România Liberă, aprilie 1983 (Anul 41, nr. 11949-11974)
1983-04-01 / nr. 11949
COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLI Nr. 11949 Vineri 1 aprilie 1983 6 pagini 50 bani niji/Wj ' IL -ţ PRÎÎÎIW LA preşedintele NICOLAE CEAbŞESCU • Delegaţia Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe (C.I.S.A.) • Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor din Republica Irak (în pagina a 6-a) Puternică expresie a unităţii moral-politice a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc ŞEDINŢA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ * In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste* România, joi a avut loc in Capitală şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, conducătorul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, participanţii exprimînd, în numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, sentimente de înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recunoştinţă pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asigurate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a participa, cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la înfăptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Aceste gînduri şi simţăminte ilustrează înalta apreciere a întregului popor român faţă de preocuparea statornică a secretarului general al partidului faţă de întărirea şi perfecţionarea democraţiei noastre socialiste, faţă de largile posibilităţi oferite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a patriei, sporirea continuă a bunăstării întregii naţiuni. impreună cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în prezidiul şedinţei au luat loc tovarăşii losif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász, Richard Winter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, reprezentanţi ai consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Deschizind lucrările şedinţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa comună a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de natonalitate germană, din Republica Socialistă România, vă rog să-mi permiteţi ca în numele tuturor cetăţenilor aparţinînd acestor naţionalităţi din patria noastră să exprim deosebita bucurie şi profunda gratitudine pentru prezenţa la lucrările şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, eminent conducător al partidului şi statului nostru, înflăcărat luptător pentru binele şi prosperitatea patriei, proeminentă personalitate a vieţii politice internaţionale. Salutăm cu multă satisfacţie prezenţa la lucrările şedinţei noastre a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Prezenţa dumneavoastră la lucrările şedinţei noastre comune, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, constituie un eveniment memorabil în viaţa naţionalităţilor conlocuitoare, o dovadă a grijii şi atenţiei pe care o acordaţi consecvent asigurării egalităţii depline în drepturi, unităţii şi frăţiei tuturor cetăţenilor patriei, dezvoltării libere a personalităţii creative şi spirituale a naţionalităţilor. Permiteţi-ne să vă raportăm că în ziua de ieri. (Continuare in pag. a 3-a) CUVlNTARCA TOVARĂŞULUI NICOLAI CIAUŞISCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la plenarele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, în numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite) Atît în plenarele fiecărui consiliu, cît şi în şedința comună a celor două consilii, în centrul dezbaterilor au stat măsurile privind înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidului. La Conferinţa Naţională s-a făcut o amplă analiză a stadiului actual al dezvoltării socialismului în România şi s-a adoptat o serie de programe şi măsuri privind înfăptuirea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea pentru cincinalul 1981-1985, — trecerea la un nou stadiu dedezvoltare a patriei noastre şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate domeniile de activitate. După cum este bine cunoscut, marile realizări în construcţia socialismului, puternica dezvoltare economico-socială au determinat profunde transformări în structura socială a patriei, au dus la creşterea puternică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre socialiste, la dezvoltarea impetuoasă a avuţiei naţionale, la sporirea puternică a venitului naţional şi, pe această bază, la creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, prelungite) Merită subliniat, şi în acest cadru, puternica dezvoltare a forţelor de producţie în toate judeţele patriei, ca rezultat al politicii ştiinţifice a partidului nostru de amplasare, raţională a industriei, agriculturii şi a altor sectoare economice şi sociale, pe întreg teritoriul patriei, în vederea asigurării condiţiilor necesare dezvoltării tuturor zonelor ţării, ridicării tuturor oamenilor muncii la o viaţă nouă, demnă, înfloritoare, în cei 15 ani, care au trecut de la noua organizare teritorial-administrativă, s-au creat zeci şi zeci de noi platforme industriale în toate judeţele, noi centre muncitoreşti şi orăşeneşti. Pe baza faptelor, a realităţilor, care sînt mai convingătoare decit orice şi nu pot fi în nici un fel contestate, se poate spune cu îndreptăţită mîndrie, că partidul nostru a acţionat şi acţionează cu toată consecvenţa în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare puternică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre, pentru crearea condiţiilor înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre visul de aur al omenirii — deci şi al poporului nostru — societatea comunistă ! (Aplauze puternice, prelungite) O puternică dezvoltare au cunoscut ştiinţa, învăţâmîntul, cultura — factori de importanţă deosebită în făurirea noii orînduiri sociale. Tocmai pe baza dezvoltării forţelor de producţie, a ştiinţei, învăţământului şi culturii, am asigurat condiţiile necesare progresului rapid al patriei noastre, îmbunătăţirea continuă a condiţiunilor de muncă, de viaţă pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. După cum este bine cunoscut, una din marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii şi fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România. (Aplauze puternice, prelungite) Soluţionarea, pe baza principiilor socialismului ştiinţific, ale marxism-leninismului, în mod democratic, revoluţionar a problemei naţionale în ţara noastră, a lichidat pentru totdeauna, odată cu asuprirea de clasă burghezo-moşierească, şi asuprirea naţională de orice fel. (Aplauze puternice) Socialismul a asigurat şi asigură manifestarea deplină a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, înfăptuind în viaţă adevărata egalitate a tuturor oamenilor muncii, în toate domeniile de activitate. In primul rind este asigurat dreptul la muncă şi la retribuţie egală la muncă egală, în conformitate cu principiile echităţii socialiste, cu principiile de retribuţie socialistă în raport cu munca şi rezultatele muncii depuse de fiecare cetăţean al patriei noastre. Aceste drepturi sunt nu numai afirmate în Constituţie, dar şi realizate în viaţă, tocmai ca rezultat al puternicei dezvoltări a forţelor de producţie, al amplasării teritoriale a forţelor de producţie în toate judeţele şi în multe localităţi ale patriei noastre — ceea ce asigură înfăptuirea reală în viaţă a dreptului suprem al omului la muncă, la retribuţie egală. Aceasta constituie cea mai puternică cucerire a societăţii noastre socialiste, a afirmării deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi fiii patriei, şi români, şi maghiari, şi germani, şi sîrbi, de orice altă naţionalitate, pornind de la faptul că toţi, indiferent de originea părinţilor, de limba pe care o vorbesc, sunt cetăţeni ai unei patrii unice, sunt fiii României socialiste, sunt membri ai unui popor muncitor, constructor al socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite) In al doilea rind, sunt asigurate dreptul la învăţătură şi gratuitatea învăţământului şi,în acest cadru, dreptul şi posibilitatea reală de a învăţă şi în limbă naţionalităţilor conlocuitoare. în discuţiile din plenarele consiliilor, inclusiv în şedinţa comună, s-a vorbit de numărul şcolilor şi claselor cu predare în limbile maghiară, germană sau alte altor naţionalităţi — şi nu mă voi mai referi la cifre , sunt bine cunoscute. Ceea ce trebuie însă să subliniem este faptul că numai socialismul a reuşit să lichideze, într-o perioadă scurtă, înapoierea şi în domeniul învăţămîntului şi culturii, să asigure lichidarea analfabetismului, generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi condiţii egale de învăţămînt, de însuşire de către toţi tinerii şi toţi cetăţenii patriei a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane din toate domeniile de activitate. Prin aceasta, învăţământul patriei noastre, indiferent în ce limbă se desfăşoară, asigură însuşirea limbii comune a ştiinţei, a culturii, a cunoaşterii umane, a limbii revoluţionare ! (Aplauze puternice, prelungite). In al treilea rînd, se desfăşoară o intensă activitate cultural-artistică, de formare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a întregului nostru popor, făuritor conştient al propriei sale istorii, al propriului său viitor, liber, demn, independent — viitorul comunist. în acest cadru, sunt asigurate condiţiile materiale necesare desfăşurării acestei activităţi cultural-artistice şi în limbile naţionalităţilor. Despre aceasta vorbesc literatură, presa, teatrele, emisiunile de radio-televiziune, numărul mare de formaţiuni artistice de masă în limbile naţionalităţilor, participarea largă, în cadrul Festivalului „Cîntarea României“, a unui număr impresionant de formaţiuni artistice-culturale, a sute şi sute de mii de cetăţeni ai patriei, între care un număr important de formaţiuni şi de cetăţeni din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. S-au dat şi despre acestea cifre , sunt cunoscute. De aceea, nu mă voi referi la ele. Dar, trebuie, de asemenea, să subliniem că numai societatea noastră socialistă,înfăptuind neabătut politica naţională de deplină egalitate în drepturi, a putut să asigure toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţii literare, artistice-culturale în limbile fiecărei naţionalităţi. Desigur, sunt multe probleme de discutat şi în domeniul activităţii economice, şi de învăţămînt, şi de cultură. Le-am discutat pe larg la Conferinţa Naţională, inclusiv la ultima plenară a Comitetului Central. Lipsurile, problemele care sunt într-un domeniu sau altul sunt comune, indiferent în ce limbă se scrie sau se predă, indiferent în ce fel se acţionează într-un sector sau altul. Avem încă multe de făcut pentru lichidarea unor lipsuri, unor neajunsuri, pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre. Dar, pe drept cuvînt a vorbit aici tovarăşul Ferencz Fazekas, că, în definitiv cărbunele din Paroşeni, din Valea Jiului, dar şi cel din Covasna şi cel din Oltenia cere oameni pricepuţi, care să ştie să mînuiască combinele şi maşinile, să acţioneze cu răspundere, cu entuziasm, cu căldură — cum s-a exprimat tovarăşul Ferencz Fazekas —, şi atunci pot să soluţioneze orice problemă în bune condiţii. într-adevăr, orice maşină nu are decit o singură limbă ; nici matematica, nici fizica, nici chimia, nici biologia nu au limbi diferite. Ele pot fi exprimate sau formulate în diferite limbi, dar au o singură limbă — şi trebuie să ne străduim de a cunoaşte matematica, fizica, chimia, biologia, tehnica cea mai avansată, de a o stăpîni şi dezvolta. Aceasta este cerinţa făuritorilor socialismului din România ! Cu cît vom stăpîni mai bine cuceririle ştiinţei, ale tehnicii din toate domeniile şi vom făuri o tehnică superioară, competitivă cu cele mai bune pe plan internaţional, cu atît societatea noastră se va dezvolta mai puternic, cu atît se va manifesta şi mai pregnant adevărata egalitate în drepturi. (Aplauze puternice, prelungite). Avem şi în învăţămînt lu-cruri de îmbunătăţit. Avem nevoie de oameni cu o tot mai bună pregătire profesională, tehnică şi ştiinţifică — şi trebuie să facem totul ca învăţămîntul nostru să răspundă cerinţelor etapei actuale de dezvoltare, cerinţelor puse de Conferinţa Naţională în acest domeniu. Aşa cum şi în domeniul literaturii, al presei şi radioteleviziunii, sunt multe lucruri bune, dar şi multe de criticat. Vrem şi o presă mai combativă, mai multilaterală, vrem o literatură care să exprime mai activ viaţa şi munca poporului nostru, a constructorilor socialismului, indiferent în ce limbă se scrie aceasta. Ea trebuie să exprime munca unită a constructorilor socialismului din România, a poporului nostru muncitor, unit sub conducerea Partidului Comunist Român pentru a asigura mersul ferm înainte al României spre o civilizaţie tot mai avansată. De o asemenea literatură, de o asemenea artă avem nevoie — şi trebuie să acţionăm cu toată fermitatea în direcția (Continuare in pag. a 3-a)