România Liberă, septembrie 1983 (Anul 41, nr. 12078-12102)

1983-09-01 / nr. 12078

•/ 1 Să îndeplinim exemplar planul De unde provine plusul de producţie Se pare că textilistele gălă­­ţene deţin un anume „secret“ al producţiilor mari şi de calitate, al îndeplinirii cu conştiinciozi­tate, lună de lună, a sarcinilor de plan, ce le revin. Cu acest gind şi cu intenţia de a „desco­peri“ acest secret intru în biroul inginerei Gheorghiţa Stoichi­­cescu, directoarea întreprinderii „Textila“ din Galaţi. Discuţia pe această temă se înfiripă uşor. Aşa se, întîmplă de obicei, când „nu sunt probleme“.­­■ După cine am aflat, şi pe cele 7 luni din acest an aţi reu­şit să obţineţi realizări superioa­re cifrelor înscrise în plan. Cum s-ar spune, staţi bine... — Aşa este. Dar ca să stăm bine trebuie să şi muncim bine — îmi dă replica zîmbind, folo­sind un joc de cuvinte cu Înţeles. Ca­ să ajungem la acest „bine“ trebuie să muncim astăzi mai bine decit ieri şi mîine mai bine decit astăzi. Nu mai sînt, aceste cuvinte, doar lozinci­ dezi­­derat de acum 15—20 de ani, ci chiar cerinţa vremurilor pe care­­ le trăim azi, sunt munca şi viaţa noastră, condiţia înfăptuirii pla­nurilor grandioase pe care le a­­vem în toate domeniile şi pe care nu le putem materializa, de­cit dacă, aşa cum s-a subliniat şi la Consfătuirea de la Manga­lia, şi cum ne-o cere permanent secretarul general al partidului, suntem­ cu toţii din ce in ce mai buni. Aşa că, vedeţi că „binele de azi nu-l mai putem socoti mîine tot bine.­ Viaţa ne impune să ne autodepăşim. Că aşa gândeşte şi acţionează întregul colectiv o dovedesc, mai mult de alt spusele tovarăşei di­rectoare, indicatorii de plan care au fost realizaţi pe această pe­rioadă, după cum urmează : 110 la sută la producţia netă, 103 la sută la producţia marfă, 110,3 la sută productivitatea muncii.. Ca urmare a acestor drepăşiri, calc „Textila" Galaţi: Un exemplu de implicare responsabilă şi eficientă a fiecărui compartiment in îndeplinirea sarcinilor ce revin întreprinderii Înglobează la „fizic“, printre al­tele, 32 tone fire tip bumbac şi­­vigonie şi 315 000 mp ţesături crude, la capitolul beneficiilor suplimentare a fost înscrisă la sfirşitul primului semestru fru­moasa sumă , de 23 680 000 lei. In întrecere, ţesătoriile „C“ şi „E“ şi finisajul final se situează pe primele locuri, iar în aduna­rea generală a oamenilor mun­cii, care s-a desfăşurat de cu­rând, au fost date şi numele for­maţiilor de lucru fruntaşe , conduse de Constantin Modri­gan, Costică Angliel şi Petru­ Manea ,precum şi al ţesătoare­lor cu cele mai bune rezultate la locul de muncă : Elena Bertea, de la ţesătoria „A“, Veta Ch­e­­bac, de la ţesătoria „C“ şi Ele­na Lupaşcu, de la filatura „A“, încă un amănunt de mare im­­­portanţă, care priveşte munca tuturor textilistelor galăţene: reducerea greutăţii ţesăturilor cu 23 grame pe metru pătrat. Practic, ţesătoarele dirt Galaţi au reuşit să realizeze ţesături a căror greutate nu trece de 122­0 grame pe unitatea de suprafaţă. — Dacă lucrurile stau cum stau înseamnă că nu mai aveţi nici o problemă — reiau discuţia cu tovarăşa Stoichicescu, care tocmai începuse­ să strângă hir­­­­tiile de pe birou, dîndu-mi a înţelege că, dimpotrivă, are des­tule­­probleme. — Munca­ şi perfecţionarea ei ridică in fiecare zi alte şi alte probleme iar la noi, care vrem să şi muncim bine şi să ne şi modernizăm producţia din mers, problemele se ţinu lanţ. Dar nu ne sperie. Am învăţat să le cîn­tărim bine şi să găsim intotdea­­­uina soluţii practice, eficiente­­ pentru rezolvarea lor. Uitaţi, chiar acum trebuie să fiu la co­mandamentul pentru investiţii. Avem în construcţie o nouă ca­pacitate şi intenţionăm să o dăm în folosinţă înainte de termen. Vă daţi seama , sunt multe de făcut, aşa că... înţeleg aluzia şi plec în secţii însoţit de tovarăşa Rubina A­ Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLI Nr. 12 078 Joi 1 septembrie 1983 6 pagini 50 bani Producţia de cărbune poate spori substanţial Cimpu-lui-Mi: 100 000 tone peste pion • Succesul minerilor „de la carieră“ se datorează in primul rind organi­zării şi exploatării corecte a utilajelor • Rezultate bune, pe august, şi la Lupeni şi Bărbăteni • De ce sunt restanţe în Valea Jiului ? • Se impune un efort general pentru asigurarea respectării ordinii şi disciplinei • Toate colectivele din acest important bazin carbonifer au datoria să-şi realizeze întocmai sarcinile de producţie ! Ieri, 31 august, dimineaţă, tovarăşul Dumitru Albescu­, directorul Exploa­tării miniere Cîmpu­lui-Neag a făcut din nou nişte calcule privind produc­ţia de cărbune extras. El, la fel ca şi alţii, a ţinut să „prindă“ momentul în care se extrage cea de-a 100 000-a tonă de cărbune cocsificabil dată anul acesta peste pian. Aşadar, a rinduit din nou cifrele pe o bucată de hirtie, a tras linie şi a­ adunat : 99 725 tone. „Astăzi depăşim 700 000 tone“ — imi spune directorul unităţii, cu justificată satisfacţie. Este un succes frumos al unui harnic colectiv din Valea Jiului. De fapt, la Cimpu-lui-Beag s-au apli­cat la ultimul timp mai multe măsuri care au favorizat creşterea substan­ţială a productivităţii muncii. Este vorba de organizarea muncii in două schimburi prelungite, despre urmări­rea cu insistenţă a modului în care sunt exploatate maşinile­­şi utilajele. Pe de altă parte, în ajutorul colecti­­­vului permanent din carieră au venit o serie de alţi oameni ai muncii de la diverse unităţi economice hunedo­­rene. Aceasta este experienţa, acestea sunt noadele ei la Cimpu-lui-Neag. Cum stau lucrurile la alte întreprin­deri miniere din Valea Jiului? Aflu câ­teva amănunte de la dispeceratul pen­tru producţie al Combinatului minier din Petroşani. In 30 de zile din luna august, la Lupeni s-au­ dat peste plan 8 386 tone cărbune brut, la­ Cim.pv­lv.i- Neag 11 326 ton­e si la Bărbăteni 783 tone. Cam­ atit în ceea ce priveşte de­păşirile, nici minerii din Petrila, care au obţinut rezultate notabile în primul semestru, nu au realizat planul pen­tru perioada amintită. Pentru că cele­lalte întreprinderi miniere au rămas datoare faţă de planuri şi in alte luni din acest an, pe întregul combinat minier s-a acumulat o serioasă res­tanţă la cărbunele brut extras. Este adevărat că nu sunt aceleaşi condiţii peste tot dar acest lucru nu justifică diferenţa mare între rezul­tate. La nţimele Dilja, Aninoasa, Vul­can, Livezerti, Bărbăteni şi altele, sunt zeci de brigăzi şi sectoare care nu-şi realizează planul in mod ritmic mai ales din cauza unor deficienţe in organizarea muncii, in exploatarea , utilajelor şi pe linia respectării disci­plinei. Chiar la Lupeni, unde există o experienţă mai bună pe linia folo­sirii fluxurilor mecanizate rezultatele diferă de la o formaţie la alta. Au fost luni cînd doar citeva brigăzi, in­tre care se numără cele conduse de Constantin Popa, Paul Gros şi Pavel Bujor au obţinut depăşiri de plan cu ajutorul cărora şi-au acoperit restan­ţele alte formaţii şi s-a asigurat un plus de producţie la întreaga între­prindere. Dar la alte unităţi miniere nu sunt suficiente recordurile frunta­şilor pentru ca situaţia globală să iasă oarecum bine. Ce trebuie făcut ? Am constatat că, în general, se ştie. Paralel cu reorga­nizarea şi completarea unor brigăzi, paralel cu ridicarea gradului de pregă­tire a tuturor minerilor este nevoie de întărirea ordinei si disciplinei. In acest domeniu exista deficienţe îngrijoră­toare, care dăunează producţiei. Mina Aninoasa deţine un „record“,­­ nedorit şi nejustificat, in ceea ce priveşte ab­senţele nemotivate. Cu toate că nu ating recordul de la Aninoasa, nici cei de la Paroşeni­ nu stau mai bine. Aşa cum s-a subliniat şi la ultima adunare ge­nerală a oamenilor muncii din între­prindere, unii încurcă lucrurile prin absenţe iar alţii nu-şi fac bine datoria la locul de muncă. Din vina celor care se află în categoria a doua, la Paroşeni au fost mai multe situaţii in care nu s-au evacuat operativ materialele că­zute de pe transportoare, nu au funcţionat corect instalaţiile de pul­verizare a apei sau s-au produs dere­glări in aprovizionarea brigăzilor cu materiale. Pe de altă parte, la minele Dilja, Lonea, Livezeni, Aninoasa, Vul­can și Bărbăteni n­u au fost asigurate toate posturile de lucru planificate, dar I. Cojocaru (Continuare în pag. a 5-a) Motru: Randmente superioare în fiecare abataj • Minerii de la I. M. Motru au extras pina azi 56 000 tone lignit peste pre­vederi • Calitatea, ca parte integrantă a randamentului muncii • Primul aba­taj frontal la Cojmănești • Noi fronturi de cărbune în carierele din bazinul Jilţ • La Lupoaia : depăşire la cărbune, restanţă la decopertare • Programe spe­ciale pentru asigurarea bunei funcţionări a carierelor de lignit pe timpul iernii Colectivele de mineri din bazinele Motru şi Jilţ, din cadrul Combinatului minier Motru, au obţinut unele reali­zări meritorii in creşterea extracţiei de cărbune energetic precum şi în ac­tivitatea de excavaţii în steril pentru eliberarea straturilor exploatabile de cărbune. In cadrul celor două bazine se remarcă nu numai interesul pentru ob­ţine ca. de producţii fizice sporite cu ru.­.cemente superioare in fiecare aba­taj — pe post de miner sau de exca­va­torist —, ci şi grija pentru îmbu­nătăţirea calităţii cărbunelui livrat be­neficiarilor, ridicarea continuă a cali­tăţii muncii şi a producţiei şi creşterea pe aceste baze a veniturilor fiecărei unităţi în­­ parte pe seama diminuării pierderilor. De altfel, aveam să remarc un fapt îmbucurător : aici, calitatea este inclusă in termenul strict de „ran­dament“, ceea ce dovedeşte o înţele­gere mai cuprinzătoare a rostului tu­turor factorilor care asigură eficienţa. Întreprinderea minieră Motru, care deţine atit mine subterane, cit şi cari­ere de mai mică anvergură, cu echipa­mente clasice de excavaţii, a obţinut de la începutul anului o producţie su­plimentară de 56 000 tone lignit. Sporul a fost inregistrat mai ales prin depă­şirea substanţială şi zilnică­ a sarcinilor de producţie in microcarierele între- - prinderii — după cum­ precizează ingi­nerul Dumitru Roşu, directorul acestei Imitaţi.­­ La întreprinderea minieră Jilţ — cu sediul la Mătăsari —, accentul preocu­părilor din actuala etapă se pune pe dezvoltarea capacităţilor de producţie şi crearea rezervelor exploatabile de car­­­bune. La noua mină de la Cojmăneşti a fost pus în funcţiune primul abataj frontal dotat cu complex mecanizat ca­re, împreună cu capacităţile noi ce se vor mai crea, urmează sa plaseze uni­tatea la un volum de producţie de 2 milioane tone anual. In cariera Jilţ­­sud se pregăteşte pentru producţie ex­cavatorul nr 6, împreună cu circuitul său tehnologic sau tehnologic de benzi transportoare, care-şi va inaugura in­trarea în frontul de lucru la începutul, trimestrului următor. Prin lucrările de evacuare a sterilului decopertat de pe stratul de cărbune, atit in cariera Jilţ­­sud cit şi în microcariere au fost cre­ate rezerve de lignit exploatabil, însu­­mind 550 000 tone. Amploarea acestor lucrări de decopertă este condiţionată şi de împrejurarea că Centrala termoe­lectrică de la Turceni nu poate prelua în această perioadă cantităţile de căr­bune excavat ce i­e-ar putea furniza. „In anumite puncte ale carierei Jila­­sud, complexele de excavaţii circulă cu şenilele direct pe stratul de lignit, situaţii mai puţin intanita in condiţii de livrare ritmică a producţiei" — a­­f­tăm de la ing. Nicolae Alecu,­­ di­rectorul minerilor de la Jilţ. La întreprinderea minieră Lupoaia, singură unitate a Combinatului minier Motru care-şi desfăşoară activitatea ex­clusiv in cariere de mare capacitate dotate cu complexe de excavaţii dintre cele mai moderne, excava­toriştii şi, cei­lalţi oameni ai muncii au extras supli­mentar de la începutul anului citeva mii de tone de lignit şi au realizat un volum masiv de steril înlăturat de pe zăcămintul de cărbune, dar nu­ au în­deplinit cifrele din sarcina de plan la acest din urmă capitol. Un program special, pentru perioada ce ne desparte de sfirşitul anului, ur­m­­ăreşte recuperarea rămânerilor in ur­mă la decopertă pentru crearea rezer­velor necesare de lignit exploatabil pe timp de­ iarnă. Dealtfel şi alte­­ măsuri iniţiate în ultimul timp urmăresc pre­gătirea carierelor pentru sezonul rece. Intre acestea, inginerul Dumitru Ungu­­reanu, şeful biroului producţie, ne-a vorbit despre pregătirea corespunză­toare a canalelor de evacuare a apei, instalarea a încă unei stăţii de popipa­re, amenajarea drumurilor de acces in cariere la toate liniile tehnologice și pe lingă liniile de haldare, in vederea I. Becheru (Continuare in pag. a 5-a) és Prahova: 1,2 miliarde lei producţie­ marfă peste plan Unităţile economice din judeţul Prahova au înscris in contul depăşirilor de plan la zi pe 1983 o­ producţie­­marfă în valoare de peste 1,2 miliarde lei. In expresie fizică acest spor se concreti­zează în mai mult de 35 000 tone cărbune, 250 000 mp ţe­sături, 5 000 buc anvelope auto şi tot atîtea­­pompe de injecţie, un număr însemnat de utilaje petroliere, miniere şi tehnologice, piese turnate din oţel şi fontă, maşini­­unelte şi alte bunuri mate­riale necesare economiei na­ţionale. PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAU­ŞESCU! Delegaţia Dietei japoneze Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, delegaţia Dietei Japoneze, con­dusă de Hajime Fukuda, pre­şedintele Camerei Reprezentan­ţilor, care, la invitaţia Marii A­­dunări Naţionale, efectuează o vizită in ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Hi­­kosaburo Okonogi, preşedintele Comitetului Politic al Partidu­lui Liberal Democrat în Dietă, Naohiko Ookubo, preşedintele Comitetului politic al Partidului Komei în Dietă, Eiichi Naga­­sue, preşedintele Comitetului Politic al Partidului Social-De­mocrat in Dietă, Zenmei Matsu­­moto, preşedintele Comitetului politic al Partidului Comunist în Dietă, Mariomi Tajima, pre­şedintele Comitetului politic al­ Partidului Noua Uniune Libc­­■ rală in Dietă. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Ma­rii Adunări Naţionale, Stan Soa­re, preşedintele Grupului român al Uniunii interparlamentare, preşedintele Comisiei pentru în­­văţămînt, ştiinţă şi cultură, Mi­­hai Drăgănescu, membru al Co­misiei pentru industrie şi activi­­­tatea economico-f­inanciară. A fost de­ faţă ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Takaaki Hasegawa. Conducătorul delegaţiei a mul­ţumit ,pentru invitaţia de a vi­zita România, pentru ospitalita­tea de care s-a bucurat şi a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de succesele dobindite de poporul nostru în dezvoltarea economico-socială. Şeful delega­ţiei a elogiat personalitatea pro­eminentă a preşedintelui Româ­niei, activitatea sa neobosită de­dicată prosperităţii ţării, întăririi păcii, colaborării şi înţelegerii internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat pe membrii delegaţiei, japoneze şi a subliniat că vizi­ta acesteia in România consti­tuie o expresie elocventă a bu­nelor relaţii româno-japoneze. In timpul Întrevederii au fost subliniate bunele raporturi sta­tornicite între ţările noastre, ra­porturi ce cunosc un curs as­cendent, îndeosebi după vizita şefului statului român în Japo­nia, care a deschis perspectivele unei ample cooperări româno­­japoneze in numeroase domenii de activitate.. De ambele părţi s-a apreciat că există largi posibilităţi pen­tru extinderea în continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al­­ cau­zei păcii, destinderii şi cooperă­rii intre toate statele lumii. A fost subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele şi par­lamentarii in­ strângerea legătu­rilor de prietenie dintre cele două ţări ■ şi popoare, in­ inten­sificarea conlucrării românoja­­poneze, atit­­ pe plan bilateral, cit şi in promovarea unor rela­ţii noi, bazate pe egalitate şi echitate în viaţa internaţională. Schimbul­ de vederi in pro­bleme internaţionale a scos in evidenţă necesitatea opririi a­­gravării climatului politic mon­dial,­ reluării şi continuării po­liticii de destindere,­ pace,­­cola­borare şi respect al indepen­denţei popoarelor,­­ soluţionării prin mijloace paşnice, prin tra­tative, a­­ stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. S-a apreciat că problema cen­trală a vieţii internaţionale o constituie, in momentul de faţă, lupta pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, şi in primul rind la dezarmare nucleara, pentru o­­prrirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune, în Europa, precum şi retragerea şi distrugerea celor existente, pen­tru crearea de zone denucleari­­zate pe continentul european şi in alte regiuni ale lumii, pentru reducerea cheltuielilor militare şi realizarea unui echi­libru militar la nivele cit mai scăzute. S-a evidenţiat, totodată, nece­sitatea de a­ se acţiona concer­tat în vederea lichidării subdez­voltării, a decalajelor existente in lume, edificării unei noi or­dini economice mondiale, care să asigure tuturor statelor posibi- . lităţi egale de dezvoltare, de pro­gres economic şi social. S-a sub­liniat că prin reducerea arma­mentelor şi cheltuielilor mili­tare s-ar elibera uriaşe fon­duri ce vor putea fi folosite pentru susţinerea eforturilor de dezvoltare echitabilă a tuturor naţiunilor. , 5 A fost relevat interesul Româ­niei şi Japoniei de a contribui, alături de alte state, la intensi­ficarea eforturilor în direcţia consolidării păcii şi colaborării in întreaga lume, a democratizării vieţii internaţionale şi edificării unei lumi mai bune şi mai drep­te pa . planeta noastră. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. " r /; *■ M ' mm wam m I tammm ZtiJj ■ ' •! ■ ' , m MMfi ■■R .............fiii '' V' JSO '-'V ' . •• I - ‘ Ambasadorul Belgiei Tovarăşul, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe Yves Vercauteren, ambasadorul Belgiei la­ Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu prilejul Încheie­rii misiunii­ sale d­in ţara noastră. A avut loc o convorbire s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Irak Miercuri, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a pri­mit pe Dhiab M. Al-Algawi, am­basadorul Republicii Irak la . Cu acest prilej a avut loc • Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiv- convorbire care s-a desfășurat iii sale in țara noastră,­­ într-o atmosferă cordială. ACTUALITATEA AGRICOLĂ Culesul recoltei: v W V * V W • • w • ara ragaz, fara risipa! Luna august s-a încheiat printr-o zi frumoasă şi căldu­roasă, lipsită de ploi, ceea ce grăbeşte coacerea lanurilor, creşterea conţinutului de zahăr în rădăcinile de sfeclă, fructe şi struguri. La amiază, valorile termice au urcat în vestul ţării pînă la 27—28 grade, în ’limpia Română 24—27­­grade, in Mol­dova 23—26 grade, Dobrogea 23—25 grade, in Podişul Tran­silvaniei 22—26 grade, Mara­mureş 24—27 grade. Vremea este, după cum se vede, favorabilă intensificării la maximum a culesului şi­ tran­sportului recoltei, executării a­­răturilor pentru însămânţările de toamnă, strângerii furaje­lor., In multe unităţi agricole, aceste condiţii au fost folosite din plin, fapt atestat de rezul­tatele obţinute in campania agricolă. Aşa cum am anunţat, in judeţele Olt şi Ialomiţa s-a încheiat culesul Florii-soarelui, lucrarea effectuîndu-se pe ulti­mele hectare in Mehedinţi, Că­lăraşi, Teleorman, Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov. De ase­menea, culesul fasolei in ogor propriu se află în faza finală in judeţele Constanţa, Brăila, Arad, Gorj, Caraş-Severin, Neamţ şi altele. Menţionăm faptul că IN TOATE JUDE­ŢELE DIN CIMPIA DUNĂ­RII, DOBROGEA ŞI VESTUL ŢARII A ÎNCEPUT CULESUL PORUMBULUI PENTRU BOA­BE. Cu cele aproape 18 000 hec­tare realizate cu rapiţă şi plante furajere se poate spune că însă­­minţările de toamnă sunt practic declanşate într-o serie de judeţe. Amintind aceste realizări nu putem omite faptul că mai sunt unele restanţe, in executarea lu­crărilor agricole, ce trebuie grab­nic lichidate. Potrivit­­ultimelor calcule, floarea-soarelui, cultură deosebit de sensibilă in momen­tul supracoacerii, a mai rămas de strins de pe circa 97 000 hec­tare. In judeţele Tulcea, Buzău, Timiş, Bihor, Dîmboviţa, Ba­cău, Vrancea şi Iaşi se impune concentrarea tuturor mijloace­lor şi forţelor pentru ca această lucrare să se termine in cel mai scurt timp. Pentru a nu se pier­de nimic din recoltă, se cere ca acolo unde s-a lucrat cu com­binele să se adune tot ce a rămas pe sol, capitulele urmind să fie treierate imediat. Urgen­tarea culesului pe ultimele su­prafeţe este impusă de faptul că in sudul ţării se­­ anunţă in­tensificări ale vintului, fapt care poate amplifica scuturarea seminţelor. Şi la porumbul pentru boabe trebuie intensificat culesul ştiu­­leţilor, precum şi strângerea co­cenilor. Dacă combinele nu pot intra imediat în unele p­lanuri, se va acţiona cu echipele de cooperatori­, luindu-se măsuri ca în cazul unei umidităţi prea mari în boabe, să se facă pola­rizarea, înainte de a se expedia produsele la bazele de recepţie. De asemenea este necesar să se intensifice culesul la soia, cartofi de toamnă, legume şi fructe. Graficele de recoltare şi livrare la produsele horticole se vor respecta întocmai, ceea ce va asigura expedierea lor ritmică şi o calitate superioară. După rapiţă şi plante furaje­re, va veni oil de curind rin­­dul la semănat orzului şi al griului, culturi la care se urmă­reşte ca in ’84 să se obţină re­colte maxime. Deci perioada care­­a mai rămas pînă la­ de­clanşarea semănatului trebuie folosită din plin, pentru termi­narea­ tuturor pregătirilor. Ne referim la amplasarea culturi­lor, executarea arăturilor, asi­gurarea seminţelor. Sunt in curs de execu­tare “transferul­ de se­minţe între judeţe, operaţie ce trebuie grăbită pentru ca uni­tăţile agricole să intre cit mai repede in posesia cantităţilor repartizate. Din stocurile pro­prii de seminţe ale unităţilor agricole — dacă nu s-a făcut pină acum ! — se vor trimite probe la laborator pentru a avea garanţii privind calitatea seminţelor. Arăturile pentru însămînţă­­rile de toamnă executate pînă acum doar pe 34 la sută din total trebuie să stea în centrul atenţiei lucrătorilor de pe ogoa­re. In această privinţă se con­stată unele rămineri in urmă chiar în judeţele ce încep — comparativ cu sudul — semă­natul griului mai devreme. Un calcul făcut de specialişti a demonstrat că numai în nor­dul Capitalei crovurile, unele deosebit­­de întinse, totalizează circa. 14 500 hectare. Şi fiindcă crovurile sunt în cea mai mare parte neproductive, ne putem imagina uşor cită recoltă se pierde. Prin nivelare, desecare şi alte­­lucrări hidroame­­liorative executate prin Şantierul naţional al tineretului Bucu­reşti-Nord de unde prezentăm un reportaj in pagina a 3-a, agricultura va ciştiga noi terenuri agricole da pe care se vor putea obţine recolte bogate !

Next