România Liberă, februarie 1985 (Anul 43, nr. 12518-12541)

1985-02-01 / nr. 12518

,,România liberă" (Urmare din pag. 1) In anul 1984,­a crescut potenţialul teh­nic şi productiv al industriei­ prin intra­rea în funcţiune de noi obiective şi rea­lizarea, de importante lucrări de moder­nizări şi e­ventuari ale capacităţilor exis­tente care au asigurat o mai bună profi­lare, integrare şi specializare a produc­ţiei, îmbunătăţirea­ continuă a structurii acesteia şi ridicarea eficienţei economice. Producţia marfă realizată în industrie a fost de 1174,6 miliarde lei, cu 6,7 la suta mai mare faţă, de cea obţinută in anul 1983, iar producţia netă de 366,6 miliarde lei, cu 8,4 la sută superioară ce­lei din anul precedent. Ritmuri­­ superi­oare s-au înregistrat în industria con­strucţiilor de maşini şi industria chimică unde producţia a crescut, îndeosebi, în industria produselor de mecanică fină şi optică cu 20,0 la sută, mijloacelor teh­nicii de calcul 13,2 la sută, maşinilor­­unelte de prelucrare a metalelor 10,1 la sută, precum şi in industria fibrelor şi U­­relor chimice 19,4 la sută, produse sodice 11,9 la sută şi industria cauciucului 8,3 la sută. O atenţie deosebită a fost acordată Deşi pe ansamblul industriei au fost ob­ţinute rezultate bune, ele ar fi putut fi mult mai bune dacă în toate ministerele, judeţele, centralele şi întreprinderile s-ar fi acţionat cu mai multă răspundere pen­tru îndeplinirea programelor stabilite şi întărirea disciplinei de plan, în industria extractivă şi energetică, cu toate că s-au obţinut rezultate pozitive, planul nu a fost îndeplinit, la unele ma­terii prime de bază,, cum sunt cărbunele şi ţiţeiul, realizările situindu-se sub cele din anul trecut, deşi au fost date in ex­ploatare o serie de capacităţi noi. Aceasta se datoreşte activităţii necorespunzătoare desfăşurate de conducerile Ministerului Minelor şi Ministerului Petrolului, ale centralelor industriale şi ale unor între­prinderi care nu au acţionat cu fermi­tate pentru dezvoltarea producţiei, întă­rirea ordinei şi disciplinei in folosirea potenţialului existent. Dacă ar fi fost aplicate măsurile stabilite pentru utili­zarea deplină a capacităţilor, a timpului disponibil al utilajelor din dotare şi a forţei, de muncă, s-ar fi putut realiza o, producţie, de cărt­une mult mai mare, ceea ce ar fi permis aprovizionarea în bune condiţiuni a economiei şi a popu­laţiei. Este necesar ca în viitor extracţia de lignit din cariere, prevăzută în plan, să fie realizată in cea mai mare parte în perioada martie?-noiembrie, creîndu­-se stocurile necesare la centralele electrice în scopul funcţionării normale a acestora în perioada de iarnă.­­Nerealizările din­ a­­ceste sectoare au influenţat negativ apro­vizionarea economiei şi au condus la unele importuri nejustificat de mari. In sectorul energiei electrice, au conti­nuat să se manifeste neajunsurile din pe­rioadele anterioare, lipsa­­ de răspundere în efectuarea reparaţiilor, şi întreţinerea agregatelor energetice care funcţionează pe cărbune, ceea ce a făcut ca acestea să fie utilizate sub capacitatea disponibilă. De asemenea, reţelele de­ transport­­ de gaze şi energie termică nu au fost verifi­cate și pregătite în mod, corespunzător pentru aprovizionarea în bune con­ditiuni a consumatorilor in perioada friguroasă. Guvernul nu a luat măsuri ferme pentru economisirea resurselor­ energetice în lu­nile de vară, astfel incit să­ asigure rezer­vele necesare bunei aprovizionări cu­ energie electrică, termică şi combustibili în perioada de iarnă, ceea ce, s-a reflec­tat negativ asupra realizării plănuirii de producţie. Va trebui să se elaboreze un program corespunzător de lucru în toate unităţile care să permită asigurarea ener­giei, necesare pentru utilizarea deplină, a capacităţilor de producţie in tot cursul anului, aplatizarea viciului de consum din perioada de iarnă şi de vară şi asigurarea producţiei energetice necesare în toate ramurile economiei. In industria prelucrătoare s-au realizat amplificării prospecţiunilor geologice şi dezvoltării bazei energetice şi de materii prime, fiind atrase în circuitul economic noi resurse minerale utile. Totodată, au fost intensificate acţiunile pentru valori­ficarea materialelor recuperabile. Utiliza­rea­ energiei, refolosibile, recondiţionarea pieselor şi­ subansamblelor, precum şi pentru atragerea în circuitul economic intr-o proporţie sporită a surselor necon­venţionale, de energie. în industria mică producţia marfă şi prestările de servicii neindustriale reali­zate, au fost de 105 miliarde lei, depă­şind cu 14,7 la sută nivelul din 1983, ceea ce a contribuit la o mai bună aprovizio­nare a populaţiei cu bunuri de consum­ şi, articole , de uz casnic şi gospodăresc. Productivitatea muncii in industria re­publicană — calculată pe baza producţiei marfă — a crescut faţă­ de anul anterior cu 7,1 la sută, obţinîndu-se pe această cale aproape întregul spor de producţie. Cheltuielile totale la 1 000 lei produc­ţie marfă în Industria Republicană au fost mai mici cu 9,3 lei faţă de anul 1983, iar cheltuielile materiale cu 6,1 lei. La principalele produse fizice, pro­ducţia realizată se prezintă după cum urmează : Îmbunătăţiri în structura producţiei, pre­cum şi creşteri importante la o serie de sortimente. Cu toate acestea în construc­ţia de maşini planul nu a fost realizat ; nu s-au asigurat utilajele tehnologice şi echipamentele necesare pentru punerea în funcţiune la timp a unor obiective de in­vestiţii, s-a întîrziat realizarea unor pro­duse noi,­­nu s-au îndeplinit programele de export stabilite. în industria chimică la o serie de produse fizice s-au înre­gistrat rămîneri în urmă, nivelurile de producţie situîndu-se sub plan, iar la unele produse de bază, cum sunt: acid sulfuri­c, oxoalcooli, fire poliamidice, co­loranţi, mase plastice şi a., realizările fiind chiar mai mici ,decît cele din anul pre­cedent. La Ministerul Industriei Uşoare, în sectoarele de ţesături şi încălţăminte au continuat să se manifeste neajunsuri în­ îndeplinirea planului producţiei­ fizice, iar Ministerul Industriei Lemnului şi Ma­terialelor de Construcţii nu a realizat prevederile de plan la i mobilă şi alte pro­duse. Toate acestea se datoresc faptului că ministerele economice, centralele şi con­siliile oamenilor muncii din­­întreprinderi nu­ au stabilit măsurile necesare pentru buna organizare a­ producţiei şi a muncii, pentru asigurarea de condiţii corespunză­toare realizării integrale a indicatorilor de plan. In acelaşi timp, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizio­­­­nării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului Ex­terior şi Cooperării Economice Interna­ţionale nu au urmărit în permanenţă fe­lul­­în care se desfăşoară producţia şi desfacerea acesteia la intern şi export. Guvernul nu a intervenit cu toată ho­­tărîrea pentru eliminarea pe parcurs a neajunsurilor manifestate, pentru întări­rea ordinei şi disciplinei­­ în producţie, a disciplinei de plan în toate sectoarele, pentru reducerea consumurilor de materii , prime, materiale, combustibili şi energie electrică, realizarea întocmai a progra­melor­ de tipizare şi încadrare a tuturor consumurilor în normele stabilite, ceea ce­­a avut drept consecinţă apelarea la im­porturi nejustificat de mari. S-au tolerat, în continuare, manifestări de risipă a resurselor materiale, nu s-a acţionat cu toată fermitatea pentru realizarea pro­ducţiei fizice prevăzută în plan şi, cu prioritate, a celei­ destinate exportului. Pentru 1985 va trebui ca ministerele,­­centralele, întreprinderile şi judeţele să ia măsuri pentru realizarea integrală şi­­ depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică, pentru reducerea consumurilor energetice îndeosebi in industria metalur­gică, chimică şi materialelor de construc­ţii, pentru încadrarea strictă în consumu­rile materiale prevăzute în plan, pulsate de recoltat cereale, precum şi alte maşini şi utilaje agricole perfecţiona­te produse in industria noastră naţiona­lă , la sfirşitul anului 1984, agricultura dispunea de peste 174 mii tractoare fizice şi de 58 mii combine autopropulsate pen­tru recoltat cereale boabe. In anul 1984 agricultura a primit 1283,8 mii tone în­grăşăminte chimice (100°,„ substanţă ac­tivă) Îşi­ 44,5 mii tone pesticide. In domeniul irigaţiilor au fost executa­te lucrări de amenajări in sisteme mari şi locale pe o suprafaţă de 365,7 mii hec­tare, inclusiv cele care urmează să fie puse în funcţiune- în primăvara anului 1985 s-au efectuat, lucrări de desecări pe 140,6 mii hectare şi de combatere a ero­ziunii­ solului pe 297,7 mii, hectare ; la sfirşitul anului 1984, suprafaţa totală ame­najată pentru irigat a ajuns la 2612,3 mii hectare, iar cea cu mici amenajări pen­tru udări direct din surse de apă la 199,5 mii hectare.. Cu toate acestea, pre­vederile programului naţional de îmbu­nătăţiri funciare pentru anul 1984 nu au fost realizate, datorită lipsurilor grave care s-au manifestat in pregătirea, orga­nizarea şi desfăşurarea lucrărilor pe şan­tiere şi conducerea acestora de către Mi­nisterul Agriculturii şi Industriei Ali­mentare. Producţia vegetală la principalele cul­turi a fost de 23,6 milioane tone cereale, 908 mii tone floarea-soarelui şi răpită, 407 mii tone soia, peste 7 milioane tone sfeclă, de zahăr, aproape­ 5,9 milioane tone cartofi de toamnă, peste 6 milioane tone legume,de cîmp, aproape 2,1 milioane tone fructe, peste 1,7­ milioane tone stru­guri. ‘ In anul 1984, un număr însemnat de unităţi agricole,­­ chiar în condiţii clima­tice grele, au realizat la grîu, producţii medii între 5—8 tone la hectar, iar la porumb, pe unele suprafeţe, producţii de peste 20 tone poru­mb ştiuleţi, ceea ce arată potenţialul agriculturii noastre so­cialiste, capacitatea cooperatorilor şi spe­cialiştilor din agricultură de a organiza şi conduce activitatea, de producţie, de a obţine recolte bogate. Efectivele de animale din întreprinde­rile agricole de stat şi unităţile agricole cooperatiste la sfirşitul anului 1984 au fost de 4064,4 mii bovine, 9587,1 mii nor­­cine, 8125,1 mii ovine şi caprine, 76299,0 mii păsări, în creştere faţă de anul pre­In anul 1984 s-a continuat acţiunea de dezvoltare şi modernizare a capacităţii de transport. Transporturile feroviare au fost dotate în anul 1984 cu 60 locomotive diesel şi electrice, 2 400 vagoane de marfă in echivalent 4 osii,­ 185 vagoane de călători , au continuat lucrările de electrificare a liniilor de cale ferată, lun­gimea acestora la sfirşitul anului 1984 ajungind la 3 113 km. In condiţiile extinderii proceselor de optimizare a transporturilor de mărfuri cu mijloace de folosinţă generală, volu­mul acestora a­ fost în anul 1984 de 767,8 milioane­­ tone, iar parcursul călătorilor de 54,6 miliare de călători-km, superior realizărilor din anul 1983 cu 5,1 la sută, cedent cu peste 175 mii bovine, peste 610 mii porcine şi cu aproape 5,5 milioane păsări. Intrările la fondul de stat în anul 1984 au fost mai mari comparativ cu realizările din anul 1983 cu 61,7 la sută la griu şi secară, 13,7 la sută la orz şi orzoaica, 7,6 la sută­ la porumb şi sorg, 21,2 la sută la floarea-soarelui­­şi rapiţă, 36,7 la sută la sfeclă de zahăr, 2,3 la sută la carne, 8,3 la sută la lapte de vacă şi 8,2 la sută la ouă pentru consum. In anul 1984, în agricultură, deşi pe ansamblu s-au obţinut rezultate bune, producţiile nu s-au situat la nivelul pla­nificat,­ datorită neajunsurilor din activi­tatea Ministerului Agriculturii şi Indus­triei Alimentare şi a organelor agricole judeţene. privind folosirea fondului fun­ciar, executarea la timp a lucrărilor agri­cole, respectarea densităţii plantelor, uti­lizarea bazei tehnico-materiale şi a sis­temelor­­de irigaţii, furajarea şi îngriji­rea animalelor, precum şi activitatea de selecţie şi reproducţie. In silvicultură s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 60,5 mH hec­tare, din care 18,2 mii hectare pe cale naturală şi 42,3 mii hectare prin reîm­­păduriri şi împăduriri integrale, acţionîn­­du-s­e pentru extinderea speciilor autoh­tone valoroase, care au reprezentat 45,7­­la sută din suprafaţa nou împădurită. De asemenea, au fost ameliorate prin îm­păduriri 3,7 mii hectare terenuri degra­date din afara fondului forestier, impro­prii pentru agricultură. S-au efectuat ample lucrări de­ întreţinere pe 1637,6 mii hectare păşuni, fertilizări pe 1600,8 mii hectare, însăminţări şi supraînsămînţări pe 226,9 mii hectare. în anul 1984 s-a acordat o atenţie mai mare valorificării resurselor nelemnoase ale pădurii, care au reprezentat 31,6 la sută din totalul va­lorii producţiei unităţilor silvice, în domeniul gospodăririi apelor, s-au dat in exploatare lacuri de acumulare cu folosinţă complexă cu un volum de 120 milioane mc, s-au executat lucrări de re­gularizări, apărări şi consolidări de ma­luri ale cursurilor de apă pe o lungime de 228,5 km, precum şi îndiguiri pe o lungime de 166,5 km care asigură apăra­rea de­ inundaţii a unor centre populate, obiective industriale şi­ a unei suprafeţe de 32 670 hectare terenuri agricole. De asemenea, metroul din Bucureşti — un sistem modern şi eficient de transport urban, in continuă extindere , a asigu­rat transportul a 90,9 milioane călători, cu 41.1 la sută mai mult faţă de anul precedent. S-a mărit capacitatea de transport a flotei maritime cu­ 647.2 mii tdw, iar la cea fluvială cu 8 remorchere şi împingă­­toare, precum şi prin dotarea cu noi nave nepropulsate cu o capacitate de 46,8 mii tone. Activitatea de poştă şi telecomunicaţii a crescut în anul 1984 cu 6,2 la sută, corespunzător realizarea integrală a con­tractelor încheiate la sfirşitul anului ră­­minînd neexecutate un volum însemnat de contracte. Guvernul, ministerele economice. Mi­nisterul Comerţului Exterior şi Coope­rării Economice Internaţionale, centra­lele şi întreprinderile vor trebui ca, în anul 1985, să ia toate măsurile necesare, pentru realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor de export, să asigure execuţia la timp şi de bună calitate a producţiei, pentru ca derularea contractelor să se realizeze în devans, astfel incit produse­ VII. Nivelul de Realizările obţinute in anul 1984 în dezvoltarea şi modernizarea producţiei materiale şi creşterea eficienţei­ econo­mice s-au concretizat în obţinerea unui venit naţional de 709,0 miliarde lei, cu­ 7,7 la sută mai mare decit in anul pre­cedent, ceea ce a permis înfăptuirea pro­gramelor de dezvoltare economico-so­cială a ţării şi creşterea veniturilor populaţiei. Populaţia Republicii Socialiste România la sfirşitul anului 1984 a fost de 22,7 mi­lioane locuitori, aproape jumătate din populaţia ţării locuind în municipii şi oraşe. Populaţia activă (ocupată în activitatea economico-socială) a ajuns la 10,5 mi­lioane, din care 71 la sută îşi desfăşura activitatea în industrie şi celelalte ramuri neagricole, iar 29 la sută în agricultură. Numărul mediu al personalului muncitor a fost in anul 1984 de 7585 mii persoane ; ponderea femeilor în totalul personalului muncitor la sfirşitul anului 1984 a fost de 39 la sută; în anul­ 1984 economia naţio­nală a primit 2695 mii muncitori calificaţi , prin­ învăţămîntul profesional, tehnic şi liceal de specialitate şi prin cursuri de calificare in întreprinderi. în acelaşi timp au fost pregătiţi prin învăţămîntul superior 37 mii ingineri, economişti, ca­dre didactice, medicale şi de altă spe­cialitate. La 1 august 1984 s-a încheiat acţiunea de majorare a retribuţiilor tuturor cate­goriilor de personal muncitor. Concomi­tent cu aceasta a avut, loc majorarea spo­rului pentru vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate, a cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor mun­cii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, a cotelor de constituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite, precum şi pentru stimularea exportului. Veniturile băneşti obţinute de populaţie de la sectorul socialist în anul 1984 au fost de 361,4 miliarde lei, cu 18,8 miliarde lei mai mari decit în anul precedent. Fondul de retribuire a personalului mun­citor a fost de 267,7 miliarde lei, cu 6,1 la sută mai mare faţă de 1983, iar retri­buţia medic nominală a personalului muncitor a ajuns la finele anului la 2925 lei. In acelaşi timp, înfăptuindu-se cu fer­mitate politica de stabilitate a preţurilor s-a realizat un indice al evoluţiei preţu­rilor şi tarifelor serviciilor sub nivelul planificat cu circa 2 la sută, acesta rămî­­nlnd practic la nivelul anului 1983. Mă­surile pentru aplicarea programului de majorare a retribuţiilor personalului muncitor şi evoluţia planificată a preţu­rilor au asigurat o creştere a retribuţiei reale de 6 la sută comparativ cu 1980. Veniturile băneşti ale ţărănimii, obţi­nute din munca în cooperativele agricole de producţie şi din vînzarea către unită­ţile socialiste a produselor agroalimen­­tare,au fost în anul 1984 de 21,4 miliarde lei, cu 2,9 la sută mai mari comparativ cu anul precedent. Veniturile reale ale ţărănimii, calculate pe o persoană activă, au sporit în anul 1984 cu peste II la sută faţă de anul 1930. Au sporit, în continuare, fondurile des­tinate finanţării acţiunilor social-cultu­­rale. In anul 1984 volumul total al acestor fonduri alocate de la bugetul de stat, din fondurile pentru acţiuni sociale, consti­tuite la dispoziţia unităţilor economice în cadrul aplicării noului mecanism econo­­mico-financiar, din fondurile pentru ac­ţiuni social-culturale ale organizaţiilor cooperatiste, precum şi din veniturile proprii ale altor unităţi au­ însumat 100,4 miliarde lei, revenind in medie pe un locuitor 4438 lei anual. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea acţiunilor social-culturale în anul 1984 au fost de 86,8 miliarde lei, cu, 5,2 la sută­ mai mari faţă de 1983. începînd cu­ data de 1 august 1984, au fost majorate toate categoriile de pensii. La finele anului 1984, pensia medie de asigurări sociale, de stat pentru limită de vîrstă si vechime integrală in muncă a fost de 1766 lei. Desfacerile de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerţului socialist au fost de 272,2 miliarde lei, cu 4,8 la sută mai mari decit în anul 1983. In cadrul aces­tora 148.5 miliarde lei au reprezentat mărfurile alimentare şi 123.7 miliarde lei mărfurile nealimentare. La acoperirea Cerinţelor de consum ale populaţiei. În­deosebi în oraşe şi centre muncitoreşti, o contribuţie au, adus-o şi desfacerile de produse agroalimentare de către produ­cători pe piaţa ţărănească unde preţurile au fost mai mici cu 12,1 la sută faţă de anul 1983. Volumul serviciilor prestate în plată populaţiei de unităţile socialiste — inclu­siv din activitatea de transport şi gospo­dărie comunală — a fost de 57,1 miliarde lei. A continuat să se extindă şi să se diversifice gama serviciilor, asigurîndu-se satisfacerea mai bună a cerinţelor populaţiei. învăţămîntul de toate gradele a conti­nuat să se dezvolte şi să se perfecţioneze. Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a conţinutului procesului instructiv-educa­­tiv, s-au lărgit şi diversificat formele de integrare a învăţămîntului cu producţia şi cercetarea, ceea ce a contribuit la creş­terea nivelului de calificare şi pregătire a cadrelor. In anul de învăţămînt 1984/1985 frecventează şcolile de toate gradele 5,6 milioane copii preşcolari, elevi şi studenţi, ceea ce reprezintă un sfert din populaţia ţării. In anul 1984 s-au dat în folosinţă 612 săli de clasă, 3862 locuri in internate, 14270 mp spatii pentru învăţămîntul superior şi 1100 locuri în cămine studenţeşti, care au con­dus la dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţămîntului. Au continuat să se amplifice şi să se diversifice activităţile în domeniul cul­turii şi artei. In anul 1984 s-au realizat 28 filme artistice de lung metraj, 393 filme documentare, ştiinţifice şi artistice de scurt metraj. Au fost editate 3214 le să ajungă la termenele prevăzute şi în bune condiţiuni la beneficiarii externi. Volumul importului in anul 1984 a fost de 160,8 miliarde lei. Creşterea excesivă a importului faţa de anul 1983 este ne­­justificată şi se datorează, in principal, neincadrării în consumurile planificate­­de materii prime, materiale, combustibili şi energie, tendinţei de sporire in continuare a autoconsumului iin unele sectoare, nea­­plicării cu fermitate de către ministere, centrale şi întreprinderi a programelor stabilite pentru folosirea în mai mare măsură a resurselor din ţară în acoperi­rea necesarului­ trai al populaţiei titluri de cărţi şi broşuri intr-urn tiraj­ de 64,3 milioane­ exemplare şi au apărut 491 titluri de ziare si reviste intr-un tiraj anual de 1386 milioane exemplare. Au fost date în folosinţă noi unităţi spitaliceşti cu 7030 paturi, 17 dispensare­­policlinici, din care 12 cuplate cu spitale şi­­5 independente, precum şi 15 dispen­sare medicale, care, alături de alte­ dotări au contribuit la dezvoltarea bazei mate­riale a ocrotirii sănătăţii populaţiei. Nu­mărul paturilor de asistenţă medicală a ajuns în anul 1984 la 211,8 mii, revenind 9,4 paturi la 1000 locuitori.. Asistenţa me­dicală, a populaţiei a fost asigurată de 46­3 mii medici, din care 7,3 mii ,stoma­tologi, revenind 489 locuitori la un medic, precum şi de 132,6 mii cadre sanitare medii. A sporit dotarea tehnico-edilitară a localităţilor prin extinderea reţelelor oră­şeneşti de distribuţie a apei cu peste 440 km şi a reţelei de­­canalizare cu circa 460 km. A continuat procesul de sistematizare a oraşelor şi comunelor, intensificindu-se preocupările pentru buna gospodărire­, şi înfrumuseţare a localităţilor patriei. Condiţiile de locuit, ale populaţiei s-au îmbunătăţit prin darea in folosinţă a unui număr de 131,9 mii locuinţe, din care 1­22,5 mii apartamente din fondurile statului şi organizaţiilor cooperatiste, precum şi a 9,9 mii locuri in­ cămine pen­tru nef­amilişti. Realizările obţinute în dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării în anul 1984, rod al eforturilor depuse de oamenii muncii constituie o bază trainică pentru anul 1985 şi înfăptuirea hotăririlor Congresului al XlIX-lea, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului,­­tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pentru trecerea, la o calitate superioară a activităţii econo­mice şi sociale, dezvoltarea şi moderniza­rea în­ continuare a economiei naţionale, ridicarea bunăstării întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale. Se impun acţiuni ferme pen­tru valorificarea cit mai deplină a puter­nicului, potenţial productiv de care dis­pune ţara noastră, în condiţiile adîncirii procesului de dezvoltare intensivă a eco­nomiei, de realizare a unei eficiente cit mai înalte în toate sectoarele. In centrul activităţii tuturor unităţilor trebuie să stea îndeplinirea riguroasă a­­obligaţiilor ce le revin în cadrul diviziunii sociale a muncii, stabilite potrivit planului naţio­nal unic în concordantă cu cerinţele de ansamblu ale dezvoltării economico-so­­ciale. In ministere, centrale şi întreprin­deri se impune să se­ acţioneze cu fermi­tate pentru realizarea planului­ la toţi in­dicatorii, respectarea disciplinei de plan, întărirea controlului asupra producţiei fizice, de la contractare, pregătire tehno­logică, lansarea în fabricaţie, asigurarea aprovizionării şi forţei de muncă, buna la expedierea produselor la export şi intern. O atenţie deosebită trebuie acordată înfăptuirii riguroase a prevederilor pro­gramelor speciale de importanţă naţio­nală privind dezvoltarea mai puternică a industriei, a bazei energetice şi de materii prime, îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea, consu­murilor şi valorificarea superioară a ma­teriilor prime, materialelor, combustibili­lor şi energiei, intensificarea recuperării materialelor refolosibile, diminuarea cos­turilor de producţie şi îndeosebi, a chel­tuielilor materiale, creşterea mai accen­tuată a productivităţii muncii şi perfecţio­narea şi organizarea muncii, a eficienţei şi rentabilităţii în toate unităţile indus­triale­ în agricultură eforturile ţărănimii tre­buie concentrate pentru indeplinirea pre­vederilor programului naţional privind asigurarea unor recolte agricole sigure şi stabile şi realizarea în anul 1985 a unei producţii vegetale şi animale superioare faţă de 1984. Toţi factorii de răspundere din agricultură trebuie să acţioneze mai energic pentru efectuarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor, atît în cultura plantelor, cit şi in zootehnie. Participarea tot mai activă a României la schimbul de valori pe plan mondial impune situarea în centrul activităţii fac­torilor de răspundere din întreprinderi, ministere, centrale şi din comerţ exterior pentru realizarea cu prioritate a, produc­ţiei de export, reducerea substanţială a importurilor, asigurindu-se respectarea echilibrului planificat al balanţei comer­ciale şi de plăţi externe. Este necesar ca toate colectivele de oa­meni ai muncii, consiliile de conducere, adunările generale, Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospo­dăririi Fondurilor Fixe, Ministerul Comer­ţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerul Finanţelor şi celelalte ministere şi organe centrale, pre­cum şi guvernul să acţioneze cu toată răspunderea pentru realizarea integrală a planului naţional, unic pe anul 1985 şi a angajamentelor asumate prin chemările la întrecerea socialistă, asigurarea unei eficiente ridicate in toate sectoarele de activitate, cerinţă obligatorie pentru apli­carea principiilor noului mecanism eco­­nomico-financiar, pentru creşterea pu­ternică a venitului naţional, a avuţiei so­cialiste şi pe această bază, asigurarea mij­loacelor necesare dezvoltării economico­­sociale şi înfăptuirii măsurilor stabilite privind ridicarea nivelului de bunăstare a oamenilor muncii — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Puternic angajaţi in infăptuirea hotă­ririlor adoptate de Congresul al XIII-lea al partidului, clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi cetăţenii patriei, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său ge­neral, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor acţiona în deplină unitate, cu spirit, de înaltă răspundere şi disciplină pentru realizarea exemplară a planului pe anul 1985 şi a cincinalului 1931—1985, asigurînd astfel înaintarea fer­mă a ţării noastre pe calea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. I. Industrie C­OMUNICAT cu privire la indeplinirea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1984 III. Transporturi și telecomunicații CONSILIUL SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE CONSILIUL DE MINIȘTRI COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII DIRECȚIA CENTRALĂ DE STATISTICA U.M. Realizări 1984 Irt % față de realizări 1983 Energie electrică din care : mld. kWh 71,6 101,9 — pe bază de cărbune mld. kWh 21,4 107,9 Cărbune net 4', mii tone 44 279,6 99,5 — Huilă (inclusiv antracit) , mii tone 8 458,1 108,3 — Huilă cocsificabilă ,0 mii tone 2 903,0 no,9 — Lignit şi cărbune brun A Cocs metalurgic mii tone 35 821,4 97,5 mii tone 4 848,8 113,6 Ţiţei extras Gaz metan utilizabil, inclusiv gaze libere mii tone IX 452,9 98,8 mld. foc 33,3 102,2 Oţel mii tone 14 436,7 114,6 Laminate finite pline din oţel mii tone 10 329,4 112,5 Ţevi din otel mii tone 1 507,3 106,8 Aluminiu primar şi aliaje din aluminiu Mijloace de automatizare electroteh­mii tone 244,0 109,3 nice şi electronice şi tehnică de calcul Transformatoare electrice de 0,25 kVA mid. Iei 9,7 118,7 şi peste Produse ale industriei de mecanică fină şi optică, echipamente şi elemente mii kVA 11 600,0 128,0 hidraulice şi pneumatice Maşini-unelte pentru aşchierea mid. lei 12,4 120,0 metalelor mid. lei 8,8 110,1 Utilaj petrolier Tractoare (inclusiv CKD şi seturi mii. lei 5 833,0 106,8 de piese) buc. 86 703 104,8 Autoturisme de oraş Autocamioane, autotractoare bue. 107 208 339,4 şi autobasculante hue. 16 485 104,0 Rulmenţi ş­i îngrăşăminte chimice (100% mii buc. 113 312 104,2 substanţă activă) mii tone 3 072,7 105,5 Fibre si fire artificiale si sintetice mii tone 281,3 >19,4 Cauciuc sintetic­.... J . mii tone. . ...i I, 159,3 i 882,4 108,3 Anvelope auto, tractor, avion . , ntii buc. ,10,0-Ciment (echiv. 80% clincher) mii tant...« t n 1 14 016,1 i 16 712,7 ;op.3. • Mobilier din lemn ' '"'V i i» Celuloză și serpijfcli­dza";_ j î*S-v. Medioarhertte pehtru uz uman ^ •mii. lei s.; i.-t-ci 98,6 tMiniltt»#» ! 596,4 105,6 Imik lei .•?)* 4 609,2 110,7 Televizoare mii buc. 106,3 104,2 Ţesături mii. mp I 071,0 96,6 Tricotaje mii. buc. 340,0 100,2 Confecţii textile mii. lei 41 249,6 110,8 încălţăminte mii. per. 114,9 101,2 Carne şi preparate din carne mii tone 1 902,5 103,0 Peşte lapte de consum jr.1­mii tone 253,4 101,0 mii hl. 5 806,4 101,2 unt mii tone 48,7 104,2 Brinzeturi mii tone 95,8 120,9 Zahăr mii tone 805,5 145,0 Conserve de legume și fructe mii tone 490,3 109,7 Vin brut mii hl. 10 038,3 105,8 II. Agricultura, silvicultura şi gospodărirea apelor In agricultură, a doua ramură de bază a economiei naţionale, s-au obţinut reali­zări importante în îndeplinirea programe­lor speciale pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. La cereale boabe producţia din anul 1984 a fost de 1642 kg pe locuitor , deşi au fost condiţii grele în toamnă şi primăvară, determinate de se­ceta prelungită, s-a realizat cea mai mare producţie din istoria României la cereale boabe, sfeclă, de zahăr, floarea-soarelui şi răpită, cartofi­ de toamnă şi legume de gimp. Au sporit efectivele de animale, producţia de carne, lapte şi alte produse annimaliere. Baza­­tehnico-materiala a agriculturii,s-a dezvoltat prin dotarea cu 18,4 mii trac­toare agricole, 4,8 mii combine autopro­ V. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi introducerea progresului tehnic Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, au adus o contribuţie deose­bită la Întreaga dezvoltare­­economico­­socială a ţării, avînd un rol tot mai im­portant în modernizarea bazei tehnico­­materiale a economiei, creşterea produc­ţiei industriale şi agricole, perfecţionarea activităţii economice şi sociale. Prin apli­carea rezultatelor cercetării ştiinţifice naţionale în anul 1984 s-a­ asigurat intro­ducerea a 1­400 şi respectiv extinderea a încă 1125 procedee tehnologice avan­sate cu un aport substanţial la valorifi­carea superioară a materiilor prime, la reducerea consumurilor materiale şi energetice, îndeosebi in ramurile chimie, metalurgie, construcţii de maşini, elec­trotehnică şi electronică, extractivă, ma­teriale de construcţii, industrie uşoară , s-au asigurat astfel pe concepţie proprie peste 95 la sută din tehnologiile necesare realizării obiectivelor de investiţii. Intro­ducerea noilor tehnologii şi a celor 370 sisteme de mecanizare şi automatizare au contribuit cu circa 50 la sută la creş­terea productivităţii muncii în industria republicană. In anul 1984 au fost realizate şi intro­duse în­ producţie un număr de 3 450 ti­puri de maşini, utilaje, aparate şi insta­laţii noi şi modernizate cu caracteristici superioare, 890 noi materiale şi bunuri de consum. Ca urmare ponderea produselor noi şi modernizate puse în fabricaţie de la începutul cincinalului,­ în producţia marfă realizată în 1984 în ramurile pre­lucrătoare ale industriei republicane, a reprezentat 39 la sută. Circa 4/5 din ca­pacitatea unităţilor de cercetare ştiinţifi­că şi dezvoltare tehnologică au fost con­centrate pe obiectivele ce decurg din pro­gramele speciale aprobate. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi In­ginerie tehnologică a fost concentrată pe dezvoltarea producţiei ramurilor de vîrf, îndeosebi în domeniul energeticii nu­cleare, industriei aeronautice, chimiei polimerilor şi a sintezelor fine. S-a ac­ţionat cu fermitate pentru realizarea pro­gramelor de automatizare, electronizare şi robotizare a proceselor de producţie. De asemenea, a continuat acţiunea de ti­pizare şi standardizare a produselor şi tehnologiilor, în special la oţelurile alia­te şi la materialele de construcţii, cu efecte pozitive asupra creşterii produc­tivităţii, reducerii costurilor de pro­ducţie şi îmbunătăţirii aprovizionării teh­nico-materiale a sectoarelor productive. In agricultură cercetarea ştiinţifică şi-a adus o contribuţie importantă la spori­rea potenţialului productiv al solului, crearea de noi soiuri de seminţe şi plan­te de mare randament, mai rezistente şi cu durată de maturizare mai scurtă, rase de animale cu potenţial productiv ridi­cat, noi tehnologii de furajare a anima­lelor. Au fost continuate şi dezvoltate cerce­tările fundamentale de perspectivă în chimie, fizică, biologie, matematică, me­dicină, ştiinţele economice şi social-poli­­tice. O atenţie deosebită a fost acordată dez­voltării producţiei în unităţile de cerce­tare în scopul satisfacerii în mai mare măsură a necesarului economiei naţiona­le de produse şi materiale de înaltă teh­nicitate ; producţia marfă realizată in anul 1984 cu aportul unităţilor de cerce­tare ştiinţifică şi inginerie tehnologică a sporit cu 24 la sută față de anul prece­dent. . VI. Relaţii economice externe Volumul total al comerţului exterior în anul 1984 a fost de 388,9 miliarde lei. S-au dezvoltat şi diversificat în conti­nuare relaţiile comerciale şi de coope­rare în producţie cu ţările socialiste; s-au extins relaţiile cu ţările membre ale C.A.E.R. în cadrul programelor speciale de colaborare pe termen lung. în acelaşi timp, s-au amplificat relaţiile economice şi tehnico-ştiinţifice cu ţările în curs de dezvoltare, cu celelalte state ale lumii. Volumul exportului in anul 1984 a fost de 228,1 miliarde lei, crescînd ponderea mărfurilor cu grad ridicat de prelucrare — maşini, utilaje şi mijloace de trans­port, produse chimice şi mărfuri indus­triale de larg consum — care s-a ridicat la 58 la sută din total. încasările valutare din turismul inter­naţional în anul 1984 au crescut cu 7,2 la sută faţă de anul precedent, numărul tu­riştilor care ne-au vizitat ţara ridicîn­­du-se la 6,6 milioane persoane. Activitatea de comerţ exterior desfă­şurată în anul 1984 a condus la un sold excedentar al balanţei comerciale de 3,1 miliarde dolari, asigurîndu-se achitarea unei părţi însemnate din datoria ex­ternă. Cu toate că volumul exportului a cres­cut faţă de anul precedent cu 16,5 la sută, prevederile de plan nu au fost în­deplinite integral datorită deficienţelor ce s-au manifestat in activitatea ministere­lor, centralelor şi întreprinderilor, care nu au lansat in fabricaţie cu prioritate producţia pentru export şi nu s-au pre­ocupat în măsură suficientă pentru pre­gătirea şi derularea acesteia. Ministerul Comerţului­ Exterior şi Co­operării Economice Internaţionale şi ce­lelalte ministere nu au urmărit în mod IV. Investiţii Investiţiile în anul 1984 — în valoare de 244,7 miliarde lei, respectiv cu 6,1 la sută mai mari faţă de anul precedent — au fost repartizate pe principalele ramuri astfel : 50 la sută industria, 18 la sută agricultura, silvicultura şi economia ape­lor, 12 la sută transporturile şi telecomu­nicaţiile, 12 la su­tă locuinţele şi gospo­dăria comunală. Au fost date în exploa­tare integral sau parţial 448 capacităţi de producţie industriale şi agrozootehni­ce importante, îndeosebi în industria ex­tractivă şi energetică, industria chimică, construcţiile de maşini şi industria ali­mentară, precum şi sisteme de irigaţii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, com­plexe de creştere şi ingrăşare a anima­lelor. In anul 1984 a fost inaugurat Ca­nalul Dunăre-Marea Neagră în lungime de 64,2 krh, prin care se reduce distanţa de transport pe apă dintre Cernavodă şi Constanţa cu aproape 400 km. Fondurile fixe puse în funcţiune în anul 1984 din fondurile statului însumea­ză 223,2 miliarde lei. Planul de investiţii şi de punere în funcţiune de noi capacităţi în anul 1984 nu a fost realizat integral. Nu au fost puse în funcţiune unele obiective impor­tante de investiţii cu efecte nefavorabile asupra realizării planului la producţie şi export. Guvernul nu a luat toate măsu­rile necesare pentru ca ministerele, cele­lalte organe centrale şi­ locale să acţio­neze pentru pregătirea in bune condi­­ţiuni a investiţiilor, asigurarea documen­taţiei şi utilajelor şi organizarea în mod corespunzător a lucrărilor pe şantiere. Pagina a 3~a — 1 februarie 1985

Next