România Liberă, august 1984 (Anul 42, nr. 12363-12388)

1984-08-01 / nr. 12363

­ Actualitatea în agricultură RECOLTA DE GRÎNE, STRINSĂ GRABNIC, FARA PIERDERI • Prin folosirea la capacitate maximă a­ combinelor şi a timpului de lucru, secerişul poate fi încheiat, în cel mai scurt timp, în toate judeţele • Se impune ca întrajutorarea între unităţi agricole să fie extinsă cît mai mult • îndeplinirea obligaţiilor contractuale la grîu, o îndatorire de onoare a tuturor cooperativelor agricole Pe zi ce trece alte judeţe anunţă terminarea secerişului la griu, acţiune de mare importanţă ce polarizează în această perioadă toată atenţia lucrătorilor de pe ogoare. Se depun eforturi deosebite pentru ca, indiferent de condiţiile meteorolo­gice, întreaga recoltă de grîne să fie strînsă la timp şi fără pierderi, ca livrările la fondul de stat să fie urgentate. Se ştie doar că este in interesul ţărănimii, al întregului popor ca recolta de griu să ajungă în toate judeţele, in timpul cel mai scurt, din lanuri în magazii, ca să nu se risipească nimic din rodul unui an de muncă , din piinea ţării. Iată de ce asistăm în multe judeţe la o adevărată bătălie pentru punerea la adăpost a întregii recolte de grîne, se acţionează atît cu combinele, cit şi manual acolo unde situaţia o cere, se lucrează zi şi noapte. Se vede în această muncă fără preget, plină de responsabilitate pentru soarta recoltei, hotărîrea oamenilor muncii de a intim­pina cu rezultate cît mai remarcabile marea sărbătoare de la 2­1 August, precum şi­ Congresul al XIII-lea al partidului. Pînă în seara de 30 iulie, griul — potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Ali­mentare — a fost recoltat de pe 65 la sută din suprafaţa culti­­vată. Această lucrare este prac­tic încheiată in judeţele din Cimpia Dunării, Dobrogea şi Banat. De asemenea, se apropie de sfirşit, in unele judeţe din zona subcarpatică a Munteniei. La această oră, cea mai mare parte a lanurilor din centrul şi nordul ţării (unde vegetaţia la griu a fost mai întîrziată faţă de alţi ani) se apropie de cea­(Continuare in pag. a 5-a) cere, ceea ce creează condiţii ca şi aici, in citeva zile, să se în­cheie secerişul. Există posibilităţi ca ritmul secerişului să fie intensificat la ina­mium­. "Acest lucru este de­monstrat intr-o serie de judeţe de realizările întreprinderilor agricole de stat care sunt mai avansate la seceriș compa­rativ cu sectorul agricul­turii cooperatiste. De aici con­cluzia că, folosind experiența a­ ­WH* Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Patru decenii de strălucire înfăptuiri revoluţionare • Cascada de lumini a Someşului • Un destin industrial sub semnul înnoirii socialiste (Pagina a 3-a) CALITATEA PRODUSELOR, HOTĂRITOARE IN REALIZAREA PLANULUI Un obiectiv prioritar al uni­tăţilor Centralei de prelucrare a lemnului, in realizarea pla­nului de export, este in mod evident modalitatea perseve­rentă cu care se acţionează pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor şi valorifi­carea la un nivel cît mai ridicat şi mai eficient a materiei pri­me. Cu prilejul unei recente vizite la Complexul expoziţio­­nal din Piaţa Scînteii, în ca­drul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat cu ca­drele de conducere şi specia­liştii din industrie probleme fundamentale ale ridicării efici­enţei întregii activităţi econo­mice, s-a evidenţiat şi felul cum au fost puse în practică, în acest important sector indus­trial, indicaţiile secretarului ge­neral, al partidului nostru date la precedentele întîlniri de lu­cru, îndeosebi la cea din de­cembrie 1982. In acest sens s-a reliefat faptul că prin reproiec­­tarea şi redimensionarea unor produse — respectîndu-se cu stricteţe cerinţele de funcţiona­litate, rezistenţă şi estetică — prin aplicarea unor tehnologii moderne şi originale de mare randament, anul trecut şi in primul trimestru al acestui an, s-a reuşit să se obţină din ace­laşi volum de materii prime, cantităţi mai mari de cherestea, placaj şi alte produse. Bună­oară, în industria mobilei, prin dimensionarea mai judicioasă a mobilierului, potrivit cerinţelor beneficiarilor din ţară şi parte­nerilor de peste hotare, s-a consumat în anul trecut, com­parativ cu 1980, cu 38,9 la sută mai puţin material lemnos, ob­­ţinîndu-se, totodată, perfor­manţa ca noile modele de mo­bilă, redimensionate potrivit cerinţelor actuale, să fie de bună calitate, rezistente, cu un aspect estetic cit mai atrăgător. De altfel, ponderea exportului este o dominantă a activităţii acestei mari centrale industriale in cadrul căreia din cele 62 de întreprinderi pe care le înglo­bează, 56 produc şi pentru be­neficiarii externi urmînd ca, în­cepînd de anul viitor, 26 de În­treprinderi să producă numai pentru export. Iată, aşadar, sar­cini importante care definesc şi configurează un amplu pro­gram de muncă, de substanţială eficienţă economică. Un argu­ment elocvent este faptul că anual se realizează piese de mobilier de diverse structuri în acest scop iar unele unităţi au destinată o bună­ parte a pro­ducţiei pentru export : I.P.L. Reghin (100%), C.P.L. Blaj (100%), I.P.L. Dej (100%), I.P.L. Cluj (96%), Rădăuţi (96%), Tîrgu Mureş (99%), şi multe al­tele. Iar pentru a ne da seama de pluralitatea acestei activi­tăţi este suficient să mai amin­tim că în afara mobilierului făcut din P.A.L. se fabrică în unităţile centralei şi instru­mente muzicale, articole de sport, (skiuri, săniuţe, rachete de tenis) rechizite şcolare (crei­oane, planşete, penare), articole de uz gospodăresc şi multe al­tele. Aşadar, o gamă extrem de variată de produse, cu interfe­renţe directe în viaţa noastră cotidiană. Să vedem, deci, cum se acţio­nează, în acest sector industrial, pentru realizarea planului de export şi care sunt căile con­crete în vederea ridicării nive­lului tehnic şi calitativ al pro­ducţiei.. Să ascultăm, pentru În­ceput, punctul de vedere al in­ginerului Gheorghe Trocan, di­rectorul general adjunct al cen­tralei, care, deşi tinăr, are o bogată experienţă in domeniul unde lucrează . — Indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, cu privire la ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei­­la reducerea consumului de ma­terii prime prin reducerea gre­utăţii produselor, ne sunt un clarvăzător îndreptar care stă la baza întregii noastre activi­tăţi. La Plenara Consiliului Na- Dumitru Tabacu (Continuare în pag. a 5-a) X P©RT '84 Din gindirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu 1 CADRU LARG DEMOCRATIC 81 nfili AL ACTIVITĂŢII Mitice, statale şi obşteşti Ca reprezentant al întregului popor şi, totodată, ca instru­ment în mina clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, sta­­tul socialist reprezintă fără in­­doială elementul politico-juridic central al sistemului democra­ţiei noastre socialiste. Sub con­ducerea Partidului Comunist Român, el asigură realizarea, in mod organizat, a dezvoltării economico-sociale a patriei, ocrotirea valorilor sale funda­mentale, asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, apăra­rea independenţei şi suverani­tăţii ţării. „Putem spune — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că statul este re­prezentantul suprem al proprie­tarilor şi producătorilor, organi­zatorul vieţii comune a întregu­lui popor, a întregii naţiuni“. Creşterea rolului statului în societate se obiectivează prin amplificarea funcţiilor sale de organizare şi conducere a vieţii economice, a funcţiei cultural­­educative şi ideologice, a func­ţiei sociale. In acelaşi timp insă, statul socialist se manifestă nu izolat, nu rupt de ansamblul so­cietăţii. Dimpotrivă, el îşi desfă­şoară activitatea specifică in cadrul larg al sistemului demo­craţiei socialiste, faţă de care apare ca un factor integrat şi integrator. După cum se ştie, societatea socialistă românească beneficiază astăzi de un sistem al organizării politice unitar şi unic, in care, ca rod al politicii partidului nostru, al contribuţiei esenţiale a secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat naştere şi fi­inţează o diversitate de forme instituţionalizate de participare a oamenilor muncii la conduce­re, la adoptarea şi realizarea­­de­ciziilor. Acesta presupune îmbinarea, intr-un mod original şi eficient, a statutului cu socialul şi a acestora cu politicul. Instituţi­­onalizarea Frontului Democraţi­ei şi Unităţii Socialiste, a Con­greselor Naţionale ale oameni­lor muncii din principalele do­menii de activitate economico­­socială, crearea organelor lor permanente, in care reprezen­tarea celor care lucrează nemij­locit in producţie este determi­nantă, a organelor cu dublă na­tură, de partid şi de stat, spori­rea rolului şi atribuţiilor orga­nelor supreme ale puterii de stat, transformarea consiliilor populare in adevărate organe de autoconducere pe plan local sunt numai citeva din remarca­bilele realizări în planul orga­nizării noastre politice înregis­trate în atri­i­ de d­upă Congresul al IX-lea al partidului. Un mecanism social reprezentativ şi eficient Operă a politicii clarvăzătoare promovată de partidul nostru, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organizarea şi func­ţionarea sistemului politic româ­nesc a cunoscut, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidu­lui, o puternică efervescenţă. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupu­ne o organizare şi funcţionare suplă, optimă şi eficientă a în­tregului mecanism social, astfel incit, evitind paralelismele şi suprapunerile, ansamblul aces­tuia să fie direcţionat spre re­zolvarea marilor probleme ale construcţiei societăţii socialiste şi comuniste. Este meritul partidului nostru că a ştiut să aleagă, din multi­tudinea de forme posibile, pe cea care a corespuns — şi via­ţa de zi, cu zi o confirmă deplin — cel mai bine condiţiilor con­crete ale României anilor noş­tri. Pornind de la structura de­venită — am putea spune — clasică a democraţiei socialiste şi anume partid-stat-organizaţii de masă şi obşteşti, partidul nostru şi-a adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea cre­atoare a construcţiei social-po­­litice in societatea socialistă. Au fost sesizate just importanţa şi rolul deosebit pe care statul — ca organizaţie politică a În­tregului popor — îl are şi-l va mai avea încă multă vreme in procesul complex de edificare a societăţii socialiste şi, în viitor,­­ comuniste. Partidul nostru se pronunţă ferm atit împotriva tendinţelor de exagerare a rolu­lui statului cit şi împotriva celor de negare a rolului acestuia, în concepţia ştiinţific fundamentată a partidului nostru, a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, „statul are de îndeplinit un impor­tant rol in organizarea în­tregii activităţi economico-so­­ciale. Totodată, ţinind sea­­­ma de condiţiile internatio­­ia­le, de faptul că in lume există încă ţări cu orinduiri sociale diferite, statului ii revin sarcini importante in apărarea cuceri­rilor revoluţionare, a indepen­denţei şi suveranităţii patriei. Desigur, în raport cu condiţiile concrete, într-o perioadă sau alta se va pune un accent mai mare pe o anumită latură a activităţii statului dar, în orice condiţii, va creşte rolul său in organizarea ştiinţifică a activi­tăţii economico-sociale“. De aceea statul, acest nucleu instituţional ce constituie fără îndoială suportul întregii supra­structuri politico-juridice a so­cietăţii noastre, a concentrat o atenţie deosebită asupra sa. Structurile sale au fost perfec­ţionate continuu, iar rolul şi funcţiile sale au crescut an de an. Funcţiile sale de organizare şi conducere a economiei, de modelare a conştiinţei poporu­lui, de­­asigurare a condiţiilor celor mai propice dezvoltării şi afirmării personalităţii umane au crescut pe seama laturilor administrative. în acelaşi timp, partidul a vegheat ca statul să nu se separe de popor — a cărui emanaţie este — ci, din contră, prin forme multiple şi variate să-i atragă pe cetăţeni la procesul de decizie statală. Desigur creşterea rolului şi a importanţei statului socialist în ansamblul organizării politice a societăţii noastre s-a făcut — şi nici nu se putea face altfel — în corelaţie cu creşterea rolului factorului politic. Trăsătura de­finitorie a societăţii noastre so­cialiste o constituie caracterul său conştient şi, in acelaşi timp, conştientizator. Iată de ce, creş­terea efectivă a rolului Partidu­lui Comunist Român, forţa poli­tică conducătoare a Întregii noastre societăţi, capătă valenţe şi trăsături deosebite. El îşi exercită acest rol atit la nivelul ansamblului societăţii cît şi în cadrul fiecărui element, al fie­cărui compartiment al acesteia. De altfel, acțiunea sa la nivel macrosocial se obiectivează prin coordonarea fiecărui comparti­ment in parte, asigurînd, astfel, conducerea politică a societăţii nu din afara, ci din chiar inte­riorul structurilor sale. Acest lu­cru asigură legătura organică, indisolubilă, dintre partid şi mase, legătură care se constitu­ie, pe de o parte, ca o perma­nentă valoare de control a poli­ticii promovate, iar pe de altă parte, ca un izvor al forţei şi realismului acesteia. Participarea directă a oamenilor muncii la conducerea vieţii economico-sociale, a întregii societăţi Dreptul constituţional la aso­ciere, conferit şi garantat cetăţenilor României socia­liste, se concretizează prin exis­tenţa unei multitudini de orga­nizaţii de masă şi obşteşti reu­nite in cadrul larg al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia­liste. Prin intermediul acestora, oamenii muncii, tinerii, femeile, specialiştii din cele mai diverse domenii de activitate, oamenii Dr. Dragoş Iliescu (Continuare in pag. a 2-a) PROFUL BUCUREŞTIANU] Repere noi într-un vechi cartier: Giuieşti - Crîngaşi - Constructorilor In urmă cu trei ani, în una din sălile institutului „Proiect- Bucureşti“ era expusă macheta viitorului cartier Giuieşti — Con­structorilor — Crîngaşi. Urmă­ream atunci explicaţiile arhitec­tei Tamara Stâne­scu, şef pro­iect complex. „In această zonă se vor construi peste 9 000 de apartamente. Aici, va fi realizat un grup de blocuri cu 8,9 şi 10 etaje, la parterul cărora vor fi amenajate spaţii comerciale. în acest loc va fi amplasată viitoa­rea staţie de metrou. Acesta este bulevardul Ceahlău...“. De atunci au trecut numai trei ani... Am fost în aceste zile în noul cartier de locuinţe Crîn­gaşi — Giureşti — Constructo­rilor. S-a construit şi se con­struieşte într-un ritm spectacu­los. Intr-un timp record au fost înălţate zeci de blocuri, au fost date în folosinţă mii de apartamente, s-au deschis nu­meroase spaţii comerciale. Au dispărut străzi modeste şi s-au creat mari bulevarde. Dar, pentru a înţelege mai bine tot ceea ce s-a realizat aici, efor­tul deosebit al constructorilor, hărnicia şi priceperea lor, tre­buie să ne reamintim de unde s-a plecat. Zona Giureşti — Crîngaşi se înscria ca unul din cele mai vechi şi in­salubre cartiere ale­ Capita­lei. Străzi înguste, desfundate, cu gropi şi noroaie ce traver­sau in toate părţile un cartier cu alcătuire haotică, fără nici un fel de sistematizare. Lipsea canalizarea, lipseau spaţiile co­merciale. Un singur reper do­mina cartierul — podul Grant. Atît şi nimic mai mult. Repor­terul, martor ocular în urmă cu trei ani la ridicarea primelor macarale turn, la momentul cînd excavatoarele au muşcat pămîntul pentru fundaţii este obligat acum să repete: ritmul de lucru al constructorilor pe acest mare şantier de locuinţe a fost şi este extraordinar, în anul 1982, antrepriza nr. 1 Con­­strucţii-Montaj dă in folosinţă 23 de blocuri, cu 1 900 de apar­tamente. Un an mai tîrziu, ace­laşi constructor, aceiaşi oameni, realizează alte 41 de blocuri cu peste 2 800 de apartamente. Au dispărut parţial străzile Fraţi­lor, Popa Radu, Arion. Au în­ceput să se profileze noile bu­levarde, în acelaşi timp, se modernizează şi se sistemati­zează străzile vechi. S-au rea­lizat puncte termice şi de trans­formare, au fost date in folo­sinţă staţii de pompare pentru alimentarea cu apă, au fost re­zervate locuri de joacă pentru copii şi parcare, s-au deschis numeroase unităţi comerciale. Aşa cum aflăm de la condu­cerea Antreprizei nr. 1 Con­­strucţii-Montaj, de la începutul acestui an, în noul cartier Giu­reşti — Crîngaşi — Constructo­rilor, au fost date în folosinţă 963 de apartamente, alte 987 de apartamente aflîndu-se în di­verse stadii de execuţie, ur­­mind a fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Dintre aces­tea, 243 apartamente vor fi predate la cheie în zilele urmă­toare. Constructorul ne vorbeşte de perfecta colaborare cu în­treprinderea de prefabricate Mi­litari, cea care începind din acest an livrează faţadele fini­sate, fapt ce sporeşte consi­derabil productivitatea muncii, ne aminteşte de blocurile cu 9 şi 10 etaje unicate din punct de vedere arhitectural, ne des­crie pe larg viitoarele artere stradale ale cartierului. Ce-am mai vrea să adăugăm. In cinstea celor două mari evenimente pe care le sărbăto­rim in­ acest an, cea de-a 40-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XIII-lea al parti­dului, constructorii Antreprizei nr. 1 Construcţii-Montaj s-au angajat să termine toate struc­turile pentru predările anului 1984, să scurteze termenele de predare cu 15 zile, la blocurile 89 şi 115 şi respectiv 108 şi 107 , constructorilor­­, să realizeze economii la materiale şi ener­gie electrică in valoare de 800 000 lei. Un angajament mun­citoresc ce vine să întărească cu fapte hărnicia şi priceperea lor. Un loc aparte în configuraţia noului cartier Giureşti — Crîn­gaşi — Constructorilor îl ocupă Marius Georgescu (Continuare în pag. a 5-a). Aftrtast ittMu I Jg*0W»2^|

Next