România Liberă, septembrie 1984 (Anul 42, nr. 12389-12413)
1984-09-01 / nr. 12389
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12389 Sîmbătă 1 septembrie 1984 6 pagini 50 bani / în spiritul măsurilor de o deosebită importanţă stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în atenţia fiecărui colectiv. APUCAREA MIROASĂ A PROGRAMULUI DE CREŞTERE MAI ACCENTUATA A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Una dintre sarcinile economice fundamentale, a cărei importanţă a fost subliniată şi în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. o constituie creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, în care scop s-au elaborat programe — pe etape — pînă in anul 1990. Calculele efectuate arată că sporirea cu un singur procent peste plan a productivităţii muncii, echivalează — la nivelul anului 1984 — cu un plus de producţiemarfă industrială de peste 10 miliarde lei. Sarcini mobilizatoare în acest domeniu au fost asumate şi de colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile clujene, pentru îndeplinirea cărora s-au întreprins importante acţiuni. — Pe ansamblul industriei din judeţul Cluj — precizează tovarăşul ing. Petru Trifu, directorul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale — s-a prevăzut ca productivitatea muncii să crească în acest an, in raport cu anul precedent, cu 11,3 la sută. Un important aport la realizarea acestui spor de productivitate îl aduce extinderea progresului tehnic (5 la sută), iar în cadrul acestuia introducerea tehnicii noi şi îmbunătăţirea celei existente (2,2 la sută), prin ridicarea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, precum şi prin perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie şi introducerea de produse noi. Organizarea mai bună a conducerii, a producţiei şi a muncii constituie o altă cale importantă de creştere a productivităţii muncii, urmînd ca prin aceasta să se obţină un spor de productivitate de 4,8 la sută din creşterea totală a acestui indicator. în acest sens, programele elaborate de unităţi cuprind măsuri concrete vizind creşterea Mircea Scripcă (Continuare In pag. a I-a) Colectivele a zece unităţi carbonifere din judeţul Gorj, care şi-au îndeplinit în avans planul pe opt luni la producţia fizică şi la alţi indicatori economici, au extras peste prevederi 150 000 tone cărbune energetic. Acest succes al minerilor gorjeni se datorează aplicării unui ansamblu de măsuri vizind creşterea în ritmuri mai accelerate a randamentelor pe post, productivităţii muncii şi indicilor intensivi şi extensivi de folosire a maşinilor şi utilajelor din dotare, îmbunătăţirea activităţii de descopertare-haldare steril. Contribuţii însemnate la obţinerea sa au avut excavatoriştii de la cariera Tismana 2, microcarierele Cicani şi Urdari — panoul 2, lucrătorii de la minele Motruvest, Lupoaia Rogojelu. • Preocupări susţinute pentru transpunerea în fapt a măsurilor din programele elaborate în acest scop • Promovare pe scară largă a progresului tehnic • Perfecţionarea organizării, conducerii, producţiei şi a muncii • Folosirea completă şi productivă a timpului de lucru • Producţie fizică suplimentară realizată prin creşterea productivităţii muncii. CONTRIBUŢIE CONCRETĂ LA OBŢINEREA UNOR INDICI SUPERIORI IN UTILIZAREA MAŞINILOR. Nu au trecut nici trei ani de la debutul întreprinderii de scule şi accesorii speciale — Paşcani şi acest colectiv, a cărei virstă medie este in jur de 24 ani, şi-a consolidat un prestigiu in faţa partenerilor de pînă acum. Prima capacitate producea în decembrie 1981, în devans cu 9 luni. De altfel, in fiecare an a intrat în funcţiune cite o capacitate, toate înainte de termenul stabilit prin proiect. — Ultima trebuia să intre in flux de fabricaţie pe 15 iunie, zice economistul Eugeniu Zidăriţa, directorul adjunct al unităţii. Dar, pentru că i s-a schimbat profilul — măsură eficace, după opinia mea, determinată de cerinţele nou ivite — termenul a fost aminat. Mai precis, preluăm o parte din sarcinile întreprinderii de profil din Braşov, care nu mai face faţă solicitărilor in materie de scule de mină. Se va monta şi o forjă, neprevăzută iniţial, unde se vor prelucra cu randament superior şi alte piese din nomenclatorul actual. Această schimbare de profil a celei de a patra capacităţi relevă, de fapt, şi permanentele căutări ale colectivului de la I.S.A.S. Paşcani şi ale centralei de resort in direcţia diversificării producţiei în raport direct cu necesităţile reale ale industriei în domeniul sederisticii speciale. — S-ar părea, la prima vedere — adaugă directorul adjunct — că producţia noastră, mai bine zis profilul fabricaţiei, nu prea ne dă bătaie de cap. Şi totuşi... Gindiţi-vă numai de cite ori s-a arătat, chiar şi in ziare, că din cauza unor scule insuficiente ca număr, sau neadecvate unor regimuri de aşchiere rapidă, sau de calitate necorespunzătoare maşinile-unelte au pierdut procente bune la indicele de utilizare, operaţiile au avut de suferit din punct de vedere calitativ. De aici responsabilitatea care ne revine în două direcţii : una vizind propriile noastre probleme de producţie — productivitate, calitate, consumuri specifice reduse —, in consens cu programele speciale si cu recentele sarcini trasate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., iar a doua avind in vedere contribuţia cu Vasile Iancu (Continuare in pag. a 5-a) Experienţe pe care le supunem atenţiei La Sanislău, comună situată in vestul judeţului Satu Mare, in Cimpia Caieiului, munca celor peste 2 000 cooperatori, mecanizatori şi specialişti a fost rodnică In acest an , unitatea a obţinut o producţie de 7 028 kg. grîu la hectar, cu aproape 1 476 kg. peste sarcinile de plan şi cu 600 kg. mai mult decit in anul precedent. Un bilanţ pozitiv, aşadar, despre care ne vorbeşte mai intîi inginerul şef al cooperativei, Vasile Soproni : „Suntem minări că in acest an jubiliar al patriei, in care are loc şi cel de-al Xlll-lea Congres al partidului, am obţinut o adevărată producţie record, cea mai mare din istoria unităţii şi una dintre cele mai mari ale ţării. Cind am venit aici, in 1969, după terminarea facultăţii, obţineam 3 000—3 500 kg. griu la hectar ; prin '74—’75 eram fericiţi că realizam o producţie bună, de 4 000 kg. la hectar. Dar, de doi ani, odată cu apariţia soiurilor de mare productivitate, „Lovrin 32“ şi „34“, „Fundulea 29“, pe care le cultivăm am trecut de 6 000 kg. la hectar. Este o evoluţie frumoasă, al cărei secret este cunoscut de orice gospodar , să-i dai pămintului tot ce-i trebuie. Aceasta înseamnă pregătirea terenului de insăminţat, grădinăreşte, alegerea unor premergătoare bune, in cazul nostru cinepa, cartofii şi porumbul, asigurarea unei seminţe de calitate. Noi ne producem sămînţa, aşa că folosim numai categorii biologice superioare, elită şi înmulţirea inuia. Si, din experienţă, am mai învăţat un lucru : pentru obţinerea unor producţii mari şi sigure, numărul de plante trebuie asigurat chiar de la semănat : 650—700 boabe germinabile la m.p. Sigur, vin apoi ingrişămintele şi o altă chestiune foarte importantă — tratamentele fitosanitare pentru prevenirea bolilor foliare. Noi am efectuat două anul trecut, aerian — primul in aprilie, concomitent cu erbicidarea, iar al doilea după înfloriri. La ultima fază, recoltatul, nivelul producţiei a fost influenţat de viteza secerişului şi reglajul maşinilor, efectuat şi urmărit zilnic. Desigur, toate acestea le fac oamenii, la griu mai ales mecanizatorii, aşa că in final totul depinde de hărnicia şi sufletul pe care-l depune fiecare dintre noi in lucrul pe care-l facem“. Sanislăul este o vatră a pîinii şi focul muncii aici nu se stinge niciodată. în cimp, peste 1 500 cooperatori lucrează la recoltatul cinepii — şi la această cultură planul va fi depăşit cel puţin cu 400 kg, pe fiecare din cele 375 hectare cultivate — la recoltatul merelor din livezile intensive, a căror plantare a început cu 20 de ani in urmă, pe dunele de nisip care pe această cale dau un venit de 40 000 lei la hectar, faţă de 1 500—2 000 lei cit se obţinea înainte, se recoltează legume, iar mecanizatorii au început arăturile pentru plantele furajere şi griul din anul viitor. Grosul forţelor se află la recoltatul cinepii unde ii intîlnim şi pe tehnicianul Ştefan Gherman, şeful fermei nr. 3, a cărei producţie a contribuit in mod hotăritor la obţinerea de către cooperativa agricolă sătmăreană a unui loc fruntaş pe ţară intre cultivatorii de cereale. „Oamenii lucrează de dimineaţa , transportăm cinepa cu 30 atelaje şi cu remorcile pentru a putea elibera cit mai repede terenul ce urmează să-l insâmînţăm cu griu. Este nevoie de cit mai mult teren pregătit pentru a ne incadra in perioada optimă, mai ales că in acest an vom cultiva cu griu 100 hectare in plus faţă de anul trecut, iar porumbul, după starea actuală de vegetaţie, se pare că ne va intirzia in această toamnă. Pentru ca in anul viitor să obţinem o producţie mare, organizarea trebuie să fie perfectă, timpul şi maşinile folosite la maximum, iar tehnologia aplicată ca la carte". Cu mecanizatorii Emeric Temafil, Francisc Ponti, Gheorghe Oneţ, Iosif Vitész şi alţii, despre care atît inginerul şef cit şi secretarul organizaţiei de bază, vicepreşedintele cooperativei Iosif Kovács, ne spuneau că sînt nu numai harnici dar şi stăpîni pe meserie, puţind executa orice lucrare, nu am putut sta de vorbă. Erau prea ocupaţi cu treburile. Certificatul de calitate pentru munca pe care au depus-o anul trecut este dat de frumoasa producţie de griu. Amănunte in plus mai aflăm de la Iuliu Sikolya, şeful secţiei de mecanizare : „în acest an secerişul griului l-am încheiat in 10 zile. La 15 august paiele au fost balotate iar la 25 august toate miriştile arate. Pe arături nimic nmi verde, ceea ce înseamnă că nu s-au pierdut boabe. Rezultatele bune se obţin doar acolo unde exigenţa faţă de calitate este maximă. Şi în această cooperativă este. Pentru noi ea incepe odată cu pregătirea utilajelor, apoi a terenului lucrat ireproşabil şi continuă cu semănatul. Anul acesta îl vom încheia in maximum o săptămină, pentru a ne încadra in perioada optimi iar apoi, cum arătam, vom continua cu recoltatul. Am obţinut producţii bune nu numai la griu. Vom avea depăşiri faţă de anul trecut şi la porumb dar şi la cartofi, cinepă şi sfeclă de zahăr. Ne străduim ca şi in anul viitor producţiile să fie mari, pe măsura sprijinului pe care-l primim din partea statului şi a condiţiilor de care dispunem“. De la şeful secţiei de mecanizare am mai aflat o socoteală interesantă, ţinută la zi şi pe culturi la Sanislău, ca de altfel şi in celelalte unităţi din consiliul deservit de S.M.A Căreia arată că spiritul gospodăresc se află aici la el acasă. In anul Radu Piciu (Continuare in pag a 5-a) SANISLĂU: O dovadă că, an de an, se pot obţine producţii mari de griu Al doilea cargou de 7500 tdw a fost lansat la apă Trams punind în viaţă sarcinile deosebite ce le revin din programul naţional al construcţiilor navale,..oamenii muncii de la întreprinderea de construcţii nave şi utilaj tehnologic din Tu Lcea au lansat la apă cel de-al doilea cargou de 7500 tdw construit pe acest nou şantier naval al ţării. Termenul de execuţie al cargoului „Moldoviţa“ a fost cu trei luni mai scurt faţă de cel necesar realizării primei nave din această serie — „Moineşti“ —, iar gradul de utilizare a metalului, ca şi productivitatea muncii au înregistrat sporuri substanțiale. PRIHIM LA TOVARŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Secretarul general al Partidului Socialist din Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Clodomiro Almeyda, secretar general al Partidului Socialist din Chile, care a participat la manifestările consacrate Zilei naţionale a României. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros şi cele mai bune urări din partea militanţilor şi conducerii Partidului Socialist din Chile. Secretarul general al P.S. din Chile a subliniat impresia deosebită pe care i-au produs-o festivităţile din capitala României, legătura puternică a partidului cu masele, unitatea strînsă a poporului în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a dat o înaltă apreciere realizărilor obţinute de oamenii muncii din patria noastră în dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii,in toate sectoarele de activitate. Clodomiro Almeyda a arătat că larga participare a delegaţilor de peste hotare la sărbătoarea naţională a poporului nostru, eveniment de deosebită importanţă politică, reprezintă expresia prestigiului internaţional al României socialiste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Clodomiro Almeyda a exprimat şi cu acest prilej calde mulţumiri pentru sprijinul politic şi moral primit din partea Partidului Comunist Român, a întregului popor român, de socialiştii chilieni, de celelalte forţe progresiste şi democratice din Chile, în lupta lor pentru drepturi şi libertăţi democratice in această ţară, pentru o dezvoltare liberă şi independentă a poporului chilian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat un salut călduros conducerii Partidului Socialist din Chile, împreună cu urări de noi succese în activitatea sa. Conducătorul partidului şi statului nostru a reafirmat, şi cu acest prilej, solidaritatea militantă a comuniştilor români, a întregului nostru popor cu forţele revoluţionare, democratice chiliene în lupta lor pentru libertăţi democratice, pentru independenţă ,pace şi progres social, în timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, s-a efectuat un schimb de păreri privind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist din Chile. Au fost subliniate cu satisfacţie bunele relaţii existente între cele două partide, împreună cu dorinţa dezvoltării şi adîncirri continue a acestor raporturi de prietenie şi colaborare. A fost efectuat, de asemenea, un schimb de opinii în legătură cu unele probleme ale vieţii internaţionale, un loc deosebit ocupindu-i situaţia din America Latină. A fost relevată, in acest context, necesitatea de a se face totul pentru diminuarea încordării din zonă, apreciindu-se rolul acţiunilor desfăşurate de Grupul de la Contadora, alte iniţiative menite să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor din regiune, în conformitate cu propriile lor aspiraţii de progres. S-a subliniat că in situaţia actuală, deosebit de gravă, se impune întărirea unităţii de acţiune dintre forţele revoluţionare, progresiste şi antiimperialiste de pretutindeni pentru oprirea cursului evenimentelor spre război, înfăptuirea dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, rezolvarea tuturor conflictelor numai pe cale politică, prin negocieri, înfăptuirea noii ordini economice internaţionale, pentru instaurarea unei politici de pace şi progres social, pentru transformări democratice in întreaga lume. La întrevedere a luat pariu tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent tovarăşul Hernan del Canto, secretar responsabil cu relaţiile internaţionale al P.S. din Chile. Vicepreşedintele Partidului Liber-Democrat din R.F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, vineri, 31 august, pe Wolfgang Mischnick, vicepreşedinte al Partidului Liber-Democrat din R.F. Germania, preşedintele fracţiunii acestui partid din parlamentul vest-german, care a efectuat o vizită in ţara noastră la invitaţia Consiliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea lui Hans-Dietrich Genscher, preşedintele Partidului Liber-Democrat, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania Totodată, a mulţumit pentru posibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte realizările obţinute de poporul român în dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită lui Hans-Dietrich Genscher salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost evidenţiate bunele relaţii care se dezvoltă între România şi R.F. Germania, in conformitate cu Înţelegerile la cel mai înalt nivel. S-a subliniat, totodată, că există largi posibilităţi pentru extinderea şi aprofundarea acestor Legături, în interesul reciproc, al destinderii, securităţii şi păcii în Europa şi în întreaga lume. în acest sens, s-a apreciat că apropiata vizită de stat pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua in R.F. Germania la invitaţia preşedintelui Richard von Weizsäcker, va marca un nou şi important moment în dezvoltarea pe mai departe a colaborării românovest-germane. Au fost discutate unele probleme ale vieţii internaţionale, fiind exprimată îngrijorarea faţă de încordarea fără precedent la care s-a ajuns pe plan mondial, pericolul grav pe care îl reprezintă pentru pacea lumii, intensificarea înarmărilor şi, în primul rind a înarmărilor nucleare. Referindu-se la situaţia din Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea luptei unite a popoarelor, a tuturor forţelor iubitoare de pace pentru a determina oprirea amplasării rachetelor americane cu rază medie de acţiune şi a contramăsurilor nucleare ale U.R.S.S., pentru reluarea negocierilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americi, in vederea realizării unui acord care să ducă la eliminarea rachetelor şi, apoi, a tuturor armelor nucleare de pe continent. Preşedintele României a arătat că popoarele europene trebuie să-şi asume o răspundere mai mare şi să acţioneze cu toată hotărîrea pentru schimbarea actualei situaţii de pe continentul nostru, pentru salvarea Europei de la distrugerea nucleară, pentru apărarea păcii, a vieţii şi libertăţii tuturor popoarelor. Oaspetele a exprimat aprecierea deosebită de care se bucură politica constructivă a României, promovată consecvent de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia înfăptuirii dezarmării, reluării şi consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace pe continentul european, in întreaga lume. La primire a participat Tamara Dobrin, preşedintele executiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. A fost de faţă Hartmut Schultze-Boysen, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti. Ambasadorul Etiopiei Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ambasadorul Etiopiei Socialiste preşedintele Republicii Sociala Bucureşti, in vizită de rămas liste România l-a primit, la bun, cu ocazia încheierii misiu-31 august, pe Assefa Woldienii sale in tara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Sodaj pe ambasadorul Republicii Is-lmet- încheierea misiunii salafiste România tovarăşul Nicolae Ilamice Pakistan la Bucureşti, "cu "acest prilej, a avut loc o Ceauşescu, l-a primit, vineri, I Iqbal Hosain, în vizită de rămas convorbire cordială. MESAJE DE FELICITARE CU PRILEJUL MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ROMÂNIEI (Pagina a 2-a) Expoziţia „Dezvoltarea Economică şi Socială a României" strălucită sinteză a marilor realizări obţinute de poporul român în anii socialismului MĂRTURII IMPRESIONANTE ALE CREŞTERII CALITĂŢII VIEŢII (Pagina a 3-a)