România Liberă, aprilie 1983 (Anul 41, nr. 11949-11974)

1983-04-01 / nr. 11949

COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLI Nr. 11949 Vineri 1 aprilie 1983 6 pagini 50 bani ni­ji/Wj ' IL -ţ PRÎÎÎIW LA preşedintele NICOLAE CEAb­ŞESCU • Delegaţia Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe (C.I.S.A.) • Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor din Republica Irak (în pagina a 6-a) Puternică expresie a unităţii moral-politice a întregului nostru popor în jurul partidului, al secretarului său general In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc ŞEDINŢA COMUNĂ A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ *­­ In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste* România, joi a avut loc in Capi­tală şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, conducătorul partidului şi statului nostru a fost întîmpinat cu vii aplauze şi ovaţii, partici­panţii exprimînd, în numele tuturor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, sentimente de înaltă stimă, de profundă preţuire şi fierbinte recu­noştinţă pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru condiţiile de deplină egalitate asi­gurate tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, pentru garantarea dreptului de a parti­cipa, cu întreaga energie creatoare, la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la înfăptuirea măreţei opere de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Aceste gînduri şi simţăminte ilustrează înalta apreciere a întregului popor român faţă de preocuparea stator­nică a secretarului general al partidului faţă de întă­rirea şi perfecţionarea democraţiei noastre socialiste, faţă de largile posibilităţi oferite tuturor oamenilor muncii de a lua parte la elaborarea şi înfăptuirea ho­­tărîrilor privind dezvoltarea multilaterală a patriei, spo­rirea continuă a bunăstării întregii naţiuni. impreună cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în prezidiul şedinţei au luat loc tovarăşii losif Banc, Emil Bobu, Ludovic Fazekas, Petru Enache, Mihai Gere, Iosif Szász, Richard Winter. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, reprezen­tanţi ai consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La şedinţă au participat membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, repre­zentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Deschizind lucrările şedinţei, tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului oamenilor mun­cii de naţionalitate maghiară, a spus : Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Declarînd deschisă şedinţa comună a Consiliului oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară şi Consiliului oamenilor muncii de nat­onalitate­ germană, din Republica Socialistă România, vă rog să-mi permiteţi ca în numele tuturor cetăţenilor aparţinînd acestor naţionalităţi din patria noastră să exprim deosebita bucurie şi profunda gratitudine pentru prezenţa la lu­crările şedinţei a celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al par­tidului, preşedintele Republicii, eminent conducător al partidului şi statului nostru, înflăcărat luptător pentru binele şi prosperitatea patriei, proeminentă personali­tate a vieţii politice internaţionale. Salutăm cu multă satisfacţie prezenţa la lucrările şedinţei noastre a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Prezenţa dumneavoastră la lucrările şedinţei noas­tre comune, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, constituie un eveniment memorabil în viaţa naţionalităţilor conlocuitoare, o dovadă a grijii şi atenţiei pe care o acordaţi consecvent asigurării egalităţii depline în drepturi, unităţii şi frăţiei tuturor cetăţenilor patriei, dezvoltării libere a personalităţii creative şi spirituale a naţionalităţilor. Perm­iteţi-ne să vă raportăm că în ziua de ieri. (Continuare in pag. a 3-a) CUVlNTARCA TOVARĂŞULUI NICOLAI CIAUŞISCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la plenarele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ger­mană, în numele Comitetului Central al partidului, al Con­siliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune u­­rări. (Aplauze puternice, pre­lungite) Atît în plenarele fiecărui consiliu, cît şi în şedința co­mună a celor două consilii, în centrul dezbaterilor au stat măsurile privind înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Con­gresului al XII-lea, ale Confe­rinţei Naţionale a partidului. La Conferinţa Naţională s-a făcut o amplă analiză a sta­diului actual al dezvoltării so­cialismului în România şi s-a adoptat o serie de programe şi măsuri privind înfăptuirea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea pentru cincinalul 1981-1985, — trece­rea la un nou stadiu de­­dez­voltare a patriei noastre şi re­alizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii în toate dome­niile de activitate. După cum este bine cunos­cut, marile realizări în­ con­strucţia socialismului, puterni­ca dezvoltare economico-soci­­ală au determinat profunde transformări în structura soci­ală a patriei, au dus la creş­terea puternică a bazei teh­­nico-materiale a societăţii noastre socialiste, la dezvolta­rea impetuoasă a avuţiei na­ţionale, la sporirea puternică a venitului naţional şi, pe a­­ceastă bază, la creşterea conti­nuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului,­­ ţe­lul suprem al politicii partidu­lui nostru, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvol­tate pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, prelungite) Merită subliniat, şi în acest cadru, puternica dezvoltare a forţelor de producţie în toate­­ judeţele patriei, ca rezultat al politicii ştiinţifice a partidului nostru d­e amplasare, raţională a industriei, agriculturii şi a altor sectoare economice şi so­ciale, pe întreg teritoriul pa­triei, în vederea asigurării con­diţiilor necesare dezvoltării tuturor zonelor ţării, ridicării tuturor oamenilor muncii la o viaţă nouă, demnă, înfloritoare, în cei 15 ani, care au trecut de la noua organizare teritori­­al-administrativă, s-au creat zeci şi zeci de noi platforme industriale în toate judeţele, noi centre muncitoreşti şi oră­şeneşti. Pe baza faptelor, a realităţilor, care sînt mai con­vingătoare decit orice şi nu pot fi în nici un fel contes­tate, se poate spune cu în­dreptăţită mîndrie, că partidul nostru a acţionat şi acţionează cu toată consecvenţa în vede­rea înfăptuirii programului de dezvoltare puternică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre, pentru crearea condi­ţiilor înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre visul de aur al omenirii — deci şi al poporului nostru — socie­tatea comunistă ! (Aplauze puternice, prelungite) O puternică dezvoltare au cunoscut ştiinţa, învăţâmîntul, cultura — factori de importan­ţă deosebită în făurirea noii orînduiri sociale. Tocmai pe baza dezvoltării forţelor de producţie, a ştiinţei, învăţă­mântului şi culturii, am asigu­rat condiţiile necesare progre­sului rapid al patriei noastre, îmbunătăţirea continuă a con­­diţiunilor de muncă, de viaţă pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. După cum este bine cunos­cut, una din marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egali­tăţi în drepturi pentru toţi ce­tăţenii şi fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România. (Aplauze puternice, prelungite) Soluţionarea, pe baza prin­cipiilor socialismului ştiinţific, ale marxism-leninismului, în mod democratic, revoluţionar a problemei naţionale în ţara noastră, a lichidat pentru tot­deauna, odată cu asuprirea de clasă burghezo-moşierească, şi asuprirea naţională de orice fel. (Aplauze puternice) Socialismul a asigurat şi asi­gură manifestarea deplină a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, înfăptuind în viaţă adevărata egalitate a tuturor oamenilor muncii, în toate do­meniile de activitate. In primul rind este asigu­rat dreptul la muncă şi la re­tribuţie egală la muncă egală, în conformitate cu principiile echităţii socialiste, cu princi­piile de retribuţie socialistă în raport cu munca şi rezultate­le muncii depuse de fiecare cetăţean al patriei noastre. Aceste drepturi sunt nu nu­mai afirmate în Constituţie, dar şi realizate în viaţă, toc­mai ca rezultat al puternicei dezvoltări a forţelor de pro­ducţie, al amplasării teritoriale a forţelor de producţie în toate judeţele şi în multe localităţi ale patriei noas­tre — ceea ce asigură în­­­făptuirea reală în viaţă a drep­tului suprem al omului la muncă, la retribuţie egală. A­­ceasta constituie cea mai puternică cucerire a societăţii noastre socialiste, a afirmării deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi fiii patriei, şi ro­mâni, şi maghiari, şi germani, şi sîrbi, de orice altă naţiona­litate, pornind de la faptul­ că toţi, indiferent de originea pă­rinţilor, de limba pe care o vor­besc, sunt cetăţeni ai unei pa­trii unice, sunt fiii României socialiste, sunt membri ai unui popor muncitor, constructor al socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite) In al doilea rind, sunt asigu­rate dreptul la învăţătură şi gratuitatea învăţământului şi,­­în acest cadru, dreptul şi po­sibilitatea reală de a învăţă şi în limbă naţionalităţilor conlocuitoare. în discuţiile din plenarele consiliilor, inclusiv în şedinţa comună, s-a vorbit de numărul şcolilor şi clase­lor cu predare în limbile ma­ghiară, germană sau alte altor naţionalităţi — şi nu mă voi mai referi la cifre , sunt bine cunoscute. Ceea ce trebuie însă să subliniem este faptul că numai socialismul a reuşit să lichideze, într-o perioadă scurtă, înapoierea şi în dome­niul învăţămîntului şi cultu­rii, să asigure lichidarea anal­fabetismului, generalizarea în­­văţămîntului obligatoriu de 10 ani şi condiţii egale de învă­­ţămînt, de însuşire de către toţi tinerii şi toţi cetăţenii patriei a celor mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane din toate domeniile de activitate. Prin aceasta, învăţământul patriei noastre, indiferent în ce limbă se desfăşoară, asigură însuşi­rea limbii comune a ştiinţei, a culturii, a cunoaşterii uma­ne, a limbii revoluţionare ! (Aplauze puternice, prelun­gite). In al treilea rînd, se desfă­şoară o intensă activitate cul­­tural-artistică, de formare a conştiinţei socialiste a oame­nilor muncii, a întregului nos­tru popor, făuritor conştient al propriei sale istorii, al pro­priului său viitor, liber, demn, independent — viitorul comu­nist. în acest cadru, sunt asi­gurate condiţiile materiale ne­cesare desfăşurării acestei ac­tivităţi cultural-artistice şi în limbile naţionalităţilor. Des­pre aceasta vorbesc literatură, presa, teatrele, emisiunile de radio-televiziune, numărul mare de formaţiuni artistice de masă în limbile naţionali­tăţilor, participarea largă, în cadrul Festivalului „Cîntarea României“, a unui număr im­presionant de formaţiuni ar­­tistice-culturale, a sute şi sute de mii de cetăţeni ai patriei, între care un număr important de formaţiuni şi de cetăţeni din rîndul naţionali­tăţilor conlocuitoare. S-au dat şi despre acestea cifre , sunt cunoscute. De aceea, nu mă voi referi la ele. Dar, trebuie, de asemenea, să subliniem că numai societatea noastră so­cialistă,­­înfăptuind neabătut politica naţională de deplină egalitate în drepturi, a putut să asigure toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţii literare, artistice-culturale în limbile fiecărei naţionalităţi. Desigur, sunt multe probleme de discutat şi în domeniul ac­tivităţii economice, şi de în­­văţămînt, şi de cultură. Le-am discutat pe larg la Conferinţa Naţională, inclusiv la ultima plenară a Comitetului Cen­tral. Lipsurile, problemele care sunt într-un domeniu sau altul sunt comune, indiferent în ce limbă se scrie sau se predă, indiferent în ce fel se acţionează într-un sector sau altul. Avem încă multe de fă­cut pentru lichidarea unor lipsuri, unor neajunsuri, pen­tru perfecţionarea continuă a activităţii noastre. Dar, pe drept cuvînt a vor­bit aici tovarăşul Ferencz Fa­­zekas, că, în definitiv cărbu­nele din Paroşeni, din Valea Jiului, dar şi cel din Covasna şi cel din Oltenia cere oameni pricepuţi, care să ştie să mînu­­iască combinele şi maşinile, să acţioneze cu răspundere, cu entuziasm, cu căldură — cum s-a exprimat tovarăşul Fe­rencz Fazekas —, şi atunci pot să soluţioneze orice problemă în bune condiţii. într-adevăr, orice maşină nu are decit o singură limbă ; nici matema­tica, nici fizica, nici chimia, nici biologia nu au limbi dife­rite. Ele pot fi exprimate sau formulate în diferite limbi, dar au o singură limbă — şi tre­buie să ne străduim de a cu­noaşte matematica, fizica, chi­mia, biologia, tehnica cea­ mai avansată, de a o stăpîni şi dezvolta. Aceasta este cerinţa făuritorilor socialismului din România ! Cu cît vom stăpîni mai bine cuceririle ştiinţei, ale tehnicii din toate dome­niile şi vom făuri o tehnică superioară, competitivă cu cele mai bune pe plan inter­naţional, cu atît societatea noastră se va dezvolta mai pu­ternic, cu atît se va manifesta şi mai pregnant adevărata egalitate în drepturi. (Aplauze puternice, prelungite). Avem şi în învăţămînt lu-­­cruri de îmbunătăţit. Avem nevoie de oameni cu o tot mai bună pregătire profesională, tehnică şi ştiinţifică — şi tre­buie să facem totul ca învă­­ţămîntul nostru să răspundă cerinţelor etapei actuale de dezvoltare, cerinţelor puse de Conferinţa Naţională în acest domeniu. Aşa cum şi în do­meniul literaturii, al presei şi radioteleviziunii, sunt multe lucruri bune, dar şi multe de criticat. Vrem şi o presă mai combativă, mai multilaterală, vrem o literatură care să ex­prime mai activ viaţa şi mun­ca poporului nostru, a con­structorilor socialismului, in­diferent în ce limbă se scrie aceasta. Ea trebuie să expri­me munca unită a constructo­rilor socialismului din Româ­nia, a poporului nostru mun­citor, unit sub conducerea Partidului Comunist Român pentru a asigura mersul ferm înainte al României spre o civilizaţie tot mai avansată. De o asemenea literatură, de o asemenea artă avem nevoie — şi trebuie să acţionăm cu toată fermitatea în direcția (Continuare in pag. a 3-a)

Next