România Liberă, noiembrie 1983 (Anul 41, nr. 12130-12155)
1983-11-01 / nr. 12130
Anul XLI Nr. 12130 6 pagini 50 bani Prioritară economie : SĂ GOSPODĂRIM CU GRIJĂ MAXIMĂ ENERGIA! Acum citeva zile făceam cunoscută cititorilor situaţia dificilă în care ne aflăm din punct de vedere energetic —in mod special din cauza secetei mult prelungite care a golit, practic lacurile de acumulare, lipsind ţara de aportul planificat al unor puteri instalate de cca 1 000 MW, adică o producţie de un milion kWh. Din păcate, nici centralele pe cărbuni nu lucrează dintr-o serie de motive (despre care vom scrie în curînd de la faţa locului) la puterea planificată iar soluţia compensării tuturor acestor nerealizări de producţie de energie pe apă şi cărbune prin creşterea de producţie pe hidrocarburi nu poate fi luată în consideraţie pentru că aceasta ar însemna o suplimentare a importului de ţiţei pe valută şi aşa cu un preţ destul de mare care, în plus, începe să manifeste pe piaţa mondială o tendinţă de creştere, ca de obicei în apropierea iernei. Toate acestea, pe fondul creşterii necesarului de energie electrică şi termică, creştere determinată de scurtarea perioadei de zi-lumină şi a sporirii necesarului de iluminat electric şi căldură în industrie, alte activităţi economico-sociale şi în gospodăriile populaţiei. Apar astfel dificultăţi care se evidenţiază şi mai puternic în primele ore ale dimineţii şi în orele de după amiază-seară, cînd se produce acel „vîrf de sarcină“ prin nevoile de lumină şi căldură, care cresc, prin suprapunere şi acumulare, cu sute de mii de megawaţi. La toate acestea se adaugă faptul că într-o serie de activităţi economice, cu deosebire în cele industriale, consumul specific de energie electrică şi termică este prea mare, cu mult mai mare decât cel realizat pentru activităţi similare în ţări cu industrie avansată. Nu vom intra acum în amănunte dar un lucru e evident : există mari posibilităţi de economisire a energiei şi combustibilului atit in industrie, transporturi, construcţii cit şi în activităţile administrative şi in gospodăriile populaţiei. Logic, aşadar, este ca în faţa unei asemenea situaţii să se manifeste din plin iniţiativa şi spiritul creator gospodăresc ale fiecărui cetăţean, în economisirea energiei oriunde acest lucru este posibil de realizat : la locul de muncă, în întreprindere, în instituţia în care lucrăm, în gospodăria personală. Eforturile se cer îndreptate cu deosebire în direcţia introducerii tehnologiilor noi sau modernizate, a respectării întocmai a tehnologiilor şi, in general, a disciplinei de muncă, în direcţia încărcării ■ utilajelor şi instalaţiilor la întreaga lor capacitate, în supravegherea minut cu minut a proceselor in care se consumă energia, în repararea utilajelor şi în mod special in etanşeizarea lor, în izolarea lor perfectă, pentru evitarea oricăror pierderi de energie. Cit priveşte gospodăriile personale considerăm că cetăţenii au acumulat in ultimii ani o experienţă bogata in economisirea energiei, experienţă ce se cere aplicată imediat. Avem în vedere etanşeizările ferestrelor şi uşilor, folosirea unor becuri de puteri mai mici şi în general utilizarea luminii electrice în măsura strictului necesar, reducerea la minimum posibil a folosirii corpurilor electrice de încălzire, deconectarea frigiderelor etc. etc. Cu menţiunea specială a necesităţii reducerii consumului în orele de vîrf de sarcină de dimineaţă şi seara. M. Radian Oameni ai muncii din industrie ! Interesele economiei naţionale, Interesele statului şi ale poporului nostru, situaţia balanţei energetice a ţării cer astăzi din partea fiecăruia o contribuţie cit mai mare în utilizarea raţională a energiei electrice, în economisirea fiecărui kilowatt-oră. Rezervele de economisire a energiei în industrie sunt foarte mari şi, deci, reducerea consumurilor energetice este pe deplin posibilă. Reducînd cu numai un kilowatt-oră în industrie consumul de energie electrică pe tona de produs se pot economisi pe plan naţional în cele două luni pînă la sfîrşitul acestui an (cifre estimative) . Să acţionăm, aşadar, pretutindeni cu grijă maximă şi spirit gospodăresc pentru economisirea energiei ! — 2,5 milioane kWh — 3 milioane kWh 50 000 kWh La oţel La ciment La aluminiu La fibre şi fire sintetice La cauciuc La celuloză 65 000 kWh 60 000 kWh 200 000 kWh Cetăţeni! Pentru producerea unui singurkilowatt oră se consumă 1,5 kg lignit sau 280 grame păcură sau 0,3 m.c. de gaze naturale. Cu un singur kilowatt oră se pot produce : 1,5 kg oţel în cuptoare electrice 1,6 m.p. ţesături finite din lină 7 kg de paste făinoase 8 kg de îngrăşăminte complexe 12 kg de ciment Gîndiţi-vă că 1 kilowatt-oră este echivalent cu 1 bec de 100 waţt care arde timp de 10 ore. Gospodăriţi, aşadar, cu grijă energia ! Folosiţi numai luminile strict necesare în gospodărie ! Nu risipiţi energia cu aparate electrice de încălzire ! Datoria patriotică a fiecărui cetăţean este economisirea energiei ! Este în interesul ţării, al fiecăruia dintre noi ! VALORIFICAREA INIŢIATIVEI CETĂŢENEŞTI In virtutea principiilor democratice pe care se structurează întreaga activitate a consiliilor populare, pe agenda organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat se află înscrisă permanent valorificarea iniţiativei cetăţeneşti, a aportului creator de idei şi iniţiative izvorîte din sinul obştei. Pe această linie se înscrie şi soluţionarea propunerilor făcute de cetăţeni în campania electorală de acum un an, cînd cetăţenii ţării şi-au investit reprezentanţii cu mandatele de deputat în consiliile populare, însemnătatea acestei activităţi rezidă, in primul rind, în faptul că pe o asemenea cale se realizează participarea directă şi efectivă a cetăţenilor la conducerea societăţii şi se exercită de către obşte un control efectiv asupra activităţii organelor alese, element esenţial al democraţiei noastre socialiste, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la recenta Conferinţă pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In al doilea rînd, această latură a muncii pe care o desfăşoară consiliile populare are o mare incidenţă in sfera vieţii economico-sociale şi culturale, în dezvoltarea localităţilor şi zonelor ţării, în valorificarea cit mai eficientă a resurselor materiale şi umane în profil teritorial, în înfăptuirea, aşadar, a programelor de autoconducere şi autoaprovizionare, în realizarea investiţiilor, în dezvoltarea industriei mici, a comerţului şi prestaţiilor de servicii, in buna gospodărire a localităţilor şi înfrumuseţarea lor, in realizarea proiectelor de sistematizare şi în multe altele, activităţi în care aportul de iniţiativă şi de participare efectivă a cetăţenilor trebuie să fie determinant. In sfirşit, e vorba şi de întărirea prestigiului acestor organe, prin demonstrarea competenţei, eficienţei şi implicării lor în viaţa obştei, a ancorării lor in realităţile acestei vieţi. Iată, aşadar, explicaţia atenţiei deosebite a, conducerii, partidului şi statului nostruprivind preocuparea consiliilor populare şi a consiliilor Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, care împreună au această sarcină, pentru soluţionarea propunerilor făcute de cetăţeni în campania electorală, pentru valorificarea, în general, a iniţiativei civice. In acest scop, de- Din activitatea consiliilor populare altfel, a fost elaborat un plan initat de control, potrivit căruia * Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, împreună cu Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste au efectuat o serie de controale în judeţele Bacău, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Vîlcea, iar consiliile F.D.U.S. din alte nouă judeţe, — Arad, Bihor, Constanţa, Dîmboviţa, Neamţ, Sălaj, Sibiu, Suceava şi Timiş — prezentînd informări asupra soluţionării propunerilor făcute de cetăţeni în trecuta campanie electorală. Din analiza rezultatelor, reies cîteva constatări importante şi, în primul rînd, faptul că în marea majoritate a consiliilor F.D.U.S. şi a consiliilor populare din aceste judeţe ale ţării s-a acţionat, sub conducerea şi îndrumarea directă a organelor locale de partid, analizîndu-se cu răspundere propunerile la care ne referim şi stabili indu-se măsurile necesare pentru traducerea lor în viaţă. Pină la data efectuării controlului in judeţele menţionate au fost soluţionate peste 36 200 de propuneri, reprezentînd 72% din totalul lor. Din analiza naturii acestor propuneri, se vede limpede, caracterul lor concret, însemnătatea pe care o au în procesul de dezvoltare a localităţilor şi nu creşterea calităţii vieţii. Astfel, peste 27 000 de propuneri, adică aproape 54% din totalul celor făcute de cetăţeni în cele 13 judeţe, se referă la probleme edilitar-gospodăreşti — reparaţii de drumuri şi poduri, lucrări de alimentare cu apă, canalizări, construcţii şi reparaţii de locuinţe, iar un număr mare de propuneri in judeţele respective — 7 640, adică peste 15%, — se referă la înfăptuirea programelor de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, îndeosebi, la măsuri de creştere a numărului de animale, cultivarea tuturor terenurilor. O pondere importantă deţin şi propunerile privind activităţile de comerţ şi prestări de servicii, care, cifrîndu-se la peste 7 000, reprezintă mai mult de 13% din total. Aşadar, peste 80% din propuneri se referă la această sferă a vieţii, în care implicarea cetăţenească şi manifestarea spiritului civic, a responsabilităţii şi contribuţiei personale efective sunt mai pregnante. Astfel, cu participarea nemijlocită a cetăţenilor s-au executat în judeţul Neamţ reparaţii de drumuri pe 180 km şi săpări de şanţuri pe 60 km, s-au consolidat maluri şi construit 215 podeţe, s-au amenajat spaţii verzi şi baze sportive. In judeţul Harghita, au fost amenajate în acest an şi în acelaşi mod, peste 432 mii m.p. spaţii verzi şi s-au redat agriculturii peste 61 ha terenuri din perimetrul localităţilor, s-au plantat 270 mii pomi, arbori şi arbuşti ornamentali, s-au amenajat peste 335 km de șanțuri și s-au re- I. Butnaru (Continuare în pag. a 2-a) v_ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Marţi PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARAŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe participanţii la Simpozionul internaţional Pugwash Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-amiază, pe participanţii de peste hotare la cel de-al 44-lea Simpozion internaţional Pugwash. -"La primire au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Ion Ursu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, George Ciucu, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămintului, Radu Voinea, şeful grupului român Pugwash. Au participat personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice mondiale, între care laureaţi ai Premiului Nobel, academicieni, reprezentanţi ai unor universităţi şi foruri ştiinţifice din diferite ţări. în cadrul întilnirii a luat cuvîntul Dorothy Hodgkin, Anglia, laureat al Premiului Nobel, preşedinte al Organizaţiei Pugwash, care a exprimat cele mai călduroase mulţumiri pentru posibilitatea şi onoarea de a fi primiţi de preşedintele României. Arătînd că reuniunea de la Bucureşti a prilejuit schimburi de opinii deosebit de fructuoase, vorbitoarea a relevat atenţia acordată de oamenii de ştiinţă prezenţi în Capitala României conturării unui proiect de document (Continuare in pag. a 3-a) Doamnelor şi domnilor, Tovarăşi, Aş dori, încă o dată, să vă adresez dumneavoastră şi tuturor participanţilor la simpozionul Pugwash cele mai bune urări. Aţi dezbătut în aceste zile în capitala României socialiste probleme care preocupă nu numai Europa, ci întreaga lume. Ne aflăm intr-un moment în care încordarea a ajuns deosebit de gravă. In viaţa omenirii au mai existat, este adevărat, după cel de-al doilea război mondial, multe momente grave, au existat şi perioade de destindere — la care v-aţi referit şi dumneavoastră ■— după anii ’70. Dar, se poate spune, că situaţia actuală este — poate — printre cele mai grave, în decursul acestor ani, chiar în perioada destinderii, s-au acumulat armamente care pot distruge — după cum declară chiar deţinătorii acestora — de 10 sau de mai multe ori lumea, întreaga omenire. Dacă am privi retrospectiv, poate ar trebui să ne facem anumite reproşuri pentru perioada de destindere. Toţi am crezut că aceasta poate fi ireversibilă, sau de lungă durată, şi nu am acordat prea multă atenţie faptului că în acei ani s-a continuat producerea de armament nuclear şi de alte armamente de distrugere în masă. Acum, pentru Europa, situaţia este deosebit de gravă. Aici sunt concentrate aproape totalitatea mijloacelor de distrugere în masă, inclusiv cele nucleare, iar dacă nu se va reuşi să se împiedice amplasarea noilor rachete cu rază medie de acţiune, va spori şi mai mult armamentul nuclear — ceea ce va înmulţi considerabil mijloacele de distrugere, nu numai a Europei, ci a întregii lumi. Se poate spune că Europa are mari merite în crearea şi dezvoltarea civilizaţiei moderne. Desigur, în decursul istoriei, au fost multe zone care au contribuit la civilizaţia şi dezvoltarea lumii, dar Europa poate fi considerată leagănul civilizaţiei actuale. Şi, acum, Europa este în pericol. Distrugerea Europei înseamnă distrugerea întregii civilizaţii. Există însă un pericol şi mai mare — acela de a distruge însuşi omul, însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, problema opririi cursei înarmărilor, împiedicarea unui nou război şi impunerea dezarmării, şi, in primul rind a dezarmării nucleare, asigurarea păcii, constituie problema fundamentală a epocii noastre. Din Europa au pornit cele două războaie mondiale din acest secol. Trebuie să facem totul pentru a nu mai porni şi al treilea război mondial, care ar duce la distrugerea, lumii. In Europa şi în lume sunt, fără îndoială multe probleme — economice, sociale, culturale, ştiinţifice. Sunt multe probleme pe care popoarele, guvernele, ştiinţa, trebuie să le soluţioneze. Se poate spune că sunt multe drepturi pe care încă oamenii nu le pot folosi în întregime, dar acum este problema de a le asigura dreptul fundamental la existenţă şi la viaţă. De aceea apreciez foarte adult simpozionul dumneavoastră, care s-a ocupat de problemele transformării Balcanilor într-o regiune fără arme nucleare, de problemele păcii în Europa şi întreaga lume. Fără îndoială că apelul pe care dumneavoastră îl adresaţi celor două blocuri militare, şefilor de state care deţin armele nucleare, va avea o influenţă mare în opinia publică mondială. Am dori ca ei să fie bine înţeles şi reţinut de şefii de state şi de guverne şi, în primul rînd, de cele două mari puteri — de Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU APĂRAREA PĂCII, ÎNDATORIRE SUPREMĂ A TUTUROR STATELOR, A TUTUROR POPOARELOR! în pagina a 5-a, relatări de la marile adunări consacrate păcii și dezarmării 1 noiembrie 1983 I Tineretul patriei raportează îndeplinirea planului de muncă patriotică pe anul 1983 TOVARĂŞULUI NICOLA Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în această perioadă de puternică angajare a întregului nostru popor pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, animate de puternice sentimente patriotice izvorîte din dorinţa fierbinte de a contribui prin forţe proprii la progresul multilateral al patriei noastre socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, toţi tinerii ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983, în spiritul concepţiei ştiinţifice a partidului şi statului nostru, al indicaţiilor şi orientărilor dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretului, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au transformat munca patriotică, şantierele tineretului în adevărată şcoală de formare comunistă a tinerei generaţii, parte integrantă a educării pentru muncă şi viaţă a acestuia. Continuarea glorioaselor tradiţii ale muncii eroice pentru ţară, extinderea experienţei acumulate în cadrul întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ în realizarea obiectivului deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, parte integrantă a întrecerii socialiste, au creat condiţii ca tinăra generaţie să-şi asume răspunderea de a participa plenar la realizarea unor importante obiective economice, contribuţia sa entuziastă reprezentînd expresia recunoştinţei depline faţă de grija permanentă a partidului, a dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru a crea tineretului condiţii minunate de muncă şi viaţă, de afirmare în toate sectoarele economice, politice şi sociale, înţelegînd necesitatea de a creşte aportul tinerei generaţii la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au acţionat cu consecvenţă,sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru mobilizarea milioanelor de tineri — muncitori, ţărani, elevi şi studenţi — în vederea participării entuziaste la activitatea pe şantierele naţionale, judeţene şi locale ale tineretului, pentru iniţierea unor acţiuni de muncă in sprijinul producţiei, îndeosebi în ramurile prioritare ale economiei naţionale, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic a unor importante cantităţi de materiale refolosibile, pentru îndeplinirea prevederilor Programului privind asigurarea unor producţii sigure şi stabile în agricultură, în anul următor, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România vor prelua, din Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României, din Planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi din Planul naţional de irigaţii, lucrări a căror valoare va fi cu 15 la sută mai mare decit în acest an, făcînd prin noi fapte de muncă dovada maturităţii lor politice, a încrederii neţărmurite în partid, în idealurile sale nobile. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că tineretul patriei noastre, urmînd cu entuziasm şi pasiune revoluţionară strălucitul exemplu pe care ni-1 oferă întreaga dumneavoastră viaţă şi activitate puse in slujba patriei, partidului şi poporului, este ferm hotărît să nu precupeţească nici un efort, înscriind prin fapte cutezătoare de muncă noi pagini in marea epopee a construcţiei noii orînduiri pe pămîntul scump al României socialiste. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST