România Liberă, iunie 1985 (Anul 43, nr. 12621-12645)

1985-06-01 / nr. 12621

. Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa dum­neavoastră, tuturor participanţilor la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii şi celorlalte sectoare de activitate, in numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al m­eu personal, un salut revoluţionar, călduros, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze şi urale puternice ; se scandează : „Ceauşescu — P.C.R. !“, Ceauşescu şi poporul !“). Plenara a dezbătut pe larg — în plen şi în secţiuni — problemele privind dezvol­tarea agriculturii, industriei alimentare, silviculturii, gospodăririi apelor, ale în­deplinirii in cele mai bune condiţiuni a planului pe 1985, asigurînd astfel ca, şi în agricultură să realizăm actualul cinci­nal cu rezultate cit mai bune şi să crească contribuţia acestui important sector al economiei naţionale la dezvoltarea gene­rală a patriei noastre, la ridicarea bună­stării materiale şi spirituale a poporului. (Aplauze şi urale îndelungate , se scan­dează : „Ceauşescu şi po­porul !“, „Ceauşescu — P.C.R. !“). După cum am­ fost informat, precum şi din cele ce am ascultat astăzi, — discu­ţiile din plenară au cuprins un cerc larg de probleme. S-a făcut un schimb mul­tilateral de păreri, s-au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în diferite unităţi — atît în cooperativele agricole de producţie, cit şi în întreprinderile agricole de stat , precum şi în alte sectoare; în acelaşi timp, s-au formulat o serie de critici îndreptăţite ; unii tovarăşi au luat şi o poziţie autocritică faţă de o serie de lipsuri, de unele neajunsuri ce s-au mai manifestat în activitatea unor unităţi, în diferite domenii ale muncii din agricul­tură, în general, in cadrul discuţiilor — mai cu seamă în secţiuni, — s-au prezen­tat numeroase propuneri cu privire la îmbunătăţirea activităţii. Urmează ca organele corespunzătoare — agricole, de partid şi de stat — să analizeze toate aceste propuneri şi să treacă la soluţio­narea lor, in vederea înlăturării unor lipsuri şi efectii condiţiunilor pentru desfăşurarea in cele mai bune condiţiuni a activităţii din toate domeniile. Este adevărat că, pe lingă numărul mare de propuneri foarte bune, s-au for­mulat — după cite am fost informat — şi unele propuneri, care, de la început, sunt greu de acceptat. Spre exemplu, am fost informat că, chiar in dimineaţa de astăzi, un tovarăş a prezentat o propu­nere cu privire la restringerea suprafe­ţei agricole din unităţile consiliului agro­industrial pe care îl reprezenta. Unii tovarăşi, pornind de la necesitatea cointeresării materiale mai buine, sau in numele mai bunei cointeresări materiale — în loc să înţeleagă bine sensul poli­ticii generale a partidului şi a statului nostru privind cointeresarea materială — au prezentat, în secţiuni, unele propuneri cu privire la modificarea preţurilor la unele produse agricole. Mă refer numai la aceaste două probleme — deşi s-au mai formatat şi alte propuneri ce nu pot fi reţinute şi care nu corespund liniei ge­nerale de dezvoltare a agriculturii noas­tre, de înfăptuire a noii revoluţii agrare. Voi reveni asupra acestor două pro­bleme pe care le-am menţionat, ceva mai tirziu. Am ţinut insă de la început să mă refer la acest grup de propuneri, pentru că, consider că plenara Consiliu­lui Naţional al Agriculturii şi celorlalte ramuri de activitate, trebuie ca, în dezba­terea problemelor şi in hotăririle pe care le adoptă, să pornească în mod ferm de la hotăririle Congresului al XlII-Iea al partidului, care au pus în centrul activi­tăţii dezvoltarea intensivă a întregii eco­nomii, deci şi a agriculturii noastre. Dez­voltarea Intensivă, înfăptuirea noii revo­luţii agrare presupune o agricultură de înaltă productivitate, realizarea măsurilor­ pe care le-am discutat, atît la Congres, cit şi la Consfătuirea ce a avut loc ime­diat după Congres, cu privire la obţine­rea unor recolte bogate, care reprezintă singura cale pentru a asigura creşterea veniturilor reale ale cooperatorilor, ale oamenilor muncii, dezvoltarea generală a patriei noastre. (Aplauze puternice, pre­lungite). Din discuţiile care au avut loc, s-a desprins că, in întreaga ţară, lucrările agricole din primăvara acestui an — deşi au avut Ioc in condiţii ceva mai grele — s-au încheiat in bune condiţiuni, ca culturile se prezintă, în general, bine. Există posibilitatea să asigurăm o recoltă bună, aşa cum s-au angajat toţi oamenii muncii din agricultură la Congresul al XIXX-lea, la consfătuirea din decembrie pe problemele agriculturii. Am vizitat recent unele unităţi agricole din două judeţe, am putut vedea situaţia culturilor dintr-un număr important de judeţe. De aceea, consider că ceea ce s-a spus in plenară şi în secţiuni repre­zintă realitatea şi că, intr-adevăr, deşi nu am avut condiţii prea bune pentru lucră­rile agricole — o iarnă grea şi prelungită — totuşi, datorită muncii desfăşurate de cooperatori, de toţi oamenii muncii din agricultură, de specialişti, precum şi pe baza aplicării hotărite a cuno­ştinţelor ştiinţei agricole, a noilor tehnologii, există posibilitatea să obţinem o recoltă bună in acest an. Este adevărat că nu suntem­ nici la ju­mătatea anului , dar recolta de vară, de păioase, trebuie să înceapă a fi strinsă peste 2—3 săptămini. cel mult , legumele şi altele deja au început să fie strinse. Culturile de toamnă se prezintă in aşa fel incit, îngrijite in mod corespunzător, vor asigura recolte bune. Iată de ce aş dori, ca — la plenară — să adresez cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii din agricultură şi urarea de a lucra cu toate forţele, cu un elan revolu­ţionar şi mai puternic, in vederea obţi­nerii unor recolte bune în acest an ! (Aplauze şi urale puternice ; se scan­dează „Ceauşescu şi poporul !“) Pornind de la situaţia existentă, este necesar să fie luate toate măsurile în ve­derea terminării in cel mai scurt timp a pregătirilor pentru stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei de vară, în ple­nară şi în secţiuni, s-au discutat aceste probleme. S-au subliniat insă şi unele rămâneri în urmă, precum şi lipsuri in asigurarea completă a pieselor de schimb pentru repararea la timp a maşinilor, în cursul stringerii recoltei. Consider că este necesar să fie luate toate măsurile ca, în ur­mătoarele zile să se asigure rezolvarea în întregime a problemelor, a pieselor de schimb, a tot ce este necesar pentru re­pararea şi întreţinerea, pe timpul recol­tării, a tractoarelor şi combinelor, a ma­şinilor agricole în general. Trebuie să facem in aşa fel incit an­gajamentele care s-au luat, precum şi prevederile planului de a strînge recolta de orz in 3—4 zile lucrătoare şi pe cea de griu in 8—10 zile, să fie respectate in întregime. Să nu se mai repete, sub nici un motiv, situaţia din 1984, când, în unele judeţe, într-o serie de unităţi, s-a prelun­git cu totul nejustificat recoltarea — pină la 30 de zile — ceea ce­ a dus la o diminuare foarte mare a recoltei. Cred că nu este nevoie să mă opresc mai mult asupra acestor probleme. Rog toate uni­tăţile agricole, toate comitetele judeţene, organele agricole să ia măsuri hotărite, să facă pregătirile corespunzătoare, să asigure mecanizatori, tot ce este necesar pentru a se lucra zi şi noapte. Nu întîm­­plător am spus „zi şi noapte“, pentru că trebuie să se folosească întreaga zi, pinâ la ultimul minut bun pentru strinsul re­coltei, iar noaptea să se repare şi să se facă lucrările de întreţinere a maşinilor şi tractoarelor, incit ziua să poată lucra din plin, în afară de faptul că, pe măsura stringerii recoltei, trebuie imediat, noap­tea, să se treacă la arăturile pentru re­colta a II-a. Deci, cind am formulat „zi şi noapte“ am avut in vedere aceste lu­crări care trebuie executate în aşa fel (Continuare în pag. a 3-a) st-%■ü' • -'}■...... r. .... r *•***•*** Proletazi din toate ţările, vnîtîrvăț COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIII Nr. 12 621 Simbătă 1 iunie 1985 6 pagini 50 bani Intr-o atmosferă de puternică mobilizare, de profundă recunoştinţă pentru grija statornică a secretarului general al partidului, in întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea, faţă de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii. In prezenţa tovarăşului Nicelae Ceauşescu Al Conducătorul partidului şi statului nostru a fost primit, la sosirea in Sala Palatului Republicii, unde au avut loc lucrările plenarei, cu deosebită căldură şi entuziasm, cu aplau­ze şi urale. Exprimînd între­gul ataşament la politica in­ternă şi externă a partidului şi statului, recunoştinţa profundă pentru grija statornică mani­festată de secretarul general al partidului in întreaga perioadă care a trecut de la Congresul al IX-lea faţă de dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, aflată intr-un amplu şi profund proces revoluţionar de înnoire, participanţii au ovaţionat înde­lung pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă. în această atmosferă de vi­brant patriotism, în prezidiu au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., mem­bri ai Biroului Executiv al Con­siliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Gospodăririi Apelor. La acest mare şi reprezentativ sfat al oamenilor muncii din agricultura noastră socialistă, au participat, ca invitaţi, secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre din conducerea direcţiilor judeţene pentru agricultură şi industria alimentară, uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie, trusturi­lor judeţene S.M.A., I.A.S. şi horticole, filialelor Băncii pen­tru agricultură şi industrie ali­mentară, inspectori şefi ai in­spectoratelor silvice judeţene, reprezentanţi ai­ unor consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, ai oficiilor de gos­podărire a apelor, comisiilor judeţene ale producătorilor agri­coli din localităţile necoopera­­tivizate, specialişti din unităţi de producţie, de cercetare ştiin­ţifică şi invăţămint, ţărani cooperatori, mecanizatori, lucră­tori din fermele de stat şi din alte sectoare de producţie. Au luat parte, de asemenea, cadre cu munci de răspundere din ministere şi instituţii cen­trale, care au sarcini în dome­niul agriculturii, activişti de partid şi de stat, ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti. Pe baza orientărilor şi indica­ţiilor date de secretarul general al partidului, preşedintele Re­publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, celor ce-şi desfă­şoară activitatea în această ra­mură de bază a economiei na­ţionale, plenara a dezbătut probleme de deosebită impor­tanţă şi actualitate ale agri­culturii noastre socialiste. Pe ordinea de zi a lucrărilor plenarei au figurat: 1. Raportul privind realizarea planului de producţie, exportu­lui, investiţiilor şi aplicarea noului mecanism economico-fi­­nanciar. Măsuri pentru înde­plinirea integrală a planului pe întregul an şi creşterea efi­cienţei economice. 2. Raportul cu privire la pro­iectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimen­tare, silviculturii şi gospodări­rii apelor pe anul 1986. (Continuare în pag. a 2-a)­ ­ ieri s-au încheiat PLENAREI LĂRGITE A CONSILIULUI , INDUSTRIEI ALIMENTARE, ti­mrariiBBii iliob Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri, la lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, care s-a desfăşurat în Capitală în zi­lele de 29, 30 și 31 mai . SILVICULTURII TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A. Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri di­mineaţa, pe Robert Dole, lide­rul majorităţii republicane din Senatul S.U.A., împreună cu Elisabeth Dole, ministrul tran­sporturilor al S.U.A., care au efectuat o vizită in ţara noastră. Liderul majorităţii republi­cane din Senatul S.U.A. a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai calde urări din partea preşedintelui State­lor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Totodată, oaspeţii au exprimat satisfacţia de a fi pri­miţi de şeful statului român, de a fi întreprins o vizită in Româ­nia, prilej care i s-a oferit posi­bilitatea de a examina noi căi şi modalităţi pentru amplifica­rea, in viitor, pe multiple pla­nuri, a relaţiilor dintre cele două ţâri. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită­ preşedintelui S.U.A. cele mai bune urări. în acelaşi timp, şeful statului român a salutat cordial pe oaspeţi, ma­­nifestîndu-­şi convingerea că vizita­­ lor în România va con­tribui la dezvoltarea raporturi­lor româno-americane, în cadrul întrevederii, s-au relevat bunele relaţii dintre România şi S.U.A., care au cu­noscut, in ultimii ani, un curs ascendent. A fost subliniată do­rinţa de a extinde, in conti­nuare, conlucrarea româno­­americană, pe s­tărim politic, economic, tehnico-ştiinţific, cul­tural şi in alte domenii de ac­tivitate, de a intensifica coope­rarea în producţie, de a spori volumul schimburilor comer­ciale, in interesul ambelor ţări şi popoare, al cauzei colaborării şi înţelegerii intre naţiuni. Schimburile de păreri în pro­bleme actuale ale vieţii politice internaţionale au pus in evi­denţă necesitatea de a se ac­ţiona cu hotărire pentru opri­rea evoluţiei periculoase a eve­­nimentelor spre confruntare şi război, spre catastrofă nucleară, pentru reluarea şi consolidarea procesului destinderii, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor dife­rendelor dintre state. In acest cadru, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că problema cea mai importantă în momentul de faţă o consti­tuie oprirea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nucle­are, trecerea la dezarmare, în­lăturarea pericolului unui nou război mondial şi asigurarea păcii în lume. S-a relevat im­perativul depunerii unor efor­turi susţinute de­ ambele părţi pentru ca la negocierile de la Geneva dintre Uniunea Sovie­tică şi Statele Unite ale Ame­ricii să se ajungă la acorduri reale, care să ducă la oprirea amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune, la înlăturarea tuturor armelor nucleare din Europa şi din întreaga lume, la prevenirea şi evitarea mili­tarizării spaţiului cosmic, la îndepărtarea gravelor primejdii ce planează asupra omenirii. S-a apreciat că o însemnătate deosebită ar avea-o încetarea, pe perioada negocierilor, a dez­voltării şi desfăşurării de noi arme nucleare. în timpul convorbirii, s-a arătat că parlamentele şi par­lamentarii pot şi trebuie să-şi aducă o contribuţie importantă la soluţionarea constructivă a problemelor complexe ale lumii contemporane, la edificarea unui climat de pace, destindere, securitate, încredere şi largă colaborare internaţională. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale. A fost de faţă Francise B. Car­ry, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al S.U.A. la Bucureşti. ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI ♦ Copiii - viitorul de aur al ţării Sărbătorind anul acesta 1 Iunie, „Ziua internaţională a copilului“, gindurile noastre, ale maturilor, se , îndreaptă din nou, ca in atîtea alte rinduri, către semenii noştri nevirstnici, de care se leagă atîtea din nă­dejdile şi visurile noastre cele mai scumpe. Ca totdeauna, săr­bătoarea copilăriei, ale cărei lumini şi culori le regăsim azi pretutindeni unde răsună gla­suri de copii, ne încălzeşte, ne înduioşează şi ne bucură, re­­amintindu-ne însă totodată, cu forţa lucidităţii, marile răspunderi pe care le avem faţă de viitorul pe care îl construim — un viitor pe care îl dorim al progresului, al bună­stării, al libertăţii şi pă­cii pe întreaga planetă. Intr-adevăr, în ziua aceasta care este, deo­potrivă, sărbătoarea co­piilor noştri dar şi săr­bătoarea tuturor copiilor lumii, nu se poate să nu reflectăm la faptul că prezentul este încă, din păcate, atît de diferit pentru mulţi dintre mi­cii locuitori ai planetei. In multe locuri ale pă­mântului, foametea, lip­surile de tot felul, boli­le, alte flageluri ale subdezvoltării ca şi, deo­potrivă, pericolul ce se degajă din cursa înar­mărilor, răspîndesc tris­teţea şi suferinţa în atî­tea suflete de copii, ne­siguranţă, durere şi spai­mă în inimile părinţilor lor, obligindu-ne pe noi, locuitorii unei ţări libere şi demne, care îşi fău­reşte­­ o civilizaţie supe­rioară, să milităm cu toa­te forţele pentru ca idea­lurile de progres, bunăstare şi pace care ne animă să devină tot mai mult valori fundamen­tale in viaţa tuturor celor care locuiesc pe pămint asigurînd fericirea generaţiilor actuale şi ale celor care privesc, azi, lu­mea cu ochii nevinovaţi ai copilăriei. Recent, după cum ştim, glasul lucid al României socialiste ridicat în apărarea păcii, a înlăturării unui flagel nuclear, a dreptului fundamen­tal al omenirii la viaţă, s-a făcut din nou cu putere auzit prin chemarea , la acţiune adre­sată statelor şi popoarelor lumii de preşedintele­­ ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru tre­cerea la dezarmare, în primul rind la dezarmare nucleară, ca o necesitate vitală a generaţiilor de azi şi de miine ale omenirii. Se cunoaşte, din nenumărate fapte oglindind realităţile noas­tre de fiece zi, cită gri­jă, cită­­­răspundere, cită caldă afecţiune acordă in ţara noastră partidul, întregul nostru popor, destinului luminos al copiilor României socialiste, ca parte componentă, indisolubil legată de viitorul de pace, libertate şi­ progres căruia îi consacră toate eforturile sale colectivitatea noastră socialistă. Regăsim cea mai înaltă expre­sie a generozităţii deosebite a unei ţări întregi faţă de cea mai tînără dintre generaţiile sale, in afecţiune părintească, în caldul umanism cu care se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu o arată faţă de copii, promovînd cu excepţională consecvenţă o poli­tică de stat destinată ocrotirii copiilor, asigurării unor condiţii deosebite pentru creşterea şi educarea lor. Cu gindul la în­făptuirile viitoare ale poporului nostru care vor aparţine celei mai tinere generaţii de­ astăzi secretarul general al partidului spunea : „In toate domeniile trebuie să avem in vedere că viitorul României este in mâi­nile tineretului, ale copiilor, că aşa cum va creşte tineretul, cum vor creşte copiii patriei aşa va fi şi viitorul României socialis­te. Şi am deplina convingere că noi creştem un tineret bun, co­pii sănătoşi — şi fizic şi inte­lectual — cu o minte şi cu o gindire­­ înaripată, care se pre­gătesc să servească patria, po­porul, comunismul !“ Acestor calde aprecieri ale secretarului general al parti­dului, le corespund toate adevă­rurile noastre actuale privind condiţiile de bunăstare şi feri­cire asigurate copiilor, pregă­tirea lor pentru nobila misiune de a prelua de la generaţia­­actuală răspunderile viitoare ale operei de construcţie a socia­lismului, în anii socialismului şi, cu precădere, în cei douăzeci de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea, de cind în fruntea partidului şi a statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, strateg cutezător al viitorului nostru luminos, copi­ilor ţării noastre, întregii tinere generaţii, le-au fost create mi­nunate condiţii de viaţă şi învă­ţătură, de educaţie revoluţio­nară ca viitori constructori de nădejde ai socialismului şi co­munismului pe pămînturile noastre. Ele se bizuie pe marile succese economice şi sociale obţinute de poporul nostru, incluzînd un complex de măsuri consacrate consolidării familiei, şcolii, altor instituţii sociale şi de cultură, astfel incit copiii să poată primi tot ce le este necesar pentru a se forma ca oameni înaintaţi ai epocii socia­liste. S-a lărgit şi s-a perfec­ţionat reţeaua sanitară destinată ocrotirii copiilor şi mamelor lor, au fost construite noi spi­tale şi policlinici, creşe şi gră­diniţe. Toţi copiii au acces ne­îngrădit la învăţătură, ştiinţă, cultură, la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cu­noaşterii umane destinate lăr­girii orizontului lor politic şi cultural. Grăitor este faptul că, datorită minunatelor condiţii create pentru dezvoltarea lor armonioasă, fizică şi psihică, indicatorii de sănătate a copii­lor, cei de participare a lor intensă la viaţa spirituală a ţării ne arată numeroasele lor succese la învăţătură şi in domeniul cultural, dintre care unele de va­loare internaţională. O înaltă expresie a consecventei griji a parti­dului şi statului­­ nostru, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu faţă de copii, se regăseşte în preocuparea pentru pro­movarea unei politici demografice active de încurajare a natalită­ţii, menită să ii păs­treze tinereţea şi vigoa­rea poporului nostru, în preţuirea de care se bucură la noi femeia­­mamă, maternitatea fiind considerată o importantă funcţie socială ,care se bucură de sprijinul ma­terial şi moral al în­tregii societăţi. Animaţi de profundă re­cunoştinţă faţă de excep­ţionalele condiţii de mun­că, viaţă şi învăţătură, de formare şi afirmare plenară in toate dome­niile de activitate — condiţii nevisate pentru mulţi dintre copiii care trăiesc azi pe glob — membrii celei mai ti­nere generaţii a Româ­niei socialiste înconjoară cu fierbinte dragoste pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pe to­varăşa Elena Ceauşescu, cu cele mai calde simţăminte de mulţu­mire şi înaltă preţuire pentru­­ tot ceea ce se înfăptuieşte la­ noi spre a le asigura o copilărie însorită. Ei poartă în inimi înălţătoare sentimente de min­­drie patriotică pentru caldele cuvinte adresate lor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recentul Forum al tineretului, păstrînd mereu vii în minte şi în suflet îndemnurile adresate atunci generaţiei tinere de că­tre secretarul general al parti­dului.­ „Faceţi totul, dragi prie­teni tineri şi copii, pentru a folosi rr­inunatele condiţii de viaţă, muncă şi învăţătură pe care vi le asigură societatea socialistă, pentru a vă însuşi cele mai temeinice şi mai noi cunoştinţe din toate domeniile Pregătindu-se pentru muncă şi viaţă, pentru a fi totdeauna acolo unde poporul, patria o cer, copiii României socialiste trăiesc azi seninul vîrstei lor într-o epocă cu luminoase per­spective de viitor. Să-i sărbă­torim, azi, 1 iunie pe ei, parte din copiii planetei, cu simţă­mintul că tot ceea ce facem pentru ei, pentru progresul şi prosperitatea poporului nostru, este o contribuţie a naţiunii române la pacea, bucuria şi fericirea umanităţii. Graziela Vântu­ rwi­m Florile Acum cind ziua-nalţă la zenit Coloane de lumini ce ard pe­ zare, Cu malta gingăşie şi candoare Păşim intr-un tărim, de mult vestit, işi cheamă Patria la sinul ei Cea mai curată bogăţie-a ţârii Şi din Carpaţi pină in largul Mării Răsună vesel zvon de clopoţei. patriei Copiii cintă Patria cu drag Şi prinşi de mină-n hora bucuriei Ei sunt corolă-n stema României Şi vis de aur pe acest meleag. Sub soarele Partidului, la noi, Copiii cresc şi-nvaţă-n sărbătoare. Vegheaţi să se dezvolte, mindră floare,­­Pe trunchiul Patriei, frumos altoi. Geo Ciorian Să-i creştem cu cinstire de popor, Flori intre flori, in marea ţării glastră, in ochii lor ne e lumina noastră Şi noi vom fi prin ei in viitor.

Next