. Creşterea eficienţei nu este posibilă fără înrădăcinarea unei mentalităţi noi, superioare, pri­vind gospodărirea mijloacelor Ing. Artur Ioan (Continuare in pag. a 2-a) Cu rezultate bune se prezintă după prima lună a noului an petroliştii schelei de extracţie­­ Tirgovişte, unitate care a chemat la întrecere pentru prinderile de profil din ţară. Creşterea producti­vităţii muncii pe fiecare schimb de lucru obţinută prin ridicarea gradului de exploatare a sondelor, a permis colectivului dîmbo­­viţean să expedieze bene­ficiarilor în avans o can­titate de ţiţei necesară pentru realizarea unui plus de aproape 3 000 to­­­ne derivate. OMAGIU CTITORULUI AVIAŢIEI ROMÂNEŞTI MODERNE Cerinţele impetuoase ale dez­voltării revoluţionare a econo­miei naţionale pot fi satisfăcute, in modul cel mai eficient, prin existenta, in cadrul ansamblu­lui industriei producătoare de bunuri materiale, a unor indus­trii de vîrf, care, dezvoltîndu-se intr-o strinsă interdependenţă cu alte industrii din sistem, să se conjuge cu acestea, devenind factori de propulsie pentru în­treaga economie, elemente­­ de „catalizare“ şi potenţare maxi­ma a valorilor materiale şi umane de care se dispune. Industria de aviaţie constituie, fără îndoială, un astfel de fac­tor de stimulare a progresului tehnic, economic şi social. Ea reprezintă totodată "şi un mijloc de asigurare a independenţei patriei noastre socialiste, de apărare a cuceririlor revoluţio­nare ale poporului, a fiinţei noastre naţionale. Iată de ce, identificîndu-se pe deplin cu năzuinţele şi intere­sele fundamentale ale poporului român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al P.C.R., preşedintele Româ­niei, a înţeles să deschidă larg căile renaşterii, dezvoltării şi ridicării pe trepte superioare a aviaţiei româneşti, prin luarea, în anul 1988, a istoricei hotă­­rîri de înfiinţare a Centralei industriale de aviaţie, hotărîre ce constituie actul de naştere a industriei aeronautice române moderne. Dezvoltarea puternică, pe baze noi, a industriei de aviaţie în România, în contextul dezvol­tării multilaterale, la un nivel ridicat, a întregii industrii şi economii naţionale, reprezintă­­ nu numai o concepţie­ realistă, etervăzătoare a partidului nos­tru, a secretarului său general, ci şi un act politic fundamental, profund patriotic. Accentul pus pe dezvoltarea industriei aeronautice, excep­ţionalul interes de care se bucură aviaţia din partea condu­cerii superioare de partid şi de stat, constituie un exemplu stră­lucit de ceea ce s-ar putea de­fini strategie românească in­tr-unul din domeniile dezvol­­tării sociale strategie care nu urmăreşte numai proclamarea unui deziderat, fie el şi major, el se impune ca o opţiune fundamentală şi, în acelaşi timp, practică, avînd o linie tactică, limpede conturată şi ferm tran­spusă in viaţă. Intr-adevăr, un amplu pro­gram, iniţiat şi urmărit,­ pe parcursul realizării lui, de însuşi preşedintele Nicolae Ceauşescu, stă la baza multi­plelor şi complexelor activităţi desfăşurate pentru dezvoltarea industriei aeronautice româneşti canalizate pe patru direcţii principale şi anume : asigurarea unei puternice, moderne şi di­namice baze materiale ; conce­perea şi fabricarea de aerona­ve de toate categoriile, la nive­lul cel mai avansat pe plan in­ternaţional şi competitive pe piaţa mondială ; stimularea cer­cetării şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice, precum şi a ingineriei tehnologice, în toate domeniile ştiinţelor aeronautice ; ridicarea la nivelul necesar, atît cantita­tiv cît şi calitativ a învăţă­mântului aeronautic de toate gradele : profesional, liceal şi universitar. Bazele au fost puse, condi­ţiile au fost create, opera de reconstruire a aviaţiei româneşti a început. Dar nu fără dificul­tăţi şi nu fără eforturi deose­bite. Rămânerea în urmă era mare. Cadrele de specialitate erau puţine şi dispersate în diferite unităţi economice din ţară. Experienţa de organizare şi conducere era insuficientă. Dar secretarul general al parti­dului a ştiut să mobilizeze toate forţele existente, să le insufle voinţa şi entuziasmul necesar şi să le inspire cre­dinţa fermă în reuşita finală. In faţa minunatelor perspective ce li se deschideau, îndelung visate de ei, entuziaştii aviaţiei s-au aliniat cu dăruire întru înfăptuirea acestei măreţe opere, răspunzînd, cu bucurie şi elan patriotic, avintatei chemări a conducătorului partidului şi statului. Industria aeronautică română, aflată în plină dezvoltare, dis­pune astăzi de şapte mari uni­tăţi de producţie şi de un pu­ternic institut de cercetare şi inginerie tehnologică. A fost creată, in cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti, Fa­cultatea d­e aeronave, care, la mai mulţi ani, furnizează in­dustriei aeronautice cadre de in­gineri cu o înaltă pregătire şti­inţifică şi tehnică, al căror aport la concepţia şi realizarea avioanelor româneşti, s-a şi făcut simţit din plin. Se con­struieşte, sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi al ţării, marea platformă a indu­­­­triei aeronautice de la Bă­neasa, viitoarea cetate a avia­ţiei româneşti. Experienţa constructorilor români de aeronave s-a îmbo­găţit­­ şi dezvoltat considerabil prin realizarea, după licenţe sau în concepţie proprie, a unor tipuri de avioane, planoare şi elicoptere, din care exemplifi­căm : avionul de turism „Brit­ten Norman“, avionul de şcoală şi antrenament „YAR-52“, a­­vioanelor utilitare IAR-823 şi IAR-827, avionul de antrena­ment IAR-825, elicopterele fa­bricate după licenţele franceze : „Alouette III“ şi „Puma“, pre­cum şi numeroase modele de planoare şi motoplanoare de înaltă performanţă. Un mare număr de aparate de zbor, din cele menţionate, au fost livrate sau sunt în curs de livrare, pe diverse pieţe internaţionale. In cooperare cu Iigoslavia s-a realizat, aflîndu-se in fabrica­ţie de serie, avionul cu reacţie IAR-93, echipat cu motoare Rolls Royce, care se produc, în licenţă, la întreprinderea „Turbomecanica“ din Bucureşti. Sunt în fază de concepţie şi realizare şi alte avioane cu reacţie moderne, cu perfor­manţe superioare. Nu se poate încheia sumara şi incompleta listă a realizări­lor, obţinute de­­ industria ro­mână de aviaţie, fără a men­ţiona remarcabila izbîndă a avionului de transport mediu­­curier „ROMBAC . 1-11“, con­struit la întreprinderea de Avioane din Bucureşti, în cola­borare cu firma engleză „Bri­­tish Aerospace“. Cu ocazia scoaterii din han­gar a primului exemplar din seria ROMBAC 1-11 şi prezen­tării lui specialiştilor şi ziariş­tilor români şi străini, condu­cătorii firmei engleze, cu care s-a colaborat, au rostit cuvinte de apreciere la adresa compe­tenţei cadrelor de muncitori şi specialişti din România, a ca­lităţii lucrărilor executate la întreprinderea de­ Avioane din Bucureşti, a modului in care s-a desfăşurat cooperarea din­­tre­ cele două ţări. ROMBAC 1-11 şi-a luat zbo­rul în faţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi cu alţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului a vizitat, în luna septembrie 1982, între­prinderea de Avioane din Bucureşti. Moment de referinţă cu va­loare de simbol, evoluţia maiestuoasă şi sigură a marii păsări, argintii, în faţa promo­torului industriei aeronautice moderne a patriei noastre, a produs o vie impresie şi o adîncă satisfacţie tuturor celor care sunt părtaşi la opera de înălţare peste timp a „aripilor româneşti“. Şi, totuşi, această culme nu este decât o treaptă. O treaptă care, în viziunea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, va fi urma­tă de încă multe altele. Se va dezvolta în continuare, în ritm intens, fabricaţia avioanelor mici pentru legături rapide, a celor sanitare, agricole, de şcoală şi antrenament , se va amplifica cercetarea ştiinţifică şi se va realiza deplina ei in­tegrare cu producţia, în vederea Dr. ing. Constantin Teodorescu (Continuare in pag. a 5-a) 1 CINCINALUL CRONICA ANULUI III FLUVIUL DE METAL De mai mulţi ani sîntem ţi­nuţi la curent — prin presă, prin radio şi televiziune, prin acel fluid al informaţiilor care circulă parcă de la sine într-o colectivitate solidarizată de a­­celeaşi­­aspiraţii — cu con­strucţia şi darea succesivă în funcţiune a diferitelor unităţi integrate­­ în Combi­natul siderurgic de la Galaţi. Şi iată că in prezent noua re­şedinţă a h oţelului românesc este aproape complet edifi­cată, singurele lucrări care se mai fac avînd caracte­rul unor finisări şi retuşuri. Specialiştii le numesc comple­tări de fluxuri, diversificări de producţie, extinderi, moderni­zări, printre ele figurină şi adăugarea unor noi comparti­mente de servire, cum ar fi o fabrică de bioxid de carbon. Eforturile uriaşe, aproape su­praomeneşti, făcute de-a lun­gul a peste două decenii pen­tru realizarea unor lucrări de investiţii de patruzeci mi­liarde lei nu se mai desfă­şoară acum în specifica sceno­grafie a genezei — cu maca­rale, excavatoare, autobascu­lante învăluite în praful şi hu­ruitul şantierului —, ci se re­sorb în interiorul vastelor hale, unde oamenii veghează zi şi noapte arderea focului, în­ furnale la temperaturi compa­rabile cu cele de la suprafaţa soarelui, unde calculatoarele electronice clipesc silenţios şi inteligent din sutele lor de beculeţe de semnalizare,­ unde maşini puternice, harnice, ne­obosite prelucrează necontenit fonta şi oţelul pregătindu-le pentru a intra în componenţa altor­ maşini, necesare industriei noastre şi exportului. Deşi mă aflu pe platformă de cîteva ore, încă n-am reuşit să găsesc­ un loc de pe care să pot cuprinde cu privirea în­treaga panoramă a celor, o mie trei sute de hectare acoperite de giganticul conglomerat de uzi­ne. Aici funcţionează alte uni­tăţi de măsură decit cele folo­site în mod curent. Amploarea activităţii poate fi doar suge­rată, gindindu-ne de exemplu, că numărul oamenilor care lu­crează în combinat şi în cele­lalte cîteva întreprinderi şi in­stituţii aferente de pe platfor­mă se a­propie de cincizeci de mii. în interiorul combinatului nu te­­poţi deplasa pe jos exis­tă linii de autobuze şi staţii exact ca intr-un oraş. Există, de asemenea, o reţea de căi fe­rate care, puse cap la cap, ar depăşi distanţa dintre Galaţi şi Craiova, trenurile industriale de uz intern fiind tractate de peste o sută de locomotive, iar traficul total întrecîndu-l pe acela al oricărei regionale C.F.R. din ţară, în biroul lui Gheor­­ghe Teodorescu, secretar al Comitetului de partid, care mi-a dat cu­ amabilitate toate expli­caţiile necesare, am văzut o... carte de telefoane, cuprinzînd numai numerele din combinat, în orice caz, de jos, de la sol, realizarea unei fotografii a com­binatului este imposibilă, sin­gurele imagini cuprinzătoare fiind probabil cele realizate din avion.. Toate aceste unităţi, departe de a reprezenta o însumare a­­leatorie, se completează reci­proc şi funcţionează după prin­cipiul perfectei sincronizări, ca un imens angrenaj. Dintre cele patru uzine numite convenţio­nal „tehnologice“ fac parte uzi­na cocsochimică, care produce cocs pentru furnale şi valori­fică subprodusele rezultate din distilarea cocsului, uzina aglo­merare furnale, formată din şase furnale de mare capaci­tate producătoare de fontă (furnalul numărul şase avînd, de exemplu, o capacitate de trei mii cinci sute metri cubi şi o producţie de două milioane şi jumătate tone fontă anual), uzi­na de oţelării refractare, com­pusă din trei blocuri de oţe­lării (dintre care două dispun de secţii de turnare continuă, procedeu foarte modern şi economicos) şi uzina de lami­nate plate, care realizează a­­nual peste douăzeci de miliarde lei producţie (şi care vinde o parte din această producţie unor beneficiari exigenţi din diferite ţări socialiste, precum şi din S.U.A., din R.F.G., din Franţa, din Iran, din Irak, din India, din America Latină şi din alte părţi ale lumii). Cele­lalte patru uzine, numite tot în mod­ convenţional „de deser­vire“ (deşi în realitate au o im­portanţă la fel de mare în an­samblul activităţii combinatu­lui), sunt uzina de producere şi distribuire a energiei în side­rurgie (care furnizează cu promptitudine electricitate, a­­bur tehnologic, aer comprimat şi oxigen), uzina de piese de schimb şi reparaţii (numai va­loarea pieselor de schimb ma­nipulate anual aici se ridică la un miliard şi jumătate de lei), uzina de exploatare a trans­porturilor (care se ocupă de vehicularea numai în incinta combinatului a zeci de milioa­ne de tone­ de materiale anual) şi uzina de reparaţii cuptoare­­siderurgice (în a cărei rază de acţiune intră nu numai cuptoa­rele propriu-zise, ci şi pre­­încălzitoarele, convertizoarele, uriaşele recipiente de transport căptuşite cu cărămidă refrac­tară, etc.), în afară de aceste unităţi componente ale combi­natului, pe platforma din ves­tul Galaţiului se mai află întreprinderea de construcţii, montaj şi reparaţii siderurgice Galaţi, întreprinderea de uti­laj greu pentru construcţii Ga­laţi, întreprinderea electrocen­­trale şi Institutul de cercetări şi proiectări pentru produse plate şi acoperiri metalice, vestitul I.C.P.P.A.M., despre care va fi vorba intr-un reportaj viitor. Imensele cantităţi de mine­reu, de cărbune şi de alte ma­teriale care sosesc fără între­rupere pe platformă — aduse de nave fluviale şi de lungi tre­nuri şi preluate de benzi ru­lante — intră în toată această succesiune de compartimente ca într-o singură maşină miracu­loasă care transformă munţii de pămînt roşcat sau cenuşiu în stive de laminate străluci­toare. Nici un compartiment nu poate stagna pentru că pericli­tează funcţionarea­ tuturor ce­lorlalte compartimente. Din a­­ceastă condiţionare reciprocă provine marea, copleşitoarea răspundere care revine fiecă­rui sector în parte şi care con­feră o , neobişnuită tensiune,. AI. Ştefânescu (Continuare în pag. a 2-a) * . I , I 1 E ■? v ;.v ■■'V Igpffl ^»sabrt Mesaje şi telegrame adresate tovarăşului E^Icolae Ceauşescu din întreaga ţară cu prilejul aniversării a 50 de ani de activitate revoluţionară şi a zilei de naştere (în pagina a 3-a) Mesaje de felicitare de peste hotare adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (în pagina a 6-a) w mmmm Turbine pentru micro­­hidrocentrale DEVA . La întreprinderea de producţie industrială pen­tru construcţii căi ferate s-a realizat o turbină destinată microhidrocentralelor de pe riurile de munte cu debit mic de apă. Colectivul întreprin­derii va produce anul acesta 20 turbine de acest gen, care se realizează în cadrul unui plan de colaborare cu unităţi de specialitate din Reşiţa. (I. Cojocaru­) Cronometru electronic ORADEA : Profesorul Bar­­tos Elekes din Oradea este autorul unui cronometru e­­lectronic cu afişare analogi­că, brevetat ca invenţie. A­­paratul lucrează în sistem continuu, cel mai mic timp capabil să-l măsoare fiind o zecime dintr-o milisecundă. Pentru observarea fenome­nului supus cronometrării, aparatul foloseşte bariera de lumină în locul contactoare­­lor mecanice, fiind construit din circuite integrate şi tran­zistorizate româneşti. Cro­nometrul este destinat labo­ratoarelor şcolare, în special celor de fizică şi va fi produs la cerere, de cooperativa „Te­­leprecizia“ din Oradea, unde s-a şi executat prototipul. (Virgil Lazăr) Surori siameze La Botoşani, în urmă cu 6 luni, s-au născut două geme­ne siameze. Mama lor este Elena Boaru, filatoare la în­treprinderea textilă „Moldo­va“, mamă a încă trei copii. Fetiţele Sia-Lina şi Meza- Gherghina s-au aflat sub ob­servaţia medicală a dr. Ga­briel Ionescu, de­ la Clinica de chirurgie infantilă şi or­topedie din Iaşi. Se va încer­ca operaţia de separare, exis­­tînd şanse reale de sipra­­vieţuire a celor două fetiţe. (Petre Mihai Băcanu) Laborator zoo-veterinar nuclear La Institutul agronomic ,.Dr. Petru Groza“ din Cluj- Napoca s-a realizat prin au­­todotare un laborator de zoo­tehnie şi medicină veterina­ră nucleară. In­ cadrul lui, se fac studii metabolice complexe cu trasori radioac­tivi, investigaţii radioizo­­topice, aplicarea diagnosti­cului timpuriu al producţii­lor zootehnice, elaborarea de metode specifice cu tra­sori radioactivi pentru cer­cetări fundamentale etc. Aici s-a utilizat şi prima instala­ţie românească de dozare în vitro a hormonilor cu izotopi radioactivi — realizată­­in colaborare cu Institutul de fizică nucleară din Bucureşti —, precum şi instalaţia pen­tru explorări dinamice în vivo a animalelor, cu analiza electrotehnică. Concomitent, s-a făcut şi testarea primei truse româneşti pentru diag­nosticul precoce al gestaţiei la animale prin izotopi ra­dioactivi, de mare importan­ţă pentru dezvoltarea zoo­tehniei şi a producţiilor ani­maliere. (L. Virgil) Aparatura electronică medicala Colectivul de proiectanţi de la întreprinderea de Elec­tronică Industrială, din care au făcut parte ing. Vasile Io­­naşcu şi fizicianul Claudiu Minovici, cu concursul Insti­tutului de Cercetare Ştiinţi­fică şi Inginerie Tehnologică (responsabil de produs ing. Daniel Bobircă) au creat și omologat cîteva aparate electronice de uz medical de o deosebită valoare practică. Este vorba de Romverter, cu trei variante, Monipat 102 cu două variante, Respirotahi­­metru cu afisaj digital și Cardiotahimetru cu afisaj digital. Aceste aparate moni­torizează şi vizualizează pe osciloscop şi înregistrator electrocardiograma în deri­vaţiile standard, pulsul peri­feric, ritmul cardiac şi respi­ratoriu şi alte operaţii. Pro­dusele asigură, de asemenea, aplicarea de proceduri de te­rapie intensivă în afecţiunile cardiace. (C. Şerban) .

Next