România Liberă, iulie 1985 (Anul 43, nr. 12646-12672)

1985-07-01 / nr. 12646

Pagina a 2-a — 1 iulie 1985 ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Giurgiu: Rezultate pe măsura eforturilor Paralel cu secerişul cerealelor păioase, in judeţul Giurgiu se recoltează legumele. O acţiune extrem de importantă dat fiind gradul ridicat de­­perisabilitate, ceea ce presupune culesul rapid şi expedierea urgentă la benefi­ciari a­­acestor produse. Primele rezultata sunt bune, fapt ce de­notă preocuparea care a existat din partea producătorilor pen­tru asigurarea tuturor condiţi­ilor în vederea realizării pla­nului. Cu trei zile in urmă au fost îndeplinite prevederile la mazăre de 3100 tone. De re­marcat că recoltarea­­acestei culturi nu s-a încheiat, că va contuina în tot cursul săptă­minii pe care o începem. După aprecierile specialiștilor canti­tatea totală de mazăre va ajun­ge la 4 000 de tone. Desigur, va continua și procesul de indus­trializare. La TPILF Giurgiu planul pentru conserve de ma­zăre este de 2 500 tone şi se va ajunge la peste 3 000 tone. O depăşire va înregistra şi IS. „30 Decembrie“. Aici se vor produce peste plan circa 200 tone conserve de mazăre. In cursul acestei săptămâni va începe şi campania de indus­trializare a fasolei. Totodată, vor apare pe pieţe primele to­mate timpurii din cimp. Se pre­conizează depăşiri şi la aceste produse după cum arată acum culturile. In fermele IPL Uzu­­nu, ale Asociaţiei economice de stat şi­­cooperatiste dirt Vedea, faseies se prezintă excelent. La tomate se detaşează Asocia­ţia din Izvoarele, ca şi coope­rativele agricole de producţie Vărăşti, Valea Dragului, Coli­­başi. Hotarele etc. Sunt semne bune pentru legumicultorii din Giurgiu în ce priveşte nivelul recoltelor. Cel puţin pină acum. La toate acestea mai trebuie adăugată preocupiarea lor pen­tru executarea la timp a lucră­rilor mecanice şi manuale de întreţinere. Irigarea legumelor, tratamentele fitosanitare, lu­crări care dau garanţia că, in continuare, roadele vor fi din cele mai bogate. Desigur, nu putem trece cu vederea nici e­­fortul care se depune pentru în­fiinţarea culturilor duble şi succesive pe terenurile de pe care s-a strîns prima recoltă. In toamna care vine, de pe supra­feţele respective se vor recolta castraveţi, dovlecei, fasole, var­ză, conopidă, ţelină etc. Bilanţul care se aşteaptă la sfirşit de an va fi dintre cele mai bune. Evident, în condiţiile în care se va lucra cel puţin ca şi pină acum, dacă totul va fi făcut la timp şi la parametrii ceruţi de tehnologii. Constanţa. Sunt condiţii ca recoltatul orzului să se încheie în cel mai scurt timp Secerişul suprafeţelor culti­vate cu orz în jude­ţul CONSTANŢA a început folosindu-se din plin ferestrele de timp favorabil. Mecanizatorii şi specialiştii, prezenţi perma­nent in cimp, in ciuda precipi­taţiilor care au căzut şi se mai ivesc chiar şi acum in mai toate zonele judeţului, au reu­şit pină la 30 iunie să stringă şi să pună la adăpost producţia de orz pe circa 90 la sută din terenurile cultivate. Dar, iată citeva aspecte sur­prinse cu prilejul raidului între­prins : la C.A.P. Negreşti (consi­liul unic Cobadin), la tabăra de cimp a mecanizatorilor n-am găsit nici o­­combină, ci doar pluguri şi semănători la lucru în mirişte. De la inginerul şef al unităţii aflăm că recoltarea celor 70 hectare cu orz s-a re­alizat practic în 15—16 ore bu­ne de lucru. Cele nouă combine folosite au fost dirijate spre fermele Întreprinderii agricole de stat Cobadin, din vecinătate, care cultivă cu orz 500 hectare. Acum bătălia se dă pentru în­cheierea însămînţării culturilor duble in aşa fel­­ca seminţele să beneficieze de rezerva de apă din sol. în aceeaşi zi s-a înche­iat recoltarea orzului în acest consiliul unic şi la C.A.P. Conacu. Intr-o altă zonă, în sudul ju­deţului, la IAS Albeşti, care cultivă 445 hectare cu orz, se acţionează, cu cea mai mare răspundere, pentru folosirea fie­cărei ore bune de lucru la gră­birea secerişului. Mecanizatorii şi specialiştii, ne face preciza­rea inginerul Paul Giurcanu, directorul unităţii, nu aşteaptă ca lanurile să ajungă în între­gime la maturitate, ci trec la re­coltarea pe porţiuni de sole, peste tot unde umiditatea boa­belor este sub 20 la sută. Aşa se face că acum secerişul este, practic, încheiat. Se lucrează, de asemenea, bine, la seceriş la cooperativele agricole din Techirghiol, Costi­­neşti, Adamclisi, IAS Petreni şi in multe alte unităţi dintr-o arie largă a judeţului. Aceasta demonstrează că, în ciuda tim­pului nefavorabil, acolo unde se acţionează cu răspundere, bine organizat, recolta poate fi strin­­să şi pusă la adăpost într-un timp scurt, evitindu-se cu desă­vârşire orice risipă. Dar, din păcate. In ace­laşi consiliu unic Albeşti, in timp ce la C.A.P. Cotu Văii recoltarea orzului s-a în­cheiat, la cooperativele agricole Arsa, Limanu, 2 Mai lucrarea avansează anevoios pentru că, după fiecare ploaie, combinele sunt lăsate in cimp, iar mecani-­ zatorii şi specialiştii pleacă in sat. Sunt, de asemenea, mari di­ferenţe in ceea ce priveşte re­coltarea intre consilii unice agroindustriale vecine, în timp ce la Cobadin şi Adamclisi re­colta de orz a fost strinsă de pe aproape toată suprafaţa culti­vată, la vecini, în consi­liile unice Mircea Vodă, Castelu şi altele, lucrarea se desfăşoară anevoios. Desigur, o asemenea stare de lucruri trebuie înlătu­rată. Prin generalizarea opera­tivă a experienţei unităţilor fruntaşe şi o intervenţie ener­gică din partea organelor agri­cole judeţene secerişul orzului trebuie încheiat. Experienţa bună este necesară acum la re­­coltarea griului. Aplicată, va conduce, fără îndoială, la reali­zarea unor viteze mari, in aşa fel incit, orzul să ajungă la adă­post în 8—10 zile. Radu Apostol • In unele cooperative agricole, secerişul orzului s-a încheiat intr-o zi, două • Recolta­rea diferenţiată a permis, în uneile consilii unice, grăbirea secerişului • Intr-ajutorarea între unităţi, o iniţiativă ce îşi dovedeşte efi­cienţa • De ce nu se extinde rapid buna ex­perienţă în organizarea secerişului in toate consiliile unice ? MMm L­I CHIPUL NOU AL * Porti larg deschise In ziarul nostru local, „Fla­mura“, am intilnit acum, in preajma marilor opţiuni de vii­tor ale tinerilor ce păşesc pe treptele gimnazială şi liceală, tentante invitaţii adresate elevi­lor de către licee din Reşiţa, Oraviţa, Anina, Caransebeş, în­soţite de detalii privind profilu­rile de pregătire, avantajele ce le prezintă direcţiile urmate. Condiţiile pe care invăţămin­­tul nostru le pune la dispoziţia celor ce vor urma cursurile şco­lilor amintite sunt deosebit de îmbietoare : burse, mijloace di­dactice excelente, spaţii de în­­văţămînt şi cazare de bună cali­tate etc. Aceasta, cum spuneam, numai in ce priveşte judeţul nostru, fiindcă in fiecare ju­deţ sint oferite condiţii la fel La noi, la Tărtăşeşti, au prins să ia o dezvoltare tot mai amplă două feluri de activităţi, ab­sente pină nu de mult din viaţa comunei , industria mică şi ser­viciile publice, activităţi care marchează şi ele gradul de pro­gres al oricărei aşezări rurale ce tinde spre urbanizare. Dispunem­ de paisprezece uni­tăţi de producţie şi de servire publică între care ateliere de confecţii şi tricotaje, tâmplărie mecanică şi manuală, vulcani­zare, lăcătuşerie, atelier de re­paraţii radio şi de aparatură casnică, secţie de băuturi răco­ritoare cu bază proprie de pro­ducţie, iar pină la sfârşitul de lune pentru pregătirea vii­toarelor cadre de specialişti. Mi se pare îmbucurător fap­tul că se face publicitate în ju­rul şcolilor pentru a capta aten­ţia celor interesaţi, modalităţi care arată concret cum partidul şi statul nostru acordă toată atenţia învăţămintului, că tineretului nostru ii sunt des­chise toate căile spre afirmare. In adevăr, şcolile îşi deschid larg porţile pentru cei ce vor duce mai departe munca părin­ţilor, forţa progresului tehnic şi social, şi care vor fi construc­torii de miine ai patriei noastre socialiste. VIOREL MANTU Reşiţa lunii august, numărul lor va spori cu încă o unitate. Unită­ţile din comună, după calculele specialiştilor noştri, au realizat anul trecut un volum de pro­ducţie la industria mică de 3 000 lei pe locuitor iar la servicii de 1 000 lei, cu posibilităţi de creş­tere în acest an. Cu un aseme­nea buget de unităţi este lim­pede că viaţa localităţii a de­venit cu totul nouă, in special în decursul ultimilor douăzeci de ani care au trecut de la Con­gresul al IX-lea. MARIN VOLINTIRU comuna Tărtăşeşti, judeţul Dîmboviţa Locuiesc în cartierul din zona Parcului Tineretului din Bucu­reşti, unul dintre cele mai fru­moase ale capitalei noastre. Ne-am mutat aici, unde pe timpul burgheziei erau maidane şi cocioabe, mii de familii veni­te din toate colţurile oraşului. Despre cartierul nostru am citit anul trecut la rubrica de faţă o însemnare emoţionantă a mais­trului Victor Răducan, unul din cei care au participat cu echipa lui la punerea temeliei ansam­blului de blocuri. Scriindu-vă despre cartier, am dorit ca, prin rindurile mele să adaug o notă de dragoste faţă de acest loc minunat pe care­ il numim al tinereţii. Vă scriu şi în numele altor locatari care îmi împăr­tăşesc gindurile cum sunt : A. Marcu, Ch. Hagiopol, Elena Stoenescu, I. Dumitriu şi al­ al­­­­tora care beneficiem de munca harnicilor şi talentaţilor con­structori. Clădirile executate de ei sunt foarte reuşite, întregul cartier respiră un aer de origi­nalitate, de prospeţime. Adeseori, in ceasurile libere, trecem strada şi intrăm în parcul Palatului Sporturilor şi Culturii, într-o zonă de ver­deaţă şi răcoare. Peste puţin timp, pe bulevardul cartierului nostru care a primit numele de Bulevardul Pionierilor vom privi grupurile de pionieri care Zilele trecute in cadrul plena­­narei comune a Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii şi Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice şi Sociale, fabricii de tricotaje şi per­dele din Paşcani i s-a acor­dat înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ întrucît a ocupat patru ani consecutiv lo­cul I in întrecerea socialistă. Meritul acestei întreprinderi este cu atît mai mare cu cit este vorba de o unitate industrială vor merge spre palatul con­struit special pentru ei. Acest peisaj urbanistic încin­­tător este completat de o salbă de magazine cu o eleganţă şi distincţie aparte. Copertinele de culori pastelate din faţa lor amplifică nota de frumos. Intr-o asemenea ambianţă cartierul nostru îşi merită pe deplin numele, bucurindu-ne de tinereţe şi noi cei care am fost tineri şi cărora ne este dragă tinereţea. Dr. OTILIA GRONDEA Bucureşti care nu are în urma ei ani de experienţă îndelungată. Şi iată că pe frontispiciul fabricii va străluci emblema acestei dis­tincţii care răsplăteşte hărnicia, entuziasmul, competenţa tînă­­rului colectiv al întreprinderii. Vestea m-a bucurat deosebit de mult căci, deşi locuind la Timişoara, inima îmi este şi la Paşcani, loc al copilăriei şi ini­ţierii mele în munca dură cu oţelul. Mă bucur de succesul obţinut şi asociez aceast­ă reu­şită cu o ridicare pe trepte noi a industriei păşcănene, care, în anii măreţei „Epoci Ceauşescu“ s-a dezvoltat în mod impresio­nant. Am revăzut recent oraşul şi m-am bucurat de modernitatea construcţiilor lui, amintin­­du-mi-l cum era un trecut­­ sărăcăcios, luptindu-se cu pra­ful şi noroiul. O esplanadă superbă, cu alei de mozaic, cu zeci de ronduri cu flori, il poartă pe vizitator pe culmea dealului, deschizin­­du-i în vale panorama vechilor ateliere C.F.R., panglica de apă a Siretului şi întinsele lanuri care se pierd în zare. De aici, îndreptîndu-se spre munţi, se împlineşte un vis de aproape un secol — crearea liniei ferate care va lega oraşele Paşcani şi Tirgu Neamţ. Oaspete drag al păşcănenilor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a îngrijit îndeaproape de în­noirea şi creşterea oraşului de pe Siret, făcindu-l să apară astăzi în toată frumuseţea şi armonia construcţiilor plasate pe platoul care domină împre­jurimile, întocmai ctitoriilor apărute pe tot cuprinsul ţârii în cele două decenii glorioase care au trecut de la Congresul al IX-lea al P.C.R. WILHELM WEISS Timişoara Civilizaţia satului OCLINIDIT 4 FAUP­ Cartierul tinereţii Din scrisorile primite la redacţie Treptele Paşcanilor Al XV-lea Salon Internaţio­nal de artă fotografică al R.S. România, deschis — sub patro­najul Comitetului Naţional Ro­­mân pentru Anul Internaţional al Tineretului şi al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotogra­fică — în sala de expoziţii a Institutului de Arhitectură din Capitală oferă publicului o nouă întîlnire cu una dintre cele mai noi şi mai populare arte­­ a fotografiei. Expoziţia de la Institutul de Arhitectură nu este insă o simplă întîlnire cu nenumărate panouri de fotogra­fii, este vorba de o expoziţie­­mesaj, o „reuniune“ a unora dintre cele mai reuşite exem­plare ale artei fotografice. Su­ita de panouri reuneşte într-o foarte judicioasă alăturare, au­tori şi subiecte din cele mai diferite ţări şi domenii ilus­­trînd, în fapt, tot atîtea mo­duri de a privi realitatea în­conjurătoare. Un lucru e, sigur, comun tuturor exponatelor,sen­sibilitatea şi luciditatea, „inten­ţia“ clară de a privi lumea in care trăim, vibrînd la ceea ce e pur şi frumos, avertizînd acolo unde e cazul. Multe din aceste fotografii — unele în­cununate cu premii şi distincţii F.I.A.P. — au, in bună măsură, „punerea în scenă“, acea „re­gie“ proprie tablourilor. Ele au, dealtfel, în comun cu, să zi­cem, expoziţiile de artă plasti­că, o foarte pronunţată pre­dilecţie pentru temele clasice, binecunoscute şi mult aştepta­­tele subiecte ale tuturor expo­ziţiilor : portrete (feminine, mai ales), naturi statice, flori, peisaje, compoziţii, etc. toate, fireşte, de mare efect. Alte fo­­tografii­ exponate sunt mai „specifice“ propriei arte prin procedeele de realizare: instan­taneele fulgerătoare surprinzînd o secundă, o fracţiune de se­cundă dintr-o mişcare mult mai amplă şi „încremenind-o“ într-o semnificaţie generoasă. Aşa sunt de pildă „fragmente­le“ din diverse curse sportive surprinse de Amitaba Sil (In­dia), unele dintre ele pline de umor sau din munca unor pescari (Wei Xiou Jin- China), mecanici de locomotivă, (Ami­taba Sil, agricultori (Gimenez Moreno Jose, Brazilia). Un „subiect“ de tradiţie — Dante­­lăreasa — reapare în expona­tele unor artişti din Belgia : „Lucrătoare de dantelă“ (Van Merck Alex). Aşa sînt de pil­dă suprapunerile spectaculoase, imaginile în imagini şi atîtea alte efecte speciale prin care arta fotografică şi-a dobindit „specificitatea“, libertatea de mişcare in faţa obiectului. Un capitol aparte — prin în­cărcătura sa afectivă — dar şi prin insistenţa cu care revine în preocupările artiştilor foto­grafi din toată lumea, îl repre­zintă fără îndoială universul copiilor, adică universul spe­ranţelor de azi şi de miine. „Speranţa“ — aşa se şi intitu­lează o fotografie semnată de Selascia Alfonso (Italia) şi care surprinde un copil, aşteptînd, lingă o bicicletă aşezată ală­turi, să se liniştească furtuna ce se vede în zare, să se risi­pească ceaţa şi norii ce se văd la orizont. „Copilărie pierdută“ este, iarăşi expresia fotografică (realizată de Roata Pedro Luis-Argentina, artist distins, dealtfel, cu medalia de argint a F.I.A.P.) a deznădejdii unor copii lipsiţi de speranţe. Iar „Copilul“ din portretul lui FI. Andreescu este, prin duioşia şi candoarea pe care o transmite, un simbol curat al celor mai gingaşe sentimente. Salonul In­ternaţional de Artă Fotografică poate fi citit, aşadar, nu doar ca o suită de exponate superbe — şi sunt multe asemenea exemple, in care excelează şi mulţi dintre artiştii români : Clara Spitzer, cu un tulburător „Să nu moară copiii“, „Un dez­gheţ“ semnat de Mircea Aga­­brian, un „Zimbet“ de Szüks József Attila, sau Adrian Po­pescu autor al „Anotimpului primelor speranţe“ (acesta dis­tins pentru mesajul poetic) — ca şi o antologie a glodurilor bune, pline de sensibilitate şi umor, a ideilor umaniste pri­vind soarta generaţiilor prezen­te şi viitoare care animă arta fotografică internaţională şi care, aşezată sub semnul devi­zei Anului Internaţional al Ti­neretului, „Participare, Dezvol­tare, Pace“ îşi completează me­sajul luminos plin de încredere, cu promisiunea unor acţiuni di­namice, unor idei mobilizatoare puse in slujba idealului su­prem, de neocolit şi impunind solidaritatea unanimă in mo­mentul de faţă­­ al întregii omeniri: pacea. Pentru ca toa­te zîmbetele pline de încredere, toate speranţele surprinse de artiştii fotografi de pretutin­deni în privirile oamenilor să nu fie niciodată înşelate. Tia Şerbănescu O EXPOZIŢIE-MESA Anul Internaţional al Tineretului Anotimpul primelor speranţe de Adrian Popescu Experienţa unui judeţ fruntaş (Urmare din pag. 1) gaze naturale, de combustibil şi energie electrică precum şi alte informaţii necesare luării deci­ziilor. O altă direcţie de acţiune a constituit-o îmbunătăţirea la­turilor calitative ale activităţii desfăşurate de întreprinderi, un rol important in această pri­vinţă avîndu-1 introducerea încă din anii de început ai cincinalului a bugetelor de ve­nituri şi cheltuieli pe activităţi. Semnificativ în această privin­ţă este faptul că in anii actua­lului­­ cincinal productivitatea muncii pe fiecare lucrător din cadrul întreprinderii s-a du­blat. Cit priveşte eficienţa acti­vităţilor desfăşurate, merită amintit că in prezent întreprin­derea se situează pe unul din primele 6 locuri pe ţară. Parti­cipanţii la un recent schimb de experienţă organizat la ni­velul judeţului pe tema valori­ficării energiei neconvenţionale, vizitind staţia de epurare a apelor din Piatra Neamţ au văzut că întreaga cantitate de nămoluri rezultată din procesul de decantare a apelor uzate este folosită în scopuri energe­tice. Biogazul rezultat, echiva­lentul a 420 de tone de com­bustibil convenţional pe an, este utilizat in prezent in pro­cesul tehnologic propriu si la incalzirea unei sere, urmînd ca in curind să servească şi la acţionarea unui generator elec­tric cu o putere de 55 kW. Pen­tru viitor se are in vedere ri­dicarea presiunii biogazului cu ajutorul unei staţii de compre­­soare şi transportarea lui la centrala termică cea mai apro­piată. Acelaşi criteriu, al efi­cienţei, a stat şi la baza intro­ducerii la staţia de epurare din municipiul Roman, în premieră pe ţară, a tehnologiei de des­hidratare mecanică a nămolu­rilor care, pe lingă alte avan­taje, a contribuit şi la redarea în cultură a unei suprafeţe de 3 ha de teren arabil. Şi tot inn vederea creşterii eficienţei, în cadrul întreprinderii a fost ini­ţiată o amplă acţiune de recu­perare şi valorificare a mate­rialelor rezultate de la imobi­lele demolate, precum şi de re­­condiţionare a pieselor de schimb, îndeosebi a celor nece­sare menţinerii în bună stare de funcţiune a ascensoarelor, mijloacelor auto, instalaţiilor de distribuire a energiei ter­mice şi apei, acţiuni care s-au soldat cu o economie de peste 2,5 milioane lei. Aşa cum am aflat şi pentru perioada care urmează, colecti­vul de aici şi-a înscris în pro­gramul de lucru acţiuni şi obi­ective tot atît de importante. Materializarea lor va contribui la îmbunătăţirea servirii cetă­ţenilor, la creşterea eficienţei întregii activităţi, la menţine­rea întreprinderii pe locul frun­taş cîştigat in întrecerea cu celelalte întreprinderi de profil din tară. Luni 1 iulie 1985 Soarele răsare la ora 5,35 şi apune la ora 21,04 ALBA CA ZĂPADA - Spectacol sus­ţinut de elevii Liceului de artă „Geor­ge Enescu" - secţia coregrafie, la Opera Română (13 18­57), ora 18; CORINA , Teatrul „C. Tanase" - Sala Savoy (15 5678), ora 19; PE SUB CETINI LA IZVOARE : „Ansamblul Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18 ; RECITAL DE HARPA : Ateneul Român, ora 19 ; televiziune 20 : Telejurnal ; 20,20 : Priorităţi în economie ; 20,40 : Tezaur folcloric (color) ; 20,55 : Canada azi (Docu­­mentar) ; 21,05 : Román foileton : Bach. (color) ; 21,50 : Telejurnal. CINEMATOGRAFE IN DOI: Scala (11 03 72), 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -PAS orele 20,15 . DECLARATIE DE DRAGOSTE : Lumi­­na (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 - - 15,30 - 17,45 - 20 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; MIREASMA PLOILOR TIRZII : Bu­zesti (50 43 58), orele 17,30 - 19,30; «CIULEANDRA : Drumul Sirii (3128 13), orele 15 - 17,15 - 19,30; ACASĂ: Ferentari (80 49 85), ora 19; MASCA DE ARGINT : Volga (79 71 26), orele 9 — 11 — 13 — ÎS - 17 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 9­ -11 - 13 - 17 - 19; Grădina Arta, ora 21 ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ ! Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 PICIU : Progresul (23 94 10), ora 15, SUPERMAN: Patria (11 86 25), orele 9- 11,30 — 14 — 18,45 - 19,30 ; Bucu­reși (15 61 54), orele 9,15 - 12,30 - 15,45 - 19; Favorit (45 31 70), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; DECADA FILMULUI ANTIFASCIST PENTRU PACE ÎMPOTRIVA RĂZBOIU­LUI - filmul : LA RĂZBOI CA IA RĂZ­BOI­­ Studio (59 53 15), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; MAREA CURSA: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12 - 15,30 -18,30 ; BELA : Capitol (16 29 17), orele 9- 12 •— 16 «. ) CAMPIONUL ’: Victoria (16 28 79), orele 9.30 - 12,30 — 16 — 19 ; CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Dacia (50 35 94), orele 9-11-13-15-17 - 19 ; TOATA LUMEA RIDE, C1NTA SI DANSEAZA : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; ASA BUNIC, ASA NEPOT : Union (13 49 04), orele 9 - 11-13 - 15 - 17 — 19 ; Cosmos (27 54 95), orele 9 — 1 VIREIA LOVITURA ’pENTRU MO­TAN : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9 — n - 13 15 ; J ~ SIMFONIA PRIMĂVERII : D.„ orele 17 - 19 ; 'fl-LOVITURA FULGERĂTOARE : zesti, orele 13,30 — 15,45 ! DOMN PENTRU O ZI : Ferentari (80 49 85), orele 15 - 17 ; BURLACUL CĂSĂTORIT : Cotrocenii (49 48 48), orele 15,30 - 15 - 20;­­ FATA CARE VINDE FLORI : Pacea (71 30 85), orele 14,30 - 16,45­­^19 ; LECȚII PARTICULARE PENTRU TATA: Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19; NICK CARTER SUPERDETECTIV : Fla­căra (2033 40), orele 15 - 17 - 19 ; NEÎNVINSUL: Progresul, orele 17 - 19 ; ATENȚIE LA PANA DE VULTUR ! Fe­roviar (50 51 40), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Grădina Feroviar, ora 21 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 9-11 - 13 - 15,15 — 17,30 - 19,45 ; CIINELE ELECTRONIC : G r i V i t a (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Auroră (35 04 66),­ orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20 ; Grădina Aurora, ora 21 Ciuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; IUBIREA ARE MULTE FETE : lira (31 71 71), orele 15.30 - 19 ; PIEDONE IN EGIPT : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13 - 13 -■ 17 - 19; PRIGOANA: Popular (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 ; TOATE MI SE INTIMPLA NUMAI MIE : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11- 13 _ 15 _ 17 _ 19 ; Grădina Tomis, ora 21,15 ; „ , CASCADORII : Grădina Capitol (16 29 17), ora 21. TEATRE mm 99România liberă" / în premieră, pe ecran • A treia lovitură pentru motan. Producţie a studiourilor cehoslovace. Scenariul şi regia: Radim Cvrček. Imaginea : Ka­rel Kopecky. Muzica : Harry Macourek. Cu : Jaroslav Mou­­cka, Ladislav Mrkvitka, Jaros­lav Satorinsky, Karel Semerad şi rolul „Motanului“ — Kamil Koula. Film de factură poliţistă, avind ca protagonişti un grup de adolescenţi, este totodată un spectacol cinematografic an­trenant , deschis tuturor vir­ajelor... PROGNOZĂ METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie şi Hidrolo­gie ne comunică : VREMEA . Va fi răcoroasă îndeosebi noaptea şi dimineaţa în regiunile nor­dice şi estice ale ţârii, unde cerul va prezenta înnouraţi temporale şi pe alocuri vor cădea averse de ploaie, în­soţite de descărcări electrice. In cele­lalte regiuni ale țârii vremea va fi nor­mal de Caldă, predominant frumoasă, cu averse de ploaie izolate. Vînt slab pînă la moderat, cu uşoare intensifi­cări în a doua parte a Intervalului, în estul teritoriului. TEMPERATURA : Maxima va fi cu­prinsă între 18 și 28 de grade, mai ridicată în sud-vest, unde va urca pînă la 30 de grade, iar minima între 8 şi 16 grade. LA BUCUREŞTI . Vreme normal de caldă, predominant frumoasă. Vînt slab pînă la moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 28 de grade, iar cea minimă între 14-16 grade.

Next