România Liberă, februarie 1984 (Anul 42, nr. 12208-12232)
1984-02-01 / nr. 12208
De la 1 februarie 1984. Majorarea retribuţiilor in domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi proiectării Continuindu-se aplicarea cu consecvenţă a prevederilor Decretului Consiliului de Stat pentru majorarea retribuţiilor personalului muncitor, de la 1 februarie 1984 vor beneficia de majorarea retribuţiilor circa 196 000 de oameni ai muncii din domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi proiectării. Majorarea retribuţiilor în acest domeniu, prezintă o importanţă deosebită, întrucît aportul gindirii şi cercetării ştiinţifice româneşti se află incorporat organic in toate marile înfăptuiri realizate de poporul nostru. — Avind în vedere importantul lor rol in dezvoltarea economico-socială a ţării, ştiinţa şi tehnologia — ne precizează tovarăşul NICOLAE NICOLAE, preşedintele Comisiei de planificare şi prognoză din cadrul Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie — se bucură de o atenţie deosebită din partea conducerii partidului şi statului nostru. Beneficiind de o bază tehnico-materială modernă, cercetătorii ştiinţifici şi celelalte cadre care lucrează în acest domeniu, au obţinut importante realizări. Prin activitatea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, sub preşedinţia tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, s-a asigurat coordonarea şi îndrumarea unitară a întregii activităţi ştiinţifice, gruparea mai bună a forţelor de cercetare in cadrul unor puternice institute organi-Băicoi. Finalul primei luni din noul an este marcat de sondorii prahoveni cu un succes de prestigiu. Este vorba de terminarea forajului la sonda „7 000“ Băicoi care a atins adîncimea de 7 010 m. Vechilul record din zona Ciureşti, de 6 507 m, a fost astfel doborît de sondorii din Băicoi. Forajul la adîncimea amintită a fost efectuat cu o modernă instalaţie de foraj „F-500“ — Diesel electrică, razate pe ramuri ale economiei, îmbinarea armonioasă a cercetărilor aplicative cu cele fundamentale, participarea nemijlocită şi susţinută a tuturor forţelor de cercetare, proiectare, învăţământ şi producţie, la realizarea unor importante obiective legate de dezvoltarea economicosocială a ţării. Drept urmare, cercetarea ştiinţifică şi-a sporit în mod deosebit eficienţa. Numărul însemnat de brevete Înregistrate în ţară şi în străinătate, confirmă faptul că dispunem de cercetători şi specialişti de valoare, capabili să obţină noi succese în activitatea desfăşurată. Orientările preţioase ale secretarului general al partidului date cu acest prilej, cit şi în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1983, au stat la baza elaborării programului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic pe anul 1984. Acest program a fost elaborat sub îndrumarea directă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim-viceprimministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, pe baza propunerilor ministerelor şi ale altor organe, analizate în şedinţe larg reprezentate de specialişti din institute centrale, academii de profil, ministere, centrale industriale, unităţi de cercetare şi inginerie tehnologică şi institute din învăţămîntul superior, lizată de întreprinderea „1 Mai“ Ploieşti, şi minuită cu multă pricepere de sondorii schelei de foraj Lilieşti. Sonda „7 000“ furnizează geologilor şi inginerilor valoroase informaţii privind conformaţia şi compoziţia straturilor geologice, constituind, în acelaşi timp, o veritabilă probă privind comportarea utilajului in condiţiile forajului la mare adincime. (Agerpres). Programul cuprinde un număr de 2 950 de obiective de cercetare — proiectare — progres tehnic, din care cel puţin 1 720 de obiective se vor aplica in producţie în anul 1984. De asemenea, în program sunt cuprinse obiective ce se realizează prin microproducţia unităţilor (Continuare in pag. a 3-a) La sonda „7000" s-a terminat forajul / Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ' 7 * 7 7 Anul XLII Nr. 12208 Miercuri 1 februarie 1984 6 pagini 50 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a continuat convorbirile cu delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul A. A. Gromiko Marţi, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, au continuat convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul A.A. Gromiko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. Au luat parte membrii celor două delegaţii. în cadrul convorbirilor s-a efectuat un larg schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale întăririi conlucrării româno-sovietice pe arena mondială in lupta pentru reducerea confruntării dintre state, pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, în primul rind la dezarmare nucleară, pentru rezolvarea pe cale politică a stărilor de conflict şi război, pentru reluarea şi consolidarea cursului politicii de destindere, colaborare, securitate și pace in Europa şi în lume. 8H§ 11 i Reforme şi schimbări în structură societăţii româneşti după Unirea din 1859 La 6 decembrie 1859 Alexandru Ioan Cuza deschidea lucrările Camerei Deputaţilor din Bucureşti printr-un cuprinzător mesaj in care erau analizate principalele obiective ale cirmnuirii şi ale regimului instaurat prin votul Adunărilor elective din 5 şi 24 ianuarie ale aceluiaşi an, vot aprobat de covârşitoarea majoritate a opiniei publice. „Avem tot de creat — reamintea domnul Principatelor Unite, creditul nostru public, a deschide drumuri, a face poduri, a împodobi şi a sănătoşi oraşele, a lărgi porturile, a înflori comerţul, a încuraja industria, a întări armata, a săpa canaluri, a întinde linii de drum de fier pe suprafaţa pămintului nostru pentru Înlesnirea comunicărilor, şi într-un cuvînt a dezvolta toate stabilimentele publice“. Mesajul aborda, de fapt, principalele compartimente ale vieţii sociale, de stat şi economice şi indica liniile directoare ale transformărilor preconizate. Dorinţa de a vedea acest progres cit mai „repede“ făptuit era firească pentru toţi cei ce participaseră la revoluţia din 1848 şi porneau acuma la realizarea dezideratelor ei majore. Realizare care însă a cerut timp — mai mult decit socotiseră oamenii la început — perseverenţă, înţelepciune politică, negociere şi voinţă de a echilibra şi armoniza interesele multiple ale unei societăţi aflată in mare transformare. Cu atît mai mult cu cit înnoirile dinlăuntrul ţării se cuveneau îmbinate cu treptata consolidare a poziţiei ei în afară. Consolidare care trebuia să ia in considerare evoluţia complicată a raporturilor dintre marile puteri europene. Iar restaurarea treptată a suveranităţii depline — interne şi externe — a statului român modern aflat la Începuturile sale, era condiţionată de acordul amintitelor puteri care — în acei ani — aveau rolul de „puteri garante“ ale Principatelor Unite, în timp ce Poarta Otomană îşi păstrase, chiar dacă sensibil îngrădită, calitatea ei de „suzerană". în aceste condiţii, două erau cerinţele prioritare pe plan extern : recunoaşterea de către forumul european a dublei alegeri, de vreme ce Convenţia de la Paris (7/19 august 1858), prevedea două ţări, cu cârmuiri separate ; in al doilea rind, unirea deplină. După citeva luni de negocieri la Paris, statele garante au recunoscut alegerea din 5 şi 24 ianuarie. Unirea deplină a cerut timp mai îndelungat. Stăruitoarele eforturi ale lui Costache Negri, agent diplomatic al Principatelor la Istanbul, tactul şi priceperea sa ; acţiunea directă a domnitorului Cuza — inclusiv o vizită protocolară făcută sulta-Prof. dr. Dinu C. Giurescu Prof. dr. Liviu Maior (Continuare in pag. a 5-a) -1 Colectivul Trustului de construcţii-montaje Timişoara a finalizat, în luna ianuarie, peste 200 de apartamente din planul pe 1984. în prezent, pe şantierele trustului se afla în diferite stadii de execuţie, de la structura de rezistenţă şi pină la montajul instalaţiilor termice, sanitare şi electrice, aproape 1 000 de apartamente. Totodată, la Timişoara, Lugoj, Sinnicolau-Mare şi in alte localităţi din judeţul Timiş se lucrează la fundaţiile unor noi blocuri de locuinţe însumind mai mult de 1 200 de apartamente. Pe baza programului de investiţii al consiliului popular judeţean, constructorii timişeni vor mai realiza, in acest an, noi construcţii comerciale şi de prestaţii de servicii, un complex hotelier la Buziaş, cu bază proprie de tratament, spaţii şcolare, unităţi termotehnice pentru punerea in valoare de noi surse energetice neconvenționale, alte obiective edilitargospodărești de larg interes cetățenesc. — —m I ^ Iaşi. La întreprinderea de maşini agregat şi maşini unelte speciale (IMANUS) din Iaşi, a fost executată linia tehnologică de prelucrare automată a pistoanelor pentru autocamioane de mare capacitate. Realizată aici pentru întreprinderea de piese turnate din aluminiu şi piese auto din Slatina, noua linie înlocuieşte 12 utilaje universale, puţind executa strunjiri, găuriri, filetări, lamări, alte operaţiuni dirijate automat de la pupitrul său de comandă. De menţionat că noua linie automată este alcătuită din componentele realizate in ţară, în prezent, colectivul întreprinderii ieşene acţionează pentru finalizarea celor trei asemenea linii pentru prelucrarea automată a pistoanelor pentru motoarele de tractoare şi autoturisme. (Agerpres). O nouă linie automată Succese ale minerilor şi petroliştilor olteni Cameflii muncii de la cariera Tismana 1, din bazinul carbonifer Rovinari, au ridicat la 30 000 tone cantitatea de lignit extrasă şi livrată în plus de la începutul anului, ocupind astfel în luna ianuarie primul loc in întrecerea socialistă ce se desfăşoară între unităţile cu exploatare la suprafaţă din industria carboniferă a judeţului Gorj. Succesul este urmarea creşterii indicilor de folosire a utilajelor şi agregatelor, al ridicării cu 17 la sută peste plan a randamentelor pe post, mai bunei corelări a activităţilor de decopertă — haldare steril, extracţie şi livrarea cărbunelui la beneficiari. ★ Sondorii schelei petroliere Melineşti — Dolj au forat in plus in luna ianuarie 600 de metri in condiţiile cind volumul de lucrări realizat este mai mare cu 24,4 la sută comparativ cu cel din ianuarie anul trecut. Aceasta va permite colectivului amintitei schele să finalizeze lucrările la patru sonde de adîncimi medii, care au fost predate unităţilor de extracţie şi să devanseze forajul la primele trei sonde din planul acestui an. Succesul este bnsoţit de o reducere a cheltuielilor cu peste un sfert de milion lei sub cele planificate in ianuarie. (Agerpres). In judeţul Bacău activitatea economică din perioada parcursă din acest an s-a desfăşurat sub semnul exigenţelor privind economisirea energiei. Astfel, in acest interval de timp, colectivele de oameni ai muncii din unităţile economice au redus consumurile de energie electrică, faţă de cotele repartizate, de peste 12 milioane kWh. Cu rezultate deosebite se înscriu Combinatul petrochimic Borzeşti — 5 milioane kWh (de unde prezentăm imaginea de mai sus), Combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“ — 280 900 kWh, întreprinderea metalurgică — 277 000 kWh, întreprinderea de mașini-unelte — 209 000 kWh, întreprinderea de postav „Proletarul“ — 109 000 kWh. (Agerpres). PREŞEDINTELE NI, a primit pe editorul indian B. C. Gupta Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit,marţi,pe B. C. Gupta, directorul editurii indiene „Socialook International Publications“ şi al revistei „Socialook International“, care efectuează o vizită în ţara noastră. Exprimind vii mulţumiri pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea de a vizita România, editorul indian a rugat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu să primească, în semn de profundă admiraţie albumul „Nicolae Ceauşescu, conducătorul României socialiste, personalitate proeminentă a lumii contemporane“ şi volumul „Nicolae Ceauşescu — apărarea naţională a Republicii Socialiste România“. Inminînd aceste lucrări, pu-blicate cu prilejul împlinirii a peste 50 de ani de activitate revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a zilei sale de naştere, editorul a subliniat că ele reprezintă un omagiu adus personalităţii preşedintelui României, faţă de gindirea sa novatoare şi activitatea neobosită desfăşurată pentru binele şi fericirea poporului român, pentru respectul independenţei şi suveranităţii naţiunilor, pentru cauza destinderii, securităţii şi dezarmării, pentru edificarea unei lumi fără arme şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii şi colaborării între toate ţările. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a arătat că publicarea acestor lucrări în India serveşte la mai buna cunoaştere şi apropiere intre cele două popoare, inscriindu-se, totodată, în cadrul relaţiilor de prietenie şi strînsă conlucrare dintre România şi India şi in eforturile de promovare a păcii, înţelegerii şi colaborării în lume. Un cadru stimulativ pentru creşterea calităţii muncii si a veniturilor în construcţii-montaj După cum bine ştiu cititorii noştri, incepînd cu 1 octombrie 1983 sistemul de retribuire in acord global a fost extins in toate , sectoarele de activitate. S-au materializat astfel prevederile din Programul privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal, prevederi reflectate şi în Legea nr. 2/1983, Legea cu privire la principiile de bază ale perfecţionării sistemului de retribuire a muncii, şi de repartiţie a veniturilor oamenilor muncii. Aşa cum spuneam mai înainte, sistemul de retribuire în acord global este astăzi generalizat, iar prevederile privind aplicarea formei de retribuire inacord global şi a altor forme de retribuire specifice unor ramuri sau activităţi sunt, de asemenea, bine cunoscute. Aşa cum, fiecare dintre noi a înţeles că Programul, Legea şi decretele respective urmăresc in principal aplicarea consecventă a principiului socialist de repartiţie, in raport cu cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii, legind mai strîns veniturile fiecăruia de rezultatele obţinute in producţie, sporind cointeresarea oamenilor muncii in realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, în obţinerea unor rezultate superioare. Recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat propunerile privind perfecţionarea sis- temului de aplicare a acordului, global în construcţii-montaj, prin preluarea lucrărilor în antrepriză. Pe baza acestei hotăriri s-a dat publicităţii sistemul de retribuire în acord global a personalului muncitor din activitatea de construcţii-montaj. A fost nevoie să se stabilească pentru acest sector norme specifice şi măsuri organizatorice pentru a se putea aplica şi generaliza corect forma de retribuire în acord global intr-o activitate ce prezintă unele particularităţi distincte. Noile reglementări — in conformitate cu principiile ce au stat la baza perfecţionării sistemului de retribuire — vor permite să fie mai bine reflectată în retribuţia şi celelalte venituri ale oamenilor muncii, contribuţia fiecăruia la realizarea planului de producţie, la dezvoltarea producţiei materiale, la sporirea eficienţei economice. Care sunt elementele specifice retribuirii în acord global a personalului muncitor din activitatea de construcţii-montaje în primul rind preluarea lucrărilor în antrepriză. Aceasta înseamnă că un colectiv de oameni ai muncii se angajează să execute intregral un anumit obiectiv — hală industrială, bloc de locuinţe, drumuri şi căi ferate, instalaţii tehnologice etc. — revenindu-i totala răspundere pină la recepţionarea şi darea lui in folosinţă. Evident, pentru realizarea fiecărui obiectiv se acordă, în conformitate cu normele existente, o sumă globală de bani, sumă fermă şi care se plăteşte integral la terminarea lucrărilor contractate. Din momentul în care un colectiv a preluat în antrepriză executarea unui obiectiv, veniturile obţinute de fiecare membru al colectivului sunt direct determinate de modul în care colectivul şi fiecare om in parte se achită de obligaţiile asumate. Să vedem care sunt şi aceste obligaţii. Desigur un element important este durata de execuţie, termenul cind respectivul obiectiv trebuie dat în folosinţă. Alte criterii sunt constituite din cantităţile maxime de materiale, combustibili şi energie prevăzute a fi folosite conform tipului şi naturii construcţiei şi normelor de consum aferente. In sfirşit, un alt factor de apreciere este calitatea lucrărilor executate. Să mai facem o precizare : colectivul de oameni ai muncii ce preiau în antrepriză şi acord global executarea unui obiectiv repartizează fiecărui membru al colectivului partea ce-i revine ca retribuţie, în raport cu încadrarea tarifară stabilită potrivit legii. De ce este deosebit de stimulatoare această formă de acord global — prin preluarea lucrărilor în antrepriză — pentru cei ce-şi desfăşoară activitatea în construcţii-montaj ? Din prevederile recentului document apare clar faptul că întregul colectiv va putea obţine venituri (Continuare in pag. a 5-a)! LA INVITAŢIA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România. Astăzi soseşte in vizită în ţara noastră primul ministru al Canadei, Pierre Elliott Trudeau La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, astăzi soseşte, în vizită în ţara noastră, primul ministru al Canadei, Pierre Elliott Trudeau. Pierre Elliott Trudeau s-a născut la 18 octombrie 1919, la Montreal. A absolvit, in 1943, cursurile facultăţii de drept la Universitatea din oraşul natal. în 1945 şi-a luat licenţa în economie politică la Universitatea Harvard — S.U.A. Doi ani mai tîrziu a terminat cursurile Şcolii de ştiinţe politice din Paris, iar în 1948 — pe cele ale Şcolii de ştiinţe economice din Londra. Şi-a început activitatea publică in anul 1949, ca funcţionar superior la Consiliul privat din Ottawa, unde a lucrat pină in 1951. între 1951 și 1961 a practicat avocatura, iar între 1961—1965 a activat ca profesor de drept la Universitatea din Montreal și membru al Institutului de cercetări pentru dreptul public. în 1965 a fost ales deputat în Camera Comunelor (parlamentul federal canadian), şi reales in toate legislaturile ulterioare. In 1966 şi 1967 a lucrat ca secretar parlamentar al primului ministru L.B. Pearson. In perioada 1967—1968 este numit ministru al justiţiei şi procuror general al Canadei. In 1968, a fost ales lider al Partidului Liberal şi devine, totodată, prim-ministru al Canadei, funcţie pe care o va deţine pină in anul 1979. In anii 1979—1980 este liderul opoziţiei în parlamentul federal canadian. Pierre Elliott Trudeau revine în fruntea guvernului, pentru legislatura 1980—1985, în urma victoriei Partidului Liberal din Canada in alegerile parlamentare din februarie 1980, în această calitate, Pierre Elliott Trudeau a iniţiat o vastă acţiune de reevaluare a politicii externe, a ţării sale, de apărare a independenţei şi suveranităţii Canadei, de promovare a ideii rolului ţărilor mici şi mijlocii în viaţa internaţională, iar in ultima perioadă este promotorul unor iniţiative de pace, menite să contribuie la reducerea tensiunii internaţionale, limitarea pericolului unei conflagraţii nucleare mondiale şi angajarea unui proces real de dezarmare şi securitate internaţională. Vizita în România a primului ministru canadian, Pierre Elliott Trudeau, ilustrează bunele raporturi dintre cele două ţări şi popoare, raporturi care, din 1967, când România şi Canada au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, au cunoscut o evoluţie pozitivă, determinată de dorinţa comună de progres, înţelegere şi pace. Animate de (Continuare in pag. a 6-a)