România Liberă, martie 1984 (Anul 42, nr. 12233-12259)
1984-03-01 / nr. 12233
Pagina a 2-a — 1 martie 1984 INTENSIFICAREA ACfllIMILOR DI EDUCAŢIE MORAL CETĂŢENEASCĂ — Intre sarcinile Frontului Democraţiei ţi Unităţii Socialiste, cea vizlnd formarea unui om nou, cu o personalitate complexă, cu o atitudine revoluţionară faţă de viaţă şi muncă, ocupă un loc aparte. In sensul acesta vă rugăm, stimată tovarăşă Florica Toma, să reliefaţi obiectivele din programul educaţional-formativ al Consiliului judeţean Iaşi al F.D.U.S. — Asemenea tuturor organismelor similare din ţară, Consiliul judeţean Iaşi al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste are şi importanta menire de a coordona activitatea organizaţiilor componente, consacrată realizării sarcinilor ce reies din Programul ideologic al partidului, pe linia formării omului nou, cu o concepţia Înaintată, cu o atitudine revoluţionară faţă de munca şi rosturile sale sociale. Programul nostru educaţional este conceput în spiritul obiectivelor formulate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în documentele Plenarei lărgite a C.C. al P.C.R. din iunie 1982, în Expunerea de la Mangalia. Participarea conştientă şi creativă a oamenilor muncii ieșeni la înfăptuirea comandamentelor economicosociale ale Judeţului este obiectivul nr. 1. De aici decurg celelalte direcţii de acţiune: mobilizarea oamenilor muncii din industrie şi agricultură, din alte domenii, pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan in profil teritorial — parte integrantă din Programul unic de dezvoltare multilaterală a patriei — pentru valorificarea superioară a materiilor prime, a pămintului, economisirea de energie electrică și combustibili, recuperarea materialelor refolosibile, cultivarea respectului faţă de avutul obştesc, faţă de valorile materiale şi spirituale. Cu perfectă îndreptăţire spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.H., din 7—8 februarie, că activitatea cultural-educativă poate fi considerată bună cind rezultatele muncii productive sunt bune. Atunci cind nu se realizează sarcinile de plan, cînd se semnalează fenomene antisociale înseamnă că acolo munca de educaţie este făcută ca un scop în sine, fără mesaj formativ percutant, fără obiective majore şi precise. Fie ea şi cotată ca bună. Activitatea politicoideologică trebuie să dea impuls creator eforturilor, să conducă la autodepăşire, să formeze oameni cu o conduită moralcetăţenească exemplară. Aceste deziderate le avem in vedere mereu cind concepem şi organizăm acţiuni educativ-formative. — Pornind de la imperativele social-economice ale judeţului, cum acţionează consiliile teritoriale, organizaţiile de masă şi obşteşti componente ale F.D.U.S.? — Dacă oamenii muncii din industria judeţului au obţinut în 1983 o producţie-marfă suplimentară în valoare de 537 Convorbire cu Florica Toma, preşedintă a Consiliului judeţean Iaşi al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste milioane lei, multe produse de marcă ieşeană — ca să mă exprim astfel — avind performanţe tehnico-funcţionale la nivel mondial, dacă ţăranii cooperatori, ceilalţi lucrători din agricultură au depăşit producţiile planificate pe judeţ la porumb, cartofi, legume, fructe, struguri — ca să dau cîteva repere economice — aceste rezultate sînt, cu siguranţă, şi un efect al acţiunilor întreprinse de consiliile teritoriale ale F.D.U.S., de organizaţiile de masă şi obşteşti componente. Se acţionează, în continuare, pe multiple căi, de propagandă şi cultură, de informare şi formare, pentru implicarea respon- Munca politico-educativă desfăşurată de consiliile F.D.U.S. «abilă a oamenilor în scopul realizării unei calităţi superioare in muncă. Îndeplinirea ritmică a planului la producţia fizică, valorificarea superioară a bazei tehnico-materiale, a materiilor prime, pentru ca în anul agricol 1984 să se obţină producţii-record. Vrem să statornicim peste tot un climat exigent de muncă, să întronăm in orice sector respectul pentru legile ţării, pentru normele comuniste de muncă. Subliniem că luna ianuarie s-a încheiat cu substanţiale depăşiri de plan la Indicatorii de bază, cu economii de energie electrică şi combustibili. A sporit, de asemenea, procentul de natalitate la animale, se execută lucrări de îmbunătăţiri funciare, in devans faţă de prevederi, la fel în legumicultura, viticultură. Relev îndeosebi, consecvenţa cu care activează consiliul municipal Iaşi, consiliile orăşeneşti Paşcani, Hîrlatu şi Tîrgu Frumos, cele comunale din Ciurea, Ruginoasa, Rlovileni, Miroslăveşti, Holboca, Leuirani, Cotnari, dar şi din alte localităţi, organizaţiile F.D.U.S. de la Combinatul de utilaj greu, Combinatul de fibre sintetice, întreprinderile „Nicolina“, metalurgică, de tricotaje „Moldova", de antibiotice din Iaşi, întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani etc. Toate manifestările politico-educative converg către un ţel primordial: sporirea eficienţei economice, deci, implicit, către creşterea calităţii vieţii. — Ce forme, ce modalităţi de lucru sunt utilizate cu precădere pentru potenţarea efectelor acţiunilor întreprinse? — Paleta e bogată: cicluri de expuneri şi simpozioane sub titulaturi ca „Omagiu muncii“, „Tineretul, participant activ la înfăptuirea revoluţiei agrare", „Permanenţe ale istoriei şi civilizaţiei poporului român", zile şi săptămîni-record în producţie, dezbateri pe temele „Educaţie, economie, energie“, „Recuperare, refolosire, recondiţionare — acţiune patriotică“, dezbateri la faţa locului asupra unor cazuri de manifestări antisociale, de abateri grave de la disciplina muncii. Desigur, aici se includ şi adunările publice din cadrul „Tribunei democraţiei", cursurile cu profil educativ de la universităţile culturalştiinţifice. Atragem tot mai mult la realizarea unor manifestări specifice filialele uniunilor de creaţie, prin organizarea de expoziţii plastice, micro-concerte, şezători literare. O activitate meritorie desfăşoară Asociaţia juriştilor în popularizarea legilor, pentru înţelegerea lor, clubul „Femina" din Iaşi, „Clubul halatelor albe" de la Paşcani. Frecvent, brigăzi ştiinţifice complexe din oraşe ce deplasează in comune. Vom îmbunătăţi conţinutul acelor modalităţi „clasice" în munca politico-educativă, care şi-au dovedit viabilitatea, vom fructifica mai bine adunările publice ale „Tribunei democraţiei", posibilităţile pe care le oferă cercurile de educaţie socialistă deschise, cum se ştie, tuturor cetăţenilor, unde vor avea loc dialoguri foarte deschise, de la om la om, într-o atmosferă de profund democratism, generoase în consecinţe. Atitudinea angajată faţă de muncă este, aşadar, după cum aţi prezentat lucrurile. In miezul problematicii educaţionale. — Intr-adevăr, şi în viitor aceasta va fi problema-cheie în ansamblul activităţilor desfăşurate de organizaţiile componente ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Ştim că munca l-a creat pe om şi tot ea este aceea care-i sporeşte frumuseţea morală, şi dă demnitate şi echilibru. Avem, însă, datoria să conferim mai multă substanţă acţiunilor întreprinse, să permanentizăm experienţele bune, să atragem mai mulţi specialişti de certă valoare profesională şi probitate morală, muncitori şi ţărani fruntaşi, la realizarea unor activităţi cu ecou în conştiinţa oamenilor. Să valorificăm, adică, toate valenţele acestui larg organism democraţie care este Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Vasile Iancu WMMwmm « La Focşani se va desfăşura în zilele de 2 şi 3 martie cea de a doua Consfătuire a cenaclurilor şi cercurilor literare din întreaga ţară. * Astăzi, la ora 15, Muzeul de istorie a literaturii române organizează la casa memorială Tudor Arghezi, str. Mărţişor nr. 26, manifestarea literară intitulată „1Mârţişoare lirice la Mărţişor". Participă poeţii Ioan Alexandru, Constanţa Buzea, Nina Cassian, Mircea Dinescu, Petre Ghelmez, Gh. Istrate, Gh. Tomozei şi actorii Mitzura Arghezi, Rodica Mureşan şi George Oancea. POŞTA MEDICALĂ Prevenirea unor boli de sezon întrebărilor pe această temă, adresate de mai mulţi cititori printre care Radu Ulmeanu din Găieşti şi V. Vernescu din Făgăraş, le răspunde dr. ANDREI ONU, medic primar. Cîteva lucruri despre dependenţa organismului de vreme, despre meteorosensibilitatea proprie acestui sezon trebuie să cunoaştem fiecare, nu înainte însă de a face succinte consideraţii generale pe marginea acestui fenomen. Sensibilitatea noastră la condiţiile de vreme şi de climă reprezintă o caracteristică definitorie şi universală a materiei vii şi, implicit, şi a omului. Dar, şi in acest domeniu ca şi in altele, intîlnim o largă gamă de varietăţi individuale, ceea ce atestă faptul că fiecare individ reprezintă nu numai un univers în miniatură, ci şi un unicat al naturii. Şi din acest punct de vedere, nu se aseamănă om cu om, fiecare individ fiind purtătorul unor reactivităţi specifice, fiind ca atare purtătorul unui acut coeficient de personalizare. Din acest motiv, unii se vor dovedi sensibili doar la modificările de temperatură, alţii la acelea de umiditate , unii vor suporta cu dificultate riscurile vintului, în timp ce alţii, dimpotrivă, vor înregistra o adevărată voluptate la contactul cu acest agentatmosferic. Este necesar să facem precizarea că acţiunea biologică a factorilor meteorologici va căpăta caracteristici proprii, in funcţie de meteorosensibilitatea individuală, ca şi de ponderea pe care o ocupă aceşti factori in ansamblul general al Vremii. Aceşti factori sunt nu numai foarte numeroşi ei şi extrem de diferiţi. Este cit, se poate de edificatoare, în acest sens, simpla lor enumerare : temperatura, umiditatea, mişcarea aerului, presiunea atmosferică, nebulozitatea, radiaţiile calorice, cele ultraviolete sau cosmice, electricitatea, atmosferică, gradul de ionizare al aerului precum şi magnetismul terestru. Ei bine, toţi aceşti factori, nu numai că ne pot influenţa sănătatea ca şi stările de spirit, dar pot face aceasta şi Intr-un anume fel. Experienţa empirică umană, ca şi observaţiile de ordin medical, au adunat, in decursul timpului, o uriaşă cantitate de informaţii, vizind dosarul, şi aşa destul de voluminos, al meteorofiziologiei ca şi al meteoropatologiei umane. Dacă dependenţa bolii reumatismale, a gripei ca şi a bolilor infecto-contagioase de factorii clinatiei şi meteorologiei reprezintă de multă vreme un fapt bine cunoscut, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre multe alte stări fiziologice sau patologice, în care această dependenţă a fost observată de dată relativ recentă. La ora actuală, se ştie, de exemplu, că hipertensiunea arterială ca şi alte boli cardiovasculare prezintă o netă recrudescenţă şi exacerbare, intră sfârşitul iernii şi începutul primăverii, fapt care trebuie desigur să fie cunoscut de cei in cauză, care, din acest punct de vedere, trebuie să exercite activităţi adecvate, o dietetică şi terapeutică de asemenea adecvate. Controlul tensiunii arteriale trebuie practicat în această perioadă cu multă regularitate ca şi consultul medical de rigoare şi asta la cele mai nesemnificative acuze. Dependenţa astmului bronşic de invaziile de aer rece este de asemenea cunoscută.Hemoptiziile ca şi singerările din cursul ulcerelor gastro-duodenale sunt şi ela ritmate, după cum ştim, de cursul vremii, motiv pentru care şi din acest punct de vedere va trebui să fim cu atenţia mărită, şi cu pedala pusă pe elementele profilactice ale tratamentului de rigoare. In acelaşi timp, în opoziţie cu maximum de vară, nou-păscuţii normali prezintă greutăţi dintre cele mai mici, motiv pentru care trebuie să fim mai insistenţi, in alimentaţia acestora, în acest sezon. Cum influenţele vremii asupra patologiei umane sunt de netăgăduit, nu trebuie să ne surprindă faptul că în zilele noastre, în tot mai multe ţări, se înregistrează o febrilă colaborare între medici şi meteorologi, între clinicile de cardiologie şi institutele de meteorologie, în scopul aplicării unor , măsuri profilactice cit mai eficiente. Rubrică realizată de Ioana Pătraşcu Mărţişor (Urmare din pag. 1) tălmăcirea recunoştinţei pentru ataşamentul ce ni se poartă zi de zi şi ceas de ceas. Mărţişoarele, pe care le desluşim in această şi pe pardesiele fetelor şi pe cele ale femeilor, sunt mulţumiri adresate fiinţelor ce ne însoţesc, incălzindu-ne sufletul cu surlsul lor, cu munca lor, cu încurajarea lor stăruitoare. Aparent, Constantin Vovici trecea drept un bărbat foarte serios. Bine îmbrăcat, cu obrazul mereu proaspăt, nedespărtindu-se de mânuşile conducătorului auto ce vrea să se respecte (sau să epateze!) parchează intr-o bună zi autoturismul său „Lada 1590" în faţa Asociaţiei economice intercooperatiste cu profil industrial din Topoloveni. Elegantul bărbat, coborît dintr-un autoturism la fel de elegant işi oferă serviciile arestat unităţi economice proaspăt înfiinţate. Ce ştie să facă? O, dar ce nu ştie să facă Constantin Vovici ! Cei de la asociaţie român muţi de uimire in faţa ,,perspectivelor" pe care Vovid in marea lui mărinimie le deschide acestei unităţi cu care va colabora. El se autointitulează şef al unei formaţii complexe de meseriaşi, capabili să execute orice lucrare, indiferent cărui domeniu de activitate ar aparţine. Orice om de bun simţ ar fi curios să afle cum s-a constituit o atare echipă, bună la toate, căreia nimic din ce mişcă pe acest pămint nu-i este străin. Ar cere chiar şi argumente sau dovezi. Aici insă nu este cazul. Mai sunt oare necesare dovezi din partea unui bărbat atit de prezentabil, cu o prestanţă care, alături de „Lada 1500“, impune stimă şi respect . Minunat om, îşi spun cei de la asociaţie, fţecindu-şi palmele de bucurie că a dat norocul peste ei. Se spune că aparenţele de multe ori înşeală. Zicala este veche, arhicunoscută, dar de foarte multe ori ignorată. Iar uneori cu consecinţe deosebit de grave. Ca să nu mai vorbim de faptul că in cazul in care in joc se află interesele obştei, banii colectivităţii, nu se operează cu aparenţe, ci cu acte. Şi încă legale ! Iată şi cîteva date de referinţă despre bărbatul elegant, date pe care cei care l-au angajat nu şi-au prea dat osteneala să te afle. La acea vreme, Constantin Voinel era şofer şi poseda o „diplomă de studii" care atesta absolvirea a... 5 clase elementare. Umbrind el cu maşina de ici-colo, a băgat de seamă că pe la uneia asociaţii de tipul celei din Topotoveni legalitatea nu prea este la ea acasă, ca atare şi-a zis că poate să clştige o pîine foarte bună fără prea mult efort dacă este băiat isteţ. Ei, da, aici n-a greşit. Avea el puţină şcoală, se considera isteţ atita vreme cît a putut duce de nas oameni cu funcţii de răspundere şi cu studii pe bănci ■ le facultăţilor. S-a lăsat de meseria de şofer, şi-a comandat la cel mai bun croitor un costum de haine „şic“ după care, prefabricîndu-şi peste noapte funcţia de şai-formaţie ajunge la Topoloveni. Cum spuneam, aparenţele au ţinut loc oricărui act şi proaspătul şef de formaţie porneşte de fapt in cea mai grea operaţiune a sa : stringerea oamenilor din formaţia fantomă ! Nu i-a fost deloc uşor, deoarece el nu căuta meseriaşi, ci oameni docili, cu o pregătire inferioară celei ale sale pentru a-i putea dirija şi a le impune propria sa autoritate. Pină la urmă a făcut rost de oameni, ba chiar şi de un şef de echipă de care avea să se folosească fără nici un scrupul. Prima lucrare luată în antrepriză n-a fost în Topoloveni, ci la ferma Noaptea ce aparţine de liceul agroindustrial din Curtea de Argeş. Adică, cit mai departe de ochii eventualilor indiscreţi din rândul asociaţiei. Proaspăta formaţie cu care s-a căpătuit asociaţia din Topoloveni se face că lucrează, iar pentru a-şi încasa retribuţiile (necuvenite) Voinel umflă schema de încadrare cu persoane fictive şi încasează aproximativ 13 000 Iei. Demarajul nu-l satisface însă, aşa că Voinel se mută cu formaţia sa la o asociaţie similară din comuna Smeura, promiţind şi aici că face rost de comenzi, incit să umple de beneficii asociaţia. Aparenţele ies şi de această dată învingătoare. Oamenii din formaţia sunt mutaţi la căminele Combinatului petrochimic din piteşti (prin ce minune, nimeni n-a aflat încă), iar şeful lor prospectează terenul pentru a face rost de comenzi „grase" pe care le visa de multă vreme. Din nou aparenţele, plus micimea unor oameni. Inginerul Vasile Ivaşcu, şef de secţie tratare ape la Combinatul petrochimic simte în Voinel tipul de acţiune, drept pentru care ii lansează o comandă bănoasă, constând in reparaţii şi vopsitorii la secţia pe care o conducea. Se poate presupune că încă de la bun început cei doi au discutat toate detaliile viitoarei lor colaborări, bazată nu pe relaţii de principialitate, ci pe avantaj reciproc in rotunjirea veniturilor personale. Aşa sa explică şi graba cu care şeful de secţie lansează comanda către asociaţia din Smeura, apel o schimbă pe adresa asociaţiei din Budeasa, unde Voinel se mută cu o inimaginabilă uşurinţă. A nu se înţelege cumva că toate acestea se întîmplă la intervale mari de timp. Dimpotrivă, comanda de la Combinatul petrochimic şi mutarea de la o asociaţia la alta durează doar citeva zile, Voinel căutind cu asiduitate o unitate puternică, sub numele căreia să se poată lansa in afacerile sale veroase. Si reuşeşte. Pe lingă arsenalul său de minciuni, la asociaţia din Budeasa aduce o noutate. El păcăleşte întreaga conducere declarind că la combinat işi desfăşoară activitatea da mai bine da 40 de zile, toate drepturile băneşti (şi beneficiile, fireşte) urmind a fi plătite de combinat unităţii la care el se angajează. Din nou este crezut. Mai ales că un inspector de personal „verifică" realitatea afirmaţiilor sale pe teren. A, nu la conducerea combinatului, cum ar fi fost firesc, ci printre muncitorii din formaţie care cu toţii „confirmă“ spusele şefului lor, nesuflind vreo vorbă, că de fapt exact in perioada supusă verificării ei figurau ca lucrători la Curtea de Argeş... începe „colaborarea" dintre Voinel şi combinatul petrochimic. Inginerul Ivaşcu, în calitate de şef de secţie, împreună cu Marin Voicescu, şef de instalaţie confirmă actele financiare întocmite in fals pentru lucrări imaginare, iar Constantin Voinel, împreună cu şeful die echipă Petre Roşea depun actele la asociaţie, încasînd retribuţiile pentru ei şi muncitorii din subordine. Ce stîrneşte stupoare este „amănuntul“ financiar prin care formaţia lui Voinel efectuează, nu mai puţin de trei luni, lucrări in valoare de 549 845 lei ! Mai ceva ca în basme. Dar se vede bine că oamenilor mari le mai plac încă poveştile... Singurul om „serios“ rămîne tot Voinel care-şi dă seama că sunt prea puţini oameni pentru a justifica o sumă fabuloasă, drept pentru care întocmeşte un stat de plată fictiv, cu încă 12 lucrători fantomă. Ei, o să spuneţi dumneavoastră, aici s-a înfundat, căci fantomele nu pot semna state de plată. Ele nu, dar şeful de echipă Petre Roşea, da. Cu procură, se-nţelege. Adică, fiecare dintre cei 12 lucrători inexistenţi fiind... foarte ocupaţi îl însărcinează pe şeful de echipă să le ridice retribuţiile. Cum asemenea procuri trebuie date în faţa unui organ de stat, încă o dată bărbatul elegant îşi pune in valoare farmecele personale, păcălind-o, de această dată pe secretara consiliului popular din comuna Merişani, absolventă a facultăţii de drept care autentifică cele 12 procuri false, scriind cu mina sa„dată în faţa noastră...“, semnează şi pime ştampila primăriei. Cei doi capi ai afacerii îşi împart ciştigurile, fiind destul de curanţi şi cu subalternii pentru ca aceştia să-şi vadă liniştiţi de huzurul lor plătit lunar cu cite patru şi cinci mii de lei. Caimacul il ia fireşte Voinel, dar nici şeful de secţie de la combinat nu rămîne sărac, acesta primind în „dar" pentru confirmarea actelor fictive 50 000 lei şi o maşină Dacia 1 300 ! La căderea cortinei, Constantin Voinel pozează în victimă şi aruncă vina pe inginerul Vasile Ivaşcu. Că, de, el are carte şi-a profitat de „naivitatea" unui biet om cu cinci clase... Acum însă nu mai are pe cine păcăli. Tribunalul judeţean Argeş pronunţă sentinţa, pedepsind exemplar pe fiecare inculpat în raport cu „meritele" sale : 20 ani închisoare lui Constantin Voinel, 18 ani fostului şef de secţie Vasile Ivaşcu şi cîte 15 ani închisoare pentru Marin Voicescu şi Petre Roşea. Din acest caz cel puţin două concluzii se impun atenţiei. Dacă Voinel, omul cu cinci clase a reuşit să păcălească atîţia oameni cu funcţii de răspundere, acest lucru nu s-a datorat farmecelor sale personale, aparenţelor cum spuneam la Început, ci superficialităţii celor care l-au angajat, lipsei lor de răspundere faţă de averea obştei, pe care trebuia să o apere nu să o pună la dispoziţia unui neisprăvit ca Voinel.. Şi cea de a doua : subalternii şefului de formaţie, muncitorii care au încasat bani pentru o muncă pe care n-au prestat-o sunt la fel de vinovaţi ca şi cel care i-a plătit. Oameni robi la suflet, marcaţi pentru restul vieţii cu stigmatul necinstei ! Emil Munteanu Aveauraullucrări fictive şi mai mulţi creduli — Stimate Teodor Vărgolici, am vrea să comentăm împreună activitatea editurii „Minerva“, editură consacrată, după cum se ştie, unui important sector al activităţii culturale, anume cel privitor la valorificarea editorială a tezaurului literar naţional. Care ar fi programul special, programul propriu, prin care „Minerva" răspunde acestei misiuni atît de pline de răspundere? — Editura „Minerva* are ca program bine precizat valorificarea moştenirii literare, readucerea în circulaţie a operelor scriitorilor clasici, a patrimoniului literar naţional, inclusiv a folclorului românesc, iar prin populara colecţie „Biblioteca pentru toţi" oferă cititorilor şi opere reprezentative ale literaturii universale. Finalitatea majoră a valorificării moştenirii literare realizată de editura „Minerva" este aceea de a stabili consonanţele operelor din trecut cu coordonatele spirituale ale prezentului, de a integra operele scriitorilor clasici in efervescenţa creatoare a contemporaneităţii, de a releva caracterul organic, de continuitate şi armonie al literaturii naţionale, al culturii române. Activitatea editurii noastre de reevaluare a patrimoniului literar naţional, din perspectiva prezentului, după o metodologie ştiinţifică, urmează două direcţii esenţiale care converg spre acelaşi scop: Prima o constituie ediţiile critice, de referinţă, care readuc în circulaţie opera integrală sau fundamentală a înaintaşilor printr-o riguroasă stabilire filologică a textelor şi un aparat critic bogat şi temeinic documentat, menit să reconstituie şi să elucideze toate problemele referitoare la geneza operei reeditate, la variantele ei succesive din laboratorul de creaţie al scriitorului, la receptarea operei respective atît în epoca apariţiei ei cit şi in posteritate etc. Cea de-a doua direcţie o reprezintă exegeza istorico-literară, interpretarea estetică a fenomenului literar revolut. — Există colecţii care s-au impus, precum cele de „Opere“, „Scrieri“, „Scriitori români“, „Patrimoniu“ şi altele. Cum sunt organizate aceste colecţii, care ar fi criteriul lor interior de existenţă? — Ediţiile pe care le tipărim sunt de structuri variata. Atenţia cea mai mare o acordăm, bineînţeles, ediţiilor critice din fundamentala serie „Opere“ şi din colecţia „Scriitori români", ele constituindu-se intr-un veritabil corpus al literaturii române clasice. Avem şi alte tipuri de ediţii, in cadrul unor serii cu profil distinct. De pildă, ediţiile din seria „Restitutio" destinate scriitorilor „de al doilea raft", după expresia lui Perpessicius, adică acelor scriitori care merită atenţia posterităţii pentru rolul pe care l-au îndeplinit in epoca lor, îndeosebi cei din secolul al XIX-lea. Îmbogăţind şi diversificind peisajul literar al epocii, iniţiind noi genuri şi specii literare, abordind o tematică nouă, contribuind la constituirea unor curente literare etc. Iar seriile „Arcade" şi „Patrimoniu" oferă cititorilor, în primul rînd tineretului studios, opera cea mai de seamă a scriitorilor noştri clasici. Ediţiile sunt însoţite fie de o postfaţă analitică („Arcade"), fie de un bogat capitol de „Repere istorico-literare“ („Patrimoniu"). De asemenea, exegezele şi studiile de istorie literară sunt integrate în serii cu profil distinct cum sunt „Universitas“, „Momente şi sinteze", „Confluenţe“ şi altele. — Care ar fi apariţiile de referinţă din ultimul timp la editura dumneavoastră? Căci au fost citeva reuşite intre care, fără îndoială, reeditarea „Istoriei literaturii“ a lui Călinescu, dar şi altele... — Anul 1983 este unul dintre cei mai rodnici ani ai editurii, în primul rînd in 1983 am izbutit să tipărim o continuare de tiraj din ediţia a Il-a a monumentalei „Istorii a literaturii române“ a lui G. Călinescu satisfăcând, in felul acesta, solicitările cititorilor şi specialiştilor din domeniul literaturii. Avem condiţii ca şi in acest an să tipărim o nouă şi masivă continuare de tiraj. Dintre ediţiile critice apărute anul trecut am semnalat Opere vol. XI—XII de loan Slavici, Opere, voi. IV de Bo- Untineanu, Jurnal, voi. IV de Titu Maiorescu, Opere, voi. I—II de E. Lovinescu, Istoria literaturii române in veacul al XIX-lea, vol. I, II şi III de N. Iorga, Opere, vol. XI de Tudor Vianu, Opere, vol. IV de Camil Petrescu, Opere, vol IV de Minulescu, Opere, vol. VIII de I. M. Sadoveanu. In seria „Restitutio“ au apărut ediţii cu profil de ediţii critice, cum sunt Scrieri I, II de Cezar Bolliac Scrieri vol. II de Iacob Negruzzi, Scrieri alese de Ion Gorun şi altele. Ediţiile din seriile „Arcade“ şi „Patrimoniu" au acoperit îndeosebi necesităţile bibliografiei şcolare. După cum se vede, activitatea editurii este strins, chiar foarte strins legată de existenta seriilor şi colecţiilor. Nu există un procent de arbitrar in aceste „repartizări"? — Este adevărat că o mare parte din producţia noastră de carte este încadrată in serii şi colecţii cu profil bine precizat. Nu este, insă, o înscriere formală, de titlu generic sau de aspect grafic, ci una de esenţă, de conţinut, in funcţie de obiectivele urmărite. în planul nostru de apariţii ne străduim să asigurăm tuturor seriilor şi colecţiilor o ritmicitate adecvată, un număr echitabil de titluri. Preocuparea noastră este aceea de a acoperi toate epocile şi zonele din evoluţia literaturii române. De asemenea, urmărim cu atenţie continuarea fără pauze prea mari a ciclurilor de opere în curs de desfăşurare,in cadrul ediţiilor critice din seria „Scriitori români". — Şi cu toate acestea, nu credeţi că ritmul ror de editare justifică temerea unor cititori că nu vor apuca să cumpere intr-o singură viaţă ediţiile complete ale unor opere (Eminescu, Alecsandri, Arghezi, Camil Petrescu), ca să nu mai vorbim de cele aflata abia la început (Sadoveanu) sau In proiect (Călinescu, Iorga)? — Este adevărat, fără Îndoială. Dar numărul titlurilor care apar anual la editura noastră este şi el limitat. Pe urmă, trebuie să fie reprezentate toate colecţiile şi toate seriile. Şi mai sînt şi alte greutăţi: in primul rînd sînt puţini cei care să se dedice acestei munci de mare dificultate. Lucrul acesta încercăm să-l suplinim cu redactorii noştri, care sprijină activ pe toţi colaboratorii care se angajează in această muncă grea. Ar mai fi, de asemenea, lipsa unor instrumente de lucru absolut indispensabile (bibliografii etc.) ca şi dificultăţile intimpinate cu periodicele la Biblioteca Academiei. Sunt deteriorate, microfilmate, ceea ce obligă pe îngrijitorul ediţiei să copieze cantităţi uriaşe de texte în condiţii deloc uşoare. Adăugaţi că aceşti oameni fac, de obicei, această treabă în puţinul lor timp liber şi veţi vedea de ce ediţiile critice ale operelor întârzie atit. — Există şi paralelisme. Blaga apare in două ediţii... Le veţi continua pe amindouă? — Prima ediţie Blaga nu este o ediţie critică. Multe din ediţiile începute cu ani in urmă au fost concepute fie ca ediţii de autor (Perpessicius) sau pur şi simplu ca ediţii avind rolul de a repune in circulaţie opera unui anumit autor, cum a fost cazul cu Blaga sau Lovinescu. Ele au avut rolul lor, cel de care vă vorbeam. Acum intenţionăm să reluăm aceste opere în ediţii critice şi am început acest lucru. Evident, nu toate ediţiile trec prin stadiul acesta. Scriitorii din secolul trecut sunt editaţi numai în ediţii critice. — Citeva noutăţi pe anul in curs? — Anul acesta avem centenarul Panait Istrati pe care-1 vom intîmpina cu vol. IX din seria „Scrieri" (română-franceză), un volum in seria „Arcade“, cuprinzînd „Moş Anghel" şi „Codin", reeditarea monografiei lui Al. Oprea, revăzută de autor, consacrată lui Panait Istrati, precum şi un volum de povestiri. Vor mai apărea volume precum „Critice" de Titu Minorescu, „Comedii" de Alecsandri, „Istoria critică a românilor" de Hasdeu, „Memorii" de N. Iorga, volume noi în ediţiile de Opere semnate de Eminescu, Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, Blaga, inaugurarea ediţiei Opere de Cezar Petrescu, editarea lui Hogaş etc. Va apare, sperăm, volumul II al „Jurnalului" lui Liviu Rebreanu. Pregătim, de asemenea, în mod deosebit, întâmpinarea a două mari evenimente. Ziua de Innii Mai va fi marcată prin publicarea unei antologii de texte consacrate acestei sărbători din întreaga literatură română. Iar pentru a patruzecea aniversare a zilei de 23 August pregătim un volum de studii „40 de ani de istoriografie literară românească" şi un volum de publicistică militantă de Ion vinea, conţinînd colaborările scriitorului la presa democratică şi antifascistă interbelică. După cum se vede, ne propunem şi de aici încolo Împlinirea sarcinii de a contribui la educaţia patriotică a publicului cititor, de a acorda o mare atenţie cultivării limbii, literaturii şi istoriei poporului român, prin relevarea valorilor umaniste, progresiste şi patriotice ale scriitorilor noştri, formind şi educind cititorii la şcoala valorilor referenţiale ale culturii româneşti. Tia Şerbănescu LA ŞCOALA MARILOR VALORI ALE CULTURII ROMÂNEŞTI Interviu cu Teodor Vârgolici redactor şef al Editurii „Minerva“ O viaţă de om pe şantier (Urmare din pag. 2) locuinţe a Capitalei. Rămînînd la capitolul noutăţi vă pot spune că acum lucrăm, tot pentru prima oară, cu prefabricate avînd gletul dat din fabrică. Acest lucru măreşte considerabil productivitatea muncii şi viteza de execuţie. Sincer să fiu cu 38 de ani în urmă nici nu mă gindeam la toate acestea... Parcurg împreună cu inginerul Mircea Bălănescu imensul şantier al ansamblului de locuinţe Mărgeanului, unde noile blocuri au început să ia locul vechilor case, în unul din cele mai bătrine cartiere bucureştene, cel cuprins între Calea Rahovei şi Şoseaua Alexandriei, între străzile Mărgeanului şi Petre Ispirescu. Un nou cartier modern ia naştere aşadar in Capitală, o nouă zonă de locuinţe ce va avea in final peste 8 000 de apartamente. Se lucrează in ritm intens la demolări şi la eliberarea terenului, la lucrări de fundaţie, la montarea panourilor şi finisaje. Intre străzile Bircă, Buzoieni şi Mărgeanului au fost realizate deja peste 2100 de apartamente, iar in zona cuprinsă intre străzile Bircă, Ene Modoran şi viitorul parc al cartierului, se află in stadiu de finisare circa 1 400 de apartamente. O atenţie deosebită este acordată de constructori — aici îşi desfăşoară activitatea atit Combinatul de case Bucureşti, Grupurile 3, 5 şi 7 din cadrul Centralei construcţii-montaj Bucureşti, cit şi întreprinderile specializate ÎMI şi ÎCED — zonei a IiI-a a ansamblului Mărgeanului, unde, conform planului de investiţii, urmează să se realizeze in acest an peste 4 000 de apartamente. Acestor date le mai adăugăm citeva amănunte importante. în cadrul ansamblului de locuinţe Mărgeanului se vor realiza, in special, apartamente cu două şi trei camere, proporţia lor este de 70 la sută din total, precum şi apartamente cu patru camere şi garsoniere. Odată cu construcţia noului ansamblu Mărgeanului aici se va crea şi o reţea stradală corespunzătoare, axată in general pe vechile străzi ce se vor păstra şi moderniza la profile lărgite — strada Bircă şi Buzoieni — artere ce vor străpunge ansamblul, fâcînd legătura intre străzile Mărgeanului şi Calea Rahovei, creindu-se in acelaşi timp şi o serie de străzi noi. Noua zonă de locuinţe este prevăzută cu toate dotările social-culturale corespunzătoare ; două complexe şcolare cuprinzând grădiniţă, şcoală şi o sală polivalentă, spaţii comerciale totalizînd 5 920 m.p. ce asigură prin diversitatea profilelor comerciale şi de prestări servicii toată gama necesităţilor populaţiei. Edilii au în vedere, in etapa imediat următoare, realizarea unui magazin universal ,sig" la intersecţia străzilor Petre Ispirescu şi Mărgeanului. In perimetrul străzilor Ene Modoran şi Cobadin se prevede, în perspectivă, amenajarea unei zone de agrement-parc cu spaţii de joacă pentru copii. Viitorii locatari ai ansamblului Mărgeanului vor avea la dispoziţie circa 1 000 locuri in parcare pentru autoturisme. La toate acestea se adaugă dotările cu caracter strict edilitar : o staţie de pompare, puncte termice şi posturi trafo. — întotdeauna constructorii au avut ceva de făcut. Am luptat mereu pentru bine şi frumos. A fost, poate, idealul meu de viaţă, îmi mărturiseşte inginerul Mircea Bălănescu. Acest lucru m-a făcut să nu renunţ. Este bunul meu cel mai de preţ câştigat în cei 38 de ani de muncă. Sunt prezent acum pe acest mare şantier al Capitalei şi vă rog să mă credeţi că nu-mi pare rău. Aş vrea ca toţi bucureştenii să spună că ansamblul Mărgeanului este una dintre cele mai frumoase zone de locuit ale Capitalei. Nu poate exista o satisfacţie mai mare pentru constructori... România liberă“ Joi, 1 martie 1984 Soarele răsară la ora 6,53 fi apune la ora 18,03 TEATRE RECITAI EXTRAORDINAR DE CANTO ŞI BALET : Opera Română (13 18 57), ora 15,30 fi LACUL LEBEDELOR , ora 18,30; COMEDIE DE MODA VECHE: Teatrul Naţional (14 71 71), Jola Mică, ora 19,30 şi INOCENTUL a sala Teatrului „Ion Vasilescu", ora 19,30 i INTRE PATRU OCHI (A) : sala Ale- 19 ; ARMA SECRETA A LUI ARHIMEDE ! Teatrul de Comedie ,(J),sAÉ°J'°ra. 14 51 ora 19 i LUNA DEZMOSTENITILOR : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* — sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, (14 75 48), ora 19 şi REZERVAŢIA DE PEUCANI l rnL° S'udi0 (12 44 18), ora 19; SINGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19 ; MICUL INFERN ! Teatrul „Nottara" (59 31 03), sala Magheru, ora 19,30 și TRĂSURĂ LA SCARA 1 sala Studio, ora 19 ; NU POT SA DORM; Teatrul Mic (14 70 81), ora 0! FLUTURI, FLUTURI, ora 19 | STOP PE AUTOSTRADA ! Teatrul (14 09 05), ora 19,30; VESELIA ARE CUVINTUL : Estrada armatei (13 80 84), ora 19,30; INTRE CAFTAN ŞI SMOKING ; Teatrul Ervreiesc de Stat (20 39 70), ora 18,30 | ARTA CONVERSAŢIEI : Teatrul Giuleşti (14 72 34), sala Majestic, ora 19,30, şi HOTEL ZODIA GEMENILOR , sala Giuleşti, ora 19 ; ALBA CA ZAPAGA : Teatrul „Ion Creangă" (50 28 55), ora 14 şi TREI GRASANI ■ ora 17,30 ; DOCTORE, SINT AL DV Teatrul „ Tănase" (15 58 78), sala Savei, ora 19,30 şi FRUMOSUL DIN PĂDUREA ZĂPĂCITĂ , sala Victoria, 17,3°; cint de drag şi voie BUNA : Ansamblul artistic „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19; CONCERT SIMFONIC ; Filarmonica „George Enescu" la Ateneul Român, ora 19 ; ŞORICELUL ŞI PĂPUŞĂ , Teatrul „Ţăndărică" (15 23 77), sala Victoria ora 10 şi AVENTURILE LUI PLUM PLUM , sala Victoria, ora 17 ; DANA Şl LEUL , sala Teatrului „Ion Vasilescu", ora 10 şi PUIUL , sala din str. Doamnei nr. 1, ora 10 ; CARNAVALUL , Orcul de Stat (11 01 20), ora 19,30 TELEVIZIUNE 15,30 : Şcoli şi tradiţii ; 15,45 : Studioul tineretului ; 20,00 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea In economie ; 20,35 : Mârţişoare muzicale ; 20,55 * Agricultura socialistă pe coordonatele dezvoltării ; 21,10 . ..Vîntul fierbinte" ; 22,00 t Discorama ; 22,15 t Telejurnal. CINEMATOGRAFE PREA CALD PENTRU LUNA MAI , Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20 ; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Grivița (17 08 58), orele 8,30 — 12,15 - 14,16 - 16 - 18 - 20. RINGUL I Patria (11 88 25), orei, 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Modern (23 71 01), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; București (15 81 54), orele — 9 — 9 -13,15 - 15,45 - 18 - 20. UN PETIC DE CER : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 17,30 .19,50 ; Cotroceni (49 48 48), orele 15 — 17,15 - 19,30. BOCET VESEL : Cosmos (27 54 95), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 -17,30 - 19,30 ; Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ALARMA IN DELTA : Pacea (80 30 85), orele 15,30 -17,30 MIEZUL FIERBINTE AL PINNII : Pacea (60 30 85) , orele 19,30 ; Progresul(23 94 10), orele 20. CAPCANA MERCENARILOR i Progresul (23 94 10), orele 16 - 18. ASTA SEARA DANSAM IN FAMILIE i Festlvol (15 63 84), orele 9 11,15 -13.30 - 15.43 - 18 - 20. MAMA : Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 17,15. 'ATENTIE IA GAFE. Doina orele 15 — 19,15. NEA MARIN MILIARDARUL I Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11 -13,15 -15,30—17,45 1A 20. . , - DRAGOSTEA ŞI REVOLUŢIA : Viitorul (11 48 03), orele 17,30 - 19,30. AVENTURILE LUI BABUŞCA Viitorul (11 48 03), orele 15,30. ZICĂ CE VOR ZICE : Sala Mică a Palatului R.S.R orele 17,15 - 20 ; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 -13,30 — 15,45 — 18 — 20 ; Flamura (85 77 12), orele 8,15 - 12 - 14 - 11 - 18 - 20. GARA PENTRU DOI ! Studio (59 53 15), orele 10 - 12,30 - 15 -17,30 - 20 ; Floreasca (33 29 71), orele 9,30 - 14 - 16,45 - 19,30. CANCAN , Luceafărul (15 8 7 87), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19. A DISPĂRUT O NAVA : Capitol (16 29 17), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. EFENDI I Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. SCUZATI, DV. VEDETI FOTBALUl Munca (21 50 97), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CIND O SA VINA TATA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. CANCAN FRENETIC : Buzesti (50 43 58), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. FARA PANICA VA ROG . Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. NU POT SA SPUN „ADIO" ! Ferentei! (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. SALAMANDRA I Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Miorița (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. DOMNIȘOARA NOORIE Eiicelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 16,00 -18,15 - 20,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; Gloria (47 46 75), orele 9,30 - 14 - 16,15 - 18,30 - 20,45. RĂZBOIUL STELELOR : Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19. O AFACERE MURDARA Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. STRADA HANOVRA i Union (13 49 04), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flacăra (20 33 40), orele 15 - 17 - 19. AFACEREA PIGOT : Volga (79 71 26) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Arta (21 31 86), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17,15 - 19,30. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu, TAMARA LIMBAŞANU, transmite : VREME în general închisa. Vor cădea precipitaţii locale mai ales sub formă de burniţă şi ploaie în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi îndeosebi sub forma de ninsoare în Moldova. In celelalte regiuni precipitaţii izolate. Vîntul va avea Intensificări pină la 60 km pe ora în sud vestul ţârii. Temperaturile mixbcre vor fi cuprinse între —2 şi 8 grade, iar cele minime între —7 şi 0 grade. Ceaţă îndeosebi noaptea şi dimineaţa, în sudul şi centrul ţarii. LA BUCUREŞTI vreme închisă, favorabilă precipitațiilor slabe. ^ Vînt moderat. Temperatura maxima va fî cuprinsă între 1 și 3 grade, iar minima între —2 și 0 grade. Ceața seara și dimineața.