România Liberă, septembrie 1984 (Anul 42, nr. 12389-12413)

1984-09-01 / nr. 12389

*„Románia libera" Expoziţia „Dezvoltarea Economică şi “ a marilor realizări obţinute de pop MĂRTURII IMPRESIONANTE ALE CREŞTERII CALITĂŢII VIEŢII Trecem, de cîteva zile, pe sub arcul­­de triumf al Expoziţiei din Piaţa Scînteii din Capitală, poposim îndelung în faţa exponatelor,, a grafi­celor şi panourilor însoţitoare şi, apreciaţi de lumina propriilor fapte, înţelegem că drumul parcurs în cei 40 de ani de viaţă liberă şi demnă este un drum glorios, încărcat de rea­lizări şi izbinzi semnificative, camtimum ascen­dent. Nu întîmplâtor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, făcea în acest sens o strălucită remarcă, în Cuvîn­­tarea rostită la recenta Sesiune Solemnă Co­mună : „Se poate afirma, fără teamă de a greşi, că în îndelungata sa isto­rie de peste 2 000 de ani, în care poporul nostru a parcurs multe etape grele şi importante, epoca acestor 40 de ani este cea mai măreaţă sa înfloritoare din întreaga dezvoltare istorico-socială a po­porului român". Se cuvine, desigur, să facem o subliniere necesară, obiectivă , şi anume aceea că în însăşi perioada celor 40 de ani se detaşează net, se individualizează, prin am­ploarea şi valoarea efortului naţional, timpul parcurs de la Congresul al IX-lea al parti­dului, cînd la cîrma destinelor României socia­liste a venit tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi stimat fiu al poporului român. ...Şi din nou trecem pe sub bolta propriilor noastre realizări, cuprinse în Expoziţie, şi trăim convingerea că cheia de boltă a tuturor acestor victorii constă în munca şi conştiinţa noastră, în credinţa nestrămutată cu care ne urmăm partidul, încercatul nostru conducător. Expoziţia însăşi, fiind dovada înaltului nivel economico-social atins, este implicit o mărtu­rie a bunăstării, a creşterii neîncetate a cali­tăţii vieţii : „întreaga politică a partidului nos­tru de făurire şi dezvoltare a noii orînduiri, de creştere continuă a potenţialului economic al patriei, de sporire a avuţiei materiale şi spiri­tuale a societăţii noastre — spunea secretarul general al partidului - este subordonată sco­pului fundamental al ridicării sistematice a bunăstării poporului", lată de ce merită evi­denţiate, încă o dată, cote şi repere atinse în această continuă ascensiune. Astfel, în com­paraţie cu anul 1945, producţia industrială a ţârii este, în 1984, de peste 100 de ori mai mare, iar cea agricolă de 7 ori. In aceeaşi pe­rioadă, produsul social a sporit de 28 de ori, iar venitul naţional de 32 de ori. Au cunoscut o dezvoltare puternică ştiinţa, învăţămîntul, cultura. S-au realizat, de asemenea, vaste lucrări social-culturale, care au schimbat înfă­ţişarea oraşelor şi satelor ţării. „Aceasta — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cu­­vîntarea la Sesiunea Solemnă Comună - a avut un rol important în ridicarea nivelului de trai, material şi spiritual, al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm în România". ...Trecem pe sub arcul de triumf al Expozi­ţiei „Dezvoltarea Economică şi Socială a României" — şi în perspectiva timpului apro­piat se deschid noi arcade de împliniri, pe care tot prin munca şi conştiinţa noastră ni le vom apropia continuu. Condiţii tot mai bune pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă ale populaţiei pentru populaţie, a crescut continuu dotarea cu reţea comercială şi de servicii a localităţilor ţării, dotare care s-a îmbunătăţit structural şi s-a moder­nizat permanent. • Reţeaua comercială cu amănuntul şi de alimentaţie publică însuma în 1965 o suprafaţă de 9,4 milioane mp. In 1984 aceasta va cuprinde 9,4 milioane mp ;­­ 70 la sută din actualele spaţii comerciale au fost realizate în ultimii 20 de ani.­­ Creşter­ea sistematică şi substanţială a veniturilor populaţiei a determinat o dinamică accentuată a volumului vînzârilor cu amănuntul de mărfuri alii­mentare şi nealimentare prin comerţul socialist. în 1950, acest volum s-a cifrat la 12,1 miliarde lei. în 1965 crescuse de 4,6 ori pentru ca în prezent să fie de 16,6 ori mai mare.­­ Dezvoltarea economico-socială a ţării şi gradul de civilizaţie şi de trai pe care le-am realizat situează România printre ţările care au lichidat starea de înapoiere şi au asigurat populaţiei un nivel de viaţă modern. Faţă de nivelurile anului 1950, vînzările cu amănuntul în acest an vor fi LA CARNE ŞI PRODUSE DIN CARNE de 10,2 ori mai mari, LA PEŞTE de 19,1 ori, LA LAPTE de 20,4 ori, LA BRÎNZETURI de 8,4 ori, LA LEGUME PROASPETE de 12,9 ori, LA ÎNCĂL­ŢĂMINTE de 8,7 ori, LA MOBILA de 121 de ori .­­ Pe locuitor, prestările de servicii neindustriale şi activităţile industriale ale industriei mici sunt în acest an de 4 357 lei. Adică, cu 1 107 lei mai mari ca în 1980 .­­ Reţeaua transportului urban de călători a evoluat de la 760 km în 1945 la 14 180 km în acest an. Prin grija permanentă şi atenţia deosebită acordate de partidul şi statul nostru, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, satisfacerii tot mai bune a nevoilor de consum şi de servicii Ocrotirea optimă a sănătăţii . Pentru starea de sănătate a populaţiei, numărul paturilor de asis­tenţă medicală puse la dispoziţie în unităţi spitaliceşti specializate a crescut de la 40 S0Q în 1945, la 114 333 paturi în 1965, pentru ca astăzi numărul lor să atingă cifra de 198 045 paturi. Aproape fiecare oraş al ţării are astăzi o nouă şi modern dotată unitate spitalicească.­­ © Numărul locurilor puse la dispoziţia populaţiei în cele 15 staţiuni de tratament balnear a ajuns astăzi la 48 100, faţă de numai 2 330 în 1945. © Starea de sănătate şi vitalitate a unui popor este ilustrată şi de am­ploarea manifestărilor de energie, cutezanţă şi talent pe terenurile de sport, în cadrul competiţiei naţionale „Dacia da", creată din iniţiativa secretarului general al partidului, au participat numai la ultimele trei ediţii 24,5 milioane tineri. Mişcarea sportivă de masă a dus la formarea unor generaţii viguroase de tineri şi la afirmarea unei întregi pleiade de campioni. Dintr­-o ţară ce pînă în 1945 nu conta, practic, în palmaresul întrecerilor olimpice şi mondiale (două medalii olimpice şi şase mondiale obţinute pînă în 1945), România a ajuns astăzi, datorită­­condiţiilor excelente materiale şi de pregătire asigurate de către stat, o importantă putere sportivă a lumii. Numai în intervalul 1365—1534, re­colta de medalii olimpice a fost de 136, iar la campionatele mondiale s-au­ cu­cerit 354 medalii. Intr-o ţară în care două treimi din fondul locuibil existent s-au construit în anii de după Eliberare şi în care, ca urmare a politicii de dez­voltare complexă a terito­riului, au fost create 93 noi oraşe, amploarea programe­lor de ridicare necontenită a gradului de civilizaţie al po­porului dă dimensiunea ge­neroasei politici, pe care Noua şi moderna înfăţişare a localităţilor ţării în acelaşi interval de timp, anii socialismului şi, mai cu seamă, ultimele două dece­nii, ce le asociem luminoasei Epoci Ceauşescu, le-au con­sacrat bunăstării omului, creşterii nivelului său de viaţă, lată intr-un lapidar sinoptic statistic noul peisaj al aşezărilor şi locuinţelor româneşti : • Ponderea populaţiei mutate în case noi era in 1945 de numai 10,4 la sută. Douăzeci de ani mai tîrziu acest coeficient urcase la 47 la sută, pentru ca astăzi el să reprezinte 81,3 la sută din totalul populaţiei ţârii.­­ Gradul de confort al locuinţelor noastre a evoluat spectaculos. De la cei 5,9 mp de fiecare locuitor in 1945, suprafaţa locuibilă a ajuns astăzi la 10 mp în condiţiile în care populaţia ţarii a crescut cu peste 30 la sută. © Noile ansambluri de locuinţe edificate în toţi aceşti ani in reţeaua celor 237 oraşe şi 2 705 co­mune, se realizează pe baza unei arhitecturi mo­derne, care îmbină cerinţele de confort cu valori­ficarea elementelor specifice arhitecturii româneşti . Nivelul general de urbanizare a populaţiei ţării prezintă o dinamică ilustrativă a efectului so­cial, pe care consecvenţa politică de industrializare a ţării l-a declanşat în cele patru decenii de con­strucţie socialistă. in 1945, doar 23,4 la sută din populaţie trăia în oraşe. în 1984, acest indice a depăşit nivelul de 52 la sută.­­ Mai mult de 2,2 milioane locuinţe noi au mo­dificat spectaculos imaginea satelor noastre în ultimele patru decenii. Pagina a 3-a —­­ septembrie 1984. Acces neîngrădit la invăţămint şi cultură Venitul naţional, indicatorul care ex­primă sintetic valoarea şi calitatea aportului activ al celor ce muncesc, a sporit faţă de nivelul înregistrat in 1945 de 32 de ori. Ca urmare, cheltuielile social-culturale alocate de la buget pe locuitor prezintă o ascensiune specta­culoasă, marcată îndeosebi de muta­ţiile revoluţionare, generate de clarvă­zătoarea şi consecventa viziune politică a secretarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, care au avut loc după Congresul al IX-lea al P.C.R. De la 211 lei în 1945, la 1 100 lei în 1965 şi 3 720 lei în 1984. Aceste cifre se traduc în realitatea de zi cu zi a ţării în : © Constituirea unei reţele de instituţii destinate educaţiei şi instrucţiei tinerei generaţii, cu care puţine ţări din lume se pot mîndri. Dacă în 1945 această reţea cuprindea circa 17 800 unităţi de invăţămint de toate gradele, anul acesta sunt în funcţiune mai bine de 29 200 asemenea unităţi. Un sfert din populaţia ţării învaţă. La fiecare 10 000 locuitori sunt astăzi 402 copii crescuţi în grădiniţe - faţă de 58 în 1945 1996 elevi - 1 065 în 1945 - şi 81 stu­denţi — faţă de numai 17 în 1945 .­­ Casele de cultură orăşeneşti, loc de manifestare larg democratică şi multilaterală a opţiunilor culturale şi artistice ale oamenilor muncii, sunt astăzi în număr de 207, în timp ce cu patru decenii în urmă erau doar 24. Reţeaua de cinematografe a crescut de la 371 săli de cinema in 1945, la 623 săli în 1984, numai în mediul urban. Numărul iubitorilor filmului a depășit cifra de 252,3 mi­lioane (125 milioane în 1945), iar cei ce frecventează sălile teatrelor profesio­niste a sporit în 40 de ani de opt ori. Pagină realizată de Corneliu Antim şi Ion Andreiţă

Next