România Liberă, martie 1984 (Anul 42, nr. 12233-12259)

1984-03-01 / nr. 12233

Pagina a 2-a — 1 martie 1984 INTENSIFICAREA ACfllIMILOR DI EDUCAŢIE MORAL CETĂŢENEASCĂ — Intre sarcinile Frontului Democraţiei ţi Unităţii Socia­liste, cea vizlnd formarea unui om nou, cu o personalitate com­plexă, cu o atitudine revoluţio­nară faţă de viaţă şi muncă, ocupă un loc aparte. In sensul acesta vă rugăm, stimată tova­răşă Florica Toma, să reliefaţi obiectivele din programul edu­caţional-formativ al Consiliului judeţean Iaşi al F.D.U.S. — Asemenea tuturor orga­nismelor similare din ţară, Con­siliul judeţean Iaşi al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste are şi importanta menire de a coordona activitatea orga­nizaţiilor componente, consa­crată realizării sarcinilor ce reies din Programul ideologic al partidului, pe linia formării omului nou, cu o concepţia Înaintată, cu o atitudine revo­luţionară faţă de munca şi ros­turile sale sociale. Programul nostru educaţional este conceput în spiritul obiectivelor formu­late de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în documentele Ple­narei lărgite a C.C. al P.C.R. din iunie 1982, în Expunerea de la Mangalia. Participarea con­ştientă şi creativă a oamenilor muncii ieșeni la înfăptuirea comandamentelor economico­­sociale ale Judeţului este obiec­tivul nr. 1. De aici decurg cele­lalte direcţii de acţiune: mobi­lizarea oamenilor muncii din industrie şi agricultură, din alte domenii, pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan in profil teritorial — parte inte­grantă din Programul unic de dezvoltare multilaterală a pa­triei — pentru valorificarea superioară a materiilor prime, a pămintului, economisirea de energie electrică și combusti­bili, recuperarea materialelor refolosibile, cultivarea respectu­lui faţă de avutul obştesc, faţă de valorile materiale şi spiri­tuale. Cu perfectă îndreptăţire spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.H., din 7—8 februarie, că activitatea cultural-educativă poate fi con­siderată bună cind rezultatele muncii productive sunt bune. Atunci cind nu se realizează sarcinile de plan, cînd se sem­nalează fenomene antisociale înseamnă că acolo munca de educaţie este făcută ca un scop în sine, fără mesaj formativ percutant, fără obiective majore şi precise. Fie ea şi cotată ca bună. Activitatea politico­­ideologică trebuie să dea impuls creator eforturilor, să conducă la autodepăşire, să formeze oameni cu o conduită moral­­cetăţenească exemplară. Aceste deziderate le­ avem in vedere mereu cind concepem şi orga­nizăm acţiuni educativ-forma­­tive. — Pornind de la imperativele social-economice ale judeţului, cum acţionează consiliile teri­toriale, organizaţiile de ma­să şi obşteşti componente ale F.D.U.S.? — Dacă oamenii muncii din industria judeţului au obţinut în 1983 o producţie-marfă su­plimentară în valoare de 537 Convorbire cu Florica Toma, preşedintă a Consiliului judeţean Iaşi al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste milioane lei, multe produse de marcă ieşeană — ca să mă ex­prim astfel — avind perfor­manţe tehnico-funcţionale la nivel mondial, dacă ţăranii coo­peratori, ceilalţi lucrători din agricultură au depăşit produc­ţiile planificate pe judeţ la po­rumb, cartofi, legume, fructe, struguri — ca să dau cîteva repere economice — aceste re­zultate sînt, cu siguranţă, şi un efect al acţiunilor întreprinse de consiliile teritoriale ale F.D.U.S., de organizaţiile de masă şi obşteşti componente. Se acţionează, în continuare, pe multiple căi, de propagandă şi cultură, de informare şi for­mare, pentru implicarea respon- Munca politico-educativă desfăşurată de consiliile F.D.U.S. «abilă a oamenilor în scopul realizării unei calităţi supe­rioare in muncă. Îndeplinirea ritmică a planului la producţia fizică, valorificarea superioară a bazei tehnico-materiale, a materiilor prime, pentru ca în anul agricol 1984 să se obţină producţii-record. Vrem să sta­tornicim peste tot un climat exigent de muncă, să întronăm in orice sector respectul pen­tru legile ţării, pentru normele comuniste de muncă. Subliniem că luna ianuarie s-a încheiat cu substanţiale depăşiri de plan la Indicatorii de ba­ză, cu economii de energie electrică şi combustibili. A sporit, de asemenea, procen­tul de natalitate la animale, se execută lucrări de îmbunătăţiri funciare, in devans faţă de pre­vederi, la fel în legumicultura, viticultură. Relev îndeosebi, consecvenţa cu care activează consiliul municipal Iaşi, consi­liile orăşeneşti Paşcani, Hîrlatu şi Tîrgu Frumos, cele comunale din Ciurea, Ruginoasa, Rlovi­­leni, Miroslă­veşti, Holboca, Le­ui­rani, Cotnari, dar şi din alte localităţi, organizaţiile F.D.U.S. de la Combinatul de utilaj greu, Combinatul de fibre sintetice, întreprinderile „Nicolina“, me­talurgică, de tricotaje „Moldo­va", de antibiotice din Iaşi, în­treprinderea de tricotaje şi per­dele Paşcani etc. Toate mani­festările politico-educative con­verg către un ţel primordial: sporirea eficienţei economice, deci, implicit, către creşterea calităţii vieţii. — Ce forme, ce modalităţi de lucru sunt utilizate cu precă­dere pentru potenţarea efecte­lor acţiunilor întreprinse? — Paleta e bogată: cicluri de expuneri şi simpozioane sub titulaturi ca „Omagiu muncii“, „Tineretul, participant activ la înfăptuirea revoluţiei agrare", „Permanenţe ale istoriei şi civi­lizaţiei poporului român", zile şi săptămîni-record în produc­ţie, dezbateri pe temele „Educa­ţie, economie, energie“, „Recu­perare, refolosire, recondiţio­­nare — acţiune patriotică“, dezbateri la faţa locului asupra unor cazuri de manifestări anti­sociale, de abateri grave de la disciplina muncii. Desigur, aici se includ şi adunările publice din cadrul „Tribunei democra­ţiei", cursurile cu profil educa­tiv de la universităţile cultural­­ştiinţifice.­ Atragem tot mai mult la realizarea unor mani­festări specifice filialele uniu­nilor de creaţie, prin organiza­rea de expoziţii plastice, micro-­concerte, şezători literare. O ac­tivitate meritorie desfăşoară Asociaţia juriştilor în popu­larizarea legilor, pentru înţele­gerea lor, clubul „Femina" din Iaşi, „Clubul halatelor albe" de la Paşcani. Frecvent, brigăzi ştiinţifice complexe din oraşe ce deplasează in comune. Vom îmbunătăţi conţinutul acelor modalităţi „clasice" în munca politico-educativă, care şi-au dovedit viabilitatea, vom fruc­tifica mai bine adunările publi­ce ale „Tribunei democraţiei", posibilităţile pe care le oferă cercurile de educaţie socialistă deschise, cum se ştie, tuturor cetăţenilor, unde vor avea loc dialoguri foarte deschise, de la om la om, într-o atmosferă de profund democratism, generoase în consecinţe.­­ Atitudinea angajată faţă de muncă este, aşadar, după cum aţi prezentat lucrurile. In miezul problematicii educaţio­nale. — Intr-adevăr, şi în viitor aceasta va fi problema-cheie în ansamblul activităţilor desfăşu­rate de organizaţiile componen­te ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Ştim că munca l-a creat pe om şi tot ea este aceea care-i sporeşte frumuseţea morală, şi dă dem­nitate şi echilibru. Avem, însă, datoria să conferim mai multă substanţă acţiunilor întreprinse, să permanentizăm experienţele bune, să atragem mai mulţi specialişti de certă valoare pro­fesională şi probitate morală, muncitori şi ţărani fruntaşi, la realizarea unor activităţi cu ecou în conştiinţa oamenilor. Să valorificăm, adică, toate valen­ţele acestui larg organism de­mocraţie care este Frontul De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste. Vasile Iancu WMMwmm « La Focşani se va desfăşura în zilele de 2 şi 3 martie cea de a doua Consfătuire a cenaclurilor şi cercurilor literare din în­treaga ţară. * Astăzi, la ora 15, Muzeul de istorie a literaturii române or­ganizează la casa memorială Tudor Arghezi, str. Mărţişor nr. 26, manifestarea literară intitulată „1M­ârţişoare lirice la Mărţişor". Participă poeţii Ioan Alexandru, Constanţa Buzea, Nina Cassian, Mircea Dinescu, Petre Ghelmez, Gh. Istrate, Gh. Tomozei şi ac­torii Mitzura Arghezi, Rodica Mureşan şi George Oancea. POŞTA MEDICALĂ Prevenirea unor boli de sezon întrebărilor pe această temă, adresate de mai mulţi cititori printre care Radu Ulmea­nu din Găieşti şi V. Ver­ne­scu din Fă­găraş, le răspunde dr. ANDREI ONU, medic primar. Cîteva lucruri despre depen­denţa organismului de vreme, despre meteorosensibilitatea proprie acestui sezon trebuie să cunoaştem fiecare, nu înainte însă de a face succinte conside­raţii generale pe marginea aces­tui fenomen. Sensibilitatea noas­tră la condiţiile de vreme şi de climă reprezintă o caracteristică definitorie şi universală a mate­riei vii şi, implicit, şi a omului. Dar, şi in acest domeniu ca şi in altele, intîlnim o largă gamă de varietăţi individuale, ceea ce atestă faptul că fiecare individ reprezintă nu numai un univers în miniatură, ci şi un unicat al naturii. Şi din acest punct de vedere, nu se aseamănă om cu om, fiecare individ fiind purtă­torul unor reactivităţi specifice, fiind ca atare purtătorul unui acut coeficient de personalizare. Din acest motiv, unii se vor dovedi sensibili doar la modifi­cările de temperatură, alţii la acelea de umiditate , unii vor suporta cu dificultate riscurile vintului, în timp ce alţii, dimpo­trivă, vor înregistra o adevăra­tă voluptate la contactul cu a­­cest agent­­atmosferic. Este ne­cesar să facem precizarea că acţiunea biologică a factorilor meteorologici va căpăta carac­teristici proprii, in funcţie de meteorosensibilitatea individua­lă, ca şi de ponderea pe care o ocupă aceşti factori in ansam­blul general al Vremii. Aceşti factori sunt nu numai foarte nu­meroşi ei şi extrem de diferiţi. Este cit, se poate de edificatoa­re, în acest sens, simpla lor enu­merare : temperatura, umidita­tea, mişcarea aerului, presiunea atmosferică, nebulozitatea, ra­diaţiile calorice, cele ultravio­lete sau cosmice, electricitatea, atmosferică, gradul d­e ionizare al aerului precum şi magnetis­mul terestru. Ei bine, toţi aceşti factori, nu numai că ne pot in­fluenţa sănătatea ca şi stările de spirit, dar pot face aceasta şi Intr-un anume fel. Experien­ţa empirică umană, ca şi obser­vaţiile de ordin medical, au a­­dunat, in decursul timpului, o uriaşă cantitate de informaţii, vizind dosarul, şi aşa destul de voluminos, al meteorofiziologiei ca şi al meteoropatologiei uma­ne. Dacă dependenţa bolii reu­matismale, a gripei ca şi a bo­lilor infecto-contagioase de fac­torii clinatiei şi meteorologiei reprezintă de multă vreme un fapt bine cunoscut, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre multe alte stări fiziologice sau patologice, în care această de­pendenţă a fost observată de dată relativ recentă. La ora actuală, se ştie, de exemplu, că hipertensiunea ar­terială ca şi alte boli cardio­vasculare prezintă o netă re­crudescenţă şi exacerbare, intră sfârşitul iernii şi începutul pri­măverii, fapt care trebuie desi­gur să fie cunoscut de cei in cauză, care, din acest punct de vedere, trebuie să exercite ac­tivităţi adecvate, o dietetică şi terapeutică de asemenea adec­vate. Controlul tensiunii arte­riale trebuie practicat în aceas­tă perioadă cu multă regulari­tate ca şi consultul medical de rigoare şi asta la cele mai ne­semnificative acuze. Dependenţa astmului bronşic de invaziile de aer rece este de asemenea cunoscută.­­Hemopti­ziile ca şi singerările din cursul ulcerelor gastro-duodenale sunt şi ela ritmate, după cum ştim, de cursul vremii, motiv pentru care şi din acest punct de ve­dere va trebui să fim cu aten­ţia mărită, şi cu pedala pusă pe elementele profilactice ale tra­tamentului de rigoare. In acelaşi timp, în opoziţie cu maximum de vară, nou-păscuţii normali prezintă greutăţi dintre cele mai mici, motiv pentru care trebuie să fim mai insistenţi, in alimen­taţia acestora, în acest sezon. Cum influenţele vremii asu­pra patologiei umane sunt de netăgăduit, nu trebuie să­­ ne surprindă faptul că în zilele noastre, în tot mai multe ţări, se înregistrează o febrilă cola­borare între medici şi meteoro­logi, între clinicile de cardiologie şi institutele de meteorologie, în scopul aplicării unor , măsuri profilactice cit mai eficiente. Rubrică realizată de Ioana Pătraşcu Mărţişor (Urmare din pag. 1) tălmăcirea recunoştinţei pentru ataşamentul ce ni se poartă zi de zi şi ceas de ceas. Mărţişoarele, pe care le desluşim in această şi pe pardesiele fetelor şi pe cele ale femeilor, sunt mulţu­miri adresate f­iinţelor ce ne însoţesc, incălzindu-ne su­fletul cu surlsul lor, cu munca lor, cu încurajarea lor stăruitoare. Aparent, Constantin Vovici trecea drept un bărbat foarte serios. Bine îmbrăcat, cu obra­zul mereu proaspăt, nedespăr­­tindu-se de mânuşile conducăto­rului auto ce vrea să se respecte (sau să epateze!) parchează in­­tr-o bună zi autoturismul său „Lada 1­590" în faţa Asociaţiei economice intercooperatiste cu profil industrial din Topoloveni. Elegantul bărbat, coborît din­­tr-un autoturism la fel de ele­gant işi oferă serviciile arestat unităţi economice proaspăt în­fiinţate. Ce ştie să facă? O, dar ce nu ştie să facă Constantin Vovici ! Cei de la asociaţie ro­mân muţi de uimire in faţa ,,per­spectivelor" pe care Vovid in marea lui mărinimie le des­chide acestei unităţi cu care va colabora. El se autointitulează şef al unei formaţii complexe de meseriaşi, capabili să execute orice lucrare, indiferent cărui domeniu de activitate ar apar­ţine. Orice om de bun simţ ar fi curios să afle cum s-a consti­tuit o atare echipă, bună la toate, căreia nimic din ce mişcă pe acest pămint nu-i este străin. Ar cere chiar şi argumente sau dovezi. Aici insă nu este cazul. Mai sunt oare necesare dovezi din partea unui bărbat atit de prezentabil, cu o prestanţă care, alături de „Lada 1­500“, impune stimă şi respect . Minunat om, îşi spun cei de la asociaţie, fţ­e­­cindu-şi palmele de bucurie că a dat norocul peste ei. Se spune că aparenţele de multe ori înşeală. Zicala este veche, arhicunoscută, dar de foarte multe ori ignorată. Iar uneori cu consecinţe deosebit de grave. Ca să nu mai vorbim de faptul că in cazul in care in joc se află interesele obştei, banii colectivităţii, nu se ope­rează cu aparenţe, ci cu acte. Şi încă legale ! Iată şi cîteva date de referinţă despre bărbatul elegant, date pe care cei care l-au angajat nu şi-au prea dat osteneala să te afle. La acea vreme, Constantin Voinel era şofer şi poseda o „diplomă de studii" care atesta absolvirea a... 5 clase elementare. Umbrind el cu maşina de ici-colo, a bă­gat de seamă că pe la uneia a­­sociaţii de tipul celei din Topo­­toveni legalitatea nu prea este la ea acasă, ca atare şi-a zis că poate să clştige o pîine foarte bună fără prea mult efort dacă este băiat isteţ. Ei, da, aici n-a greşit. Avea el puţină şcoală, se considera isteţ atita vreme cît a putut du­ce de nas oameni cu funcţii de răspundere şi cu studii pe bănci­ ■ le facultăţilor. S-a lăsat de mese­ria de şofer, şi-a comandat la cel mai bun croitor un costum de haine „şic“ după care, prefa­­bricîndu-şi peste noapte funcţia de şai-formaţie ajunge la To­poloveni. Cum spuneam, aparenţele au ţinut loc oricărui act şi proas­pătul şef de formaţie porneşte de fapt in cea mai grea opera­ţiune a sa : stringerea oame­nilor din formaţia fantomă ! Nu i-a fost deloc uşor, deoarece el nu căuta meseriaşi, ci oameni docili, cu o pregătire inferioară celei ale sale pentru a-i putea dirija şi a le impune propria sa autoritate. Pină la urmă a făcut rost de oameni, ba chiar şi de un şef de echipă de care avea să se folosească fără nici un scrupul. Prima lucrare luată în antre­priză n-a fost în Topoloveni, ci la ferma Noaptea ce aparţine de liceul agroindustrial din Curtea de Argeş. Adică, cit mai de­parte de ochii eventualilor in­discreţi din rândul asociaţiei. Proaspăta formaţie cu care s-a căpătuit asociaţia din Topolo­veni se face că lucrează, iar pentru a-şi încasa retribuţiile (necuvenite) Voinel umflă schema de încadrare cu per­soane fictive şi încasează a­­proximativ 13 000 Iei. Dema­rajul nu-l satisface însă, aşa că Voinel se mută cu formaţia sa la o asociaţie similară din co­muna Smeura, promiţind şi aici că face rost de comenzi, incit să umple de beneficii asociaţia. Aparenţele ies şi de această dată învingătoare. Oamenii din formaţia sunt mutaţi la căminele Combinatului petrochimic din piteşti (prin ce minune, nimeni n-a aflat încă), iar şeful lor prospectează terenul pentru a face rost de comenzi „grase" pe care le visa de multă vreme. Din nou aparenţele, plus mi­cimea unor oameni. Inginerul Vasile Ivaşcu, şef de secţie tra­tare ape la Combinatul petro­chimic simte în Voinel tipul de acţiune, drept pentru care ii lansează o comandă bănoasă, constând in reparaţii şi vopsi­torii la secţia pe care o con­ducea. Se poate presupune că încă de la bun început cei doi au discutat toate detaliile vii­toarei lor colaborări, bazată nu pe relaţii de principialitate, ci pe avantaj reciproc in rotunjirea veniturilor personale. Aşa sa explică şi graba cu care şeful de secţie lansează comanda că­tre asociaţia din Smeura, apel o schimbă pe adresa asociaţiei din Budeasa, unde Voinel se mută cu o inimaginabilă uşu­rinţă. A nu se înţelege cumva că toate acestea se întîmplă la in­tervale mari de timp. Dimpo­trivă, comanda de la Combinatul petrochimic şi mutarea de la o asociaţia la alta durează doar citeva zile, Voinel căutind cu asiduitate o unitate puternică, sub numele căreia să se poată lansa in afacerile sale veroase. Si reuşeşte. Pe lingă arsenalul său de minciuni, la asociaţia din Budeasa aduce o noutate. El păcăleşte întreaga conducere de­­clarind că la combinat işi des­făşoară activitatea da mai bine da 40 de zile, toate drepturile băneşti (şi beneficiile, fireşte) urmind a fi plătite de combi­nat unităţii la care el se anga­jează. Din nou este crezut. Mai ales că un inspector de perso­nal „verifică" realitatea afirma­ţiilor sale pe teren. A, nu la conducerea combinatului, cum ar fi fost firesc, ci printre mun­citorii din formaţie care cu toţii „confirmă“ spusele şefului lor, nesuflind vreo vorbă, că de fapt exact in­ perioada supusă verificării ei figurau ca lucră­tori la Curtea de Argeş... începe „colaborarea" dintre Voinel şi combinatul petrochi­mic. Inginerul Ivaşcu, în cali­tate de şef de secţie, împreună cu Marin Voicescu, şef de in­stalaţie confirmă actele finan­ciare întocmite in fals pentru lucrări imaginare, iar Constan­tin Voinel, împreună cu şeful die echipă Petre Roşea depun actele la asociaţie, încasînd re­tribuţiile pentru ei şi muncitorii din subordine. Ce stîrneşte stupoare este „amănuntul“ fi­nanciar prin care formaţia lui Voinel efectuează, nu mai puţin de trei luni, lucrări in valoare de 549 845 lei ! Mai ceva ca în basme. Dar se vede bine că oamenilor mari le mai plac încă poveştile... Singurul om „serios“ rămîne tot Voinel ca­­re-şi dă seama că sunt prea pu­ţini oameni pentru a justifica o sumă fabuloasă, drept pentru care întocmeşte un stat de plată fictiv, cu încă 12 lucrători fan­tomă. Ei, o să spuneţi dumneavoas­tră, aici­­ s-a înfundat, căci fan­tomele nu pot semna state de plată. Ele nu, dar şeful de echipă Petre Roşea, da. Cu procură, se-nţelege. Adică, fie­care dintre cei 12 lucrători inexistenţi fiind... foarte ocupaţi îl însărcinează pe şeful de echipă să­ le ridice retribuţiile. Cum asemenea procuri trebuie date în faţa unui organ de stat, încă o dată bărbatul elegant îşi pune in valoare farmecele per­sonale, păcălind-o, de această dată pe secretara consiliului popular din comuna Merişani, absolventă a facultăţii de drept care autentifică cele 12 procuri false, scriind cu mina sa­­­­„dată în faţa noastră...“, semnează şi pime ştampila primăriei. Cei doi capi ai afacerii îşi împart ciştigurile, fiind destul de cu­ranţi şi cu subalternii pentru­­ ca aceştia să-şi vadă liniştiţi de huzurul lor plătit lunar cu cite patru şi cinci mii de lei. Cai­macul il ia fireşte Voinel, dar nici şeful de secţie de la com­binat nu rămîne sărac, acesta primind în „dar" pentru confir­marea actelor fictive 50 000 lei şi o maşină Dacia 1 300 ! La căderea cortinei, Constan­tin Voinel pozează în victimă şi aruncă vina pe inginerul Vasile Ivaşcu. Că, de, el are carte şi-a profitat de „naivitatea" unui biet om cu cinci clase... Acum însă nu mai are pe cine pă­căli. Tribunalul judeţean Argeş pronunţă sentinţa, pedepsind exemplar pe fiecare inculpat în raport cu „meritele" sale : 20 ani închisoare lui Constantin Voinel, 18 ani fostului şef de secţie Vasile Ivaşcu şi cîte 15 ani închisoare pentru Marin Voicescu şi Petre Roşea. Din acest caz cel puţin două concluzii se impun atenţiei. Dacă Voinel, omul cu cinci clase a reuşit să păcălească atîţia oa­meni cu funcţii de răspundere, acest lucru nu s-a datorat far­mecelor sale personale, aparen­ţelor cum spuneam la Început, ci superficialităţii celor care l-au angajat, lipsei lor de răs­pundere faţă de averea obştei, pe care trebuia să o apere nu să o pună la dispoziţia unui neisprăvit ca Voinel.. Şi cea de a doua : subalternii şefului de formaţie, muncitorii care au în­casat bani pentru o muncă pe care n-au prestat-o sunt la fel de vinovaţi ca şi cel care i-a plătit. Oameni rob­i la suflet, marcaţi pentru restul vieţii cu stigmatul necinstei ! Emil Munteanu Aveaurau­­l­lucrări fictive şi mai mulţi creduli — Stimate Teodor Vărgolici, am vrea să comentăm împreu­nă activitatea editurii „Miner­va“, editură consacrată, după cum se ştie, unui important sector al activităţii culturale, a­­nume cel privitor la valorifi­carea editorială a tezaurului li­terar naţional. Care ar fi pro­gramul special, programul pro­priu, prin care „Minerva" răs­punde acestei misiuni atît de pline de răspundere? — Editura „Minerva* are ca program bine precizat valorifi­carea moştenirii literare, readu­cerea în circulaţie a operelor scriitorilor clasici, a patrimo­niului literar naţional, inclu­siv a folclorului românesc, iar prin populara colecţie „Biblio­teca pentru toţi" oferă cititori­lor şi opere reprezentative ale literaturii universale. Finalita­tea majoră a valorificării moş­tenirii literare realizată de edi­tura „Minerva" este aceea de a stabili consonanţele operelor din trecut cu coordonatele spi­rituale ale prezentului, de a in­tegra operele scriitorilor clasici in efervescenţa creatoare a contemporaneităţii, de a releva caracterul organic, de continui­tate şi armonie al literaturii naţionale, al culturii române. Activitatea editurii noastre de reevaluare a patrimoniului lite­rar naţional, din perspectiva prezentului, după o metodologie ştiinţifică, urmează două direc­ţii esenţiale care converg spre acelaşi scop: Prima o consti­tuie ediţiile critice, de referinţă, care readuc în circulaţie opera integrală sau fundamentală a înaintaşilor printr-o riguroasă stabilire filologică a textelor şi un aparat critic bogat şi te­meinic documentat, menit să re­constituie şi să elucideze toate problemele referitoare la geneza operei reeditate, la variantele ei succesive din laboratorul de creaţie al scriitorului, la re­ceptarea operei respective atît în epoca apariţiei ei cit şi in posteritate etc. Cea de-a doua direcţie o reprezintă exegeza is­­torico-literară, interpretarea es­tetică a fenomenului literar re­volut. — Există colecţii care s-au impus, precum cele de „Opere“, „Scrieri“, „Scriitori români“, „Patrimoniu“ şi altele. Cum sunt organizate aceste colecţii, care ar fi criteriul lor interior de existenţă? — Ediţiile pe care le tipărim sunt de structuri variata. Aten­ţia cea mai mare o acordăm, bineînţeles, ediţiilor critice din fundamentala serie „Opere“ şi din colecţia „Scriitori români", ele constituindu-se intr-un ve­ritabil corpus al literaturii ro­mâne clasice. Avem şi alte ti­puri de ediţii, in cadrul unor serii cu profil distinct. De pil­dă, ediţiile din seria „Restitutio" destinate scriitorilor „de al doi­lea raft", după expresia lui Perpessicius, adică acelor scri­itori care merită atenţia posteri­tăţii pentru rolul pe care l-au îndeplinit in epoca lor, îndeosebi cei din secolul al XIX-lea. Îm­bogăţind şi diversificind peisa­jul literar al epocii, iniţiind noi genuri şi specii literare, abor­­dind o tematică nouă, contri­buind la constituirea unor cu­rente literare etc. Iar seriile „Arcade" şi „Patrimoniu" oferă cititorilor, în primul rînd tine­retului studios, opera cea mai de seamă a scriitorilor noştri clasici. Ediţiile sunt însoţite fie de o postfaţă analitică („Arca­de"), fie de un bogat capitol de „Repere istorico-literare“ („Pa­trimoniu"). De asemenea, exege­zele şi studiile de istorie literară sunt integrate în serii cu profil distinct cum sunt „Universitas“, „Momente şi sinteze", „Con­fluenţe“ şi altele. — Care ar fi apariţiile de re­ferinţă din ultimul timp la edi­tura dumneavoastră? Căci au fost citeva reuşite intre care, fără îndoială, reeditarea „Isto­riei literaturii“ a lui Călinescu, dar şi altele... — Anul 1983 este unul dintre cei mai rodnici ani ai editurii, în primul rînd in 1983 am izbu­tit să tipărim o continuare de tiraj din ediţia a Il-a a monu­mentalei „Istorii a literaturii ro­mâne“ a lui G. Călinescu satisfă­când, in felul acesta, solicitările cititorilor şi specialiştilor din domeniul literaturii. Avem con­diţii ca şi in acest an să tipărim o nouă şi masivă continuare de tiraj. Dintre ediţiile critice apă­rute anul trecut am semnalat Opere vol. XI—XII de loan Slavici, Opere, voi. IV de Bo- Untineanu, Jurnal, voi. IV de Titu Maior­escu, Opere, voi. I—II de E. Lovinescu, Istoria literaturii române in veacul al XIX-lea, vol. I, II şi III de N. Iorga, Opere, vol. XI de Tudor Vianu, Opere, vol. IV de Camil Petrescu, Opere, vol IV de Minulescu, Opere, vol. VIII de I. M. Sadoveanu. In seria „Restitutio“ au apărut ediţii cu profil de ediţii critice, cum sunt Scrieri I, II de Cezar Bolliac Scrieri vol. II de Iacob Ne­­gruzzi, Scrieri alese de Ion Go­run şi altele. Ediţiile din seriile „Arcade“ şi „Patrimoniu" au a­coperit îndeosebi necesităţile bibliografiei şcolare.­­ După cum se vede, activi­tatea editurii este strins, chiar foarte strins legată de existenta seriilor şi colecţiilor. Nu există un procent de arbitrar in aceste „repartizări"? — Este adevărat că o mare parte din producţia noastră de carte este încadrată in serii şi colecţii cu profil bine precizat. Nu este, insă, o înscriere for­mală, de titlu generic sau de aspect grafic, ci una de esenţă, de conţinut, in funcţie de obiec­tivele urmărite. în planul nostru de apariţii ne străduim să asi­gurăm tuturor seriilor şi colec­ţiilor o ritmicitate adecvată, un număr echitabil de titluri. Preo­cuparea noastră este aceea de a acoperi toate epocile şi zonele din evoluţia literaturii române. De asemenea, urmărim cu aten­ţie continuarea fără pauze prea mari a ciclurilor de opere în curs de desfăşurare,­in cadrul ediţiilor critice din seria „Scri­itori români". — Şi cu toate acestea, nu cre­deţi că ritmul ror de editare justifică temerea unor cititori că nu vor apuca să cumpere intr-o singură viaţă ediţiile complete ale unor opere (Eminescu, A­­lecsandri, Arghezi, Camil Pe­trescu), ca să nu mai vorbim de cele aflata abia la început (Sa­doveanu) sau In proiect (Căli­ne­scu, Iorga)? — Este adevărat, fără Îndoia­lă. Dar numărul titlurilor care apar anual la editura noastră este şi el limitat. Pe urmă, trebuie să fie reprezentate toate colecţiile şi toate seriile. Şi mai sînt şi alte greutăţi: in primul rînd sînt puţini cei care să se dedice acestei munci de mare dificultate. Lucrul acesta încer­căm să-l suplinim cu redactorii noştri, care sprijină activ pe toţi colaboratorii care se anga­jează in această muncă grea. Ar mai fi, de asemenea, lipsa unor instrumente de lucru absolut in­dispensabile (bibliografii etc.) ca şi dificultăţile intimpinate cu periodicele la Biblioteca Acade­miei. Sunt deteriorate, microfil­mate, ceea ce obligă pe îngriji­torul ediţiei să copieze cantităţi uriaşe de texte în condiţii de­loc uşoare. Adăugaţi că aceşti oameni fac, de obicei, această treabă în puţinul lor timp liber şi veţi vedea de ce ediţiile cri­tice ale operelor întârzie atit. — Există şi paralelisme. Blaga apare in două ediţii... Le veţi continua pe amindouă? — Prima ediţie Blaga nu este o ediţie critică. Multe din edi­ţiile începute cu ani in urmă au fost concepute fie ca ediţii de autor (Perpessicius) sau pur şi simplu ca ediţii avind rolul de a repune in circulaţie opera unui anumit autor, cum a fost cazul cu Blaga sau Lovinescu. Ele au avut rolul lor, cel de care vă vorbeam. Acum inten­ţionăm să reluăm aceste opere în ediţii critice şi am început acest lucru. Evident, nu toate ediţiile trec prin stadiul acesta. Scriitorii din secolul trecut sunt editaţi numai în ediţii critice. — Citeva noutăţi pe anul in curs? — Anul acesta avem centena­rul Panait Istrati pe care-1 vom intîmpina cu vol. IX din seria „Scrieri" (română-franceză), un volum in seria „Arcade“, cu­­prinzînd „Moş Anghel" şi „Co­din"­, reeditarea monografiei lui Al. Oprea, revăzută de autor, consacrată lui Panait Istrati, pre­cum şi un volum de povestiri. Vor mai apărea volume precum „Critice" de Titu Minorescu, „Comedii" de Alecsandri, „Is­toria critică a românilor" de Hasdeu, „Memorii" de N. Iorga, volume noi în ediţiile de Opere semnate de Eminescu, Bolin­­tineanu, Duiliu Zamfirescu, Bla­ga, inaugurarea ediţiei Opere de Cezar Petrescu, editarea lui Hogaş etc. Va apare, sperăm, volumul II al „Jurnalului" lui Liviu Rebreanu. Pregătim, de asemenea, în mod deosebit, în­tâmpinarea a două mari eveni­mente. Ziua de Innii Mai va fi marcată prin publicarea unei antologii de texte consacrate a­­cestei sărbători din întreaga li­teratură română. Iar pentru a patruzecea aniversare a zilei de 23 August pregătim un volum de studii „40 de ani de istorio­grafie literară românească" şi un volum de publicistică mili­tantă de Ion vinea, conţinînd colaborările scriitorului la pre­sa democratică şi antifascistă interbelică. După cum­ se vede, ne propunem şi de aici încolo Împlinirea sarcinii de a contri­bui la educaţia patriotică a pu­blicului cititor, de a acorda o mare atenţie cultivării limbii, literaturii şi istoriei poporului român, prin relevarea valorilor umaniste, progresiste şi patrio­tice ale scriitorilor noştri, for­­mind şi educind cititorii la şcoa­la valorilor referenţiale ale culturii româneşti. Tia Şerbănescu LA ŞCOALA MARILOR VALORI ALE CULTURII ROMÂNEŞTI Interviu cu Teodor Vârgolici redactor şef al Editurii „Minerva“ O viaţă de om pe şantier (Urmare din pag. 2) locuinţe a Capitalei. Rămînînd la capitolul noutăţi vă pot spu­ne că acum lucrăm, tot pentru prima oară, cu prefabricate a­­vînd gletul dat din fabrică. Acest lucru măreşte considera­bil productivitatea muncii şi vi­teza de execuţie. Sincer să fiu cu 38 de ani în urmă nici nu m­ă gindeam la toate acestea... Parcurg împreună cu ingine­rul Mircea Bălănescu imensul şantier al ansamblului de locuin­ţe Mărgeanului, unde noile blocuri au început să ia locul vechilor case, în unul din cele mai bă­trine cartiere bucureşte­­ne, cel cuprins între Calea Ra­­hovei şi Şoseaua Alexandriei, între străzile Mărgeanului şi Petre Ispirescu. Un nou cartier modern ia naştere aşadar in Capitală, o nouă zonă de locu­inţe ce va avea in final peste 8 000 de apartamente. Se lu­crează in ritm intens la demo­lări şi la eliberarea terenului, la lucrări de fundaţie, la mon­tarea panourilor şi finisaje. In­tre străzile Bircă, Buzoieni şi Mărgeanului au fost realizate deja peste 2100 de apartamen­te, iar in zona cuprinsă intre străzile Bircă, Ene Modoran şi viitorul parc al cartierului, se află in stadiu de finisare circa 1 400 de apartamente. O aten­ţie deosebită este acordată de constructori — aici îşi desfă­şoară activitatea atit Combina­tul de case Bucureşti, Grupu­rile 3, 5 şi 7 din cadrul Cen­tralei construcţii-montaj Bucu­reşti, cit şi întreprinderile spe­cializate ÎMI şi ÎCED — zonei a IiI-a a ansamblului Mărgea­nului, unde, conform planului de investiţii, urmează să se realizeze in acest an peste 4 000 de apartamente. Acestor date le mai adăugăm citeva amă­nunte importante. în cadrul ansamblului de locuinţe Măr­geanului se vor realiza, in spe­cial, apartamente cu două şi trei camere, proporţia lor este de 70 la sută din total, precum şi apartamente cu patru came­re şi garsoniere. Odată cu con­strucţia noului ansamblu Măr­geanului aici se va crea şi o reţea stradală corespunzătoare, axată in general pe vechile străzi ce se vor păstra şi mo­derniza la profile lărgite — strada Bircă şi Buzoieni — ar­tere ce vor străpunge ansam­blul, fâcînd legătura intre stră­zile Mărgeanului şi Calea Ra­­hovei, creindu-se in acelaşi timp şi o serie de străzi noi. Noua zonă de locuinţe este prevăzută cu toate dotările social-culturale corespunzătoa­re ; două complexe şcolare cu­prinzând grădiniţă, şcoală şi o sală polivalentă, spaţii comer­ciale totalizînd 5 920 m.p. ce asigură prin diversitatea profi­­lelor comerciale şi de prestări servicii toată gama necesităţi­lor populaţiei. Edilii au în ve­dere, in etapa imediat urmă­toare, realizarea unui magazin universal ,sig" la intersecţia străzilor Petre Ispirescu şi Mărgeanului. In perimetrul străzilor Ene Modoran şi Co­­badin se prevede, în perspec­tivă, amenajarea unei zone de agrement-parc cu spaţii de joacă pentru copii. Viitorii lo­catari ai ansamblului Mărgea­nului vor avea la dispoziţie circa 1 000 locuri in parcare pentru autoturisme. La toate acestea se adaugă dotările cu caracter strict edilitar : o sta­ţie de pompare, puncte termi­ce şi posturi trafo. — întotdeauna constructorii au avut ceva de făcut. Am luptat mereu pentru bine şi frumos. A fost, poate, idealul meu de viaţă, îmi mărturiseş­te inginerul Mircea Bălănescu. Acest lucru m-a făcut să nu renunţ. Este bunul meu cel mai de preţ câştigat în cei 38 de ani de muncă. Sunt pre­zent acum pe acest mare şan­tier al Capitalei şi vă rog să mă credeţi că nu-mi pare rău. Aş vrea ca toţi bucureştenii să spună că ansamblul Măr­geanului este una dintre cele mai frumoase zone de locuit ale Capitalei. Nu poate exista o satisfacţie mai mare pentru constructori... România liberă“ Joi, 1 martie 1984 Soarele răsară la ora 6,53 fi apune la ora 18,03 TEATRE RECITAI EXTRAORDINAR DE CANTO ŞI BALET : Opera Română (13 18 57), ora 15,30 fi LACUL LEBEDELOR , ora 18,30; COMEDIE DE MODA VECHE: Teatrul Naţional (14 71 71), Jola Mică, ora 19,30 şi INOCENTUL a sala Tea­­trului „Ion Vasilescu", ora 19,30 i INTRE PATRU OCHI (A) : sala Ale- 19 ; ARMA SECRETA A LUI ARHIMEDE ! Teatrul de Comedie ,(J),sAÉ°J'°ra. 14 51 ora 19 i LUNA DEZMOSTENITILOR : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* — sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, (14 75 48), ora 19 şi REZERVAŢIA DE PEUCANI l rnL° S'udi0 (12 44 18), ora 19; SINGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19 ; MICUL INFERN ! Teatrul „Nottara" (59 31 03), sala Magheru, ora 19,30 și TRĂSURĂ LA SCARA 1 sala Studio, ora 19 ; NU POT SA DORM; Teatrul Mic (14 70 81), ora 0! FLUTURI, FLUTURI, ora 19 | STOP PE AUTOSTRADA ! Teatrul (14 09 05), ora 19,30; VESELIA ARE CUVINTUL : Estrada armatei (13 80 84), ora 19,30; INTRE CAFTAN ŞI SMOKING ; Teatrul E­­rvreiesc de Stat (20 39 70), ora 18,30 | ARTA CONVERSAŢIEI : Teatrul Giu­­leşti (14 72 34), sala Majestic, ora 19,30, şi HOTEL ZODIA GEMENILOR , sala Giuleşti, ora 19 ; ALBA CA ZA­­PAGA : Teatrul „Ion Creangă" (50 28 55), ora 14 şi TREI GRASANI ■ ora 17,30 ; DOCTORE, SINT AL DV­­ Teatrul „­ Tănase" (15 58 78), sala Savei, ora 19,30 şi FRUMOSUL DIN PĂDUREA ZĂPĂCITĂ , sala Victoria, 17,3°; cint de drag şi voie BUNA : Ansamblul artistic „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19; CON­CERT SIMFONIC ; Filarmonica „Geor­ge Enescu" la Ateneul Român, ora 19 ; ŞORICELUL ŞI PĂPUŞĂ , Tea­trul „Ţăndărică" (15 23 77), sala Vic­toria ora 10 şi AVENTURILE LUI PLUM PLUM , sala Victoria, ora 17 ; DANA Şl LEUL , sala Teatrului „Ion Vasi­­lescu", ora 10 şi PUIUL , sala din str. Doamnei nr. 1, ora 10 ; CARNA­VALUL , Orcul de Stat (11 01 20), ora 19,30 TELEVIZIUNE 15,30 : Şcoli şi tradiţii ; 15,45 : Stu­dioul tineretului ; 20,00 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea In economie ; 20,35 : Mârţişoare muzicale ; 20,55 * Agricultura socialistă pe coordonatele dezvoltării ; 21,10 . ..Vîntul fier­binte" ; 22,00 t Discorama ; 22,15 t Telejurnal. CINEMATOGRAFE PREA CALD PENTRU LUNA MAI , Scala (11 03 72), orele­ 9 - 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20 ; Cultural­­ (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Grivița­­ (17 08 58), orele 8,30 — 12,15 - 14,16 - 16 - 18 - 20. RINGUL I Patria (11 88 25), orei, 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Modern (23 71 01), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; București (15 81 54), orele — 9 — 9 -13,15 - 15,45 - 18 - 20. UN PETIC DE CER : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 .19,50 ; Cotroceni (49 48 48), orele 15 — 17,15 - 19,30. BOCET VESEL : Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19,30 ; Giulesti (17 55 46), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ALARMA IN DELTA : Pacea (80 30 85), orele 15,30 -­­17,30 MIEZUL FIERBINTE AL PINNII : Pa­­cea (60 30 85) , orele 19,30 ; Pro­gresul­­(23 94 10), orele 20. CAPCANA MERCENARILOR i Pro­­gresul (23 94 10), orele 16 - 18. ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE i Festlvol (15 63 84), orele 9 11,15 -13.30 - 15.43 - 18 - 20. MAMA : Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 17,15. 'ATENTIE IA GAFE. Doina orele 15 — 19,15. NEA MARIN MILIARDARUL I Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9 - 11 -13,15 -15,30—17,45 1A 20. . , - DRAGOSTEA ŞI REVOLUŢIA : Viito­rul (11 48 03), orele 17,30 - 19,30. AVENTURILE LUI BABUŞCA­­ Viito­rul (11 48 03), orele 15,30. ZICĂ CE VOR ZICE : Sala Mică a Palatului R.S.R orele 17,15 - 20 ; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 -13,30 — 15,45 — 18 — 20 ; Flamura (85 77 12), orele 8,15 - 12 - 14 - 11 - 18 - 20. GARA PENTRU DOI ! Studio (59 53 15), orele 10 - 12,30 - 15 -17,30 - 20 ; Floreasca (33 29 71), orele 9,30 - 14 - 16,45 - 19,30. CAN­CAN , Luceafărul (15 8 7 87), o­rele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19. A DISPĂRUT O NAVA : Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. EFENDI I Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. SCUZATI, DV. VEDETI FOTBAL­U­l Munca (21 50 97), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CIND O SA VINA TATA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CANCAN FRENETIC : Buzesti (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FARA PANICA VA ROG . Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. NU POT SA SPUN „ADIO" ! Fe­rentei! (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. SALAMANDRA I Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Miorița (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. DOMNIȘOARA NOORIE­­ Eiicelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 16,00 -18,15 - 20,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; Gloria (47 46 75), orele 9,30 - 14 - 16,15 - 18,30 - 20,45. RĂZBOIUL STELELOR : Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19. O AFACERE MURDARA­­ Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Dacia (50 35 94), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. STRADA HANOVRA i Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19. AFACEREA PIGOT : Volga (79 71 26) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Arta (21 31 86), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17,15 - 19,30. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu, TAMARA LIMBAŞANU, transmite : VREME în general închisa. Vor că­dea precipitaţii locale mai ales sub formă de burniţă şi ploaie în Olte­nia, Muntenia, Dobrogea şi îndeo­sebi sub forma de ninsoare în Moldo­va. In celelalte regiuni precipitaţii izolate. Vîntul va avea Intensificări pină la 60 km pe ora în sud vestul ţârii. Temperaturile mixbcre vor fi cuprinse între —2 şi 8 grade, iar cele minime între —7 şi 0 grade. Ceaţă îndeosebi noaptea şi dimineaţa, în sudul şi centrul ţarii. LA BUCUREŞTI vreme închisă, fa­vorabil­ă precipitațiilor slabe. ^ Vînt moderat. Temperatura maxima va fî cuprinsă între 1 și 3 grade, iar mini­ma între —2 și 0 grade. Ceața seara și dimineața.

Next