România Liberă, mai 1985 (Anul 43, nr. 12595-12620)

1985-05-01 / nr. 12595

.....­.............. 1 ..... ■----:-----------------------— ' ’ : ' .......~..................... n Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIII Nr. 12595 Miercuri MAI 1985 8 pagini 1 leu immh UMMEi întregului popor In mul pmiDiiv al smmmi sau mmi, mmm nicolae ceaeșescl/l DeSsea d® Clara - Cvact ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU, ieri a avut loc în Capitală ZILEI DE 1 MAI Tovarâşul Nicolae Ceauşescu, secretar general I Partidului Comunist Român, preşedintele Republc­­ii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, eilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statu­ii au participat, marţi după-amiaza, la adunarea sctivă consacrată Zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii iternaţionale a celor ce muncesc. Intr-o impresionantă unitate şi vibrantă trăire patriotică, toţi fiii ţării au adus d­in această zi de scumpă sărbătoare,, de stră­lucit bilanţ al marilor împli­niri, al istoricelor, izbînzi în edificarea noii orînduiri — pri­nosul lor de caldă recunoştinţă eroicului nostru partid comu­nist,­ continuatorul celor mai înaintate tradiţii ale luptei re­voluţionare duse de poporul român, forţa politică conducă­toare a societăţii, inima puter­nică, veşnic tinărâ a naţiunii, în acelaşi timp, ei şi-au îndrep­tat gîndurile pline de dragoste şi stimă spre conducătorul iubit, tovarăşul Nicolae­­ Ceauşescu, care şi-a dedicat întreaga via­ţă,­­ gîndirea , şi fapta revolu­ţionară cauzei nobile a parti­dului, patriei şi poporului, bi­nelui şi fericirii naţiunii, înflo­ririi continue a României, în deplină libertate şi indepen­denţă, triumfului idealurilor socialismului­ şi păcii. Aceste înalte ginduri şi sim­ţăminte şi-au găsit o vie şi pregnantă expresie în primirea însufleţită făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu , de miile , de bucureşteni prezenţi in Parcul Tineretului, care au aclamat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pen­tru patria noastră socialistă, pentru minunatul ei popor, con­structor victorios al socialismu­lui. Coruri reunite au intonat atît de îndrăgitul cîntec „Par­tidul — Ceauşescu — România“. Cu adincă emoţie, pionieri şi şoimi ai patriei, tineri şi tine­re s-au apropiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu, oferindu-le cu afecţiune buchete de fiori. Aceeaşi atmosferă entuziastă domnea şi in Palatul Sporturilor şi Culturii, care a găzduit adu­narea festivă. In uralele şi ovaţiile celor prezenţi la adunare, in prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Constantin Dăscălescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Livia Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Alexandrina Găinuşe, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Con­stantin Olteanu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Şte­fan Andrei, Ştefan Bircea, Nicu Ceauşescu, Gheorghe David, Pe­tru Enache, Mihai Gore, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mu­­reşan, Tudor Postelnicu, Ion Radu, Ion Stoian, Ioan Totu, Ion Ursu, Richard Winter, Sil­viu Curticeanu, Constantin Radu. In prezidiu au luat loc, de (Continuare in pag. a 3-a) OMAGIU întiiul de Mai, marea sărbă­toare muncitorească şi româ­nească a fost şi este, prin tra­diţie, o zi de referinţă şi, nu de puţine ori, o zi pentru istorie. „Privite în timp — arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — manifestările muncitoreşti prilejuite an de an in ţara noastră de sărbătorirea zilei de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroică a proletariatu­lui român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sate, pină la victoria revoluţiei socialiste şi edifica­rea cu succes a noii orinduiri in România". Sărbătorescul popas de astăzi ne îndeamnă să evocăm, cu mintea şi cu inima, aceste ja­loane, profilate asemeni unor etern­ dăinuitoare propile, pe orizontul istoriei noastre con­temporane. Două dintre ele se cuvin amintite cu precădere. Ele ne vorbesc, prin realităţile unor fapte eroice, despre con­tinuitatea tradiţiilor de luptă revoluţionară ale­­clasei munci­toare, ale partidului comunist, despre consecvenţa cu care partidul­­şi poporul nostru au acţionat pentru împlinirea su­premelor idealuri ale libertăţii, independenţei patriei şi uni­tăţii poporului. 1 Mai 1939 — Marea demon­straţie antifascistă şi­­ antirăz­boinică de la Bucureşti, una dintre primele acţiuni antifas­ciste de masă de o asemenea amploare din Europa, la a că­rei organizare şi desfăşurare tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut o contribuţie hotărîtoare, moment memorabil, cu o pro­fundă semnificaţie şi cu un larg ecou intern şi internaţional. 1 Mai 1945 — Primul 1 Mai liber, mom­ent pe care Mih­ail Sadoveanu îl definea atunci cu cuvintele „ziua libertăţii mun­­citorilor cu braţul şi cu mintea, ziuă pîinii pentru toţi, a bucu­riei de a trăi in pace“. „Bucuria de a trăi in pace“ avea să fie cu greu cucerită şi trainic, asigurată peste cîteva zile doar, prin marea victorie a coaliţiei antifasciste, de la 9 Mai 1945 — dată de la care se, împlinesc 40 de ani — in obţinerea căreia România şi-a dat­ uriaşul său tribut de singe Şi efort material. După ,acest „prim­­ Mai­ lib­her“ aveau să urmeze celelalte pină astăzi, într-o ascensională, neîntreruptă succesiune, uimind ritmul impetuos al însăşi reali­zării operei nepereche în care am­ fost şi suntem implicaţi : edificarea conştientă a noii is­torii româneşti, socialiste, fie­care ! Mai fiind — spunea, tot tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „o nouă treaptă pe care po­porul nostru, liber şi stăpîn pe destinele sale o urcă pe dru­mul­ progresului, al bunăstării şi fericirii“, în suita acestor sărbători ale muncii avînd fiecare propria sa identitate, determinată, de realităţile majore ale momen­tului, ce atribute inconfunda­­bile alcătuiesc, profilul întiiu­­lui de Mai al anului 1985 ? Sărbătorirea zilei de 1 Mai anul acesta se situează sub semnul Congresului al XIII- lea al partidului, moment de importanţă cardinală, în viaţii partidului şi poporului nostru, în dezvoltarea economico-so­­cială a patriei, în făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare­a Româ­niei spre comunism. Semnificaţia deosebită a Zi­lei Muncii este puternic ampli­ficată şi de aniversarea tute­lară a acestui an : două decenii de­ la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de la venirea la cifra a partidului şi a ţării­ a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, marele ctitor al It­amahiei moderne, socialiste, vizionarul inspirator şi strateg al tuturor victoriilor poporului nostru in construirea grandio­sului edificiu al­ patriei de as­tăzi şi de miine. In Raportul prezentat înaltului forum al comuniştilor din iulie 1965 secretarul general al partidului spunea o remarcabilă capaci­tate de­­ anticipare — că acel congres „va rămine înscris cu litere de aur în istoria Româ­niei“. Realitatea­­ a confirmat întru totul aceste cuvinte care pot fi privite astăzi şi ca un emoţionant legămînt faţă de ţară al celui pe care îl numim cu infinită dragoste cel mai iubit fiu al ţării , un legămînt respectat şi îndeplinit întocmai cu inegalabil devotament, cu neasemuită fidelitate. Congre­sul al IX-lea a rămas, în ade­văr, înscris în­ istoria naţională cu liti.ro de aur . Congresul a inaugurat, la rîndul său, o epocă de aur — Epoca Nicolae Ceauşescu —­epoca celor mai însemnate şi mai cutezătoare realizări din­ întreaga, existenţă a poporului, nostru. . Chemat• să cinestească, şi­ să . celebreze, prin însăşi raţiunea sa, de a fi munca, Intîiul de Mai ne­ regăseşte şi ne uneşte în­­ acest ■ înălţător elogiu sărbă- Borîs Buzilă (Continuare in pag. a 4-a) naumsei ISSIfiSSStSStJI! UN VIITOR DE AUR SUB STEAUA COMUNISTĂ Sărbătoreşte ţara izvoarele luminii Spre lauda acestui popor se naşte cumtul şi ale libertăţii­ şi demnităţii noastre şi spre cinstirea ţării se naşte­ acest poem, ce-şi au in­­tmca rostul şi se-mplinesc prin muncă A fi in demnitate, spre muncă şi-nalţare sub falduri de stindarde roş-galbene-albastre, acesta ne e rostul, un rost frumos, suprem. In Mai, cind veşnicia in cîntec urcă liber spre lauda acelor ce fac din munca lor belşug şi bunăstare, sărbătorim, prieteni şi iniinile şi fruntea acestui brav popor. Ne ctitorim prezentul cum l-au visat eroii ce ni-i purtăm un singe, trecindu-ni-i in gind spre slava lor, prin muncă, se naşte viitorul sinter­ azi mai aproape de el ca orişicind. Căci doar prin munca noastră le-am făurit pe toate Un viitor de aur, sub steaua comunistă şi-n cintec de le trecem o facem spre-a slăvi gindit cu mintea noastră şi devenit Program o epocă de aur - Epoca Ceauşescu cu gîndul şi cu fapta noi chip şi trup ii da-vom cind a munci, inseamnă­ a fi şi-a veşnici, cum fructe de lumină dau florile pe ram . Şi-n ceas de sărbătoare, acum in Mai, cind munca izvor e de lumină, de pace şi progres,­­ un jurămint să facem cu neamul şi cu fora de-a ne ‘nălţa pe drumul pe care l-am ales. .... Un drum ce-nainteazâ acum, fărâ-ncetare, prin muncă şi prin forţa acestui brav popor. Ca intr-o sărbătoare se-nalţă România in pace şi dreptate, spre comunism în zbor ! Dan Rotaru

Next