România Liberă, martie 1983 (Anul 41, nr. 11922-11948)

1983-03-01 / nr. 11922

La Tîrgovişte FILE DE CARNET Ultima oară cină treceam prin vechiul tîrg dintre riurt şi deal, acele „ruinuri“ cîntate de poetul gloriei trecute nu se ridicaseră de ajuns din uitare, pentru că nevoile modernizării erau multe şi intrau in grija edililor altui judeţ, cu­ simţ mai practic şi memorie mai scurtă. Devenit el­­însuşi capitală de judeţ, oraşul a renăscut ca pasărea fabuloasă, găsindu-şi elan şi putere destulă în solul şi subsolul dimboviţean, ca să dea un exemplu de în­frăţire a utilului cu frumosul, edificiind simultan in doi timpi (trecut şi viitor) cetatea de azi, adică : un municipiu elegant şi spaţios construit în spiritul evo­cării istorice, o industrie de vîrf (cetatea oţelului înalt aliat, plus două milioane de tone de ţiţei şi altele), agricultură şi zooteh­nie ca-n vremurile cele mai bune şi o dragoste de cultură de toţi împărtăşită. Intr-o asemenea epocă de emancipare am regăsit — revi­­talizat cu tot cuvenitul respect — şi tezaurul de amintiri care îi cheamă pe români la Tîrgo­vişte. Veniserăm să evocăm în străvechea cetate de scaun a Ţării Româneşti de dincoace de arcul carpatin, acel memorabil răstimp în care Matei Basarab — principe medieval de tip umanist, militar şi diplomat is­cusit şi ctitor, de cultură naţio­nală — a oferit acolo secolului al 17-lea un exemplu strălucit şi durabil pentru ceea ce istoria continentului a putut să con­semneze ca o permanenţă ro-Mih­nea Gheorghiu (Continuare în pag. a 5-a) ia «AOA marţi 1 marie 1701 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ■ I UII ■­­■ «1 A*»*» Anul ah nr. 11 zll „Democrafia muncitoreasca nu este o noţiune generală; ea înseamnă asumarea răspunderii de către adunarea generală, de către întregul colectiv de oameni ai muncii pentru buna funcţionare a întregii activităţi NICOLAE CEAUŞESCU Participare şi responsabilitate Cerem îngăduinţa cititorului nostru de a ne exprima cîteva impresii şi gmnduri în legătură cu evenimentul pe care l-au trăit Săptămina trecută cei ■ 13 000 de muncitori, ingineri şi tehni­cieni ai marii întreprinderi bucureştene „23 August“, şi, ală­turi de ei, cu ajutorul presei şi radioteleviziunii, milioanele de cetăţeni ai patriei noastre, care au putut urmări, în mare mă­sură pe viu, desfăşurarea vizi­tei de lucru şi apoi participarea secretarului general al partidu­lui la adunarea generală a mem­brilor acestei colectivităţi mun­citoreşti. Spunem că a fost un eveni­ment gîndindu-ne, în primul rînd desigur, la participanţii şi­ bene­ficiarii direcţi ai întilnirii cu conducătorul partidului şi sta­tului dar nu în mai mică măsu­ră, ci dimpotrivă, şi la milioane­le de oameni ai muncii, la cadre­le de conducere din toate între­prinderile, institutele şi institu­ţiile ţării, pentru care desfăşu­rarea­ vizitei de lucru, elemen­tele analizate pe parcursul ei, măsurile stabilite, cuvintul mun­citorilor in plenul adunării ge­nerale şi, mai ales, concluziile pe care le vor trage din remar­cabila şi atit de plina de învă­ţăminte cuvîntare a secretarului general al partidului se consti­tuie intr-un fond de idei de o mare bogăţie, izvor la rindul său de acţiuni remarcabile pe toate planurile. Cuvîntarea care, spunem noi, ar tr­ebui, şi credem că la ora aceasta şi efete, studiată de toţi cei cărora interesele sus­­penoare ale ţării dar şi intere­sele lor particulare, de satisfac­ţie materială şi spirituală, ii în­deamnă să caute mijloacele şi metodele cele mai eficiente pen­tru succesul activităţii lor şi propăşirea patriei. Pentru că, o afirmăm cu cer­titudine, situaţiile analizate şi soluţiile indicate sunt de o arden­tă, actualitate, dau răspuns uno­r preocupări „la zi“ ale celor ce muncesc, după cum multe din ele au ceea ce obişnuim noi să numim „bătaie, lungă“, sfera lor de interes cuprinzînd în fapt în­treaga economie naţională şi in primul rînd, vectorii ei princi­pali. Soluţii, am adăuga, gene­ratoare de încredere, de opti­mism, de curaj şi îndrăzneală pentru noi, toţi cei chemaţi să îndeplinim planul de stat pe 1933, programul partidului. A fost, neîndoielnic, un prilej de satisfacţie pentru fiecare ce­tăţean acela d­e a afla din sursa cea mai autorizată că prima lună a acestui an s-a soldat cu un bilanţ pozitiv la scara economiei naţionale, că planul pentru a­­­ceastă perioadă a fost depăşit, deşi se ştie că indicatorii lui sunt­­ substanţial superiori celui din a­­nul trecut şi ritmul de creştere este mai înalt. Am păşit cum s-ar spune „cu dreptul“ şi nu avem decit să urmăm îndemnul secre­tarului general al partidului pentru ca, menţinînd ritmul şi depăşirea obţinută să putem rea­liza depăşirea planului anual. Cu toate consecinţele benefice­­pe care le presupune aceasta. Căci, să nu uităm, obiectivul strategic al acestui, cincinal este trecerea României la un nou sta­diu de dezvoltare. Jaloanele acestui drum, pe care trebuie să-l străbată în ritm alert fiecare colectivitate mun­citorească, fiecare întreprinde­re, au fost reamintite cu acest prilej muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la „23 Au­gust“ dar nu mai puţin tuturor oamenilor muncii din întreprin­derile, institutele, din unităţile de producţie şi din organele e­­xecutive şi de sinteză ale ţării. Primul este neîndoielnic acela al realizării programelor apro­bate de Conferinţa Naţională privind producţia de energie şi de materii prime. Asupra aces­tui capitol credem că nu mai este cazul să insistăm, convinge­rea noastră fiind că nu­ există azi măcar un singur om care să nu fie conştient că echili­brul economiei naţionale şi nu numai al balanţei de plăţi ex­terne­­ffSta influenţat in cea mai mare măsură de măsura în care reuşim să reducem importul de purtători de energie şi de alte­ materii prime. Aceasta este baza dar, în a­­celaşi timp, doar una dintre con-' diţile puse de obiectivul ma­jor pe care ni l-am propus. Ce­lălalt element al binomului ii reprezintă, aşa cum ne arată to­varăşul Nicolae Ceauşescu, nu pentru prima dată desigur, dar cu un plus de fervoare, pro­blema obţinerii eficienţei şi rentabilităţii maxime. Eficienţă cu tot ceea ce pre­supune ea, în primul rind un salt revoluţionar in îmbunătăţi­rea radicală a tehnicităţii, a ca­lităţii, a fiabilităţii şi competi­tivităţii. „Noi, în România, spu­ne secretarul general al partidu­lui, trebuie să considerăm că suntem­, şi în domeniul tehnicii şi al industrializării, în plin pro­ces de înfăptuire a revoluţiei tehnico-ştiinţifice — şi trebuie să facem totul în toate domenii­le de activitate, pentru a obţi­ne produse şi tehnologii la ni­velele cele mai bune pe plan mondial, deoarece numai în a­­cest fel produsele româneşti vor fi competitive, se vor putea măsura şi vor putea concura cu produsele similare din străină­tate“. Mîndrie naţională ? încredere în capacitatea creatoare a po­porului tău ? Da, şi acestea de­sigur, dar în primul rind preo­cuparea pentru destinele na­ţionale, căci, o ştim bine, im­porturile de producţie, pe care trebuie să le facem, pretind ex­porturi, cel puţin în egală măsură. Şi nu orice fel de ex­port, ci export de produs accep­tat de piaţa mondială şi plătit corespunzător. Şi­ aceasta nu cîndva intr-un viitor nedefinit ci acum, în acest an. Sarcina trasată colectivului de la „23 Au­gust“ de a creşte cu 43—50 la sută. in 1983 producţia de mo­toare, compresoare şi altor pro­duse cerute de piaţa mondială, nu trebuie privită doar ca o sarcină fixată acestei mari uzi­ne, ci trebuie să constituie un indicator reprezentativ pentru toate unităţile care produc pen­tru export. Eficienţa, competitivitatea, s-a arătat în aceeaşi cuvîntare, tre­buie obţinute prin efortu­ri con­jugate de diferite planuri. Pro­ductivitatea muncii trebuie a­­dusă pină în 1985 la un nivel comparabil cu cel realizat în ţările dezvoltate din Europa. Şi aceasta înseamnă efort de mecanizare şi automatizare, şi mai ales de elaborare şi asi­milare de tehnologii noi. La fel, eficienţa economică maximă, competitivitatea tre­buie realizată in domeniul con­sumurilor de materii prime, ma­teriale, combustibili, energie, cu cheltuieli cit mai mici, ma­teriale de muncă şi financiare. In acest sens credem că toţi cei in drept au reţinut ideea de mare valoare, care conferă de fapt în actuala conjunctură un plus de competitivitate, şi anu­me, realizarea nu numai a unor produse care să înglobeze mai puţin metal, mai puţine mate­riale, mai puţina munca şi mai puţină energie ci şi produse care în acelaşi timp să reducă con­sumurile de energie şi materia­le la beneficiarii produselor, din ţară şi din străinătate. Iar pentru a obţine toate a­­cestea, a arătat secretarul gene­ral al partidului, se cer împli­nite cit mai repede cu putinţă două condiţii primordiale : ri­dicarea nivelului profesional, tehnic şi ştiinţific al tuturor oa­menilor muncii şi dezvoltarea democraţiei muncitoreşti, a au­­toconducerii şi autogestiunii. (Continuare in pag. a 5-a) M. Radian SINTEZEDin gîndirea social-politică a preşedintelui Nicolae Ceauşescu PARTIDUL ŞI STATUL ÎN SISTEMUL DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE Una din­ funcţiile esenţiale ale conducerii politice în socialism o constituie activitatea ideolo­­gico-educativă, desfăşurată sub conducerea partidului şi, menită a genera convingeri, a stimula poziţii civice înaintate, a modela viaţa spirituală. Conferinţa Na­ţională a partidului,­ plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din iunie 1982 au trasat un vast program de acţiune în vederea generali­zării conştiinţei socialiste, în­rădăcinării in mase a culturii politice pe temeiul însuşirii con­cepţiei revoluţionare, a filozo­fiei materialist-istorice. Oglindind permanent prefa­cerile din economie, din cultură, din ştiinţă, din viaţa internaţio­nală, fenomenele şi procesele noi, unele dintre ele inerent con­tradictorii, ideologia ştiinţifică, revoluţionară a partidului este acel far călăuzitor, ce luminează înaintarea continuă pe drumul socialismului şi comunismului. Puterea sa de convingere emană din principiile ştiinţifice, din idealurile politice şi morale su­perioare de la care porneşte consecvent opera teoretică a se­cretarului general al partidului, din capacitatea de a întreprinde analize realiste, pertinente a­­supra realităţii, de a opune con­cepţiilor retrograde argumente vitalizate de experienţa socială. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia asupra cerinţei ca activitatea teoretică şi ideolo­­gico-etr­ucpliva să fie mereu stră ■­bătuta de efortul de a cunoaşte in profunzime legile generale de dezvoltare a societăţii, de a sesi­za judicios raportul dialectic dintre acţiunea acestor legi ge­nerale şi, condiţiile concrete,­de a­ surprinde şi fructifica bogăţia­ reală a determinărilor obiecti­ve, de a exercita o influenţă ac­tivă asupra conştiinţei maselor, în această lumină, apare cu toa­tă claritatea importanţa abor­dării deschise, creatoare de că­tre partidul nostru, a unei game largi de probleme, examinate in conexiunea lor dialectică, por­nind de la cerinţele vieţii. A­­cestea se referă la­ elucidarea te­oretică şi orientările practice privind aspectele esenţiale ale edificării noii orinduiri, cum sunt stadiul de dezvoltare economi­­co-socială a ţării, aprofundarea problematicii naţiunii, a rolului său crescind în condiţiile con­temporaneităţii, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico­­materiale şi impactul acesteia cu noile cuceriri ale revoluţiei teh­nico-ştiinţifice, dezvoltarea ar­monioasă a forţelor de produc­ţie, analiza naturii contradicţi­ilor în socialism şi a­ modalităţii de depăşire a lor, adincirea democraţiei socialiste, releva­rea funcţiei active a conşti­inţei socialiste, fundamen­tarea cerinţelor­­unei noi or­dini economice ■ internaţio­nale ş.a. Pe drept cuvint se poate aprecia ca nu există dome­niu ori problemă majoră a­ con­strucţiei socialiste in România sau a evoluţiei vieţii internaţio­nale in care să nu fie prezente analiza teoretico-ideologică mi­litantă a partidului nostru, a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, contribuţia sa mereu deschisă spiritului analitic, orizontului judecăţii realiste. Pe acest temei, bilanţul în­făptuirilor economico-sociale în­corporează, fără îndoială, in uni­tatea ei, activitatea teoretică şi politică a partidului, experienţa sa de conducător încercat al revoluţiei şi construcţiei socia­liste în România, de detaşament activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Partidul are, desigur, în vede­re faptul că între statornicirea noii orinduiri pe plan material şi treptata­ afirmare a­ unei stări de spirit generalizate, a convin­gerilor clădite pe valorile so­­cial-politice ale societăţii exis­tă o intercondiţionare evidentă, iar dezideratul implementării modului comunist de gindire şi acţiune nu se îndeplineşte auto­mat, de la sine. Alături de per­fectibila realitate socială so­cialistă, activitatea ideologico­­educativă desfăşurată sub cele mai diverse forme, inclusiv de către organismele statului socia­list, de către vasta reţea a in­stituţiilor de învăţămînt şi cultu­ră, are drept obiectiv central sporirea contribuţiei la ridicarea nivelului de cunoaştere şi înţe­legere al maselor, a spiritului lor de iniţiativă şi responsabilitate socială. Funcţia ideologico-educativă a conducerii politice se înteme­­iază pe faptul că dezvoltarea so­cială a devenit extrem de dina­mică, aducând mereu în atenţie fapte şi situaţii noi, pozitive şi negative, care se cer explicate, interpretate deschis, curajos. Activitatea educativă se află astfel in faţa unor exigenţe spo­rite iar in direcţia perfecţionă­rii acesteia sunt de o arzătoare actualitate aprecierile tovară­şului Nicolae Ceauşescu, potri­vit cărora pentru înţelegerea noilor fenomene, a noilor pro­bleme ce apar ca urmare a uria­şei dezvoltări a forţelor de pro­ducţie, a revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, a transformării societă­ţii este necesară o intensă mun­că de studiere şi cercetare şti­inţifică a realităţii, pentru a da răspuns competent fenomenelor de azi, cercetând, desigur, cu luciditate prezentul, scrutând cu clarviziune ştiinţifică viitorul. La baza întregii activităţi ide­ologice educative din societatea noastră se află concepţia revolu­ţionară a materialismului dia­lectic şi istoric, ideile înaintate ale socialismului ştiinţific, ope­ra secretarului general al parti­dului. Acestea imprimă procesu­lui de formare a omului nou un puternic caracter revoluţionar, militant, combativ, căruia îi este străină , pasivitatea faţă de men­talităţi retrograde, obscurantis­te, mistice. In acelaşi timp, ac­tivitatea politico-educativă are menirea sa acţioneze cu toată hotărirea pentru demascarea şi combaterea­ diferitelor concep­ţii ale vechii societăţi, a teorii­lor imperialiste, colonialiste, a ideologiei capitalismului, pu­­nind in evidenţă superioritatea concepţiei noastre despre lume şi viaţă, a relaţiilor socialiste, a umanismului socialist, a libertă­ţilor şi drepturilor omului in societatea socialistă. „Să aşezăm neabătut la baza întregii activi­tăţi­­politico-educative concepţia revoluţionară despre Lume şi via­ţă, materialismul dialectic şi is­toric, principiile socialismului ştiinţific . — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Conferinţă a preşedinţilor con­siliilor populare. Să facem în aşa fel incit munca cultural-e­­ducativă să devină un factor pu­ternic în întreaga activitate de înfăptuire a hotăririlor partidu­lui, de participare a maselor la conducerea tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale“. Pornind de la necesităţile dez­voltării economico-sociale a ţă­rii in actuala etapă, partidul a­­cordă atenţie perfecţionării con­ducerii sociale corespunzător schimbărilor ce au loc în viaţa materială şi spirituală, în struc­tura socială a ţării, se preocupă de­­indicarea activităţii­­ generale de conducere a societăţii la un nivel­­calitativ tot mai înalt. Partidul, statul socialist, siste­mul democraţiei muncitoreşti acţionează, pe acest temei, pen­tru soluţionarea optimă a pro­blemelor complexe ale edificării noii orinduiri şi înaintării aceste­ia pe trepte superioare de civili­zaţie materială şi spirituală. Ion Mih­an 9. Producţia de cărbune poate spori substanţial. Colaboratorii minerilor oferă şi ei garanţii Corespondenţe speciale din bazinele carbonifere Vă anunţam, deunăzi, că vom interpela principalii furnizori şi colaboratori ai minerilor gorjeni cu întrebarea : cum sprijiniţi, concret marele efort al minerilor pentru dezvoltarea şi consolidarea bazei naţionale de materii prime şi energetice ? Aşadar, azi despre colaboratori. Din Piteşti informaţii tonice Kilometri de benzi de cauciuc asigură în bazinul Olteniei tran­sportul cărbunelui şi sterilului. O bandă defectă, dacă staţio­nează numai o oră, înseamnă şi oprirea excavatorului cu rotor, deci a producţiei. Am auzit la mineri multe păreri privind ca­litatea nu tocmai bună a aces­tor benzi, ca şi a materialelor pentru vulcanizări. în plus, nici contractele nu le-au fost onora­te în întregime. Iată cum explică conducerea Combinatului de articole tehnice din cauciuc — Piteşti aceste de­ficienţe. în ce priveşte covorul de cauciuc ignifug, restanţele la livrări s-au datorat lipsei unor materiale de la alţi colaboratori. Asta în ce priveşte anul 1982 şi primele 2 luni din ’83. Există ca­pacităţi de producţie, covorul se poate realiza, cu condiţia exis­tenţei tuturor materiilor prime. „Electrocontact“ din Botoşani livrează minerilor aparataj an­­tigrizutos , mai pe înţeles, un aparataj antiexploziv. Minerii solicită să le fie livrate nu doar de cîteva zile au sosit o parte din acestea, ceea ce va permite reluarea fabricaţiei. La covoare­le cu cablu metalic producţia nu s-a realizat la nivelul solicită­rilor întrucît nu au existat can­tităţi suficiente de cablu meta­lic. Furnizorul cablului ? Cîm­­pia Turzii. A lipsit, de aseme­nea, un anume plastifiant care tot acum abia a sosit la combi­natul piteştean. Deci şi în acest caz se va relua producţia. Le­gat de calitatea acestui covor s-a pus în funcţiune o instalaţie de fabricat benzi în flux continuu (faţă de fluxul discontinuu care exista pină nu de mult) şi care asigură o tensionare uniformă a cordului din interiorul covorului. La materialele de vulcanizat — soluţii de lipit, plasticul etc. — s-a procedat la etichetarea lor pentru evitarea confuziilor în utilizare, aparatură întreagă, ci şi piese de schimb, pentru a fi mai puţin costisitor. Inginerul şef al furnizorului, Gh. Vodă, ne-a relatat: „între­Unul dintre directorii pe do­menii ai Combinatului minier Rovinari, declară : „Cazul săpă­torului de canale, tractor pe şe­nile, un agregat, nu prea com­plicat însă extrem de util. În­treprinderea­­constructoare este I.M. Codlea. Avem unul singur, funcţionează la cariera Tisma­­na­ I. Dă rezultate foarte bune. Dar de doi ani nu s-a mai făcut nici unul, înainte se importau. Ei bine, numai noi, la Rovinari am avea nevoie de 8—10 aseme­nea agregate. Măcar cîte unul pentru fiecare carieră, la lucrări de strictă urgenţă. Aceste agre­gate sapă canale nu prea late şi marile excavatoare pot păşi lesne peste ele. Nu li se mai rup şenilele. O intervenţie la Cod­­lea“... Am reprodus în întregime a­­ceastă declaraţie pentru a ieşi mai lesne în evidenţă ridicolul situaţiei. Nu, tovarăşe director, n-aţi cerut asemenea agregate. Vă sunt ele extrem de utile, pre­cum ziceaţi, dar din 8—10 săpă­toare de canale, cite vă tre­buiesc „la lucrări de strictă ur­genţă“, doar trei aţi comandat, mari şi late. Două în 2 februa­rie '82 (comanda 2017) şi unul în 8 decembrie 1981 (comanda 6187) aşa cum rezultă din chiar documentele combinatului dum­neavoastră. Am abordat totuşi conducerea întreprinderii metalurgice din Codlea. Pentru că restanţa este evidentă. Iată ce ne precizează inginerul şef Marcel Munteanu : „Pentru agregatele respective cooperăm cu o întreprindere din Miercurea Ciuc, specializată în tractoare şenilate. Acolo au fost unele probleme la şasiu şi la I­sis- Ştefan Zidăriţă Eugen Sasu (Continuare in pag. a 5-a) Dacă se poate, în ce mai constă problema ? prinderea noastră• livrează marfa pe bază de comenzi şi contracte. Dacă ni se solicită piese, putem satisface această cerere. în pri­vinţa calităţii produselor noas­tre, aspect la care nu, s-au refe­rit minerii, trebuie să vă spun că există o bună colaborare cu ei. Anual ne întîlnim de două­trei ori pe probleme de calitate. Observaţiile lor de îmbunătăţire a funcţionalităţii şi a fiabilităţii aparatajului constituie pentru noi programe de lucru concrete. Altfel nu se poate“.­­ Deci, se pot­­livra şi piesele de schimb. Atunci, in ce mai constă problema ? Capacităţi de producţie sunt. Aşteaptă comenzi PROFUNDĂ SATISFACŢIE FAŢĂ DE REZULTATELE RODNICE ALE VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN R.P. BULGARIA Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (în pagina a 3-a) Profil urbanistic bucureştean Piaţa 1 Mai Mobilarea urbană a Capitalei transformă, cu fiecare etapă, porţiuni întregi ale oraşului, atribuindu-le funcţiuni noi, în concordanţă cu nevoile de locuire, de modificare a trafi­cului, cu rigorile arhitecturii moderne. Se construieşte mult, un ritm intens, iar nevoia de promovare a noului e mai preg­nant armonizată, în ultima­­vre­me, cu nevoia de a păstra ceea ce e valoros, ceea ce ne repre­zintă la scara istoriei; deşi, ca să fim foarte drepţi şi in aceas­tă privinţă şi in domeniul ca­lităţii execuţiei, şi al personali­tăţii şi individualizării clădiri­lor mai sunt încă multe de făcut. Ultimii ani se identifică cu realizarea unor ansambluri de locuinţe reprezentative la scara oraşului — Calea Moşilor, Şos. Ştefan cel Mare, Bd. 1 Mai, ca să folosim o foarte scurtă enu­merare. Fiecare dintre aceste realizări a fost precedată de studii amănunţite privind deta­liile şi ansamblul zonei, unghiu­rile străzilor, arhitectura şi rezistenţa fiecărei clădiri, tre­cutul cartierului dar şi posibi­lităţile dezvoltării lui în viitor. Mi-amintesc un album realizat în secţia a 2-a a Institutului „Proiect-Bucureşti“ referitor la cartierul 1 Mai. Erau, acolo, fotografia fiecărei clădiri, anul realizării, detalii privind arhi­tectura, amănunte care, alături de elementele ce urmau să structureze noul ansamblu, re­prezentau repere obligatorii. Mi-au revenit in minte aceste elemente ascultîndu-l de cu­­rind pe şeful secţiei respec­tive, arh. Paul Focşa, în­­tr-o discuţie privind viitoarea înfăţişare a Pieţei 1 Mai, un punct distinct în noul peisaj al zonei. „S-au făcut studii­ amă­nunţite“, îmi spunea. Fiind cea mai importantă intersecţie a bulevardului, piaţa reprezintă un centru de greutate al arte­rei ; aici debuşează Str. arh. Ion Mincu, arteră deosebită ca ar­hitectură, cu o perspectivă foar­te largă,­ făcind legătura cu două magistrale — Şos. Kiseleff şi Bd. Aviatorilor; în , trecut, zona era un punct de interes al cartierului nu numai ca nu­cleu comercial. Intenţiile arhi­tecţilor au avut în vedere toc­mai aceste coordonate : debu­­şeul unor străzi importante, cu anume profil arhitectural în pe­rimetrul respectiv, menţinerea caracterului comercial, realizarea unei intersecţii ample, repre­zentative, ce se sprijină in principal pe citeva puncte ma­jore, reprezentate de blocurile 40, 38, 16 B+C. întregul perimetru are un contur neregulat, lipsit de ri­giditate, care nu dezvoltă si­metrii, menţinînd alinieri spe­cifice locului şi modelări diver­se ale spaţiilor, arhitectură clă­dirilor subliniind din plin aceste caracteristici. Blocul 40, spre exemplu repre­zintă o clădire impozantă, ridica­tă pe 10 nivele, gîndită arhitectu­ral şi funcţional pentru a coexis­ta organic cu­ piaţa argoalimen­­tară alăturată. Subsolul, parte-­ rul şi primul etaj vor fi afec-t­­ate scopului comercial — or­­ganizindu-se spaţii pentru des­facerea produselor alimentare (subsol şi parter) şi pentru ali­mentaţie publică (restaurant lactovegetarian, rotiserie­ şi co­fetărie — etajul). Configura­ţia arhitecturală — parterul, pre­cum și terasa primului etaj, le­gată cu solul prin două rinduri Ioana Pătrașcu lContinuare in pag. a 2-a) Noi utilaje pentru indus­tria extractivă întreprinderea mecanică Mirsa participă la înfăptui­rea programului energetic prin asimilarea unor noi complexe destinate lucrări­lor din bazinele petrolifere și carbonifere. Printre aces­tea se numără autotrenul pentru transportat­ cărbune, compus dintr-o ■ autobascu­lanta de 10 tone şi o remorcă de 10 tone capacitate, autoşa­­siurile pentru transportat in­stalaţii petrolifere, automaca­raua gigant cu sarcină la cîr­­lig de 70 tone, autoşasiuri pentru macarale cu sarcină la cirlig de 100—140 tone, re­morca agricolă de 47 tone. (I. Marcovici) Cabinet de apiterapie La Timişoara,, sub patro­najul clinicii de nutriţie, în cadrul Spitalului municipiu­lui s-a înfiinţat un cabinet de­­apiterapie. Este primul ca­binet medical din judeţ care aplică in metodele de trata­ment produse din... stupul de albine. Sunt tratate,­ în special, bolile de nutriţie, dar, paralel cu activitatea medicală curentă, persona­lul medical şi-a propus ca temă de cercetare o zo­nă de mare interes : folo­sirea produselor medicale apicole în tratarea diabetu­lui. (Ioana Iuga) Prelucrarea mecanică a răchitei BAC­AU . La întreprinde­rea judeţeană de gospodărie comunală şi locativă a fost realizată o linie de prelu­crare mecanică a răchitei pentru împletituri, destina­tă unităţilor de industrie mică. Alcătuită din maşini de decojar, de despicat şi rindeluit, linia asigură pre­lucrarea a peste 3 tone nu­iele într-un schimb. Caza­nul de fiert răchită este ali­mentat cu abur rezidual provenit de la centrala ter­mică, eliminîndu-se astfel consumul de combustibil li­chid sau solid. (Constantin Azoiţu­). Sudură prin fricţiune BRAŞOV :, La întreprin­derea de scule din Rîşnov, a fost amenajat un atelier specializat în sudură prin fricţiune. Toate utilajele şi dispozitivele necesare aces­tui atelier, unde se vor suda prin fricţiune scule de gău­rit, au fost executate prin autodotare de colectivul în­treprinderii. (D. Bujdoiu) Radiator de ulei BISTRIŢA . La întreprin­derea de utilaj­ tehnologic a început producţia de serie a radiatoarelor de ulei, desti­nate echipării autoturisme­lor „Oltcit“. Acest nou tip de radiator, care se remarcă prin gabarit redus şi carac­teristici tehnice superioare este construit din aliaj de aluminiu brazat, întreaga concepţie aparţinînd specia­liştilor întreprinderii bistri­­ţene. (Radu Piciu). Instalaţie pentru măsu­rarea vibraţiilor SIBIU . Specialiştii şi co­lectivul de la ICEMENERG au realizat o instalaţie pen­tru măsurat mărimi speciale — vibraţii şi deplasări — la turbinele de 150 MW. Instala­ţia va intra în fabricaţia de serie la întreprinderea de maşini grele Bucureşti, ceea ce va determina renunţarea la import. Tot aici s-a reali­zat o­stalaţie destinată utili­zării gazelor naturale în ipos­taza de combustibil auxiliar, ea urmînd să fie utilizată la cazanele termocentralei din Rovinari. (Virgil Lazăr).

Next