România Liberă, septembrie 1984 (Anul 42, nr. 12389-12413)

1984-09-01 / nr. 12389

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLII Nr. 12389 Sîmbătă 1 septembrie 1984 6 pagini 50 bani / în spiritul măsurilor de o deosebită importanţă stabilite de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în atenţia fiecărui colectiv. APUCAREA MIROASĂ A PROGRAMULUI DE CREŞTERE MAI ACCENTUATA A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Una dintre sarcinile econo­mice fundamentale, a cărei im­portanţă a fost subliniată şi în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. o constituie creşte­rea mai accentuată a pro­ductivităţii muncii, în care scop s-au elaborat programe — pe etape — pînă in anul 1990. Cal­culele efectuate arată că spori­rea cu un singur procent peste plan a productivităţii muncii, echivalează — la nivelul anului 1984 — cu un plus de producţie­­marfă industrială de peste 10 miliarde lei. Sarcini mobiliza­toare în acest domeniu au fost asumate şi de colectivele de oameni ai muncii din întreprin­derile clujene, pentru îndepli­nirea cărora s-au întreprins importante acţiuni. — Pe ansamblul industriei din judeţul Cluj — precizează tova­răşul ing. Petru Trifu, directorul Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale — s-a prevăzut ca productivitatea muncii să crească în acest an, in raport cu anul precedent, cu 11,3 la sută. Un important aport la realizarea acestui spor de productivitate îl aduce extinde­rea progresului tehnic (5 la sută), iar în cadrul acestuia introducerea tehnicii noi şi îm­bunătăţirea celei existente (2,2 la sută), prin ridicarea gradului de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie, precum şi prin perfecţionarea tehnolo­giilor de fabricaţie şi introduce­rea de produse noi. Organizarea mai bună a con­ducerii, a producţiei şi a mun­cii constituie o altă cale impor­tantă de creştere a productivi­tăţii muncii, urmînd ca prin aceasta să se obţină un spor de productivitate de 4,8 la sută din creşterea totală a acestui indi­cator. în acest sens, programele elaborate de unităţi cuprind mă­suri concrete vizind creşterea Mircea Scripcă (Continuare In pag. a I-a) Colectivele a zece unităţi carbonifere din judeţul Gorj, care şi-au îndeplinit în avans planul pe opt luni la producţia fizică şi la alţi indicatori economici, au extras peste prevederi 150 000 tone cărbune energetic. Acest succes al minerilor gorjeni se datorează aplicării unui ansamblu de măsuri vizind creşterea în ritmuri mai accelerate a randamentelor pe post, productivităţii muncii şi indicilor intensivi şi extensivi de folosire a maşinilor şi utilajelor din dotare, îmbunătăţirea activităţii de descoperta­­re-haldare steril. Contribuţii însemnate la obţinerea sa au avut excavatoriştii de la cariera Tismana­ 2, microcarierele Cicani şi Urdari — panoul 2, lucrătorii de la minele Motru­vest, Lupoaia Rogojelu. • Preocupări susţinute pentru transpunerea în fapt a măsurilor din programele elaborate în acest scop • Promovare pe scară largă a pro­gresului tehnic • Perfecţionarea organizării, conducerii, producţiei şi a muncii • Folosirea completă şi productivă a timpului de lucru • Producţie fizică suplimentară realizată prin creş­terea productivităţii muncii. CONTRIBUŢIE CONCRETĂ LA OBŢINEREA UNOR INDICI SUPERIORI IN UTILIZAREA MAŞINILOR. Nu au trecut nici trei ani de la debutul întreprinderii de scule şi accesorii speciale — Paşcani şi acest colectiv, a cărei virstă medie este in jur de 24 ani, şi-a consolidat un prestigiu in faţa partenerilor de pînă acum. Prima capacitate pro­ducea în decembrie 1981, în de­­vans cu 9 luni. De altfel, in fiecare an a intrat în funcţiune cite o capacitate, toate înainte de termenul stabilit prin pro­iect. — Ultima trebuia să intre in flux de fabricaţie pe 15 iunie, zice economistul Eugeniu Zidă­­riţa, directorul adjunct al uni­tăţii. Dar, pentru că i s-a schimbat profilul — măsură e­­ficace, după opinia mea, determi­nată de cerinţele nou ivite — termenul a fost aminat. Mai precis, preluăm o parte din sar­cinile întreprinderii de profil din Braşov, care nu mai face faţă solicitărilor in materie de scule de mină. Se va monta şi o forjă, neprevăzută iniţial, unde se vor prelucra cu randament superior şi alte piese din no­menclatorul actual. Această schimbare de profil a celei de a patra capacităţi relevă, de fapt, şi permanentele căutări ale colectivului de la I.S.A.S. Paşcani şi ale centralei de resort in direcţia diversi­ficării producţiei în raport di­rect cu necesităţile reale ale industriei în domeniul sederis­­ticii speciale. — S-ar părea, la prima vedere — adaugă directorul adjunct — că producţia noastră, mai bine zis profilul fabricaţiei, nu prea ne dă bătaie de cap. Şi totuşi... Gindiţi-vă numai de cite ori s-a arătat, chiar şi in ziare, că din cauza unor scule insuficien­te ca număr, sau neadecvate unor regimuri de aşchiere rapi­dă, sau de calitate necorespun­zătoare maşinile-unelte au pier­dut procente bune la indicele de utilizare, operaţiile au avut de suferit din punct de vedere calitativ. De aici responsabilita­tea care ne revine­ în două di­recţii : una vizind propriile noastre probleme de producţie — productivitate, calitate, con­sumuri specifice reduse —, in consens cu programele speciale si cu recentele sarcini trasate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., iar a doua avind in vedere contribuţia cu­ Vasile Iancu (Continuare in pag. a 5-a) Experienţe pe care le supunem atenţiei La Sanislău, comună situată in vestul judeţului Satu Mare, in Cimpia Caieiului, munca celor peste 2 000 cooperatori, mecanizatori şi specialişti a fost rodnică In acest an , uni­tatea a obţinut o producţie de 7 028 kg. grîu la hectar, cu aproape 1 476 kg. peste sarci­nile de plan şi cu 600 kg. mai mult decit in anul precedent. Un bilanţ pozitiv, aşadar, des­pre care ne vorbeşte mai intîi inginerul şef al cooperativei, Vasile Soproni : „Suntem min­ări că in acest an jubiliar al patriei, in care are loc şi cel de-al Xlll-lea Congres al par­tidului, am obţinut o adevărată producţie record, cea mai mare din istoria unităţii şi una dintre cele mai mari ale ţării. Cind am venit aici, in 1969, după terminarea facultăţii, obţineam 3 000—3 500 kg. griu la hectar ; prin '74—’75 eram fericiţi că realizam o producţie bună, de 4 000 kg. la hectar. Dar, de doi ani, odată cu apariţia soiurilor de mare productivitate, „Lovrin 32“ şi „34“, „Fundulea 29“, pe care le cultivăm am trecut de 6 000 kg. la hectar. Este o evo­luţie frumoasă, al cărei secret este cunoscut de orice gospodar , să-i dai pămintului tot ce-i trebuie. Aceasta înseamnă pre­gătirea terenului de insăminţat, grădinăreşte, alegerea unor premergătoare bune, in cazul nostru cinepa, cartofii şi po­rumbul, asigurarea unei semin­ţe de calitate. Noi ne producem sămînţa, aşa că folosim numai categorii biologice superioare, elită şi înmulţirea inu­ia. Si, din experienţă, am mai învăţat un lucru : pentru obţinerea unor producţii mari şi sigure, numărul de plante trebuie asi­gurat chiar de la semănat : 650—700 boabe germinabile la m.p. Sigur, vin apoi ingrişă­­mintele şi o altă chestiune foarte importantă — tratamen­tele fitosanitare pentru preve­nirea bolilor foliare. Noi am efectuat două anul trecut, ae­rian — primul in aprilie, con­comitent cu erbicidarea, iar al doilea după înfloriri. La ultima fază, recoltatul, nivelul produc­ţiei a fost influenţat de viteza secerişului şi reglajul maşinilor, efectuat şi urmărit zilnic. De­sigur, toate acestea le fac oa­menii, la griu mai ales mecani­zatorii, aşa că in final totul depinde de hărnicia şi sufletul pe care-l depune fiecare dintre noi in lucrul pe care-l facem“. Sanislăul este o vatră a pîinii şi focul muncii aici nu se stinge niciodată. în cimp, peste 1 500 cooperatori lucrează la recolta­tul cinepii — şi la această cul­tură planul va fi depăşit cel puţin cu 400 kg, pe fiecare din cele 375 hectare cultivate — la recoltatul merelor din live­zile intensive, a căror plantare a început cu 20 de ani in urmă, pe dunele de nisip care pe această cale dau un venit de 40 000 lei la hectar, faţă de 1 500—2 000 lei cit se obţinea înainte, se recoltează legume, iar mecanizatorii au început arăturile pentru plantele fura­jere şi griul din anul viitor. Grosul forţelor se află la recol­tatul cinepii unde ii intîlnim şi pe tehnicianul Ştefan Gher­man, şeful fermei nr. 3, a cărei producţie a contribuit in mod hotăritor la obţinerea de către cooperativa agricolă sătmăreană a unui loc fruntaş pe ţară intre cultivatorii de cereale. „Oamenii lucrează de dimi­neaţa , transportăm cinepa cu 30 atelaje şi cu remorcile pen­tru a putea elibera cit mai re­pede terenul ce urmează să-l insâmînţăm cu griu. Este nevoie de cit mai mult teren pregătit pentru a ne incadra in perioada optimă, mai ales că in acest an vom cultiva cu griu 100 hectare in plus faţă de anul trecut, iar porumbul, după starea actuală de vegetaţie, se pare că ne va intirzia in această toamnă. Pentru ca in anul viitor să ob­ţinem o producţie mare, organi­zarea trebuie să fie perfectă, timpul şi maşinile folosite la maximum, iar tehnologia apli­cată ca la carte". Cu mecanizatorii Emeric Tema­fil, Francisc Ponti, Gheorghe Oneţ, Iosif Vitész şi alţii, des­pre care atît inginerul şef cit şi secretarul organizaţiei de bază, vicepreşedintele coopera­tivei Iosif Kovács, ne spuneau că sînt nu numai harnici dar şi stăpîni pe meserie, puţind exe­cuta orice lucrare, nu am putut sta de vorbă. Erau prea ocupaţi cu treburile. Certificatul de ca­litate pentru munca pe care au depus-o anul trecut este dat de frumoasa producţie de griu. Amănunte in plus mai aflăm de la Iuliu Sikolya, şeful secţiei de mecanizare : „în acest an secerişul griului l-am încheiat in 10 zile. La 15 august paiele au fost balotate iar la 25 august toate miriştile arate. Pe arături nimic n­mi verde, ceea ce în­seamnă că nu s-au pierdut boabe. Rezultatele bune se ob­ţin doar acolo unde exigenţa faţă de calitate este maximă. Şi în această cooperativă este. Pentru noi ea incepe odată cu pregătirea utilajelor, apoi a te­renului lucrat ireproşabil şi con­tinuă cu semănatul. Anul aces­ta îl vom încheia in maximum o săptămină, pentru a ne înca­dra in perioada optimi iar apoi, cum arătam, vom continua cu recoltatul. Am obţinut produc­ţii bune nu numai la griu. Vom avea depăşiri faţă de anul tre­cut şi la porumb dar şi la car­tofi, cinepă şi sfeclă de zahăr. Ne străduim ca şi in anul viitor producţiile să fie mari, pe mă­sura sprijinului pe care-l pri­mim din partea statului şi a condiţiilor de care dispunem“. De la şeful secţiei de meca­nizare am mai aflat o socoteală interesantă, ţinută la zi şi pe culturi la Sanislău, ca de altfel şi in celelalte unităţi din con­siliul deservit de S.M.A Cărei­­a arată că spiritul gospodăresc se află aici la el acasă. In anul Radu Piciu (Continuare in pag a 5-a) SANISLĂU: O dovadă că, an de an, se pot obţine producţii mari de griu Al doilea cargou de 7500 tdw a fost lansat la apă Trams punind în viaţă sarcinile deosebite ce le revin din pro­gramul naţional al construcţiilor navale,..oamenii muncii de la întreprinderea de construcţii nave şi utilaj tehnologic din Tu Lce­a au lansat la apă cel de-al doilea cargou de 7­500 tdw construit pe acest nou şantier naval al ţării. Termenul de exe­cuţie al cargoului „Moldoviţa“ a fost cu trei luni mai scurt faţă de cel necesar realizării primei nave din această serie — „Moineşti“ —, iar gradul de utilizare a metalului, ca şi pro­ductivitatea muncii au înregis­trat sporuri substanțiale. PRIHIM LA TOVARŞU­L NICOLAE CEAU­ŞESCU Secretarul general al Partidului Socialist din Chile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Clodomiro Almeyda, secretar general al Partidului Socialist din Chile, care a participat la manifestările consacrate Zilei naţionale a României. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu un sa­lut călduros şi cele mai bune urări din partea militanţilor şi conducerii Partidului Socialist din Chile. Secretarul general al P.S. din Chile a subliniat impresia deo­sebită pe care i-au produs-o festivităţile din capitala Româ­niei, legătura puternică a par­tidului cu masele, unitatea strîn­­să a poporului în jurul partidu­lui, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu­­ şi a dat o înaltă apreciere reali­zărilor obţinute de oamenii muncii din patria noastră în dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii,­in toate sectoarele de activitate. Clodomiro Almeyda a arătat că larga participare a de­legaţilor de peste hotare la sărbătoarea naţională a poporu­lui nostru, eveniment de deose­bită importanţă politică, repre­zintă expresia prestigiului in­ternaţional al României socia­liste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Clodomiro Almeyda a exprimat şi cu acest prilej calde mulţumiri pentru spriji­nul politic şi moral primit din partea Partidului Comunist Ro­mân, a întregului popor român, de socialiştii chilieni, de celelal­te forţe progresiste şi democra­tice din Chile, în lupta lor pen­tru drepturi şi libertăţi demo­cratice in această ţară, pentru o dezvoltare liberă şi indepen­dentă a poporului chilian. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat un salut călduros con­ducerii Partidului Socialist din Chile, împreună cu urări de noi succese în activitatea sa. Conducătorul partidului şi sta­tului nostru a reafirmat, şi cu acest prilej, solidaritatea mili­tantă a comuniştilor români, a întregului nostru popor cu for­ţele revoluţionare, democratice chiliene în lupta lor pentru li­bertăţi democratice, pentru in­dependenţă ,pace şi progres social, în timpul­ întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, s-a efec­tuat un schimb de păreri pri­vind activitatea şi preocupările Partidului Comunist Român şi Partidului Socialist din Chile. Au fost subliniate cu satisfacţie bunele relaţii existente între ce­le două partide, împreună cu dorinţa dezvoltării şi adîncirri continue a acestor raporturi de prietenie şi colaborare. A fost efectuat, de asemenea, un schimb de opinii în legătură cu unele probleme ale vieţii internaţionale, un loc deosebit ocupindu-i situaţia din America Latină. A fost relevată, in acest context, necesitatea de a se fa­ce totul pentru diminuarea în­cordării din zonă, apreciindu-se rolul acţiunilor desfăşurate de Grupul de la Contadora, alte iniţiative menite să asigure dez­voltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor din regiu­ne, în conformitate cu propriile lor aspiraţii de progres. S-a subliniat că in situaţia actuală, deosebit de gravă, se impune întărirea unităţii de ac­ţiune dintre forţele revoluţio­nare, progresiste şi antiimperia­­liste de pretutindeni pentru oprirea cursului evenimentelor spre război, înfăptuirea dezarmă­rii, şi in primul rind a dezar­mării nucleare, rezolvarea tutu­ror conflictelor numai pe cale politică, prin negocieri, înfăp­tuirea noii ordini economice in­ternaţionale, pentru instaurarea unei politici de pace şi progres social, pentru transformări de­mocratice in întreaga lume. La întrevedere a luat pariu tovarăşul Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent tovarăşul Her­nan del Canto, secretar respon­sabil cu relaţiile internaţionale al P.S. din Chile. Vicepreşedintele Partidului Liber-Democrat din R.F. Germania Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, l-a primit, vineri, 31 august, pe Wolfgang Mischnick, vicepre­şedinte al Partidului Liber-De­mocrat din R.F. Germania, pre­şedintele fracţiunii acestui par­tid din parlamentul vest-ger­­man, care a efectuat o vizită in ţara noastră la invitaţia Con­siliului Naţional al F.D.U.S. Oaspetele a arătat că are plă­cuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea lui Hans-Dietrich Genscher, pre­şedintele Partidului Liber-De­mocrat, vicecancelar şi ministru de externe al R.F. Germania Totodată, a mulţumit pentru po­sibilitatea oferită de a vizita România, de a cunoaşte reali­zările obţinute de poporul ro­mân în dezvoltarea multilate­rală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită lui Hans-Dietrich Genscher salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cor­dială, au fost evidenţiate bu­nele relaţii care se dezvoltă în­tre România şi R.F. Germania, in conformitate cu Înţelegerile la cel mai înalt nivel. S-a sub­liniat, totodată, că există largi posibilităţi pentru extinderea şi aprofundarea acestor Legături, în interesul­ reciproc, al destin­derii, securităţii şi păcii în Eu­ropa şi în întreaga lume. în acest sens, s-a apreciat că apro­piata vizită de stat pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o va efectua in R.F. Germania la invitaţia preşedin­telui Richard von Weizsäcker, va marca un nou şi important moment în dezvoltarea pe mai departe a colaborării româno­­vest-germane. Au fost discutate unele pro­bleme ale vieţii internaţionale, fiind exprimată îngrijorarea faţă de încordarea fără precedent la care s-a ajuns pe plan mondial, pericolul grav pe care îl repre­zintă pentru pacea lumii, inten­sificarea înarmărilor şi, în pri­mul rind a înarmărilor nu­cleare. Referindu-se la situaţia din Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat necesitatea luptei unite a popoarelor, a tu­turor forţelor iubitoare de pace pentru a determina oprirea am­plasării rachetelor americane cu rază medie de acţiune şi a con­tramăsurilor nucleare ale U.R.S.S., pentru reluarea nego­cierilor dintre Uniunea Sovie­tică şi Statele Unite ale Ame­rici, in vederea realizării unui acord care să ducă la elimina­rea rachetelor şi, apoi, a tuturor armelor nucleare de pe conti­nent. Preşedintele României a arătat că popoarele europene trebuie să-şi asume o răspun­dere mai mare şi să acţioneze cu toată hotărîrea pentru schim­barea actualei situaţii de pe continentul nostru, pentru sal­varea Europei de la distrugerea nucleară, pentru apărarea păcii, a vieţii şi libertăţii tuturor po­poarelor. Oaspetele a exprimat aprecie­rea deosebită de care se bucură politica constructivă a României, promovată consecvent de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia înfăptuirii dezarmării, reluării şi consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace pe continentul european, in întreaga lume. La primire a participat Ta­mara Dobrin, preşedintele exe­cutiv al Consiliului Naţional al F.D.U.S. A fost de faţă Hartmut Schul­­tze-Boysen, ambasadorul R.F. Germania la Bucureşti. Ambasadorul Etiopiei Socialiste Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ ambasadorul Etiopiei Socialiste preşedintele Republicii Socia­­la Bucureşti, in vizită de rămas liste România l-a primit, la bun, cu ocazia încheierii misiu-31 august, pe Assefa Woldie­­nii sale in tara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Soda­­j pe ambasadorul Republicii Is-­lmet- încheierea misiunii sala­fiste România tovarăşul Nicolae I­lamice Pakistan la Bucureşti, "cu "a­cest­ prilej, a avut loc o Ceauşescu, l-a primit, vineri, I Iqbal Hosain, în vizită de rămas convorbire cordială. MESAJE DE FELICITARE CU PRILEJUL MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ROMÂNIEI (Pagina a 2-a) Expoziţia „Dezvoltarea Economică şi Socială a României" strălucită sinteză a marilor realizări obţinute de poporul român în anii socialismului MĂRTURII IMPRESIONANTE ALE CREŞTERII CALITĂŢII VIEŢII (Pagina a 3-a)

Next