România Liberă, martie 1983 (Anul 41, nr. 11922-11948)
1983-03-01 / nr. 11922
La Tîrgovişte FILE DE CARNET Ultima oară cină treceam prin vechiul tîrg dintre riurt şi deal, acele „ruinuri“ cîntate de poetul gloriei trecute nu se ridicaseră de ajuns din uitare, pentru că nevoile modernizării erau multe şi intrau in grija edililor altui judeţ, cu simţ mai practic şi memorie mai scurtă. Devenit elînsuşi capitală de judeţ, oraşul a renăscut ca pasărea fabuloasă, găsindu-şi elan şi putere destulă în solul şi subsolul dimboviţean, ca să dea un exemplu de înfrăţire a utilului cu frumosul, edificiind simultan in doi timpi (trecut şi viitor) cetatea de azi, adică : un municipiu elegant şi spaţios construit în spiritul evocării istorice, o industrie de vîrf (cetatea oţelului înalt aliat, plus două milioane de tone de ţiţei şi altele), agricultură şi zootehnie ca-n vremurile cele mai bune şi o dragoste de cultură de toţi împărtăşită. Intr-o asemenea epocă de emancipare am regăsit — revitalizat cu tot cuvenitul respect — şi tezaurul de amintiri care îi cheamă pe români la Tîrgovişte. Veniserăm să evocăm în străvechea cetate de scaun a Ţării Româneşti de dincoace de arcul carpatin, acel memorabil răstimp în care Matei Basarab — principe medieval de tip umanist, militar şi diplomat iscusit şi ctitor, de cultură naţională — a oferit acolo secolului al 17-lea un exemplu strălucit şi durabil pentru ceea ce istoria continentului a putut să consemneze ca o permanenţă ro-Mihnea Gheorghiu (Continuare în pag. a 5-a) ia «AOA marţi 1 marie 1701 Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ■ I UII ■■ «1 A*»*» Anul ah nr. 11 zll „Democrafia muncitoreasca nu este o noţiune generală; ea înseamnă asumarea răspunderii de către adunarea generală, de către întregul colectiv de oameni ai muncii pentru buna funcţionare a întregii activităţi NICOLAE CEAUŞESCU Participare şi responsabilitate Cerem îngăduinţa cititorului nostru de a ne exprima cîteva impresii şi gmnduri în legătură cu evenimentul pe care l-au trăit Săptămina trecută cei ■ 13 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai marii întreprinderi bucureştene „23 August“, şi, alături de ei, cu ajutorul presei şi radioteleviziunii, milioanele de cetăţeni ai patriei noastre, care au putut urmări, în mare măsură pe viu, desfăşurarea vizitei de lucru şi apoi participarea secretarului general al partidului la adunarea generală a membrilor acestei colectivităţi muncitoreşti. Spunem că a fost un eveniment gîndindu-ne, în primul rînd desigur, la participanţii şi beneficiarii direcţi ai întilnirii cu conducătorul partidului şi statului dar nu în mai mică măsură, ci dimpotrivă, şi la milioanele de oameni ai muncii, la cadrele de conducere din toate întreprinderile, institutele şi instituţiile ţării, pentru care desfăşurarea vizitei de lucru, elementele analizate pe parcursul ei, măsurile stabilite, cuvintul muncitorilor in plenul adunării generale şi, mai ales, concluziile pe care le vor trage din remarcabila şi atit de plina de învăţăminte cuvîntare a secretarului general al partidului se constituie intr-un fond de idei de o mare bogăţie, izvor la rindul său de acţiuni remarcabile pe toate planurile. Cuvîntarea care, spunem noi, ar trebui, şi credem că la ora aceasta şi efete, studiată de toţi cei cărora interesele suspenoare ale ţării dar şi interesele lor particulare, de satisfacţie materială şi spirituală, ii îndeamnă să caute mijloacele şi metodele cele mai eficiente pentru succesul activităţii lor şi propăşirea patriei. Pentru că, o afirmăm cu certitudine, situaţiile analizate şi soluţiile indicate sunt de o ardentă, actualitate, dau răspuns unor preocupări „la zi“ ale celor ce muncesc, după cum multe din ele au ceea ce obişnuim noi să numim „bătaie, lungă“, sfera lor de interes cuprinzînd în fapt întreaga economie naţională şi in primul rînd, vectorii ei principali. Soluţii, am adăuga, generatoare de încredere, de optimism, de curaj şi îndrăzneală pentru noi, toţi cei chemaţi să îndeplinim planul de stat pe 1933, programul partidului. A fost, neîndoielnic, un prilej de satisfacţie pentru fiecare cetăţean acela de a afla din sursa cea mai autorizată că prima lună a acestui an s-a soldat cu un bilanţ pozitiv la scara economiei naţionale, că planul pentru această perioadă a fost depăşit, deşi se ştie că indicatorii lui sunt substanţial superiori celui din anul trecut şi ritmul de creştere este mai înalt. Am păşit cum s-ar spune „cu dreptul“ şi nu avem decit să urmăm îndemnul secretarului general al partidului pentru ca, menţinînd ritmul şi depăşirea obţinută să putem realiza depăşirea planului anual. Cu toate consecinţele beneficepe care le presupune aceasta. Căci, să nu uităm, obiectivul strategic al acestui, cincinal este trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare. Jaloanele acestui drum, pe care trebuie să-l străbată în ritm alert fiecare colectivitate muncitorească, fiecare întreprindere, au fost reamintite cu acest prilej muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la „23 August“ dar nu mai puţin tuturor oamenilor muncii din întreprinderile, institutele, din unităţile de producţie şi din organele executive şi de sinteză ale ţării. Primul este neîndoielnic acela al realizării programelor aprobate de Conferinţa Naţională privind producţia de energie şi de materii prime. Asupra acestui capitol credem că nu mai este cazul să insistăm, convingerea noastră fiind că nu există azi măcar un singur om care să nu fie conştient că echilibrul economiei naţionale şi nu numai al balanţei de plăţi externeffSta influenţat in cea mai mare măsură de măsura în care reuşim să reducem importul de purtători de energie şi de alte materii prime. Aceasta este baza dar, în acelaşi timp, doar una dintre con-' diţile puse de obiectivul major pe care ni l-am propus. Celălalt element al binomului ii reprezintă, aşa cum ne arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu pentru prima dată desigur, dar cu un plus de fervoare, problema obţinerii eficienţei şi rentabilităţii maxime. Eficienţă cu tot ceea ce presupune ea, în primul rind un salt revoluţionar in îmbunătăţirea radicală a tehnicităţii, a calităţii, a fiabilităţii şi competitivităţii. „Noi, în România, spune secretarul general al partidului, trebuie să considerăm că suntem, şi în domeniul tehnicii şi al industrializării, în plin proces de înfăptuire a revoluţiei tehnico-ştiinţifice — şi trebuie să facem totul în toate domeniile de activitate, pentru a obţine produse şi tehnologii la nivelele cele mai bune pe plan mondial, deoarece numai în acest fel produsele româneşti vor fi competitive, se vor putea măsura şi vor putea concura cu produsele similare din străinătate“. Mîndrie naţională ? încredere în capacitatea creatoare a poporului tău ? Da, şi acestea desigur, dar în primul rind preocuparea pentru destinele naţionale, căci, o ştim bine, importurile de producţie, pe care trebuie să le facem, pretind exporturi, cel puţin în egală măsură. Şi nu orice fel de export, ci export de produs acceptat de piaţa mondială şi plătit corespunzător. Şi aceasta nu cîndva intr-un viitor nedefinit ci acum, în acest an. Sarcina trasată colectivului de la „23 August“ de a creşte cu 43—50 la sută. in 1983 producţia de motoare, compresoare şi altor produse cerute de piaţa mondială, nu trebuie privită doar ca o sarcină fixată acestei mari uzine, ci trebuie să constituie un indicator reprezentativ pentru toate unităţile care produc pentru export. Eficienţa, competitivitatea, s-a arătat în aceeaşi cuvîntare, trebuie obţinute prin eforturi conjugate de diferite planuri. Productivitatea muncii trebuie adusă pină în 1985 la un nivel comparabil cu cel realizat în ţările dezvoltate din Europa. Şi aceasta înseamnă efort de mecanizare şi automatizare, şi mai ales de elaborare şi asimilare de tehnologii noi. La fel, eficienţa economică maximă, competitivitatea trebuie realizată in domeniul consumurilor de materii prime, materiale, combustibili, energie, cu cheltuieli cit mai mici, materiale de muncă şi financiare. In acest sens credem că toţi cei in drept au reţinut ideea de mare valoare, care conferă de fapt în actuala conjunctură un plus de competitivitate, şi anume, realizarea nu numai a unor produse care să înglobeze mai puţin metal, mai puţine materiale, mai puţina munca şi mai puţină energie ci şi produse care în acelaşi timp să reducă consumurile de energie şi materiale la beneficiarii produselor, din ţară şi din străinătate. Iar pentru a obţine toate acestea, a arătat secretarul general al partidului, se cer împlinite cit mai repede cu putinţă două condiţii primordiale : ridicarea nivelului profesional, tehnic şi ştiinţific al tuturor oamenilor muncii şi dezvoltarea democraţiei muncitoreşti, a autoconducerii şi autogestiunii. (Continuare in pag. a 5-a) M. Radian SINTEZEDin gîndirea social-politică a preşedintelui Nicolae Ceauşescu PARTIDUL ŞI STATUL ÎN SISTEMUL DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE Una din funcţiile esenţiale ale conducerii politice în socialism o constituie activitatea ideologico-educativă, desfăşurată sub conducerea partidului şi, menită a genera convingeri, a stimula poziţii civice înaintate, a modela viaţa spirituală. Conferinţa Naţională a partidului, plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din iunie 1982 au trasat un vast program de acţiune în vederea generalizării conştiinţei socialiste, înrădăcinării in mase a culturii politice pe temeiul însuşirii concepţiei revoluţionare, a filozofiei materialist-istorice. Oglindind permanent prefacerile din economie, din cultură, din ştiinţă, din viaţa internaţională, fenomenele şi procesele noi, unele dintre ele inerent contradictorii, ideologia ştiinţifică, revoluţionară a partidului este acel far călăuzitor, ce luminează înaintarea continuă pe drumul socialismului şi comunismului. Puterea sa de convingere emană din principiile ştiinţifice, din idealurile politice şi morale superioare de la care porneşte consecvent opera teoretică a secretarului general al partidului, din capacitatea de a întreprinde analize realiste, pertinente asupra realităţii, de a opune concepţiilor retrograde argumente vitalizate de experienţa socială. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrage atenţia asupra cerinţei ca activitatea teoretică şi ideologico-etrucpliva să fie mereu stră ■bătuta de efortul de a cunoaşte in profunzime legile generale de dezvoltare a societăţii, de a sesiza judicios raportul dialectic dintre acţiunea acestor legi generale şi, condiţiile concrete,de a surprinde şi fructifica bogăţia reală a determinărilor obiective, de a exercita o influenţă activă asupra conştiinţei maselor, în această lumină, apare cu toată claritatea importanţa abordării deschise, creatoare de către partidul nostru, a unei game largi de probleme, examinate in conexiunea lor dialectică, pornind de la cerinţele vieţii. Acestea se referă la elucidarea teoretică şi orientările practice privind aspectele esenţiale ale edificării noii orinduiri, cum sunt stadiul de dezvoltare economico-socială a ţării, aprofundarea problematicii naţiunii, a rolului său crescind în condiţiile contemporaneităţii, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnicomateriale şi impactul acesteia cu noile cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dezvoltarea armonioasă a forţelor de producţie, analiza naturii contradicţiilor în socialism şi a modalităţii de depăşire a lor, adincirea democraţiei socialiste, relevarea funcţiei active a conştiinţei socialiste, fundamentarea cerinţelorunei noi ordini economice ■ internaţionale ş.a. Pe drept cuvint se poate aprecia ca nu există domeniu ori problemă majoră a construcţiei socialiste in România sau a evoluţiei vieţii internaţionale in care să nu fie prezente analiza teoretico-ideologică militantă a partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, contribuţia sa mereu deschisă spiritului analitic, orizontului judecăţii realiste. Pe acest temei, bilanţul înfăptuirilor economico-sociale încorporează, fără îndoială, in unitatea ei, activitatea teoretică şi politică a partidului, experienţa sa de conducător încercat al revoluţiei şi construcţiei socialiste în România, de detaşament activ al mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. Partidul are, desigur, în vedere faptul că între statornicirea noii orinduiri pe plan material şi treptata afirmare a unei stări de spirit generalizate, a convingerilor clădite pe valorile social-politice ale societăţii există o intercondiţionare evidentă, iar dezideratul implementării modului comunist de gindire şi acţiune nu se îndeplineşte automat, de la sine. Alături de perfectibila realitate socială socialistă, activitatea ideologicoeducativă desfăşurată sub cele mai diverse forme, inclusiv de către organismele statului socialist, de către vasta reţea a instituţiilor de învăţămînt şi cultură, are drept obiectiv central sporirea contribuţiei la ridicarea nivelului de cunoaştere şi înţelegere al maselor, a spiritului lor de iniţiativă şi responsabilitate socială. Funcţia ideologico-educativă a conducerii politice se întemeiază pe faptul că dezvoltarea socială a devenit extrem de dinamică, aducând mereu în atenţie fapte şi situaţii noi, pozitive şi negative, care se cer explicate, interpretate deschis, curajos. Activitatea educativă se află astfel in faţa unor exigenţe sporite iar in direcţia perfecţionării acesteia sunt de o arzătoare actualitate aprecierile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, potrivit cărora pentru înţelegerea noilor fenomene, a noilor probleme ce apar ca urmare a uriaşei dezvoltări a forţelor de producţie, a revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, a transformării societăţii este necesară o intensă muncă de studiere şi cercetare ştiinţifică a realităţii, pentru a da răspuns competent fenomenelor de azi, cercetând, desigur, cu luciditate prezentul, scrutând cu clarviziune ştiinţifică viitorul. La baza întregii activităţi ideologice educative din societatea noastră se află concepţia revoluţionară a materialismului dialectic şi istoric, ideile înaintate ale socialismului ştiinţific, opera secretarului general al partidului. Acestea imprimă procesului de formare a omului nou un puternic caracter revoluţionar, militant, combativ, căruia îi este străină , pasivitatea faţă de mentalităţi retrograde, obscurantiste, mistice. In acelaşi timp, activitatea politico-educativă are menirea sa acţioneze cu toată hotărirea pentru demascarea şi combaterea diferitelor concepţii ale vechii societăţi, a teoriilor imperialiste, colonialiste, a ideologiei capitalismului, punind in evidenţă superioritatea concepţiei noastre despre lume şi viaţă, a relaţiilor socialiste, a umanismului socialist, a libertăţilor şi drepturilor omului in societatea socialistă. „Să aşezăm neabătut la baza întregii activităţipolitico-educative concepţia revoluţionară despre Lume şi viaţă, materialismul dialectic şi istoric, principiile socialismului ştiinţific . — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Conferinţă a preşedinţilor consiliilor populare. Să facem în aşa fel incit munca cultural-educativă să devină un factor puternic în întreaga activitate de înfăptuire a hotăririlor partidului, de participare a maselor la conducerea tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale“. Pornind de la necesităţile dezvoltării economico-sociale a ţării in actuala etapă, partidul acordă atenţie perfecţionării conducerii sociale corespunzător schimbărilor ce au loc în viaţa materială şi spirituală, în structura socială a ţării, se preocupă deindicarea activităţii generale de conducere a societăţii la un nivelcalitativ tot mai înalt. Partidul, statul socialist, sistemul democraţiei muncitoreşti acţionează, pe acest temei, pentru soluţionarea optimă a problemelor complexe ale edificării noii orinduiri şi înaintării acesteia pe trepte superioare de civilizaţie materială şi spirituală. Ion Mihan 9. Producţia de cărbune poate spori substanţial. Colaboratorii minerilor oferă şi ei garanţii Corespondenţe speciale din bazinele carbonifere Vă anunţam, deunăzi, că vom interpela principalii furnizori şi colaboratori ai minerilor gorjeni cu întrebarea : cum sprijiniţi, concret marele efort al minerilor pentru dezvoltarea şi consolidarea bazei naţionale de materii prime şi energetice ? Aşadar, azi despre colaboratori. Din Piteşti informaţii tonice Kilometri de benzi de cauciuc asigură în bazinul Olteniei transportul cărbunelui şi sterilului. O bandă defectă, dacă staţionează numai o oră, înseamnă şi oprirea excavatorului cu rotor, deci a producţiei. Am auzit la mineri multe păreri privind calitatea nu tocmai bună a acestor benzi, ca şi a materialelor pentru vulcanizări. în plus, nici contractele nu le-au fost onorate în întregime. Iată cum explică conducerea Combinatului de articole tehnice din cauciuc — Piteşti aceste deficienţe. în ce priveşte covorul de cauciuc ignifug, restanţele la livrări s-au datorat lipsei unor materiale de la alţi colaboratori. Asta în ce priveşte anul 1982 şi primele 2 luni din ’83. Există capacităţi de producţie, covorul se poate realiza, cu condiţia existenţei tuturor materiilor prime. „Electrocontact“ din Botoşani livrează minerilor aparataj antigrizutos , mai pe înţeles, un aparataj antiexploziv. Minerii solicită să le fie livrate nu doar de cîteva zile au sosit o parte din acestea, ceea ce va permite reluarea fabricaţiei. La covoarele cu cablu metalic producţia nu s-a realizat la nivelul solicitărilor întrucît nu au existat cantităţi suficiente de cablu metalic. Furnizorul cablului ? Cîmpia Turzii. A lipsit, de asemenea, un anume plastifiant care tot acum abia a sosit la combinatul piteştean. Deci şi în acest caz se va relua producţia. Legat de calitatea acestui covor s-a pus în funcţiune o instalaţie de fabricat benzi în flux continuu (faţă de fluxul discontinuu care exista pină nu de mult) şi care asigură o tensionare uniformă a cordului din interiorul covorului. La materialele de vulcanizat — soluţii de lipit, plasticul etc. — s-a procedat la etichetarea lor pentru evitarea confuziilor în utilizare, aparatură întreagă, ci şi piese de schimb, pentru a fi mai puţin costisitor. Inginerul şef al furnizorului, Gh. Vodă, ne-a relatat: „întreUnul dintre directorii pe domenii ai Combinatului minier Rovinari, declară : „Cazul săpătorului de canale, tractor pe şenile, un agregat, nu prea complicat însă extrem de util. Întreprindereaconstructoare este I.M. Codlea. Avem unul singur, funcţionează la cariera Tismana I. Dă rezultate foarte bune. Dar de doi ani nu s-a mai făcut nici unul, înainte se importau. Ei bine, numai noi, la Rovinari am avea nevoie de 8—10 asemenea agregate. Măcar cîte unul pentru fiecare carieră, la lucrări de strictă urgenţă. Aceste agregate sapă canale nu prea late şi marile excavatoare pot păşi lesne peste ele. Nu li se mai rup şenilele. O intervenţie la Codlea“... Am reprodus în întregime această declaraţie pentru a ieşi mai lesne în evidenţă ridicolul situaţiei. Nu, tovarăşe director, n-aţi cerut asemenea agregate. Vă sunt ele extrem de utile, precum ziceaţi, dar din 8—10 săpătoare de canale, cite vă trebuiesc „la lucrări de strictă urgenţă“, doar trei aţi comandat, mari şi late. Două în 2 februarie '82 (comanda 2017) şi unul în 8 decembrie 1981 (comanda 6187) aşa cum rezultă din chiar documentele combinatului dumneavoastră. Am abordat totuşi conducerea întreprinderii metalurgice din Codlea. Pentru că restanţa este evidentă. Iată ce ne precizează inginerul şef Marcel Munteanu : „Pentru agregatele respective cooperăm cu o întreprindere din Miercurea Ciuc, specializată în tractoare şenilate. Acolo au fost unele probleme la şasiu şi la Isis- Ştefan Zidăriţă Eugen Sasu (Continuare in pag. a 5-a) Dacă se poate, în ce mai constă problema ? prinderea noastră• livrează marfa pe bază de comenzi şi contracte. Dacă ni se solicită piese, putem satisface această cerere. în privinţa calităţii produselor noastre, aspect la care nu, s-au referit minerii, trebuie să vă spun că există o bună colaborare cu ei. Anual ne întîlnim de douătrei ori pe probleme de calitate. Observaţiile lor de îmbunătăţire a funcţionalităţii şi a fiabilităţii aparatajului constituie pentru noi programe de lucru concrete. Altfel nu se poate“. Deci, se potlivra şi piesele de schimb. Atunci, in ce mai constă problema ? Capacităţi de producţie sunt. Aşteaptă comenzi PROFUNDĂ SATISFACŢIE FAŢĂ DE REZULTATELE RODNICE ALE VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN R.P. BULGARIA Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (în pagina a 3-a) Profil urbanistic bucureştean Piaţa 1 Mai Mobilarea urbană a Capitalei transformă, cu fiecare etapă, porţiuni întregi ale oraşului, atribuindu-le funcţiuni noi, în concordanţă cu nevoile de locuire, de modificare a traficului, cu rigorile arhitecturii moderne. Se construieşte mult, un ritm intens, iar nevoia de promovare a noului e mai pregnant armonizată, în ultimavreme, cu nevoia de a păstra ceea ce e valoros, ceea ce ne reprezintă la scara istoriei; deşi, ca să fim foarte drepţi şi in această privinţă şi in domeniul calităţii execuţiei, şi al personalităţii şi individualizării clădirilor mai sunt încă multe de făcut. Ultimii ani se identifică cu realizarea unor ansambluri de locuinţe reprezentative la scara oraşului — Calea Moşilor, Şos. Ştefan cel Mare, Bd. 1 Mai, ca să folosim o foarte scurtă enumerare. Fiecare dintre aceste realizări a fost precedată de studii amănunţite privind detaliile şi ansamblul zonei, unghiurile străzilor, arhitectura şi rezistenţa fiecărei clădiri, trecutul cartierului dar şi posibilităţile dezvoltării lui în viitor. Mi-amintesc un album realizat în secţia a 2-a a Institutului „Proiect-Bucureşti“ referitor la cartierul 1 Mai. Erau, acolo, fotografia fiecărei clădiri, anul realizării, detalii privind arhitectura, amănunte care, alături de elementele ce urmau să structureze noul ansamblu, reprezentau repere obligatorii. Mi-au revenit in minte aceste elemente ascultîndu-l de curind pe şeful secţiei respective, arh. Paul Focşa, într-o discuţie privind viitoarea înfăţişare a Pieţei 1 Mai, un punct distinct în noul peisaj al zonei. „S-au făcut studii amănunţite“, îmi spunea. Fiind cea mai importantă intersecţie a bulevardului, piaţa reprezintă un centru de greutate al arterei ; aici debuşează Str. arh. Ion Mincu, arteră deosebită ca arhitectură, cu o perspectivă foarte largă, făcind legătura cu două magistrale — Şos. Kiseleff şi Bd. Aviatorilor; în , trecut, zona era un punct de interes al cartierului nu numai ca nucleu comercial. Intenţiile arhitecţilor au avut în vedere tocmai aceste coordonate : debuşeul unor străzi importante, cu anume profil arhitectural în perimetrul respectiv, menţinerea caracterului comercial, realizarea unei intersecţii ample, reprezentative, ce se sprijină in principal pe citeva puncte majore, reprezentate de blocurile 40, 38, 16 B+C. întregul perimetru are un contur neregulat, lipsit de rigiditate, care nu dezvoltă simetrii, menţinînd alinieri specifice locului şi modelări diverse ale spaţiilor, arhitectură clădirilor subliniind din plin aceste caracteristici. Blocul 40, spre exemplu reprezintă o clădire impozantă, ridicată pe 10 nivele, gîndită arhitectural şi funcţional pentru a coexista organic cu piaţa argoalimentară alăturată. Subsolul, parte- rul şi primul etaj vor fi afec-tate scopului comercial — organizindu-se spaţii pentru desfacerea produselor alimentare (subsol şi parter) şi pentru alimentaţie publică (restaurant lactovegetarian, rotiserie şi cofetărie — etajul). Configuraţia arhitecturală — parterul, precum și terasa primului etaj, legată cu solul prin două rinduri Ioana Pătrașcu lContinuare in pag. a 2-a) Noi utilaje pentru industria extractivă întreprinderea mecanică Mirsa participă la înfăptuirea programului energetic prin asimilarea unor noi complexe destinate lucrărilor din bazinele petrolifere și carbonifere. Printre acestea se numără autotrenul pentru transportat cărbune, compus dintr-o ■ autobasculanta de 10 tone şi o remorcă de 10 tone capacitate, autoşasiurile pentru transportat instalaţii petrolifere, automacaraua gigant cu sarcină la cîrlig de 70 tone, autoşasiuri pentru macarale cu sarcină la cirlig de 100—140 tone, remorca agricolă de 47 tone. (I. Marcovici) Cabinet de apiterapie La Timişoara,, sub patronajul clinicii de nutriţie, în cadrul Spitalului municipiului s-a înfiinţat un cabinet deapiterapie. Este primul cabinet medical din judeţ care aplică in metodele de tratament produse din... stupul de albine. Sunt tratate, în special, bolile de nutriţie, dar, paralel cu activitatea medicală curentă, personalul medical şi-a propus ca temă de cercetare o zonă de mare interes : folosirea produselor medicale apicole în tratarea diabetului. (Ioana Iuga) Prelucrarea mecanică a răchitei BACAU . La întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală şi locativă a fost realizată o linie de prelucrare mecanică a răchitei pentru împletituri, destinată unităţilor de industrie mică. Alcătuită din maşini de decojar, de despicat şi rindeluit, linia asigură prelucrarea a peste 3 tone nuiele într-un schimb. Cazanul de fiert răchită este alimentat cu abur rezidual provenit de la centrala termică, eliminîndu-se astfel consumul de combustibil lichid sau solid. (Constantin Azoiţu). Sudură prin fricţiune BRAŞOV :, La întreprinderea de scule din Rîşnov, a fost amenajat un atelier specializat în sudură prin fricţiune. Toate utilajele şi dispozitivele necesare acestui atelier, unde se vor suda prin fricţiune scule de găurit, au fost executate prin autodotare de colectivul întreprinderii. (D. Bujdoiu) Radiator de ulei BISTRIŢA . La întreprinderea de utilaj tehnologic a început producţia de serie a radiatoarelor de ulei, destinate echipării autoturismelor „Oltcit“. Acest nou tip de radiator, care se remarcă prin gabarit redus şi caracteristici tehnice superioare este construit din aliaj de aluminiu brazat, întreaga concepţie aparţinînd specialiştilor întreprinderii bistriţene. (Radu Piciu). Instalaţie pentru măsurarea vibraţiilor SIBIU . Specialiştii şi colectivul de la ICEMENERG au realizat o instalaţie pentru măsurat mărimi speciale — vibraţii şi deplasări — la turbinele de 150 MW. Instalaţia va intra în fabricaţia de serie la întreprinderea de maşini grele Bucureşti, ceea ce va determina renunţarea la import. Tot aici s-a realizat ostalaţie destinată utilizării gazelor naturale în ipostaza de combustibil auxiliar, ea urmînd să fie utilizată la cazanele termocentralei din Rovinari. (Virgil Lazăr).