România Liberă, noiembrie 1983 (Anul 41, nr. 12130-12155)

1983-11-01 / nr. 12130

Anul XLI Nr. 12130 6 pagini 50 bani P­rioritar­ă economie : SĂ GOSPODĂRIM CU GRIJĂ MAXIMĂ ENERGIA! Acum ci­te­va zile făceam cunoscu­tă cititorilor situaţia dificilă în care ne aflăm din punct de vedere ener­getic —­in mod special din cauza se­cetei mult prelungite care a golit, practic lacurile de acumulare, lipsind ţara de aportul planificat al unor pu­teri instalate de cca 1 000 MW, adică o producţie de un milion kWh. Din păcate, nici centralele pe­ căr­buni nu lucrează dintr-o serie de motive (despre care vom scrie în curînd de la faţa locului) la puterea planificată iar soluţia compensării tuturor acestor nerealizări de produc­ţie de energie pe a­pă şi cărbune prin creşterea de producţie pe hidrocar­buri nu poate fi luată în considera­ţie pentru că aceasta ar însemna o suplimentare a importului de ţiţei pe valută şi aşa cu un preţ destul de mare care, în plus, începe să mani­feste pe piaţa mondială o tendinţă de creştere, ca de obicei în apropie­rea iernei. Toate acestea, pe fondul creşterii necesarului de energie electrică şi termică, creştere determinată de scurtarea perioadei de zi-lumină şi a sporirii necesarului de iluminat elec­tric şi căldură în industrie, alte acti­vităţi economico-sociale şi în gospo­dăriile populaţiei. Apar astfel dificul­tăţi care se evidenţiază şi mai puter­nic în primele ore ale dimineţii şi în orele de după amiază-seară, cînd se produce acel „vîrf de sarcină“ prin nevoile de lumină şi căldură, care cresc, prin suprapunere şi acumulare, cu sute de mii de megawaţi. La toate acestea se adaugă faptul că într-o serie de activităţi economi­ce, cu deosebire în cele industriale, consumul specific de energie electri­că şi termică este prea mare, cu mult mai mare decât cel realizat pentru activităţi similare în ţări cu industrie avansată. Nu vom intra acum în a­­mănunte dar un lucru e evident : e­­xistă mari posibilităţi de economisire a­­ energiei şi combustibilului atit in industrie, transporturi, construcţii cit şi în activităţile administrative şi in gospodăriile populaţiei. Logic, aşadar, este ca în faţa unei asemenea situaţii să se manifeste din plin iniţiativa şi spiritul creator gospodăresc ale fiecărui cetăţean, în economisirea energiei oriunde acest lucru este posibil de realizat : la lo­cul de muncă, în întreprindere, în in­stituţia în care lucrăm, în gospodăria personală. Eforturile se cer îndreptate cu deosebire în direcţia introducerii tehnologiilor noi sau modernizate, a respectării întocmai a tehnologiilor şi, in general, a disciplinei de muncă, în direcţia încărcării ■ utilajelor şi insta­laţiilor la întreaga lor capacitate, în supravegherea minut cu minut a pro­ceselor in care se consumă energia, în repararea utilajelor şi în mod spe­cial in etanşeizarea lor, în izolarea lor perfectă, pentru evitarea oricăror pierderi de energie. Cit priveşte gospodăriile personale considerăm că cetăţenii au acumulat in ultimii ani o experienţă bogata in economisirea energiei, experienţă ce se cere aplicată imediat. Avem în ve­dere etanşeizările ferestrelor şi uşi­lor, folosirea unor becuri de puteri mai mici şi în general utilizarea lu­minii electrice în măsura strictului necesar, reducerea la minimum posi­bil a folosirii corpurilor electrice de încălzire, deconectarea frigiderelor etc. etc. Cu menţiunea specială a ne­cesităţii reducerii consumului în orele de vîrf de sarcină de dimineaţă şi seara. M. Radian Oameni ai muncii din industrie ! Interesele economiei naţionale, Interesele statului şi ale poporului nostru, situaţia balanţei energeti­ce a ţării cer astăzi din partea fiecăruia o contri­buţie cit mai mare în utilizarea raţională a energiei electrice, în economisirea fiecărui kilowatt-oră. Rezervele de economisire a energiei în industrie sunt foarte mari şi, deci, reducerea consumurilor energetice este pe deplin posibilă. Reducînd cu numai un kilowatt-oră în industrie consumul de energie electrică pe tona de produs se pot economisi pe plan naţional în cele două luni pînă la sfîrşitul acestui an (cifre estimative) . Să acţionăm, aşadar, pretutindeni cu grijă maximă şi spirit gospodăresc pentru economisirea energiei ! — 2,5 milioane kWh — 3 milioane kWh 50 000 kWh La oţel La ciment La aluminiu La fibre şi fire sintetice La cauciuc La celuloză 65 000 kWh 60 000 kWh 200 000 kWh Cetăţeni! Pentru producerea unui singur­­kilowatt­ oră se consumă 1,5 kg lignit sau 280 grame păcură sau 0,3 m.c. de gaze naturale. Cu un singur kilowatt oră se pot pro­duce : 1,5 kg oţel în cuptoare electrice 1,6 m.p. ţesături finite din lină 7 kg de paste făinoase 8 kg de îngrăşăminte complexe 12 kg de ciment Gîndiţi-vă că 1 kilowatt-oră este echivalent cu 1 bec de 100 waţt care arde timp de 10 ore. Gos­podăriţi, aşadar, cu grijă energia ! Folosiţi numai luminile strict necesare în gospodărie ! Nu risipiţi energia cu aparate electrice de încălzire ! Datoria patriotică a fiecărui cetăţean este economisirea energiei ! Este în interesul ţării, al fiecăruia dintre noi ! VALORIFICAREA INIŢIATIVEI CETĂŢENEŞTI In virtutea principiilor demo­cratice pe care se structurează întreaga activitate a consiliilor populare, pe agenda organelor locale ale puterii şi administra­ţiei de stat se află înscrisă per­manent valorificarea iniţiativei cetăţeneşti, a aportului creator de idei şi iniţiative izvorîte din sinul obştei. Pe această linie se înscrie şi soluţionarea propune­rilor făcute de cetăţeni în cam­pania electorală de acum un an, cînd cetăţenii ţării şi-au investit reprezentanţii cu mandatele de deputat în consiliile populare, însemnătatea acestei activităţi rezidă, in primul rind, în faptul că pe o asemenea cale se reali­zează participarea directă şi e­­fectivă a cetăţenilor la conduce­rea societăţii şi se exercită de către obşte un control efectiv asupra activităţii organelor ale­se, element esenţial al democra­ţiei noastre socialiste, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la recenta Confe­rinţă pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In al doilea rînd, această latură a muncii pe care o desfăşoară consiliile populare are o mare incidenţă in sfera vieţii economico-sociale şi culturale, în dezvoltarea lo­calităţilor şi zonelor ţării, în va­lorificarea cit mai eficientă a re­surselor materiale şi umane în profil teritorial, în înfăptuirea, aşadar, a programelor de auto­­conducere şi autoaprovizionare, în realizarea investiţiilor, în dez­voltarea industriei mici, a co­merţului şi prestaţiilor de servi­cii, in buna gospodărire a loca­lităţilor şi înfrumuseţarea lor, in realizarea proiectelor de sis­tematizare şi în multe altele, activităţi în care aportul de ini­ţiativă şi de participare efectivă a cetăţenilor trebuie să fie de­terminant. In sfirşit, e vorba şi de întări­rea prestigiului acestor organe, prin demonstrarea competenţei, eficienţei şi implicării lor în viaţa obştei, a ancorării lor in realităţile acestei vieţi. Iată, aşadar, explicaţia aten­ţiei deosebite a, conducerii, partidului şi statului nostru­­privind preocuparea consiliilor populare şi a consiliilor Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii So­cialiste, care împreună au aceas­tă sarcină, pentru soluţionarea propunerilor făcute de cetăţeni în campania electorală, pentru­­ valorificarea, în general, a ini­ţiativei civice. In acest scop, de- Din activitatea consiliilor populare altfel, a fost elaborat un plan initat­ de control, potrivit căruia * Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, împreună cu Consiliul Naţional al Frontu­lui Democraţiei şi Unităţii So­cialiste au efectuat o serie de controale în judeţele Bacău, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Vîl­­cea, iar consiliile F.D.U.S. din alte nouă judeţe, — Arad, Bihor, Constanţa, Dîmboviţa, Neamţ, Sălaj, Sibiu, Suceava şi Timiş — prezentînd informări asupra soluţionării propunerilor făcute de cetăţeni în trecuta campanie electorală. Din analiza rezultate­lor, reies cîteva constatări im­portante şi, în primul rînd, fap­tul că în marea majoritate a consiliilor F.D.U.S. şi a consili­ilor populare din aceste jude­ţe ale ţării s-a acţionat, sub conducerea şi îndrumarea directă a organelor locale de partid, analizîndu-se cu răspun­dere propunerile la care ne refe­rim şi stabili ind­u-se măsurile ne­cesare pentru traducerea lor în viaţă. Pină la data efectuării contro­lului in judeţele menţionate au fost soluţionate peste 36 200 de propuneri, reprezentînd 72% din totalul lor. Din analiza naturii acestor propuneri, se vede limpede, ca­racterul lor concret, însemnăta­tea pe care o au în procesul de dezvoltare a localităţilor şi nu creşterea calităţii vieţii. Astfel, peste 27 000 de propuneri, adică aproape 54% din totalul celor făcute de­ cetăţeni în cele 13 ju­deţe, se referă la probleme edi­­litar-gospodăreşti — reparaţii de drumuri şi poduri, lucrări de­ a­­limentare cu apă, canalizări, construcţii şi reparaţii de locu­inţe,­­ iar un număr mare de propuneri in judeţele respective — 7 640, adică peste 15%, — se referă la înfăptuirea programe­lor de autoconducere şi­ auto­aprovizionare teritorială, îndeo­sebi, la măsuri de creştere a nu­mărului de animale, cultivarea tuturor terenurilor. O pondere importantă deţin şi propunerile privind activităţile de comerţ şi prestări de servicii, care, cifrîn­­du-se la peste 7 000, reprezintă mai mult de 13% din total. Aşa­dar, peste 80% din propuneri se referă la această sferă a vieţii, în care implicarea cetăţenească şi manifestarea spiritului civic, a responsabilităţii şi contribuţiei personale efective sunt mai preg­nante. Astfel, cu participarea nemijlocită a cetăţenilor s-au executat în judeţul Neamţ re­paraţii de drumuri pe 180 km şi săpări de şanţuri pe 60 km, s-au consolidat maluri şi con­struit 215 podeţe, s-au amenajat spaţii verzi şi baze sportive. In judeţul Harghita, au fost ame­najate în acest an şi în acelaşi mod, peste 432 mii m.p. spaţii verzi şi s-au redat agriculturii peste 61 ha terenuri din perime­trul localităţilor, s-au plantat 270 mii pomi, arbori şi arbuşti ornamentali, s-au amenajat pes­te 335 km de șanțuri și s-au re- I. Butnaru (Continuare în pag. a 2-a) v_ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Marţi PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARAŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe participanţii la Simpozionul internaţional Pu­gwash Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernu­lui, preşedintele Consiliului Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehnolo­gie, preşedintele Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-amiază, pe partici­panţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion interna­ţional Pugwash. -"La primire au luat parte to­varăşii Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Stat, Ion Ursu, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, George Ciucu, adjunct al mi­nistrului educaţiei şi învăţă­­mintului, Radu Voinea, şeful grupului român Pugwash. Au participat personalităţi de­ frunte ale vieţii ştiinţifice mon­diale, între care laureaţi ai Premiului Nobel, academicieni, reprezentanţi ai unor universi­tăţi şi foruri ştiinţifice din di­ferite ţări. în cadrul întilnirii a luat cu­­vîntul Dorothy Hodgkin, Anglia, laureat al Premiului Nobel, preşedinte al Organizaţiei Pugwash, care a exprimat cele mai călduroase mulţu­miri pentru posibilitatea şi o­­noarea de a fi primiţi de pre­şedintele României. Arătînd că reuniunea de la Bu­cureşti a prilejuit schimburi de opinii deosebit de fructuoase, vorbitoa­rea a relevat atenţia acordată de oamenii de ştiinţă prezenţi în Capitala României contură­rii unui proiect de document (Continuare in pag. a 3-a) Doamnelor şi domnilor, Tovarăşi, Aş dori, încă o dată, să vă adresez dumneavoastră şi tutu­ror participanţilor la simpozio­nul Pugwash cele mai bune urări. Aţi dezbătut în aceste zile în capitala României socialiste pro­bleme care preocupă nu numai Europa, ci întreaga lume. Ne aflăm intr-un moment în care încordarea a ajuns deosebit de gravă. In viaţa omenirii au mai existat, este adevărat, după cel de-al doilea război mondial, multe momente grave, au exis­tat şi perioade de destindere — la care v-aţi referit şi dumnea­voastră ■— după anii ’70. Dar, se poate spune, că situaţia ac­tuală este — poate — printre cele mai grave, în decursul a­­cestor ani, chiar în perioada destinderii, s-au acumulat ar­mamente care pot distruge — după cum declară chiar deţi­nătorii acestora — de 10 sau de mai multe ori lumea, întreaga omenire. Dacă am privi retrospectiv, poate ar trebui să ne facem a­­numite reproşuri pentru perioa­da de destindere. Toţi am cre­zut că aceasta poate fi ireversi­bilă, sau de lungă durată, şi nu am acordat prea multă atenţie faptului că în acei ani s-a conti­nuat producerea de armament nuclear şi de alte armamente de distrugere în masă. Acum, pentru Europa, situaţia este deosebit de gravă. Aici sunt concentrate aproape tota­litatea mijloacelor de distru­gere în masă, inclusiv cele nu­cleare, iar dacă nu se va reuşi să se împiedice amplasarea noi­lor rachete cu rază medie de acţiune, va spori şi mai mult armamentul nuclear — ceea ce va înmulţi considerabil mijloa­cele de distrugere, nu numai a Europei, ci a întregii lumi. Se poate spune că Europa are mari merite în crearea şi dezvoltarea civilizaţiei moderne. Desigur, în decursul istoriei, au fost multe zone care au contri­buit la civilizaţia şi dezvol­tarea lumii, dar Europa poate fi considerată leagănul civili­zaţiei actuale. Şi, acum, Europa este în pericol. Distrugerea Eu­ropei înseamnă distrugerea în­tregii civilizaţii. Există însă un pericol şi mai mare — acela de a distruge însuşi omul, însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, problema opririi cursei înarmărilor, împiedicarea unui nou război şi impunerea dezar­mării, şi, in primul rind a dezarmării nucleare, asigurarea păcii, constituie problema fun­damentală a epocii noastre. Din Europa au pornit cele două războaie mondiale din acest secol. Trebuie să facem totul pentru a nu mai porni şi al treilea război mondial, care ar duce la distrugerea, lumii. In Europa şi în lume sunt, fără îndoială multe probleme — economice, sociale, culturale, ştiinţifice. Sunt multe probleme pe care popoarele, guvernele, ştiinţa, trebuie să le soluţione­ze. Se poate spune că sunt mul­te drepturi pe care încă oamenii nu le pot folosi în întregime, dar acum este problema de a le asigura dreptul fundamen­tal­­ la existenţă şi la viaţă. De aceea apreciez foarte adult simpozionul dumneavoastră, care s-a ocupat de problemele trans­formării Balcanilor într-o regiu­ne fără arme nucleare, de pro­blemele păcii în Europa şi în­treaga lume. Fără îndoială că apelul pe care dumneavoastră îl adresaţi celor două blocuri militare, şefilor de state care deţin armele nucleare, va avea o influenţă mare în opinia pu­blică mondială. Am dori ca ei să fie bine înţeles şi reţinut de şefii de state şi de guverne şi, în primul rînd, de cele două mari puteri — de Uniunea So­vietică şi Statele Unite ale (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU APĂRAREA PĂCII, ÎNDATORIRE SUPREMĂ A TUTUROR STATELOR, A TUTUROR POPOARELOR! în pagina a 5-a, relatări de la marile adunări consacrate păcii și dezarmării 1 noiembrie 1983 I Tineretul patriei raportează îndeplinirea planului de muncă patriotică pe anul 1983 TOVARĂŞULUI NICOLA Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în această perioadă de puternică angajare a întregului nostru popor pentru înfăptuirea nea­bătută a hotăririlor Congresului al XII-lea şi­­ Conferinţei Naţionale ale partidului, animate de puternice sentimente patriotice izvorîte din dorinţa fierbinte de a contribui prin forţe pro­prii la progresul multilateral al patriei noastre socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi U­­niunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, toţi tinerii ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă raportea­ză îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983, în spiritul concepţiei ştiinţifice a partidului şi statului nostru, al indicaţiilor şi orientărilor dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar­­ general Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretului, Uni­unea Tineretului Comunist şi Uniunea Asocia­ţiilor Studenţilor Comunişti din România au transformat munca patriotică, şantierele tinere­tului în adevărată şcoală de formare comunistă a tinerei generaţii, parte integrantă a educării pentru muncă şi viaţă a acestuia. Continuarea glorioaselor tradiţii ale muncii e­­roice pentru ţară, extinderea experienţei acu­mulate în cadrul întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ în realizarea obiectivului deceniu­lui ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, parte integrantă a întrecerii socialiste, au creat condiţii ca tinăra generaţie să-şi asume răspunderea de a participa plenar la realizarea unor importante obiective economice, contribuţia sa entuziastă reprezentînd expresia recunoştinţei depline faţă de­ grija permanentă a partidului, a dumneavoas­tră, mult stimate tovarăşe secretar general, pen­tru a crea tineretului condiţii minunate de mun­că şi viaţă, de afirmare în toate sectoarele eco­nomice, politice şi sociale, înţelegînd necesitatea de a creşte aportul ti­nerei generaţii la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au acţionat cu consecvenţă,­­sub îndru­marea organelor şi organizaţiilor de partid, pen­tru mobilizarea milioanelor de tineri — munci­tori, ţărani, elevi şi studenţi — în vederea par­ticipării entuziaste la activitatea pe şantierele naţionale, judeţene şi locale ale tineretului, pen­tru iniţierea unor acţiuni de muncă in sprijinul producţiei, îndeosebi în ramurile prioritare ale economiei naţionale, pentru recuperarea şi rein­troducerea în circuitul economic a unor impor­tante cantităţi de materiale refolosibile, pentru îndeplinirea prevederilor Programului privind asigurarea unor producţii sigure şi stabile în agricultură, în anul următor, Uniunea Tineretului Comu­nist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comu­nişti din România vor prelua, din Planul naţio­nal unic de dezvoltare economico-socială a Ro­mâniei, din Planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi din Planul naţi­onal de irigaţii, lucrări a căror valoare va fi cu 15 la sută mai mare decit în acest an, făcînd prin noi fapte de muncă dovada maturităţii lor politice, a încrederii neţărmurite în partid, în idealurile sale nobile. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că tineretul patriei noastre, urmînd cu entuziasm şi pasiune revolu­ţionară strălucitul exemplu pe care ni-1 oferă întreaga dumneavoastră viaţă şi activitate puse in slujba patriei, partidului şi poporului, este ferm hotărît să nu precupeţească nici un efort, înscriind prin fapte cutezătoare de muncă noi pagini in marea epopee a construcţiei noii o­­rînduiri pe pămîntul scump al României socia­liste. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Next