România Liberă, februarie 1985 (Anul 43, nr. 12518-12541)
1985-02-01 / nr. 12518
,,România liberă" (Urmare din pag. 1) In anul 1984,a crescut potenţialul tehnic şi productiv al industriei prin intrarea în funcţiune de noi obiective şi realizarea, de importante lucrări de modernizări şi eventuari ale capacităţilor existente care au asigurat o mai bună profilare, integrare şi specializare a producţiei, îmbunătăţirea continuă a structurii acesteia şi ridicarea eficienţei economice. Producţia marfă realizată în industrie a fost de 1174,6 miliarde lei, cu 6,7 la suta mai mare faţă, de cea obţinută in anul 1983, iar producţia netă de 366,6 miliarde lei, cu 8,4 la sută superioară celei din anul precedent. Ritmuri superioare s-au înregistrat în industria construcţiilor de maşini şi industria chimică unde producţia a crescut, îndeosebi, în industria produselor de mecanică fină şi optică cu 20,0 la sută, mijloacelor tehnicii de calcul 13,2 la sută, maşinilorunelte de prelucrare a metalelor 10,1 la sută, precum şi in industria fibrelor şi Urelor chimice 19,4 la sută, produse sodice 11,9 la sută şi industria cauciucului 8,3 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată Deşi pe ansamblul industriei au fost obţinute rezultate bune, ele ar fi putut fi mult mai bune dacă în toate ministerele, judeţele, centralele şi întreprinderile s-ar fi acţionat cu mai multă răspundere pentru îndeplinirea programelor stabilite şi întărirea disciplinei de plan, în industria extractivă şi energetică, cu toate că s-au obţinut rezultate pozitive, planul nu a fost îndeplinit, la unele materii prime de bază,, cum sunt cărbunele şi ţiţeiul, realizările situindu-se sub cele din anul trecut, deşi au fost date in exploatare o serie de capacităţi noi. Aceasta se datoreşte activităţii necorespunzătoare desfăşurate de conducerile Ministerului Minelor şi Ministerului Petrolului, ale centralelor industriale şi ale unor întreprinderi care nu au acţionat cu fermitate pentru dezvoltarea producţiei, întărirea ordinei şi disciplinei in folosirea potenţialului existent. Dacă ar fi fost aplicate măsurile stabilite pentru utilizarea deplină a capacităţilor, a timpului disponibil al utilajelor din dotare şi a forţei, de muncă, s-ar fi putut realiza o, producţie, de cărtune mult mai mare, ceea ce ar fi permis aprovizionarea în bune condiţiuni a economiei şi a populaţiei. Este necesar ca în viitor extracţia de lignit din cariere, prevăzută în plan, să fie realizată in cea mai mare parte în perioada martie?-noiembrie, creîndu-se stocurile necesare la centralele electrice în scopul funcţionării normale a acestora în perioada de iarnă.Nerealizările din aceste sectoare au influenţat negativ aprovizionarea economiei şi au condus la unele importuri nejustificat de mari. In sectorul energiei electrice, au continuat să se manifeste neajunsurile din perioadele anterioare, lipsa de răspundere în efectuarea reparaţiilor, şi întreţinerea agregatelor energetice care funcţionează pe cărbune, ceea ce a făcut ca acestea să fie utilizate sub capacitatea disponibilă. De asemenea, reţelele de transport de gaze şi energie termică nu au fost verificate și pregătite în mod, corespunzător pentru aprovizionarea în bune conditiuni a consumatorilor in perioada friguroasă. Guvernul nu a luat măsuri ferme pentru economisirea resurselor energetice în lunile de vară, astfel incit să asigure rezervele necesare bunei aprovizionări cu energie electrică, termică şi combustibili în perioada de iarnă, ceea ce, s-a reflectat negativ asupra realizării plănuirii de producţie. Va trebui să se elaboreze un program corespunzător de lucru în toate unităţile care să permită asigurarea energiei, necesare pentru utilizarea deplină, a capacităţilor de producţie in tot cursul anului, aplatizarea viciului de consum din perioada de iarnă şi de vară şi asigurarea producţiei energetice necesare în toate ramurile economiei. In industria prelucrătoare s-au realizat amplificării prospecţiunilor geologice şi dezvoltării bazei energetice şi de materii prime, fiind atrase în circuitul economic noi resurse minerale utile. Totodată, au fost intensificate acţiunile pentru valorificarea materialelor recuperabile. Utilizarea energiei, refolosibile, recondiţionarea pieselor şi subansamblelor, precum şi pentru atragerea în circuitul economic intr-o proporţie sporită a surselor neconvenţionale, de energie. în industria mică producţia marfă şi prestările de servicii neindustriale realizate, au fost de 105 miliarde lei, depăşind cu 14,7 la sută nivelul din 1983, ceea ce a contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu bunuri de consum şi, articole , de uz casnic şi gospodăresc. Productivitatea muncii in industria republicană — calculată pe baza producţiei marfă — a crescut faţă de anul anterior cu 7,1 la sută, obţinîndu-se pe această cale aproape întregul spor de producţie. Cheltuielile totale la 1 000 lei producţie marfă în Industria Republicană au fost mai mici cu 9,3 lei faţă de anul 1983, iar cheltuielile materiale cu 6,1 lei. La principalele produse fizice, producţia realizată se prezintă după cum urmează : Îmbunătăţiri în structura producţiei, precum şi creşteri importante la o serie de sortimente. Cu toate acestea în construcţia de maşini planul nu a fost realizat ; nu s-au asigurat utilajele tehnologice şi echipamentele necesare pentru punerea în funcţiune la timp a unor obiective de investiţii, s-a întîrziat realizarea unor produse noi,nu s-au îndeplinit programele de export stabilite. în industria chimică la o serie de produse fizice s-au înregistrat rămîneri în urmă, nivelurile de producţie situîndu-se sub plan, iar la unele produse de bază, cum sunt: acid sulfuric, oxoalcooli, fire poliamidice, coloranţi, mase plastice şi a., realizările fiind chiar mai mici ,decît cele din anul precedent. La Ministerul Industriei Uşoare, în sectoarele de ţesături şi încălţăminte au continuat să se manifeste neajunsuri în îndeplinirea planului producţiei fizice, iar Ministerul Industriei Lemnului şi Materialelor de Construcţii nu a realizat prevederile de plan la i mobilă şi alte produse. Toate acestea se datoresc faptului că ministerele economice, centralele şi consiliile oamenilor muncii dinîntreprinderi nu au stabilit măsurile necesare pentru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare realizării integrale a indicatorilor de plan. In acelaşi timp, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale nu au urmărit în permanenţă felulîn care se desfăşoară producţia şi desfacerea acesteia la intern şi export. Guvernul nu a intervenit cu toată hotărîrea pentru eliminarea pe parcurs a neajunsurilor manifestate, pentru întărirea ordinei şi disciplinei în producţie, a disciplinei de plan în toate sectoarele, pentru reducerea consumurilor de materii , prime, materiale, combustibili şi energie electrică, realizarea întocmai a programelor de tipizare şi încadrare a tuturor consumurilor în normele stabilite, ceea cea avut drept consecinţă apelarea la importuri nejustificat de mari. S-au tolerat, în continuare, manifestări de risipă a resurselor materiale, nu s-a acţionat cu toată fermitatea pentru realizarea producţiei fizice prevăzută în plan şi, cu prioritate, a celei destinate exportului. Pentru 1985 va trebui ca ministerele,centralele, întreprinderile şi judeţele să ia măsuri pentru realizarea integrală şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică, pentru reducerea consumurilor energetice îndeosebi in industria metalurgică, chimică şi materialelor de construcţii, pentru încadrarea strictă în consumurile materiale prevăzute în plan, pulsate de recoltat cereale, precum şi alte maşini şi utilaje agricole perfecţionate produse in industria noastră naţională , la sfirşitul anului 1984, agricultura dispunea de peste 174 mii tractoare fizice şi de 58 mii combine autopropulsate pentru recoltat cereale boabe. In anul 1984 agricultura a primit 1283,8 mii tone îngrăşăminte chimice (100°,„ substanţă activă) Îşi 44,5 mii tone pesticide. In domeniul irigaţiilor au fost executate lucrări de amenajări in sisteme mari şi locale pe o suprafaţă de 365,7 mii hectare, inclusiv cele care urmează să fie puse în funcţiune- în primăvara anului 1985 s-au efectuat, lucrări de desecări pe 140,6 mii hectare şi de combatere a eroziunii solului pe 297,7 mii, hectare ; la sfirşitul anului 1984, suprafaţa totală amenajată pentru irigat a ajuns la 2612,3 mii hectare, iar cea cu mici amenajări pentru udări direct din surse de apă la 199,5 mii hectare.. Cu toate acestea, prevederile programului naţional de îmbunătăţiri funciare pentru anul 1984 nu au fost realizate, datorită lipsurilor grave care s-au manifestat in pregătirea, organizarea şi desfăşurarea lucrărilor pe şantiere şi conducerea acestora de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Producţia vegetală la principalele culturi a fost de 23,6 milioane tone cereale, 908 mii tone floarea-soarelui şi răpită, 407 mii tone soia, peste 7 milioane tone sfeclă, de zahăr, aproape 5,9 milioane tone cartofi de toamnă, peste 6 milioane tone legume,de cîmp, aproape 2,1 milioane tone fructe, peste 1,7 milioane tone struguri. ‘ In anul 1984, un număr însemnat de unităţi agricole, chiar în condiţii climatice grele, au realizat la grîu, producţii medii între 5—8 tone la hectar, iar la porumb, pe unele suprafeţe, producţii de peste 20 tone porumb ştiuleţi, ceea ce arată potenţialul agriculturii noastre socialiste, capacitatea cooperatorilor şi specialiştilor din agricultură de a organiza şi conduce activitatea, de producţie, de a obţine recolte bogate. Efectivele de animale din întreprinderile agricole de stat şi unităţile agricole cooperatiste la sfirşitul anului 1984 au fost de 4064,4 mii bovine, 9587,1 mii norcine, 8125,1 mii ovine şi caprine, 76299,0 mii păsări, în creştere faţă de anul preIn anul 1984 s-a continuat acţiunea de dezvoltare şi modernizare a capacităţii de transport. Transporturile feroviare au fost dotate în anul 1984 cu 60 locomotive diesel şi electrice, 2 400 vagoane de marfă in echivalent 4 osii, 185 vagoane de călători , au continuat lucrările de electrificare a liniilor de cale ferată, lungimea acestora la sfirşitul anului 1984 ajungind la 3 113 km. In condiţiile extinderii proceselor de optimizare a transporturilor de mărfuri cu mijloace de folosinţă generală, volumul acestora a fost în anul 1984 de 767,8 milioane tone, iar parcursul călătorilor de 54,6 miliare de călători-km, superior realizărilor din anul 1983 cu 5,1 la sută, cedent cu peste 175 mii bovine, peste 610 mii porcine şi cu aproape 5,5 milioane păsări. Intrările la fondul de stat în anul 1984 au fost mai mari comparativ cu realizările din anul 1983 cu 61,7 la sută la griu şi secară, 13,7 la sută la orz şi orzoaica, 7,6 la sută la porumb şi sorg, 21,2 la sută la floarea-soareluişi rapiţă, 36,7 la sută la sfeclă de zahăr, 2,3 la sută la carne, 8,3 la sută la lapte de vacă şi 8,2 la sută la ouă pentru consum. In anul 1984, în agricultură, deşi pe ansamblu s-au obţinut rezultate bune, producţiile nu s-au situat la nivelul planificat, datorită neajunsurilor din activitatea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a organelor agricole judeţene. privind folosirea fondului funciar, executarea la timp a lucrărilor agricole, respectarea densităţii plantelor, utilizarea bazei tehnico-materiale şi a sistemelorde irigaţii, furajarea şi îngrijirea animalelor, precum şi activitatea de selecţie şi reproducţie. In silvicultură s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 60,5 mH hectare, din care 18,2 mii hectare pe cale naturală şi 42,3 mii hectare prin reîmpăduriri şi împăduriri integrale, acţionîndu-se pentru extinderea speciilor autohtone valoroase, care au reprezentat 45,7la sută din suprafaţa nou împădurită. De asemenea, au fost ameliorate prin împăduriri 3,7 mii hectare terenuri degradate din afara fondului forestier, improprii pentru agricultură. S-au efectuat ample lucrări de întreţinere pe 1637,6 mii hectare păşuni, fertilizări pe 1600,8 mii hectare, însăminţări şi supraînsămînţări pe 226,9 mii hectare. în anul 1984 s-a acordat o atenţie mai mare valorificării resurselor nelemnoase ale pădurii, care au reprezentat 31,6 la sută din totalul valorii producţiei unităţilor silvice, în domeniul gospodăririi apelor, s-au dat in exploatare lacuri de acumulare cu folosinţă complexă cu un volum de 120 milioane mc, s-au executat lucrări de regularizări, apărări şi consolidări de maluri ale cursurilor de apă pe o lungime de 228,5 km, precum şi îndiguiri pe o lungime de 166,5 km care asigură apărarea de inundaţii a unor centre populate, obiective industriale şi a unei suprafeţe de 32 670 hectare terenuri agricole. De asemenea, metroul din Bucureşti — un sistem modern şi eficient de transport urban, in continuă extindere , a asigurat transportul a 90,9 milioane călători, cu 41.1 la sută mai mult faţă de anul precedent. S-a mărit capacitatea de transport a flotei maritime cu 647.2 mii tdw, iar la cea fluvială cu 8 remorchere şi împingătoare, precum şi prin dotarea cu noi nave nepropulsate cu o capacitate de 46,8 mii tone. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii a crescut în anul 1984 cu 6,2 la sută, corespunzător realizarea integrală a contractelor încheiate la sfirşitul anului răminînd neexecutate un volum însemnat de contracte. Guvernul, ministerele economice. Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, centralele şi întreprinderile vor trebui ca, în anul 1985, să ia toate măsurile necesare, pentru realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor de export, să asigure execuţia la timp şi de bună calitate a producţiei, pentru ca derularea contractelor să se realizeze în devans, astfel incit produse VII. Nivelul de Realizările obţinute in anul 1984 în dezvoltarea şi modernizarea producţiei materiale şi creşterea eficienţei economice s-au concretizat în obţinerea unui venit naţional de 709,0 miliarde lei, cu 7,7 la sută mai mare decit in anul precedent, ceea ce a permis înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării şi creşterea veniturilor populaţiei. Populaţia Republicii Socialiste România la sfirşitul anului 1984 a fost de 22,7 milioane locuitori, aproape jumătate din populaţia ţării locuind în municipii şi oraşe. Populaţia activă (ocupată în activitatea economico-socială) a ajuns la 10,5 milioane, din care 71 la sută îşi desfăşura activitatea în industrie şi celelalte ramuri neagricole, iar 29 la sută în agricultură. Numărul mediu al personalului muncitor a fost in anul 1984 de 7585 mii persoane ; ponderea femeilor în totalul personalului muncitor la sfirşitul anului 1984 a fost de 39 la sută; în anul 1984 economia naţională a primit 2695 mii muncitori calificaţi , prin învăţămîntul profesional, tehnic şi liceal de specialitate şi prin cursuri de calificare in întreprinderi. în acelaşi timp au fost pregătiţi prin învăţămîntul superior 37 mii ingineri, economişti, cadre didactice, medicale şi de altă specialitate. La 1 august 1984 s-a încheiat acţiunea de majorare a retribuţiilor tuturor categoriilor de personal muncitor. Concomitent cu aceasta a avut, loc majorarea sporului pentru vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate, a cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, a cotelor de constituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite, precum şi pentru stimularea exportului. Veniturile băneşti obţinute de populaţie de la sectorul socialist în anul 1984 au fost de 361,4 miliarde lei, cu 18,8 miliarde lei mai mari decit în anul precedent. Fondul de retribuire a personalului muncitor a fost de 267,7 miliarde lei, cu 6,1 la sută mai mare faţă de 1983, iar retribuţia medic nominală a personalului muncitor a ajuns la finele anului la 2925 lei. In acelaşi timp, înfăptuindu-se cu fermitate politica de stabilitate a preţurilor s-a realizat un indice al evoluţiei preţurilor şi tarifelor serviciilor sub nivelul planificat cu circa 2 la sută, acesta rămînlnd practic la nivelul anului 1983. Măsurile pentru aplicarea programului de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi evoluţia planificată a preţurilor au asigurat o creştere a retribuţiei reale de 6 la sută comparativ cu 1980. Veniturile băneşti ale ţărănimii, obţinute din munca în cooperativele agricole de producţie şi din vînzarea către unităţile socialiste a produselor agroalimentare,au fost în anul 1984 de 21,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mari comparativ cu anul precedent. Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, au sporit în anul 1984 cu peste II la sută faţă de anul 1930. Au sporit, în continuare, fondurile destinate finanţării acţiunilor social-culturale. In anul 1984 volumul total al acestor fonduri alocate de la bugetul de stat, din fondurile pentru acţiuni sociale, constituite la dispoziţia unităţilor economice în cadrul aplicării noului mecanism economico-financiar, din fondurile pentru acţiuni social-culturale ale organizaţiilor cooperatiste, precum şi din veniturile proprii ale altor unităţi au însumat 100,4 miliarde lei, revenind in medie pe un locuitor 4438 lei anual. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea acţiunilor social-culturale în anul 1984 au fost de 86,8 miliarde lei, cu, 5,2 la sută mai mari faţă de 1983. începînd cu data de 1 august 1984, au fost majorate toate categoriile de pensii. La finele anului 1984, pensia medie de asigurări sociale, de stat pentru limită de vîrstă si vechime integrală in muncă a fost de 1766 lei. Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerţului socialist au fost de 272,2 miliarde lei, cu 4,8 la sută mai mari decit în anul 1983. In cadrul acestora 148.5 miliarde lei au reprezentat mărfurile alimentare şi 123.7 miliarde lei mărfurile nealimentare. La acoperirea Cerinţelor de consum ale populaţiei. Îndeosebi în oraşe şi centre muncitoreşti, o contribuţie au, adus-o şi desfacerile de produse agroalimentare de către producători pe piaţa ţărănească unde preţurile au fost mai mici cu 12,1 la sută faţă de anul 1983. Volumul serviciilor prestate în plată populaţiei de unităţile socialiste — inclusiv din activitatea de transport şi gospodărie comunală — a fost de 57,1 miliarde lei. A continuat să se extindă şi să se diversifice gama serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea mai bună a cerinţelor populaţiei. învăţămîntul de toate gradele a continuat să se dezvolte şi să se perfecţioneze. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a conţinutului procesului instructiv-educativ, s-au lărgit şi diversificat formele de integrare a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea, ceea ce a contribuit la creşterea nivelului de calificare şi pregătire a cadrelor. In anul de învăţămînt 1984/1985 frecventează şcolile de toate gradele 5,6 milioane copii preşcolari, elevi şi studenţi, ceea ce reprezintă un sfert din populaţia ţării. In anul 1984 s-au dat în folosinţă 612 săli de clasă, 3862 locuri in internate, 14270 mp spatii pentru învăţămîntul superior şi 1100 locuri în cămine studenţeşti, care au condus la dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţămîntului. Au continuat să se amplifice şi să se diversifice activităţile în domeniul culturii şi artei. In anul 1984 s-au realizat 28 filme artistice de lung metraj, 393 filme documentare, ştiinţifice şi artistice de scurt metraj. Au fost editate 3214 le să ajungă la termenele prevăzute şi în bune condiţiuni la beneficiarii externi. Volumul importului in anul 1984 a fost de 160,8 miliarde lei. Creşterea excesivă a importului faţa de anul 1983 este nejustificată şi se datorează, in principal, neincadrării în consumurile planificatede materii prime, materiale, combustibili şi energie, tendinţei de sporire in continuare a autoconsumului iin unele sectoare, neaplicării cu fermitate de către ministere, centrale şi întreprinderi a programelor stabilite pentru folosirea în mai mare măsură a resurselor din ţară în acoperirea necesarului trai al populaţiei titluri de cărţi şi broşuri intr-urn tiraj de 64,3 milioane exemplare şi au apărut 491 titluri de ziare si reviste intr-un tiraj anual de 1386 milioane exemplare. Au fost date în folosinţă noi unităţi spitaliceşti cu 7030 paturi, 17 dispensarepoliclinici, din care 12 cuplate cu spitale şi5 independente, precum şi 15 dispensare medicale, care, alături de alte dotări au contribuit la dezvoltarea bazei materiale a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Numărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns în anul 1984 la 211,8 mii, revenind 9,4 paturi la 1000 locuitori.. Asistenţa medicală, a populaţiei a fost asigurată de 463 mii medici, din care 7,3 mii ,stomatologi, revenind 489 locuitori la un medic, precum şi de 132,6 mii cadre sanitare medii. A sporit dotarea tehnico-edilitară a localităţilor prin extinderea reţelelor orăşeneşti de distribuţie a apei cu peste 440 km şi a reţelei decanalizare cu circa 460 km. A continuat procesul de sistematizare a oraşelor şi comunelor, intensificindu-se preocupările pentru buna gospodărire, şi înfrumuseţare a localităţilor patriei. Condiţiile de locuit, ale populaţiei s-au îmbunătăţit prin darea in folosinţă a unui număr de 131,9 mii locuinţe, din care 122,5 mii apartamente din fondurile statului şi organizaţiilor cooperatiste, precum şi a 9,9 mii locuri in cămine pentru nefamilişti. Realizările obţinute în dezvoltarea economico-socială a ţării în anul 1984, rod al eforturilor depuse de oamenii muncii constituie o bază trainică pentru anul 1985 şi înfăptuirea hotăririlor Congresului al XlIX-lea, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului,tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru trecerea, la o calitate superioară a activităţii economice şi sociale, dezvoltarea şi modernizarea în continuare a economiei naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale. Se impun acţiuni ferme pentru valorificarea cit mai deplină a puternicului, potenţial productiv de care dispune ţara noastră, în condiţiile adîncirii procesului de dezvoltare intensivă a economiei, de realizare a unei eficiente cit mai înalte în toate sectoarele. In centrul activităţii tuturor unităţilor trebuie să stea îndeplinirea riguroasă aobligaţiilor ce le revin în cadrul diviziunii sociale a muncii, stabilite potrivit planului naţional unic în concordantă cu cerinţele de ansamblu ale dezvoltării economico-sociale. In ministere, centrale şi întreprinderi se impune să se acţioneze cu fermitate pentru realizarea planului la toţi indicatorii, respectarea disciplinei de plan, întărirea controlului asupra producţiei fizice, de la contractare, pregătire tehnologică, lansarea în fabricaţie, asigurarea aprovizionării şi forţei de muncă, buna la expedierea produselor la export şi intern. O atenţie deosebită trebuie acordată înfăptuirii riguroase a prevederilor programelor speciale de importanţă naţională privind dezvoltarea mai puternică a industriei, a bazei energetice şi de materii prime, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea, consumurilor şi valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, intensificarea recuperării materialelor refolosibile, diminuarea costurilor de producţie şi îndeosebi, a cheltuielilor materiale, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii şi perfecţionarea şi organizarea muncii, a eficienţei şi rentabilităţii în toate unităţile industriale în agricultură eforturile ţărănimii trebuie concentrate pentru indeplinirea prevederilor programului naţional privind asigurarea unor recolte agricole sigure şi stabile şi realizarea în anul 1985 a unei producţii vegetale şi animale superioare faţă de 1984. Toţi factorii de răspundere din agricultură trebuie să acţioneze mai energic pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, atît în cultura plantelor, cit şi in zootehnie. Participarea tot mai activă a României la schimbul de valori pe plan mondial impune situarea în centrul activităţii factorilor de răspundere din întreprinderi, ministere, centrale şi din comerţ exterior pentru realizarea cu prioritate a, producţiei de export, reducerea substanţială a importurilor, asigurindu-se respectarea echilibrului planificat al balanţei comerciale şi de plăţi externe. Este necesar ca toate colectivele de oameni ai muncii, consiliile de conducere, adunările generale, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere şi organe centrale, precum şi guvernul să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea integrală a planului naţional, unic pe anul 1985 şi a angajamentelor asumate prin chemările la întrecerea socialistă, asigurarea unei eficiente ridicate in toate sectoarele de activitate, cerinţă obligatorie pentru aplicarea principiilor noului mecanism economico-financiar, pentru creşterea puternică a venitului naţional, a avuţiei socialiste şi pe această bază, asigurarea mijloacelor necesare dezvoltării economicosociale şi înfăptuirii măsurilor stabilite privind ridicarea nivelului de bunăstare a oamenilor muncii — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Puternic angajaţi in infăptuirea hotăririlor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor acţiona în deplină unitate, cu spirit, de înaltă răspundere şi disciplină pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1985 şi a cincinalului 1931—1985, asigurînd astfel înaintarea fermă a ţării noastre pe calea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. I. Industrie COMUNICAT cu privire la indeplinirea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 III. Transporturi și telecomunicații CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE CONSILIUL DE MINIȘTRI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECȚIA CENTRALĂ DE STATISTICA U.M. Realizări 1984 Irt % față de realizări 1983 Energie electrică din care : mld. kWh 71,6 101,9 — pe bază de cărbune mld. kWh 21,4 107,9 Cărbune net 4', mii tone 44 279,6 99,5 — Huilă (inclusiv antracit) , mii tone 8 458,1 108,3 — Huilă cocsificabilă ,0 mii tone 2 903,0 no,9 — Lignit şi cărbune brun A Cocs metalurgic mii tone 35 821,4 97,5 mii tone 4 848,8 113,6 Ţiţei extras Gaz metan utilizabil, inclusiv gaze libere mii tone IX 452,9 98,8 mld. foc 33,3 102,2 Oţel mii tone 14 436,7 114,6 Laminate finite pline din oţel mii tone 10 329,4 112,5 Ţevi din otel mii tone 1 507,3 106,8 Aluminiu primar şi aliaje din aluminiu Mijloace de automatizare electrotehmii tone 244,0 109,3 nice şi electronice şi tehnică de calcul Transformatoare electrice de 0,25 kVA mid. Iei 9,7 118,7 şi peste Produse ale industriei de mecanică fină şi optică, echipamente şi elemente mii kVA 11 600,0 128,0 hidraulice şi pneumatice Maşini-unelte pentru aşchierea mid. lei 12,4 120,0 metalelor mid. lei 8,8 110,1 Utilaj petrolier Tractoare (inclusiv CKD şi seturi mii. lei 5 833,0 106,8 de piese) buc. 86 703 104,8 Autoturisme de oraş Autocamioane, autotractoare bue. 107 208 339,4 şi autobasculante hue. 16 485 104,0 Rulmenţi şi îngrăşăminte chimice (100% mii buc. 113 312 104,2 substanţă activă) mii tone 3 072,7 105,5 Fibre si fire artificiale si sintetice mii tone 281,3 >19,4 Cauciuc sintetic.... J . mii tone. . ...i I, 159,3 i 882,4 108,3 Anvelope auto, tractor, avion . , ntii buc. ,10,0-Ciment (echiv. 80% clincher) mii tant...« t n 1 14 016,1 i 16 712,7 ;op.3. • Mobilier din lemn ' '"'V i i» Celuloză și serpijfclidza";_ j î*S-v. Medioarhertte pehtru uz uman ^ •mii. lei s.; i.-t-ci 98,6 tMiniltt»#» ! 596,4 105,6 Imik lei .•?)* 4 609,2 110,7 Televizoare mii buc. 106,3 104,2 Ţesături mii. mp I 071,0 96,6 Tricotaje mii. buc. 340,0 100,2 Confecţii textile mii. lei 41 249,6 110,8 încălţăminte mii. per. 114,9 101,2 Carne şi preparate din carne mii tone 1 902,5 103,0 Peşte lapte de consum jr.1mii tone 253,4 101,0 mii hl. 5 806,4 101,2 unt mii tone 48,7 104,2 Brinzeturi mii tone 95,8 120,9 Zahăr mii tone 805,5 145,0 Conserve de legume și fructe mii tone 490,3 109,7 Vin brut mii hl. 10 038,3 105,8 II. Agricultura, silvicultura şi gospodărirea apelor In agricultură, a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-au obţinut realizări importante în îndeplinirea programelor speciale pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. La cereale boabe producţia din anul 1984 a fost de 1642 kg pe locuitor , deşi au fost condiţii grele în toamnă şi primăvară, determinate de seceta prelungită, s-a realizat cea mai mare producţie din istoria României la cereale boabe, sfeclă, de zahăr, floarea-soarelui şi răpită, cartofi de toamnă şi legume de gimp. Au sporit efectivele de animale, producţia de carne, lapte şi alte produse annimaliere. Bazatehnico-materiala a agriculturii,s-a dezvoltat prin dotarea cu 18,4 mii tractoare agricole, 4,8 mii combine autopro V. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, au adus o contribuţie deosebită la Întreaga dezvoltareeconomicosocială a ţării, avînd un rol tot mai important în modernizarea bazei tehnicomateriale a economiei, creşterea producţiei industriale şi agricole, perfecţionarea activităţii economice şi sociale. Prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice naţionale în anul 1984 s-a asigurat introducerea a 1400 şi respectiv extinderea a încă 1125 procedee tehnologice avansate cu un aport substanţial la valorificarea superioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor materiale şi energetice, îndeosebi in ramurile chimie, metalurgie, construcţii de maşini, electrotehnică şi electronică, extractivă, materiale de construcţii, industrie uşoară , s-au asigurat astfel pe concepţie proprie peste 95 la sută din tehnologiile necesare realizării obiectivelor de investiţii. Introducerea noilor tehnologii şi a celor 370 sisteme de mecanizare şi automatizare au contribuit cu circa 50 la sută la creşterea productivităţii muncii în industria republicană. In anul 1984 au fost realizate şi introduse în producţie un număr de 3 450 tipuri de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii noi şi modernizate cu caracteristici superioare, 890 noi materiale şi bunuri de consum. Ca urmare ponderea produselor noi şi modernizate puse în fabricaţie de la începutul cincinalului, în producţia marfă realizată în 1984 în ramurile prelucrătoare ale industriei republicane, a reprezentat 39 la sută. Circa 4/5 din capacitatea unităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică au fost concentrate pe obiectivele ce decurg din programele speciale aprobate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi Inginerie tehnologică a fost concentrată pe dezvoltarea producţiei ramurilor de vîrf, îndeosebi în domeniul energeticii nucleare, industriei aeronautice, chimiei polimerilor şi a sintezelor fine. S-a acţionat cu fermitate pentru realizarea programelor de automatizare, electronizare şi robotizare a proceselor de producţie. De asemenea, a continuat acţiunea de tipizare şi standardizare a produselor şi tehnologiilor, în special la oţelurile aliate şi la materialele de construcţii, cu efecte pozitive asupra creşterii productivităţii, reducerii costurilor de producţie şi îmbunătăţirii aprovizionării tehnico-materiale a sectoarelor productive. In agricultură cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie importantă la sporirea potenţialului productiv al solului, crearea de noi soiuri de seminţe şi plante de mare randament, mai rezistente şi cu durată de maturizare mai scurtă, rase de animale cu potenţial productiv ridicat, noi tehnologii de furajare a animalelor. Au fost continuate şi dezvoltate cercetările fundamentale de perspectivă în chimie, fizică, biologie, matematică, medicină, ştiinţele economice şi social-politice. O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării producţiei în unităţile de cercetare în scopul satisfacerii în mai mare măsură a necesarului economiei naţionale de produse şi materiale de înaltă tehnicitate ; producţia marfă realizată in anul 1984 cu aportul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a sporit cu 24 la sută față de anul precedent. . VI. Relaţii economice externe Volumul total al comerţului exterior în anul 1984 a fost de 388,9 miliarde lei. S-au dezvoltat şi diversificat în continuare relaţiile comerciale şi de cooperare în producţie cu ţările socialiste; s-au extins relaţiile cu ţările membre ale C.A.E.R. în cadrul programelor speciale de colaborare pe termen lung. în acelaşi timp, s-au amplificat relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu ţările în curs de dezvoltare, cu celelalte state ale lumii. Volumul exportului in anul 1984 a fost de 228,1 miliarde lei, crescînd ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare — maşini, utilaje şi mijloace de transport, produse chimice şi mărfuri industriale de larg consum — care s-a ridicat la 58 la sută din total. încasările valutare din turismul internaţional în anul 1984 au crescut cu 7,2 la sută faţă de anul precedent, numărul turiştilor care ne-au vizitat ţara ridicîndu-se la 6,6 milioane persoane. Activitatea de comerţ exterior desfăşurată în anul 1984 a condus la un sold excedentar al balanţei comerciale de 3,1 miliarde dolari, asigurîndu-se achitarea unei părţi însemnate din datoria externă. Cu toate că volumul exportului a crescut faţă de anul precedent cu 16,5 la sută, prevederile de plan nu au fost îndeplinite integral datorită deficienţelor ce s-au manifestat in activitatea ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, care nu au lansat in fabricaţie cu prioritate producţia pentru export şi nu s-au preocupat în măsură suficientă pentru pregătirea şi derularea acesteia. Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale şi celelalte ministere nu au urmărit în mod IV. Investiţii Investiţiile în anul 1984 — în valoare de 244,7 miliarde lei, respectiv cu 6,1 la sută mai mari faţă de anul precedent — au fost repartizate pe principalele ramuri astfel : 50 la sută industria, 18 la sută agricultura, silvicultura şi economia apelor, 12 la sută transporturile şi telecomunicaţiile, 12 la sută locuinţele şi gospodăria comunală. Au fost date în exploatare integral sau parţial 448 capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice importante, îndeosebi în industria extractivă şi energetică, industria chimică, construcţiile de maşini şi industria alimentară, precum şi sisteme de irigaţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, complexe de creştere şi ingrăşare a animalelor. In anul 1984 a fost inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră în lungime de 64,2 krh, prin care se reduce distanţa de transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km. Fondurile fixe puse în funcţiune în anul 1984 din fondurile statului însumează 223,2 miliarde lei. Planul de investiţii şi de punere în funcţiune de noi capacităţi în anul 1984 nu a fost realizat integral. Nu au fost puse în funcţiune unele obiective importante de investiţii cu efecte nefavorabile asupra realizării planului la producţie şi export. Guvernul nu a luat toate măsurile necesare pentru ca ministerele, celelalte organe centrale şi locale să acţioneze pentru pregătirea in bune condiţiuni a investiţiilor, asigurarea documentaţiei şi utilajelor şi organizarea în mod corespunzător a lucrărilor pe şantiere. Pagina a 3~a — 1 februarie 1985