România Liberă, august 1984 (Anul 42, nr. 12363-12388)
1984-08-01 / nr. 12363
Actualitatea în agricultură RECOLTA DE GRÎNE, STRINSĂ GRABNIC, FARA PIERDERI • Prin folosirea la capacitate maximă a combinelor şi a timpului de lucru, secerişul poate fi încheiat, în cel mai scurt timp, în toate judeţele • Se impune ca întrajutorarea între unităţi agricole să fie extinsă cît mai mult • îndeplinirea obligaţiilor contractuale la grîu, o îndatorire de onoare a tuturor cooperativelor agricole Pe zi ce trece alte judeţe anunţă terminarea secerişului la griu, acţiune de mare importanţă ce polarizează în această perioadă toată atenţia lucrătorilor de pe ogoare. Se depun eforturi deosebite pentru ca, indiferent de condiţiile meteorologice, întreaga recoltă de grîne să fie strînsă la timp şi fără pierderi, ca livrările la fondul de stat să fie urgentate. Se ştie doar că este in interesul ţărănimii, al întregului popor ca recolta de griu să ajungă în toate judeţele, in timpul cel mai scurt, din lanuri în magazii, ca să nu se risipească nimic din rodul unui an de muncă , din piinea ţării. Iată de ce asistăm în multe judeţe la o adevărată bătălie pentru punerea la adăpost a întregii recolte de grîne, se acţionează atît cu combinele, cit şi manual acolo unde situaţia o cere, se lucrează zi şi noapte. Se vede în această muncă fără preget, plină de responsabilitate pentru soarta recoltei, hotărîrea oamenilor muncii de a intimpina cu rezultate cît mai remarcabile marea sărbătoare de la 21 August, precum şi Congresul al XIII-lea al partidului. Pînă în seara de 30 iulie, griul — potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare — a fost recoltat de pe 65 la sută din suprafaţa cultivată. Această lucrare este practic încheiată in judeţele din Cimpia Dunării, Dobrogea şi Banat. De asemenea, se apropie de sfirşit, in unele judeţe din zona subcarpatică a Munteniei. La această oră, cea mai mare parte a lanurilor din centrul şi nordul ţării (unde vegetaţia la griu a fost mai întîrziată faţă de alţi ani) se apropie de cea(Continuare in pag. a 5-a) cere, ceea ce creează condiţii ca şi aici, in citeva zile, să se încheie secerişul. Există posibilităţi ca ritmul secerişului să fie intensificat la inamium. "Acest lucru este demonstrat intr-o serie de judeţe de realizările întreprinderilor agricole de stat care sunt mai avansate la seceriș comparativ cu sectorul agriculturii cooperatiste. De aici concluzia că, folosind experiența a WH* Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Patru decenii de strălucire înfăptuiri revoluţionare • Cascada de lumini a Someşului • Un destin industrial sub semnul înnoirii socialiste (Pagina a 3-a) CALITATEA PRODUSELOR, HOTĂRITOARE IN REALIZAREA PLANULUI Un obiectiv prioritar al unităţilor Centralei de prelucrare a lemnului, in realizarea planului de export, este in mod evident modalitatea perseverentă cu care se acţionează pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor şi valorificarea la un nivel cît mai ridicat şi mai eficient a materiei prime. Cu prilejul unei recente vizite la Complexul expoziţional din Piaţa Scînteii, în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a analizat cu cadrele de conducere şi specialiştii din industrie probleme fundamentale ale ridicării eficienţei întregii activităţi economice, s-a evidenţiat şi felul cum au fost puse în practică, în acest important sector industrial, indicaţiile secretarului general, al partidului nostru date la precedentele întîlniri de lucru, îndeosebi la cea din decembrie 1982. In acest sens s-a reliefat faptul că prin reproiectarea şi redimensionarea unor produse — respectîndu-se cu stricteţe cerinţele de funcţionalitate, rezistenţă şi estetică — prin aplicarea unor tehnologii moderne şi originale de mare randament, anul trecut şi in primul trimestru al acestui an, s-a reuşit să se obţină din acelaşi volum de materii prime, cantităţi mai mari de cherestea, placaj şi alte produse. Bunăoară, în industria mobilei, prin dimensionarea mai judicioasă a mobilierului, potrivit cerinţelor beneficiarilor din ţară şi partenerilor de peste hotare, s-a consumat în anul trecut, comparativ cu 1980, cu 38,9 la sută mai puţin material lemnos, obţinîndu-se, totodată, performanţa ca noile modele de mobilă, redimensionate potrivit cerinţelor actuale, să fie de bună calitate, rezistente, cu un aspect estetic cit mai atrăgător. De altfel, ponderea exportului este o dominantă a activităţii acestei mari centrale industriale in cadrul căreia din cele 62 de întreprinderi pe care le înglobează, 56 produc şi pentru beneficiarii externi urmînd ca, începînd de anul viitor, 26 de Întreprinderi să producă numai pentru export. Iată, aşadar, sarcini importante care definesc şi configurează un amplu program de muncă, de substanţială eficienţă economică. Un argument elocvent este faptul că anual se realizează piese de mobilier de diverse structuri în acest scop iar unele unităţi au destinată o bună parte a producţiei pentru export : I.P.L. Reghin (100%), C.P.L. Blaj (100%), I.P.L. Dej (100%), I.P.L. Cluj (96%), Rădăuţi (96%), Tîrgu Mureş (99%), şi multe altele. Iar pentru a ne da seama de pluralitatea acestei activităţi este suficient să mai amintim că în afara mobilierului făcut din P.A.L. se fabrică în unităţile centralei şi instrumente muzicale, articole de sport, (skiuri, săniuţe, rachete de tenis) rechizite şcolare (creioane, planşete, penare), articole de uz gospodăresc şi multe altele. Aşadar, o gamă extrem de variată de produse, cu interferenţe directe în viaţa noastră cotidiană. Să vedem, deci, cum se acţionează, în acest sector industrial, pentru realizarea planului de export şi care sunt căile concrete în vederea ridicării nivelului tehnic şi calitativ al producţiei.. Să ascultăm, pentru Început, punctul de vedere al inginerului Gheorghe Trocan, directorul general adjunct al centralei, care, deşi tinăr, are o bogată experienţă in domeniul unde lucrează . — Indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, cu privire la ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţieila reducerea consumului de materii prime prin reducerea greutăţii produselor, ne sunt un clarvăzător îndreptar care stă la baza întregii noastre activităţi. La Plenara Consiliului Na- Dumitru Tabacu (Continuare în pag. a 5-a) X P©RT '84 Din gindirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu 1 CADRU LARG DEMOCRATIC 81 nfili AL ACTIVITĂŢII Mitice, statale şi obşteşti Ca reprezentant al întregului popor şi, totodată, ca instrument în mina clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, statul socialist reprezintă fără indoială elementul politico-juridic central al sistemului democraţiei noastre socialiste. Sub conducerea Partidului Comunist Român, el asigură realizarea, in mod organizat, a dezvoltării economico-sociale a patriei, ocrotirea valorilor sale fundamentale, asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, apărarea independenţei şi suveranităţii ţării. „Putem spune — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că statul este reprezentantul suprem al proprietarilor şi producătorilor, organizatorul vieţii comune a întregului popor, a întregii naţiuni“. Creşterea rolului statului în societate se obiectivează prin amplificarea funcţiilor sale de organizare şi conducere a vieţii economice, a funcţiei culturaleducative şi ideologice, a funcţiei sociale. In acelaşi timp insă, statul socialist se manifestă nu izolat, nu rupt de ansamblul societăţii. Dimpotrivă, el îşi desfăşoară activitatea specifică in cadrul larg al sistemului democraţiei socialiste, faţă de care apare ca un factor integrat şi integrator. După cum se ştie, societatea socialistă românească beneficiază astăzi de un sistem al organizării politice unitar şi unic, in care, ca rod al politicii partidului nostru, al contribuţiei esenţiale a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat naştere şi fiinţează o diversitate de forme instituţionalizate de participare a oamenilor muncii la conducere, la adoptarea şi realizareadeciziilor. Acesta presupune îmbinarea, intr-un mod original şi eficient, a statutului cu socialul şi a acestora cu politicul. Instituţionalizarea Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a Congreselor Naţionale ale oamenilor muncii din principalele domenii de activitate economicosocială, crearea organelor lor permanente, in care reprezentarea celor care lucrează nemijlocit in producţie este determinantă, a organelor cu dublă natură, de partid şi de stat, sporirea rolului şi atribuţiilor organelor supreme ale puterii de stat, transformarea consiliilor populare in adevărate organe de autoconducere pe plan local sunt numai citeva din remarcabilele realizări în planul organizării noastre politice înregistrate în atrii de după Congresul al IX-lea al partidului. Un mecanism social reprezentativ şi eficient Operă a politicii clarvăzătoare promovată de partidul nostru, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, organizarea şi funcţionarea sistemului politic românesc a cunoscut, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului, o puternică efervescenţă. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune o organizare şi funcţionare suplă, optimă şi eficientă a întregului mecanism social, astfel incit, evitind paralelismele şi suprapunerile, ansamblul acestuia să fie direcţionat spre rezolvarea marilor probleme ale construcţiei societăţii socialiste şi comuniste. Este meritul partidului nostru că a ştiut să aleagă, din multitudinea de forme posibile, pe cea care a corespuns — şi viaţa de zi, cu zi o confirmă deplin — cel mai bine condiţiilor concrete ale României anilor noştri. Pornind de la structura devenită — am putea spune — clasică a democraţiei socialiste şi anume partid-stat-organizaţii de masă şi obşteşti, partidul nostru şi-a adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea creatoare a construcţiei social-politice in societatea socialistă. Au fost sesizate just importanţa şi rolul deosebit pe care statul — ca organizaţie politică a Întregului popor — îl are şi-l va mai avea încă multă vreme in procesul complex de edificare a societăţii socialiste şi, în viitor, comuniste. Partidul nostru se pronunţă ferm atit împotriva tendinţelor de exagerare a rolului statului cit şi împotriva celor de negare a rolului acestuia, în concepţia ştiinţific fundamentată a partidului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, „statul are de îndeplinit un important rol in organizarea întregii activităţi economico-sociale. Totodată, ţinind seama de condiţiile internatioiale, de faptul că in lume există încă ţări cu orinduiri sociale diferite, statului ii revin sarcini importante in apărarea cuceririlor revoluţionare, a independenţei şi suveranităţii patriei. Desigur, în raport cu condiţiile concrete, într-o perioadă sau alta se va pune un accent mai mare pe o anumită latură a activităţii statului dar, în orice condiţii, va creşte rolul său in organizarea ştiinţifică a activităţii economico-sociale“. De aceea statul, acest nucleu instituţional ce constituie fără îndoială suportul întregii suprastructuri politico-juridice a societăţii noastre, a concentrat o atenţie deosebită asupra sa. Structurile sale au fost perfecţionate continuu, iar rolul şi funcţiile sale au crescut an de an. Funcţiile sale de organizare şi conducere a economiei, de modelare a conştiinţei poporului, deasigurare a condiţiilor celor mai propice dezvoltării şi afirmării personalităţii umane au crescut pe seama laturilor administrative. în acelaşi timp, partidul a vegheat ca statul să nu se separe de popor — a cărui emanaţie este — ci, din contră, prin forme multiple şi variate să-i atragă pe cetăţeni la procesul de decizie statală. Desigur creşterea rolului şi a importanţei statului socialist în ansamblul organizării politice a societăţii noastre s-a făcut — şi nici nu se putea face altfel — în corelaţie cu creşterea rolului factorului politic. Trăsătura definitorie a societăţii noastre socialiste o constituie caracterul său conştient şi, in acelaşi timp, conştientizator. Iată de ce, creşterea efectivă a rolului Partidului Comunist Român, forţa politică conducătoare a Întregii noastre societăţi, capătă valenţe şi trăsături deosebite. El îşi exercită acest rol atit la nivelul ansamblului societăţii cît şi în cadrul fiecărui element, al fiecărui compartiment al acesteia. De altfel, acțiunea sa la nivel macrosocial se obiectivează prin coordonarea fiecărui compartiment in parte, asigurînd, astfel, conducerea politică a societăţii nu din afara, ci din chiar interiorul structurilor sale. Acest lucru asigură legătura organică, indisolubilă, dintre partid şi mase, legătură care se constituie, pe de o parte, ca o permanentă valoare de control a politicii promovate, iar pe de altă parte, ca un izvor al forţei şi realismului acesteia. Participarea directă a oamenilor muncii la conducerea vieţii economico-sociale, a întregii societăţi Dreptul constituţional la asociere, conferit şi garantat cetăţenilor României socialiste, se concretizează prin existenţa unei multitudini de organizaţii de masă şi obşteşti reunite in cadrul larg al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Prin intermediul acestora, oamenii muncii, tinerii, femeile, specialiştii din cele mai diverse domenii de activitate, oamenii Dr. Dragoş Iliescu (Continuare in pag. a 2-a) PROFUL BUCUREŞTIANU] Repere noi într-un vechi cartier: Giuieşti - Crîngaşi - Constructorilor In urmă cu trei ani, în una din sălile institutului „Proiect- Bucureşti“ era expusă macheta viitorului cartier Giuieşti — Constructorilor — Crîngaşi. Urmăream atunci explicaţiile arhitectei Tamara Stânescu, şef proiect complex. „In această zonă se vor construi peste 9 000 de apartamente. Aici, va fi realizat un grup de blocuri cu 8,9 şi 10 etaje, la parterul cărora vor fi amenajate spaţii comerciale. în acest loc va fi amplasată viitoarea staţie de metrou. Acesta este bulevardul Ceahlău...“. De atunci au trecut numai trei ani... Am fost în aceste zile în noul cartier de locuinţe Crîngaşi — Giureşti — Constructorilor. S-a construit şi se construieşte într-un ritm spectaculos. Intr-un timp record au fost înălţate zeci de blocuri, au fost date în folosinţă mii de apartamente, s-au deschis numeroase spaţii comerciale. Au dispărut străzi modeste şi s-au creat mari bulevarde. Dar, pentru a înţelege mai bine tot ceea ce s-a realizat aici, efortul deosebit al constructorilor, hărnicia şi priceperea lor, trebuie să ne reamintim de unde s-a plecat. Zona Giureşti — Crîngaşi se înscria ca unul din cele mai vechi şi insalubre cartiere ale Capitalei. Străzi înguste, desfundate, cu gropi şi noroaie ce traversau in toate părţile un cartier cu alcătuire haotică, fără nici un fel de sistematizare. Lipsea canalizarea, lipseau spaţiile comerciale. Un singur reper domina cartierul — podul Grant. Atît şi nimic mai mult. Reporterul, martor ocular în urmă cu trei ani la ridicarea primelor macarale turn, la momentul cînd excavatoarele au muşcat pămîntul pentru fundaţii este obligat acum să repete: ritmul de lucru al constructorilor pe acest mare şantier de locuinţe a fost şi este extraordinar, în anul 1982, antrepriza nr. 1 Construcţii-Montaj dă in folosinţă 23 de blocuri, cu 1 900 de apartamente. Un an mai tîrziu, acelaşi constructor, aceiaşi oameni, realizează alte 41 de blocuri cu peste 2 800 de apartamente. Au dispărut parţial străzile Fraţilor, Popa Radu, Arion. Au început să se profileze noile bulevarde, în acelaşi timp, se modernizează şi se sistematizează străzile vechi. S-au realizat puncte termice şi de transformare, au fost date in folosinţă staţii de pompare pentru alimentarea cu apă, au fost rezervate locuri de joacă pentru copii şi parcare, s-au deschis numeroase unităţi comerciale. Aşa cum aflăm de la conducerea Antreprizei nr. 1 Construcţii-Montaj, de la începutul acestui an, în noul cartier Giureşti — Crîngaşi — Constructorilor, au fost date în folosinţă 963 de apartamente, alte 987 de apartamente aflîndu-se în diverse stadii de execuţie, urmind a fi terminate pînă la sfîrşitul anului. Dintre acestea, 243 apartamente vor fi predate la cheie în zilele următoare. Constructorul ne vorbeşte de perfecta colaborare cu întreprinderea de prefabricate Militari, cea care începind din acest an livrează faţadele finisate, fapt ce sporeşte considerabil productivitatea muncii, ne aminteşte de blocurile cu 9 şi 10 etaje unicate din punct de vedere arhitectural, ne descrie pe larg viitoarele artere stradale ale cartierului. Ce-am mai vrea să adăugăm. In cinstea celor două mari evenimente pe care le sărbătorim in acest an, cea de-a 40-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XIII-lea al partidului, constructorii Antreprizei nr. 1 Construcţii-Montaj s-au angajat să termine toate structurile pentru predările anului 1984, să scurteze termenele de predare cu 15 zile, la blocurile 89 şi 115 şi respectiv 108 şi 107 , constructorilor, să realizeze economii la materiale şi energie electrică in valoare de 800 000 lei. Un angajament muncitoresc ce vine să întărească cu fapte hărnicia şi priceperea lor. Un loc aparte în configuraţia noului cartier Giureşti — Crîngaşi — Constructorilor îl ocupă Marius Georgescu (Continuare în pag. a 5-a). Aftrtast ittMu I Jg*0W»2^|