România Liberă, iulie 1985 (Anul 43, nr. 12646-12672)
1985-07-01 / nr. 12646
Pagina a 2-a — 1 iulie 1985 ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Giurgiu: Rezultate pe măsura eforturilor Paralel cu secerişul cerealelor păioase, in judeţul Giurgiu se recoltează legumele. O acţiune extrem de importantă dat fiind gradul ridicat deperisabilitate, ceea ce presupune culesul rapid şi expedierea urgentă la beneficiari aacestor produse. Primele rezultata sunt bune, fapt ce denotă preocuparea care a existat din partea producătorilor pentru asigurarea tuturor condiţiilor în vederea realizării planului. Cu trei zile in urmă au fost îndeplinite prevederile la mazăre de 3100 tone. De remarcat că recoltareaacestei culturi nu s-a încheiat, că va contuina în tot cursul săptăminii pe care o începem. După aprecierile specialiștilor cantitatea totală de mazăre va ajunge la 4 000 de tone. Desigur, va continua și procesul de industrializare. La TPILF Giurgiu planul pentru conserve de mazăre este de 2 500 tone şi se va ajunge la peste 3 000 tone. O depăşire va înregistra şi IS. „30 Decembrie“. Aici se vor produce peste plan circa 200 tone conserve de mazăre. In cursul acestei săptămâni va începe şi campania de industrializare a fasolei. Totodată, vor apare pe pieţe primele tomate timpurii din cimp. Se preconizează depăşiri şi la aceste produse după cum arată acum culturile. In fermele IPL Uzunu, ale Asociaţiei economice de stat şicooperatiste dirt Vedea, faseies se prezintă excelent. La tomate se detaşează Asociaţia din Izvoarele, ca şi cooperativele agricole de producţie Vărăşti, Valea Dragului, Colibaşi. Hotarele etc. Sunt semne bune pentru legumicultorii din Giurgiu în ce priveşte nivelul recoltelor. Cel puţin pină acum. La toate acestea mai trebuie adăugată preocupiarea lor pentru executarea la timp a lucrărilor mecanice şi manuale de întreţinere. Irigarea legumelor, tratamentele fitosanitare, lucrări care dau garanţia că, in continuare, roadele vor fi din cele mai bogate. Desigur, nu putem trece cu vederea nici efortul care se depune pentru înfiinţarea culturilor duble şi succesive pe terenurile de pe care s-a strîns prima recoltă. In toamna care vine, de pe suprafeţele respective se vor recolta castraveţi, dovlecei, fasole, varză, conopidă, ţelină etc. Bilanţul care se aşteaptă la sfirşit de an va fi dintre cele mai bune. Evident, în condiţiile în care se va lucra cel puţin ca şi pină acum, dacă totul va fi făcut la timp şi la parametrii ceruţi de tehnologii. Constanţa. Sunt condiţii ca recoltatul orzului să se încheie în cel mai scurt timp Secerişul suprafeţelor cultivate cu orz în judeţul CONSTANŢA a început folosindu-se din plin ferestrele de timp favorabil. Mecanizatorii şi specialiştii, prezenţi permanent in cimp, in ciuda precipitaţiilor care au căzut şi se mai ivesc chiar şi acum in mai toate zonele judeţului, au reuşit pină la 30 iunie să stringă şi să pună la adăpost producţia de orz pe circa 90 la sută din terenurile cultivate. Dar, iată citeva aspecte surprinse cu prilejul raidului întreprins : la C.A.P. Negreşti (consiliul unic Cobadin), la tabăra de cimp a mecanizatorilor n-am găsit nici ocombină, ci doar pluguri şi semănători la lucru în mirişte. De la inginerul şef al unităţii aflăm că recoltarea celor 70 hectare cu orz s-a realizat practic în 15—16 ore bune de lucru. Cele nouă combine folosite au fost dirijate spre fermele Întreprinderii agricole de stat Cobadin, din vecinătate, care cultivă cu orz 500 hectare. Acum bătălia se dă pentru încheierea însămînţării culturilor duble in aşa felca seminţele să beneficieze de rezerva de apă din sol. în aceeaşi zi s-a încheiat recoltarea orzului în acest consiliul unic şi la C.A.P. Conacu. Intr-o altă zonă, în sudul judeţului, la IAS Albeşti, care cultivă 445 hectare cu orz, se acţionează, cu cea mai mare răspundere, pentru folosirea fiecărei ore bune de lucru la grăbirea secerişului. Mecanizatorii şi specialiştii, ne face precizarea inginerul Paul Giurcanu, directorul unităţii, nu aşteaptă ca lanurile să ajungă în întregime la maturitate, ci trec la recoltarea pe porţiuni de sole, peste tot unde umiditatea boabelor este sub 20 la sută. Aşa se face că acum secerişul este, practic, încheiat. Se lucrează, de asemenea, bine, la seceriş la cooperativele agricole din Techirghiol, Costineşti, Adamclisi, IAS Petreni şi in multe alte unităţi dintr-o arie largă a judeţului. Aceasta demonstrează că, în ciuda timpului nefavorabil, acolo unde se acţionează cu răspundere, bine organizat, recolta poate fi strinsă şi pusă la adăpost într-un timp scurt, evitindu-se cu desăvârşire orice risipă. Dar, din păcate. In acelaşi consiliu unic Albeşti, in timp ce la C.A.P. Cotu Văii recoltarea orzului s-a încheiat, la cooperativele agricole Arsa, Limanu, 2 Mai lucrarea avansează anevoios pentru că, după fiecare ploaie, combinele sunt lăsate in cimp, iar mecani- zatorii şi specialiştii pleacă in sat. Sunt, de asemenea, mari diferenţe in ceea ce priveşte recoltarea intre consilii unice agroindustriale vecine, în timp ce la Cobadin şi Adamclisi recolta de orz a fost strinsă de pe aproape toată suprafaţa cultivată, la vecini, în consiliile unice Mircea Vodă, Castelu şi altele, lucrarea se desfăşoară anevoios. Desigur, o asemenea stare de lucruri trebuie înlăturată. Prin generalizarea operativă a experienţei unităţilor fruntaşe şi o intervenţie energică din partea organelor agricole judeţene secerişul orzului trebuie încheiat. Experienţa bună este necesară acum la recoltarea griului. Aplicată, va conduce, fără îndoială, la realizarea unor viteze mari, in aşa fel incit, orzul să ajungă la adăpost în 8—10 zile. Radu Apostol • In unele cooperative agricole, secerişul orzului s-a încheiat intr-o zi, două • Recoltarea diferenţiată a permis, în uneile consilii unice, grăbirea secerişului • Intr-ajutorarea între unităţi, o iniţiativă ce îşi dovedeşte eficienţa • De ce nu se extinde rapid buna experienţă în organizarea secerişului in toate consiliile unice ? MMm LI CHIPUL NOU AL * Porti larg deschise In ziarul nostru local, „Flamura“, am intilnit acum, in preajma marilor opţiuni de viitor ale tinerilor ce păşesc pe treptele gimnazială şi liceală, tentante invitaţii adresate elevilor de către licee din Reşiţa, Oraviţa, Anina, Caransebeş, însoţite de detalii privind profilurile de pregătire, avantajele ce le prezintă direcţiile urmate. Condiţiile pe care invăţămintul nostru le pune la dispoziţia celor ce vor urma cursurile şcolilor amintite sunt deosebit de îmbietoare : burse, mijloace didactice excelente, spaţii de învăţămînt şi cazare de bună calitate etc. Aceasta, cum spuneam, numai in ce priveşte judeţul nostru, fiindcă in fiecare judeţ sint oferite condiţii la fel La noi, la Tărtăşeşti, au prins să ia o dezvoltare tot mai amplă două feluri de activităţi, absente pină nu de mult din viaţa comunei , industria mică şi serviciile publice, activităţi care marchează şi ele gradul de progres al oricărei aşezări rurale ce tinde spre urbanizare. Dispunem de paisprezece unităţi de producţie şi de servire publică între care ateliere de confecţii şi tricotaje, tâmplărie mecanică şi manuală, vulcanizare, lăcătuşerie, atelier de reparaţii radio şi de aparatură casnică, secţie de băuturi răcoritoare cu bază proprie de producţie, iar pină la sfârşitul de lune pentru pregătirea viitoarelor cadre de specialişti. Mi se pare îmbucurător faptul că se face publicitate în jurul şcolilor pentru a capta atenţia celor interesaţi, modalităţi care arată concret cum partidul şi statul nostru acordă toată atenţia învăţămintului, că tineretului nostru ii sunt deschise toate căile spre afirmare. In adevăr, şcolile îşi deschid larg porţile pentru cei ce vor duce mai departe munca părinţilor, forţa progresului tehnic şi social, şi care vor fi constructorii de miine ai patriei noastre socialiste. VIOREL MANTU Reşiţa lunii august, numărul lor va spori cu încă o unitate. Unităţile din comună, după calculele specialiştilor noştri, au realizat anul trecut un volum de producţie la industria mică de 3 000 lei pe locuitor iar la servicii de 1 000 lei, cu posibilităţi de creştere în acest an. Cu un asemenea buget de unităţi este limpede că viaţa localităţii a devenit cu totul nouă, in special în decursul ultimilor douăzeci de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea. MARIN VOLINTIRU comuna Tărtăşeşti, judeţul Dîmboviţa Locuiesc în cartierul din zona Parcului Tineretului din Bucureşti, unul dintre cele mai frumoase ale capitalei noastre. Ne-am mutat aici, unde pe timpul burgheziei erau maidane şi cocioabe, mii de familii venite din toate colţurile oraşului. Despre cartierul nostru am citit anul trecut la rubrica de faţă o însemnare emoţionantă a maistrului Victor Răducan, unul din cei care au participat cu echipa lui la punerea temeliei ansamblului de blocuri. Scriindu-vă despre cartier, am dorit ca, prin rindurile mele să adaug o notă de dragoste faţă de acest loc minunat pe care il numim al tinereţii. Vă scriu şi în numele altor locatari care îmi împărtăşesc gindurile cum sunt : A. Marcu, Ch. Hagiopol, Elena Stoenescu, I. Dumitriu şi al altora care beneficiem de munca harnicilor şi talentaţilor constructori. Clădirile executate de ei sunt foarte reuşite, întregul cartier respiră un aer de originalitate, de prospeţime. Adeseori, in ceasurile libere, trecem strada şi intrăm în parcul Palatului Sporturilor şi Culturii, într-o zonă de verdeaţă şi răcoare. Peste puţin timp, pe bulevardul cartierului nostru care a primit numele de Bulevardul Pionierilor vom privi grupurile de pionieri care Zilele trecute in cadrul plenanarei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, fabricii de tricotaje şi perdele din Paşcani i s-a acordat înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ întrucît a ocupat patru ani consecutiv locul I in întrecerea socialistă. Meritul acestei întreprinderi este cu atît mai mare cu cit este vorba de o unitate industrială vor merge spre palatul construit special pentru ei. Acest peisaj urbanistic încintător este completat de o salbă de magazine cu o eleganţă şi distincţie aparte. Copertinele de culori pastelate din faţa lor amplifică nota de frumos. Intr-o asemenea ambianţă cartierul nostru îşi merită pe deplin numele, bucurindu-ne de tinereţe şi noi cei care am fost tineri şi cărora ne este dragă tinereţea. Dr. OTILIA GRONDEA Bucureşti care nu are în urma ei ani de experienţă îndelungată. Şi iată că pe frontispiciul fabricii va străluci emblema acestei distincţii care răsplăteşte hărnicia, entuziasmul, competenţa tînărului colectiv al întreprinderii. Vestea m-a bucurat deosebit de mult căci, deşi locuind la Timişoara, inima îmi este şi la Paşcani, loc al copilăriei şi iniţierii mele în munca dură cu oţelul. Mă bucur de succesul obţinut şi asociez această reuşită cu o ridicare pe trepte noi a industriei păşcănene, care, în anii măreţei „Epoci Ceauşescu“ s-a dezvoltat în mod impresionant. Am revăzut recent oraşul şi m-am bucurat de modernitatea construcţiilor lui, amintindu-mi-l cum era un trecut sărăcăcios, luptindu-se cu praful şi noroiul. O esplanadă superbă, cu alei de mozaic, cu zeci de ronduri cu flori, il poartă pe vizitator pe culmea dealului, deschizindu-i în vale panorama vechilor ateliere C.F.R., panglica de apă a Siretului şi întinsele lanuri care se pierd în zare. De aici, îndreptîndu-se spre munţi, se împlineşte un vis de aproape un secol — crearea liniei ferate care va lega oraşele Paşcani şi Tirgu Neamţ. Oaspete drag al păşcănenilor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a îngrijit îndeaproape de înnoirea şi creşterea oraşului de pe Siret, făcindu-l să apară astăzi în toată frumuseţea şi armonia construcţiilor plasate pe platoul care domină împrejurimile, întocmai ctitoriilor apărute pe tot cuprinsul ţârii în cele două decenii glorioase care au trecut de la Congresul al IX-lea al P.C.R. WILHELM WEISS Timişoara Civilizaţia satului OCLINIDIT 4 FAUP Cartierul tinereţii Din scrisorile primite la redacţie Treptele Paşcanilor Al XV-lea Salon Internaţional de artă fotografică al R.S. România, deschis — sub patronajul Comitetului Naţional Român pentru Anul Internaţional al Tineretului şi al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică — în sala de expoziţii a Institutului de Arhitectură din Capitală oferă publicului o nouă întîlnire cu una dintre cele mai noi şi mai populare arte a fotografiei. Expoziţia de la Institutul de Arhitectură nu este insă o simplă întîlnire cu nenumărate panouri de fotografii, este vorba de o expoziţiemesaj, o „reuniune“ a unora dintre cele mai reuşite exemplare ale artei fotografice. Suita de panouri reuneşte într-o foarte judicioasă alăturare, autori şi subiecte din cele mai diferite ţări şi domenii ilustrînd, în fapt, tot atîtea moduri de a privi realitatea înconjurătoare. Un lucru e, sigur, comun tuturor exponatelor,sensibilitatea şi luciditatea, „intenţia“ clară de a privi lumea in care trăim, vibrînd la ceea ce e pur şi frumos, avertizînd acolo unde e cazul. Multe din aceste fotografii — unele încununate cu premii şi distincţii F.I.A.P. — au, in bună măsură, „punerea în scenă“, acea „regie“ proprie tablourilor. Ele au, dealtfel, în comun cu, să zicem, expoziţiile de artă plastică, o foarte pronunţată predilecţie pentru temele clasice, binecunoscute şi mult aşteptatele subiecte ale tuturor expoziţiilor : portrete (feminine, mai ales), naturi statice, flori, peisaje, compoziţii, etc. toate, fireşte, de mare efect. Alte fotografii exponate sunt mai „specifice“ propriei arte prin procedeele de realizare: instantaneele fulgerătoare surprinzînd o secundă, o fracţiune de secundă dintr-o mişcare mult mai amplă şi „încremenind-o“ într-o semnificaţie generoasă. Aşa sunt de pildă „fragmentele“ din diverse curse sportive surprinse de Amitaba Sil (India), unele dintre ele pline de umor sau din munca unor pescari (Wei Xiou Jin- China), mecanici de locomotivă, (Amitaba Sil, agricultori (Gimenez Moreno Jose, Brazilia). Un „subiect“ de tradiţie — Dantelăreasa — reapare în exponatele unor artişti din Belgia : „Lucrătoare de dantelă“ (Van Merck Alex). Aşa sînt de pildă suprapunerile spectaculoase, imaginile în imagini şi atîtea alte efecte speciale prin care arta fotografică şi-a dobindit „specificitatea“, libertatea de mişcare in faţa obiectului. Un capitol aparte — prin încărcătura sa afectivă — dar şi prin insistenţa cu care revine în preocupările artiştilor fotografi din toată lumea, îl reprezintă fără îndoială universul copiilor, adică universul speranţelor de azi şi de miine. „Speranţa“ — aşa se şi intitulează o fotografie semnată de Selascia Alfonso (Italia) şi care surprinde un copil, aşteptînd, lingă o bicicletă aşezată alături, să se liniştească furtuna ce se vede în zare, să se risipească ceaţa şi norii ce se văd la orizont. „Copilărie pierdută“ este, iarăşi expresia fotografică (realizată de Roata Pedro Luis-Argentina, artist distins, dealtfel, cu medalia de argint a F.I.A.P.) a deznădejdii unor copii lipsiţi de speranţe. Iar „Copilul“ din portretul lui FI. Andreescu este, prin duioşia şi candoarea pe care o transmite, un simbol curat al celor mai gingaşe sentimente. Salonul Internaţional de Artă Fotografică poate fi citit, aşadar, nu doar ca o suită de exponate superbe — şi sunt multe asemenea exemple, in care excelează şi mulţi dintre artiştii români : Clara Spitzer, cu un tulburător „Să nu moară copiii“, „Un dezgheţ“ semnat de Mircea Agabrian, un „Zimbet“ de Szüks József Attila, sau Adrian Popescu autor al „Anotimpului primelor speranţe“ (acesta distins pentru mesajul poetic) — ca şi o antologie a glodurilor bune, pline de sensibilitate şi umor, a ideilor umaniste privind soarta generaţiilor prezente şi viitoare care animă arta fotografică internaţională şi care, aşezată sub semnul devizei Anului Internaţional al Tineretului, „Participare, Dezvoltare, Pace“ îşi completează mesajul luminos plin de încredere, cu promisiunea unor acţiuni dinamice, unor idei mobilizatoare puse in slujba idealului suprem, de neocolit şi impunind solidaritatea unanimă in momentul de faţă al întregii omeniri: pacea. Pentru ca toate zîmbetele pline de încredere, toate speranţele surprinse de artiştii fotografi de pretutindeni în privirile oamenilor să nu fie niciodată înşelate. Tia Şerbănescu O EXPOZIŢIE-MESA Anul Internaţional al Tineretului Anotimpul primelor speranţe de Adrian Popescu Experienţa unui judeţ fruntaş (Urmare din pag. 1) gaze naturale, de combustibil şi energie electrică precum şi alte informaţii necesare luării deciziilor. O altă direcţie de acţiune a constituit-o îmbunătăţirea laturilor calitative ale activităţii desfăşurate de întreprinderi, un rol important in această privinţă avîndu-1 introducerea încă din anii de început ai cincinalului a bugetelor de venituri şi cheltuieli pe activităţi. Semnificativ în această privinţă este faptul că in anii actualului cincinal productivitatea muncii pe fiecare lucrător din cadrul întreprinderii s-a dublat. Cit priveşte eficienţa activităţilor desfăşurate, merită amintit că in prezent întreprinderea se situează pe unul din primele 6 locuri pe ţară. Participanţii la un recent schimb de experienţă organizat la nivelul judeţului pe tema valorificării energiei neconvenţionale, vizitind staţia de epurare a apelor din Piatra Neamţ au văzut că întreaga cantitate de nămoluri rezultată din procesul de decantare a apelor uzate este folosită în scopuri energetice. Biogazul rezultat, echivalentul a 420 de tone de combustibil convenţional pe an, este utilizat in prezent in procesul tehnologic propriu si la incalzirea unei sere, urmînd ca in curind să servească şi la acţionarea unui generator electric cu o putere de 55 kW. Pentru viitor se are in vedere ridicarea presiunii biogazului cu ajutorul unei staţii de compresoare şi transportarea lui la centrala termică cea mai apropiată. Acelaşi criteriu, al eficienţei, a stat şi la baza introducerii la staţia de epurare din municipiul Roman, în premieră pe ţară, a tehnologiei de deshidratare mecanică a nămolurilor care, pe lingă alte avantaje, a contribuit şi la redarea în cultură a unei suprafeţe de 3 ha de teren arabil. Şi tot inn vederea creşterii eficienţei, în cadrul întreprinderii a fost iniţiată o amplă acţiune de recuperare şi valorificare a materialelor rezultate de la imobilele demolate, precum şi de recondiţionare a pieselor de schimb, îndeosebi a celor necesare menţinerii în bună stare de funcţiune a ascensoarelor, mijloacelor auto, instalaţiilor de distribuire a energiei termice şi apei, acţiuni care s-au soldat cu o economie de peste 2,5 milioane lei. Aşa cum am aflat şi pentru perioada care urmează, colectivul de aici şi-a înscris în programul de lucru acţiuni şi obiective tot atît de importante. Materializarea lor va contribui la îmbunătăţirea servirii cetăţenilor, la creşterea eficienţei întregii activităţi, la menţinerea întreprinderii pe locul fruntaş cîştigat in întrecerea cu celelalte întreprinderi de profil din tară. Luni 1 iulie 1985 Soarele răsare la ora 5,35 şi apune la ora 21,04 ALBA CA ZĂPADA - Spectacol susţinut de elevii Liceului de artă „George Enescu" - secţia coregrafie, la Opera Română (13 1857), ora 18; CORINA , Teatrul „C. Tanase" - Sala Savoy (15 5678), ora 19; PE SUB CETINI LA IZVOARE : „Ansamblul Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18 ; RECITAL DE HARPA : Ateneul Român, ora 19 ; televiziune 20 : Telejurnal ; 20,20 : Priorităţi în economie ; 20,40 : Tezaur folcloric (color) ; 20,55 : Canada azi (Documentar) ; 21,05 : Román foileton : Bach. (color) ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE IN DOI: Scala (11 03 72), 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -PAS orele 20,15 . DECLARATIE DE DRAGOSTE : Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 - - 15,30 - 17,45 - 20 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; MIREASMA PLOILOR TIRZII : Buzesti (50 43 58), orele 17,30 - 19,30; «CIULEANDRA : Drumul Sirii (3128 13), orele 15 - 17,15 - 19,30; ACASĂ: Ferentari (80 49 85), ora 19; MASCA DE ARGINT : Volga (79 71 26), orele 9 — 11 — 13 — ÎS - 17 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9 -11 - 13 - 17 - 19; Grădina Arta, ora 21 ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 PICIU : Progresul (23 94 10), ora 15, SUPERMAN: Patria (11 86 25), orele 9- 11,30 — 14 — 18,45 - 19,30 ; Bucureși (15 61 54), orele 9,15 - 12,30 - 15,45 - 19; Favorit (45 31 70), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; DECADA FILMULUI ANTIFASCIST PENTRU PACE ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI - filmul : LA RĂZBOI CA IA RĂZBOI Studio (59 53 15), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; MAREA CURSA: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 -18,30 ; BELA : Capitol (16 29 17), orele 9- 12 •— 16 «. ) CAMPIONUL ’: Victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12,30 — 16 — 19 ; CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Dacia (50 35 94), orele 9-11-13-15-17 - 19 ; TOATA LUMEA RIDE, C1NTA SI DANSEAZA : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; ASA BUNIC, ASA NEPOT : Union (13 49 04), orele 9 - 11-13 - 15 - 17 — 19 ; Cosmos (27 54 95), orele 9 — 1 VIREIA LOVITURA ’pENTRU MOTAN : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9 — n - 13 15 ; J ~ SIMFONIA PRIMĂVERII : D.„ orele 17 - 19 ; 'fl-LOVITURA FULGERĂTOARE : zesti, orele 13,30 — 15,45 ! DOMN PENTRU O ZI : Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 ; BURLACUL CĂSĂTORIT : Cotrocenii (49 48 48), orele 15,30 - 15 - 20; FATA CARE VINDE FLORI : Pacea (71 30 85), orele 14,30 - 16,45^19 ; LECȚII PARTICULARE PENTRU TATA: Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19; NICK CARTER SUPERDETECTIV : Flacăra (2033 40), orele 15 - 17 - 19 ; NEÎNVINSUL: Progresul, orele 17 - 19 ; ATENȚIE LA PANA DE VULTUR ! Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Grădina Feroviar, ora 21 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9-11 - 13 - 15,15 — 17,30 - 19,45 ; CIINELE ELECTRONIC : G r i V i t a (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Auroră (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20 ; Grădina Aurora, ora 21 Ciuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; IUBIREA ARE MULTE FETE : lira (31 71 71), orele 15.30 - 19 ; PIEDONE IN EGIPT : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13 - 13 -■ 17 - 19; PRIGOANA: Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 ; TOATE MI SE INTIMPLA NUMAI MIE : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11- 13 _ 15 _ 17 _ 19 ; Grădina Tomis, ora 21,15 ; „ , CASCADORII : Grădina Capitol (16 29 17), ora 21. TEATRE mm 99România liberă" / în premieră, pe ecran • A treia lovitură pentru motan. Producţie a studiourilor cehoslovace. Scenariul şi regia: Radim Cvrček. Imaginea : Karel Kopecky. Muzica : Harry Macourek. Cu : Jaroslav Moucka, Ladislav Mrkvitka, Jaroslav Satorinsky, Karel Semerad şi rolul „Motanului“ — Kamil Koula. Film de factură poliţistă, avind ca protagonişti un grup de adolescenţi, este totodată un spectacol cinematografic antrenant , deschis tuturor virajelor... PROGNOZĂ METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie şi Hidrologie ne comunică : VREMEA . Va fi răcoroasă îndeosebi noaptea şi dimineaţa în regiunile nordice şi estice ale ţârii, unde cerul va prezenta înnouraţi temporale şi pe alocuri vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. In celelalte regiuni ale țârii vremea va fi normal de Caldă, predominant frumoasă, cu averse de ploaie izolate. Vînt slab pînă la moderat, cu uşoare intensificări în a doua parte a Intervalului, în estul teritoriului. TEMPERATURA : Maxima va fi cuprinsă între 18 și 28 de grade, mai ridicată în sud-vest, unde va urca pînă la 30 de grade, iar minima între 8 şi 16 grade. LA BUCUREŞTI . Vreme normal de caldă, predominant frumoasă. Vînt slab pînă la moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 28 de grade, iar cea minimă între 14-16 grade.