România Liberă, aprilie 1984 (Anul 42, nr. 12260-12284)

1984-04-02 / nr. 12260

* Pagina a 2-a — 2 április 1984 ,România libera" Pentru a obţine recolte recor impune O AMPLĂ ŞI EXEMPLARA MOBILIZAM a mmnoR satului in campania agricolă Pînă în seara zilei de 31 martie, in întreaga ţară s-a însămînţat o suprafaţă de 314 000 hectare cu diferite culturi de primăvară. La aceasta, s-au adăugat reali­zările din cursul duminicii, transformată, in multe locuri, in z­i­ reCordală pregătirea terenului’ si semănat. După cum se știe, datorită modului cum a evoluat vremea la inceputul acestei primăveri, la semănat se înregistrează râmîneri în urmă ce trebuie grabnic re­cuperate pentru ca, iacă „din start"­, să se creeze con­diţii pentru obţinerea unor recolte record. Vremea, este, în general, favorabilă (ieri, de pildă, cu excepţia estu­lui Transilvaniei, pe întregul teritoriu agricol n-a plouat). In sudul ţării, la amiază temperaturile au fost intre 8—12 grade, urcind în Oltenia şi Banat pînă la 17—18 grade. In perioada imediat următoare, vremea este în încălzire treptată, iar precipitaţiile vor fi cu totul izolate. Există deci condiţii prielnice pentru ca, intrînd în schimburi prelungite la sem­anat şi în două schimburi la pregătirea terenului, semănatul culturilor de primăvară să se încheie in cel mai scurt timp. Executarea tuturor lucrărilor agricole in limitele pe­rioadei optime impune ca vitezele zilnice stabilite să fie actualizate, astfel ca ritmurile da lucru să crească cit mai mult. Vor trebui­ luate măsuri, in special pen­tru folosirea cu randament sporit a tractoarelor, ca vi­tezele zilnice de lucru să fie realizate şi depăşite. In aceste zile hotărîtoare pentru soarta recoltei, este ne­cesar ca in toate unităţile agricole, în toate comunele activitatea pe ogoare să fie organizată perfect, pînă la ultimul amănunt, să se mobilizeze forţele existente la sate, să se întărească ordinea şi răspunderea pentru recoltă. în perioada pregătitoare a campaniei, nu toate ju­deţele s-au format agregate complexe, cu ajutorul că­rora se pot efectua, cu o singură trecere a tractoare­lor, trei şi chiar patru lucrări. Experienţa da­tină acum a demonstrat că pe această cale se evită tasarea prea mare a solului (deci se menţine o structură favo­rabilă obţinerii unor recolte bogate), se conservă apa din sol, se realizează importante economii de combus­tibil. In plus, folosirea agregatelor complexe contribuie mult la accelerarea, lucrărilor agricole, creează condiţii pentru recuperarea rapidă a rămînerilor în urmă. Iată de ce acum cînd se impune să se lucreze pe ogoare in ritm accelerat, metoda cuplării mai multor maşini agricole pentru a folosi întreaga putere de tracţiune a tractorului, trebuie să capete o generalizare largă. In condiţiile în care, în multe zone, semănatul a fost declanşat cu întirziere, în vederea recuperării rămâne­rilor in urmă, este necesar ca să se ţină mai puţin seama de ordinea epocilor şi să se acţioneze pe un front cit mai larg. Deoarece in sol, temperaturile, la adincimea de îngropare a seminţelor, sunt in creştere, în opt judeţe (printre care se numără Constanţa, Tul­­cea, Timiş şi Mehedinţi), i s-a trecut la semănatul florii-soarelui. Palatei cu declanşarea semănatului la această cultură şi în alte judeţe este necesar ca, in cursul acestei săptămâni, să se înceapă lucrările şi la porumb. Necesitatea desfăşurării semănatului intr-un ritm accelerat nu diminuează, cu nimic, importanţa respectării parametrilor calitativi, şi îndeosebi reali­zarea densităţii optime, în Cîmpia Burnazului TIMP BUN. SEMĂNATUL AVANSEAZĂ RAPID O remarcă se impune chiar cîe la începutul anchetei noas­tre , prin toate unităţile agri­cole din judeţele GIURGIU şi TELEORMAN, situate in Cîm­pia Burnazului, pe unde am trecut, am consemnat o mobili­zare exemplară a tuturor for­ţelor satului pentru a încheia în cel mai scurt timp şi la un înalt grad calitativ lucrările agricole de primăvară. Pe această­­bogată agendă de lucru a Priorităţilor, locul numărul 1 îl ocupă, cum este şi firesc,­­pregătirea terenului şi semăna­tul, temă ce constituie, dealtfel, şi subiectul raidului nostru. La întreprinderea agricolă de stat din Mihăieşti discutăm cu inginerul şef al unităţii, Gheor­­ghe Neamţu. Aflăm că de „ la începutul săptămânii trecute, în­tregul parc de maşini agricole necesare lucrărilor agricole de primăvară şi cele 105 tractoare, repartizate pe ferme şi puncte precise da lucru, sunt prezente in cîmp, că specialiştii unităţii supraveghează în permanentă starea de umiditate a terenului, d­ispunind imediat începerea lucrărilor pe parcele, fie ele chiar de un hectar. — In present, ne spune ingi­nerul Neamțu, stereo terenuri­lor permite intrarea tractoare­lor pe ogoare in majoritatea fermelor. Nu avem voie, de acum încolo, să pierdem nici o oră bună de lucru. Avem un grafic deosebit de exigent pe care sintem­ hotărtţi să-l respec­tăm întocmai, chiar dacă va trebui să trecem de la schimbu­rile prelungite la schimbul de noapte. Uitaţi, de pildă, la fer­mele nr. 1 şi 2 discuitul pentru sfecla de zahăr se va încheia in maximum trei zile, iar la floarea-soarelui (450 de hectare) lucrările, mă refer la discuit, ierbicidat si semănat, se vor în­cheia cel tirziu­­pînă la 6 apri­lie. In planurile noastre de mă­suri din aceste zile intră fi pre­gătirile pe care le facem pentru semănatul porumbului, unde lucrările se vor încheia in jurul datei de 20 aprilie. Ne continuăm drumul și ne oprim la Consiliul unic din Ghimpaţi. Interlocutorul nos­tru, o mai veche cunoştinţă, inginerul Aurelian Mihoc.­­ Am eliminat excesul de apă de pe aproape SOO de hec­tare. Am săpat şanţuri de scurgere, am făcut gropi pen­tru infiltrare, am folosit moto­­pompe, vidanje şi chiar cister­ne. E drept, nu­­ a mai ajutat puţin şi vremea călduroasă din ultimele zile. Putem spune că de trei zile am trecut cu toate forţele la pregătitul terenului şi la­ semănat a­vem să recuperăm timpul pierdut datorită condiţii­lor meteorologice nefavorabile. Vă spun sincer, că nn nici o primăvară nu ne-a plouat aşa de mult. Este, dacă vreţi, o luptă contracronometru. Nu o vom duce insă, in detrimentul calităţii. Viitoarea recoltă de­pinde de modul cum este pre­gătit terenul in acesta zile. Am schimbat din mers amplasa­mentele unor culturi astfel ca pe terenurile mai zvintate să insaminţăm cit mai repede ma­zărea şi sfecla. Avem în per­manenţă o sală de rezervă pen­tru a putea lucra continuu. Tractoarele şi maşinile agricole sunt in perfectă stare de func­ţionari. Pentru mecanizatori am organizat tabere de lucru in toate unităţile. In aceste condi­ţii vom depune toate eforturile pentru ca toate cele 200 hectare cultivate cu mazăre, 300 hectare i­­ulai şi 375 hectare cu sfeclă sa fie semănata în maximum trei zile. Şi, fiindcă tot vorbim de grafice şi viteze de lucru, vă pot spune că pentru cele­­ 800 hectare pe care le avem de însăminţat cu porumb, ne-am propus ca termen ma­xim de executare a tuturor lu­crărilor numai 9 zile, împreună cu inginerul Aure­lian Mihoc mergem pe cîmp, acolo unde se seamănă mazărea, se pregăteşte terenul pentru semănatul sfeclei de zahăr. Preşedintele Florea Dan este nedormit de cîteva zile. „îm­preună cu 500 de cooperatori am eliminat excesul de apă de pe aproape 220 hectare culturi de toamnă. Acum am trecut cu toate forţele la pregătirea tere­nului şi la semănat. ‘Lucrările se execută aproape in paralel. Am constituit două formaţii de lucru ce vor răspunde de toate lucrările pe întreaga campanie agricolă de primăvară. Aceste două formaţii de mecanizatori s-au mutat, practic, pe cimp şi nu vor pleca de aici pînă ce ultimul hectar de pămlnt nu va primi sâmînta“. Acelaşi ritm susţinut de lucru l-am intîlnit şi la cooperativele agricole din Naipu, Schitu, Letca Nouă şi Letca Veche. Se acţionează grupat, simultan efectuîndu-se lucrări de discui­­re, ierbicidare, şi insăminţare. „In măsura în care se creează condiţii ca la o unitate să se încheie anumite lucrări, imediat forţele vor fi dislocate şi în­dreptate spre cooperativele agricole unde excesul de apă nu ne-a permis încă să trecem cu toate forţele la executarea anumitor lucrări. Graficele pro­puse de noi nu au in vedere numai o unitate anume, ci toate cooperativele agricole din cadrul consiliului". La staţiunea pentru mecani­zarea agriculturii D­răgăneşti- Vlaşca stăm de vorbă cu ingi­nerul Mircea Iordan, directorul unităţii. „ Toţi mecanizatorii, împreu­nă cu utilajele, au fost repar­tizaţi pe puncte de lucru aşa incit, practic, la această oră, in secţiile de mecanizare nu mai găsiţi pe aproape nimeni. In zona unde sint situate coope­rativele agricole ce formează Consiliul unic Drăgăneşti-Vlaşca a „plouat mult, chiar şi in ulti­­­ma săptămînă, incit nu am pu­tut intra cu toate forţele la pre­gătitul terenului. Ne-am pro­pus, insă, ca in zilele următoare să recuperăm timpul pierdut. Avem de realizat o viteză zil­nică de 250 de hectare. Contro­lăm starea de umiditate a solu­lui din oră in oră şi imediat ce identificăm o zonă pe care se poate intra cu tractoarele înce­pem pregătitul terenului. Discuţia noastră este între­ruptă de un telefon. Se comu­nică că la Bujoreni s-a început pregătirea ogorului pentru se­mănatul sfeclei de zahăr şi a furajelor, că la Drăganeşti- Vlaşcu a fost declanşat Insă­­minţatul sfeclei de zahăr. Cooperativa agricolă Purani — ferma 1. Inginerul şef Petre Gheorghe supraveghează semă­natul ricinului. Avem de semănat 100 de hectare cu ricin şi suntem­ hotăriţi ca in maximum două zile să încheiem această lu­crare. După cum vedeţi, pre­gătirea terenului se face para­lel cu fertilizarea şi erbicida­­rea. Aseară, am lucrat şi la lumina farurilor. Dacă va fi cazul, vom continua această ac­ţiune şi in cursul zilei de as­tăzi. Este un teren mai nisipos care s-a zvintat mai repede. Nu este, însă, singurul loc unde s-a trecut la semănat. La Vităneşti şi Cocoşul a început astăzi di­mineaţă insăminţatul sfeclei de zahăr. Sunt acolo vreo 60 de hectare. Păstrînd ritmurile de­ pînă acum, in două zile întrea­ga suprafaţă va fi semănată-La cooperativa agricolă din Nanov aveam să consemnăm un fapt deosebit. Iată ce-am aflat de la Alexandru Preoteasa,­­ in­ginerul şef al unităţii: — Cu cîteva ore în urmă, am încheiat semănatul întregii su­prafeţe prevăzute a fi cultivată cu lucerna şi ricin. Pină la sfirşitul zilei acelaşi lucru îl vom putea spune şi in ceea ce priveşte cultura inului pentru ulei. Din mers am transferat toate forţele la pregătirea tere­nului pentru insămînţatul sfe­clei de Zafiăr. Sint fiu al cim­­piei Burnazului. Pe oamenii cu care lucrăm acum, fie ei meca­nizatori, fie ţărani cooperatori, îi cunosc de multă vreme. îm­preună ne-am sfătuit cum tre­buie valorificată mai bine fie­care om­ de muncă. Muncim acum în schimburi prelungite. Dacă va fi nevoie o să ieşim, la pregătitul terenului şi noaptea. Sintem­ hotăriţi să recuperăm nu pre ci zile. Şi cind spun asta mă gindesc in primul rind la porumb. De ceea ce facem noi acum, depinde soartă viitoarei recolte. Cînd vorbim de recolte, nici un efort nu poate fi prea mare. Cooperatorii din Nanov cunosc foarte bine acest lucru. O pri­mă dovadă a hărniciei lor o constituie încheierea semănatu­lui la două culturi. Şi nu doar la Nanov, ci in multe alte uni­tăţi agricole din Cimpia Bur­nazului. Marius Georgescu a plouat şi a nins mult în ultimele săptăm­ini in comuna Cornetu, judeţul Giurgiu, şi pămîntul, deşi altădată răscolit de tractoare şi brăzdat de se­mănători la această vreme, se­ odihneşte cu toţi porii deschişi spre apa după care a tinjit ati­­­tea zile şi nopţi. Dar harnicii gospodari ai ogoarelor nu se odihnesc. Munca pământului, chiar şi atunci cind pămîntul se odihneşte, este o muncă neîn­treruptă, o muncă in „foc con­tinuu“. Ei îngrijesc animalele­­ şi sunt multe animale în aceas­tă comună de margine de Bucu­reşti pregătesc răsadurile de­ legume şi plante tehnice, tutun mai cu seamă, transportă îngră­­şămintele şi le împrăştie pe cimp, fac tăierile de­­rodire în livezi şi vii. Ne-am convins că pentru Vio­rel Ungureanu, tînărul vicepre­şedinte al consiliului popular, agenda de lucru a acestor zile este la fel de încărcată ca in oricare campanie agricolă. Şi acum ar trebui să fie prezent în mai multe locuri deodată : să vegheze la­­distribuirea pla­nurilor individuale de cultură, să lămurească gospodarii să-şi sporească şi diversifice efecti­vele de animale şi cantităţile de produse contractate la fondul de stat, să asigure condiţiile de furajare, dar mai cu seamă să fie nelipsit din maginea vestică a comunei, lingă albia Argeşu­lui. O denivelare de citeva zeci de hectare, numai pietriş şi nisip pe care, cit e vara de lun­gă, nu zăreşti un fir de iarbă, ci doar pir şi mărăcini. Gîn­­dindu-se in nopţile cu somn puţin la acest pămint sterp, tînărul vicepreşedinte, fiu al satului, care a învăţat să mi­­nuiască de mic sapa şi secera, a înţeles ce trebuie să facă pentru ca lucrurile să meargă din ce în ce mai bine în comu­nitatea de oameni pe care şi el o conduce şi de ale cărei destine şi el răspunde. S-o transforme în păşune ! Aşa s-a născut „şantierul“ din extremitatea vestică a Cornetu­lui. Pentru că cel ce trece în aceste zile pe aici are, intr-ade­văr, revelaţia unui adevărat şantier, ,Sute de camioane grele cărind pămint de la mari de­părtări, buldozere împingînd cu lama lor pămîntul peste şanţuri şi gropi, nivelatoare trezind la viață un pămint degradat, sterp. — In ce se va metamorfoza această groapă-depozit de gu­noi? 11 întreb pe Viorel Ungu­reanu. — Intr-o pășune de 5—6 ha. Intr-o primă etapă, pentru că la toamnă cind lucrările agri­cole ne vor permite, ne vont continua eforturile, astfel incit, anul viitor, să pornim din pri-­ măvară cu cel puţin 12 ha pă­şune pentru bovine. I — Sînteţi curajos dacă v-aţî încumetat să daţi piept cu acest peisaj aproape lunar— L- Pămîntul e puţin la Cor­netu. Folosim fiecare palmă dă pămlnt, locuitorii noştri fiind renumiţi pentru arta lor de ai smulge gliei două-trei şi uneori chiar patru recolte pe an, Doi legume, In special. N-a mai rău­­mas nimic pentru păşune, deşi avem multe animale in comună şi fără asigurarea cond­iţilor ■de furajare dezvoltarea zooteh­niei rămîne un simplu dezide-­­ rat. Dacă ar fi să enumerăm­i pirghiile pe care le folosind pentru a indemna gospodarii să-şi sporească efectivele da animale şi cantităţile contrac­tate la fondul de stat, aş Incepe prin a arăta tocmai soluţiile gă­site pentru a-1 sprijini efectiv in acest sens. Celor ce au in-­ cheiat contracte le repartizăm — în a doua cultură — diferite su­prafeţe de teren, iar din acest an — iată — le asigurăm şi con­diţii de păşunat. George Niculescu Cum se acţionează pentru realizarea Programului naţional de îmbunătăţiri funciare Cornetu: Sporeşte suprafaţa păşunilor­­ «MM &rsr*«A r.5 Cooperativa agricolă Purani. Se lucrează intens la pregătirea tere­nului pentru semănatul sfeclei de zahăr Cooperativa agricolă Nanov. A fost încheiat semănatul inului pentru ulei şi al lucernei. Inginerul şef Alexandru Preoteasa şi şeful fermei, ing. Petre Derviş, verifică calitatea insămințărilor la cultura ricinului Programul unic, stimulent puternic de creştere a producţiei agricole in gospodăriile populaţiei Maşina înaintează anevoie pe pirtia de sănii, în cimpia de vest şi sud oamenii seamănă. Dar Obcinele Bucovinei ne in­­timpină cu un peisaj de iarnă, ca in poezia lui Labiş. Străba­tem satele aşezate intre Obcina Mestecănişului şi Obcina Fere­­deului : Sadova, Pojoriţa, Fun­dul Moldovei, Breaza, Moldova Suliţa, Izvoarele Sucevei. Intil­­nim in cate tot felul de sănii, vinele încărcate cu fînuri aduse din căpiţele de pe­­munte, altele transportind spre fabrica de la Câmpulung laptele adunat din gospodăriile inaccesibile pen­tru maşini, întilnim sânii încărcate „ciucure“ cu conii da şcoală, sănii cu medici care inspectează lăcaşurile izo­late, sănii trase de frumoşii cai huţuli prăsiţi in hergheliile de la Lucina.. Mai toate satele amintite sunt înşirate pe firul Moldovei. Faimosul fiu ce şi-a împrumutat numele unui vast areal spiritual, işi începe exis­tenţa dintr-un firicel de apă ce răsare de sub un dimbuţ, iar de partea cealaltă a dîmbului izvo­răşte altă apă, la fel de dragă moldovenilor — Buceava. După 35 kilometri de la izvoare riul Moldova se îmbogăţeşte atît de mult în ape incit impune poduri arcuite de cale ferată şi poduri rutiere din piatră. In acest sec­tor, şase comune necooperativi­­zate, cele amintite mai sus, cu un total da 5 748 gospodării, cam cu­ o aşezare medie din Cimpia Dunării sau a Bărăganului, au contractat în acest an cu statul peste 9,7­­milioane litri de lapte. O cifră însemnată la care îşi aduc contribuţia mulţi oameni harnici de prin partea locului. Iată un exemplu : Mihai Comi­­şaş, gospodar din Pojoriţa, a predat anul trecut 18 000 litri de lame. In acest an şi-a majorat contractul la 20 000 litri. Zilnic predă 200 litri de lapte iar vara ,­cile 300 litri. Cine munceşte ? El şi soţia, căci­ cei trei copii sunt „prin şcoli“. Dar ca să se descurca, sâ-i fie mai uşor, a introdus mica mecanizare : vi­tele sunt adăpate la grajd cu adăpători automate lucrate la S.M.A. Câmpulung, finul este tocat la „şişcorniţă", nişte roţi de lemn dinţate minai­ de cai, iar apa şi-a adus-o la gtrajd prin uluci de lemn dintr-un iz­vor de pe­­teul. In comuna Fan­au Moldovei, din 1516 gospo­dării tanticulare, 1­498 se ocupă cu creşterea animalelor. Chiar şi colonia minieră de aici a de­venit furnizoare de produse agroalimentare. Minerii de la minele Dealu Negru, Delniţa, Porşca, Butuşel şi Dîmbu Glacu­­­lui au predat în 1983 peste 64 000 litri lapte de vacă, 82 tone de carne de vacă, 4,2 tone carne de porc, 1,3 tone de carne de pa­săre, împreună cu 18 000 de ouă, 700 kg do­­lină şi 8 tone de car­tofi. Conducerea întreprinderii miniere a hotărit să acorde acestor mineri concedii vara, prin rotaţie, la vremea cositului finului. Ingine­l-şef al exploa­tării, Vasile Bălan ne arată şi gospodăria anexă cu 350 de porci, care aprovizionează can­tina minerilor pentru masa gra­tuită, de la intrarea în schimb. Pe 18 km de pe riul Moldova se inşiră cele 10 sate ale comu­nei Fundu-Moldovei. Din 6150 ha teren, numai 320 ha sunt „apte“ pentru agricultură, restul sunt păşuni şi fineţe. Pă­durea vine pină în drum. Am văzut oameni pe cărări pieptişe, pe unde caii nu pot urca acum, cu sacul de bălegar­ în spinare ca să-l împrăştie pe fineţe, direct in mustul zăpezii. „Vara — spunea primarul Florin To­negaru — aceste păşuni sunt în­grijite ca un ogor de d­ropie. De fapt, acesta e ogorul nostru, dealul pe care trebuie să-l cu­răţăm, să-l ingrăşăm şi chiar să-l udăm cu apa piritaşelor din munte“. —­ Deci, tovarăşe Tonegaru,■ spuneţi că an de an aveţi o di­namică pozitivă la creşterea animalelor. Cum aţi reuşit ? —­ Este altfel mentalitatea acum, şi în sat şi in familii. Chiar şi acum vreo 10—15 ani, reflex al unor greutăţi trecute, părinţii Îşi ameninţau astfel copiii: „Dacă au înveţi, ajungi la coada vacii“. Şi, de aici repulsia, încă de mic, ce i se transmite.., copilului incit dorea să fie „orice“ la oraş, chiar şi un pierde-vară, numai un sat la „coada vacii” să nu fi rămas. In ani­ din urmă, încurajaţi de mă­surile luate de conducerea par­tidului şi statului, oamenii s-au îndreptat cu dragoste spre ani­male, le-au acordat toată impor­tanţa şi văd la ele o mică între­prindere. Am închiriat pentru păşune şi patru ocoale silvice, cîte 5 iei de oaie pâşunatul pe o vară. Vitele se mai răsfiră, avem alte condiţii". Mergem in sus pe apa Mol­dovei şi poposim în comuna Breaza, la fel, fruntaşă in creş­terea animatelor. Primăriţa. Pa­­raschiva Matei ne furnizează, odată cu datele statistice, şi trei fotografii cu crescătorii de ani­male fruntaşi in anul trecut, fotografii scoase de la panoul evidenţiaţilor pe comună. Aceste fotografii nu le-am mai integrat in cuprinsul reportajului de faţă din lipsă de spaţiu. Merită să menţionăm insă că crescătorii fotografiaţi au rămas în „topul“ fruntaşilor... Comuna Moldova-Suliţa se află la 7 km de Vestita herghe­lie de la Lucina. Riul Moldova primeşte aici doi afluenţi, Su­liţa şi Lucina. De aici numele satului, Moldova-Suliţa. „Livră­rile sunt la zi , ne spune pri­măriţa Aglae Valah. Pe orice vreme, laptele este adus fie pe cai, fie cu săniile-cărăuş. în primele trei luni ale acestui an, din comună s-au livrat 1540 hectolitri de lapte, 43 tone de carne de vită, 800 kg carne de porc, 500 kg carne de iepure şi pasăre“. în sat se mai aplică de vreo doi ani o măsură de oa­meni gospodari. Nu se mai vind linurile altor sate, circa 500 tone pe an, ci se transformă de către localnici în carne şi lapte. „In felul acesta am valorificat su­perior toate resursele — ne spunea primăriţa. Astfel, Ma­­ruşca Vasilena, o crescătoare de vite, a predat de la o vacă peste 2 100 litri lapte. Eugen Valah, de la 4 vaci, 8109 litri lapte, Minodora­ Turtureanu, de la trei vaci, 7 000 litri lapte. Exemplele se pot înmulţi căci nu e ni­meni în sat care să ţină la grajd vaci cu producţii de lapte mici". Ca să nu încarc reportajul cu cifre statistice, greoaie dar de loc plictisitoare, ci revelatoare, şi ca să evidenţiez totuşi am­ploarea acestor activităţi zooteh­nice desfăşurate in cete 6 sate, am întocmit alăturatul tabel si­noptic care scoate in­­ evidentă atît hărnicia oamenilor cit şi dragostea lor pentru animale. Cifrele prezintă cantitatea de produse contractate cu statul în anul de faţă, 1984, iar în par­tea stingă, pentru ca vorbele să fie acoperite de fapte, redăm şi cantităţile de produse livrate efectiv de către aceste sate în anul 1983. In acest raid am fost însoţit de tovarăşul Constantin Agavri­­­loaie, instructor la Comitetul judeţean al P.C.R. Suceava şi preşedintele cooper Orest Bosînceanu, Uniunii judeţene a cooperati­velor de producţie,achiziţii şi desfacere a mărfurilor. P­e lingă aceste fapte pozitive consem­nate cu satisfacţie de către re­porter, toţi trei am constatat că din magazinele săteşti lipsesc lanţurile şi caietele. „Cind vin caietele, fiecare gospodar pri­meşte numai cite 12 bucăţi , ne spunea primăriţa Aglae Va­lah. Ar mai fi nevoie şi de coase, mult mai multe, pentru cosit finul de vară. Facem un îndreptăţit apel către întreprin­derea de scule din Medgidia, furnizor al acestor produse atît de necesare la sate". ...Trecind ,prin aceste sate, am tras o concluzie de sine stătă­toare : zootehnia, dacă vrea să fie un sector economic veritabil, are n­evoie de firnici şi păşuni.. Gospodarii de aici nu au ogoare cimpeneşti dar îşi Îngrijesc i­dea­lurile ca pe un fertil şi irigat, ogor. Aviz celor interesaţi. Ion Marcovîci Gospodarii de pe Valea Moldovei nu-şi dezmint faima Comuna Moldova-Suliţa Primar, Aglaa Valah. 789 gospodării săteşti. 1 843 hectare fineţe. 1 461 hectare păşune. Produse livrate in 1983 • 253,8 tone carne (porc, vită oaie, pasăre) 9 1 179 600 litri lapte de vacă ® 18 500 litri lapte de oaie ® 30 000 ouă ® 1300 kg lină. Produse contractate in 1984 * 710 capete de vită © 195 porci ® 157 oi și livoi • 6,2 tone car­ne de pasăre © 85 000 ouă © 55 tone cartofi © 1500 kg lină © 1 6­0 000 litri lapte de vacă, ® 14 000 litri lapte de oaie. Comuna Breaza Primar, Paraschiva Matei, 765 gospodării săteşti. 1 670 hec­tare fineţe. 1 200 hectare păşune. Produse livrate în 1983 Produse contractate in 1984 • 208,5 tona carne (vită, oaie, porc, pasăre) • 1 309 000 litri lapte de vacă • 8 000 litri lapte de oaie • 15 000 ouă • 990 kg lină • 12 tone cartofi. 9 575 capete bo­vine 9 295 porci © 107 oi 9 1 650 100 litri lapte de vacă 9 8 000 litri lapte oaie 9 6 125 kg carne de pasăre 9 70 000 ouă • 80 tone cartofi ® 1 226 kg lină. Comuna Pojorîta Primar, Vasi­leErhan. 1 029 gospodării sătești.1 487 hectare finețe. 1 095 hectare păşune. Produse livrata in 1983 • 110 tone carne (vită, oaie, porci, păsări, iepuri de casă) ® 700 300 litri lapte de vacă ® 0 400 litri lapte oaie 9 28 000 ouă 9 15 tone cartofi • 827 kg lină. Produse contractate în 1984 9 300 capete de vită © 297 porci • 128 oi și miei © 6 003 kg carne pasăre • 200 kg carne iepure 9 1 120 000 litri lapte de vacă © 11 000 litri lapte de oaie @ 70 tone cartofi @­120 000 ouă • 3 tone mere © 1 127 kg lina. Comuna Fundu-Moldovei Primar, ing. Florin Tonegaru. 1515 gospodării săteşti. 3 246 hectare fineţe. 2 534 hectare păşune. Produse livrate în 1983 9 258,9 tone carne (vite, oi, porci, păsări, iepuri) 9 1 700 100 litri lapte de vacă , 13 800 litri lapte de oaie , 43 000 ouă 9 1 450 kg lină. ■ Produse contractate in 1984 © 687 taurine © 393 porci • 202 oi • 9 600 kg carne de pa­săre și iepure • 2 192 230 litri lapte de vacă • 14 500 litri lap­te de oaie • 165 099 ouă • 121 tone cartofi.

Next