România Liberă, august 1985 (Anul 43, nr. 12673-12698)

1985-08-12 / nr. 12682

,România liberă“ ■Pagina a 3-a — 12 august 1985 MUNCĂ SUSȚINUTĂ, ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE Criteriul tehnologic în realizarea producţiei fizice ■'$,*% •/ ,v • Un avanpost al industriei electronice româneşti • Rezultate care confirmă angajarea revoluţionară a colectivului • Promovarea noului, Hotăritoare în balanţa eficienţei • Nici o reclamaţie din partea beneficiarului Se spune că a con­strui insta­laţii de acţionare în domeniul electronicii, de putere reprezintă o adevărată operă ele creativi­tate şi­ inteligenţă. Şi chiar de „curaj tehnologic“. Dotarea unor obiective economice cu aseme­nea produse este insă decisivă pentru prezentul si viitorul unei economii aflate in plin proces de modernizare. Pentru aceasta a fost nevoie să ne construim „la noi acasă“ întreprinderi care să răspundă, cerinţelor impuse de nivelul tehnicii actuale. Una dintre aceste întreprinderi este­­şi „Electrotehnica“, din Bucureşti, un adevărat avanpost al indus­triei electronice româneşti, ve­ritabilă creaţie a ultimilor do­uăzeci de ani. Dintr-o mică în­treprindere d­in care se constru­iau produse de complexitate scăzută, s-a ajuns ca, astăzi, printr-o dezvoltare deosebită, să se realizeze echipamente elec­tronice de mare­ putere­ şi sigu­­­ranţă, într-o ramură de vîrf cum este industria­ electronică. Aproape că nu sunt obiective in­dustriale care să nu folosească un echipament construit la în­treprinderea „Electrotehnica“, singura unitate din ţară specia­lizată pe­­astfel de produse. Să amintim numai citeva dintre obiectivele unde funcţionează astfel de echipamente : combi­natele metalurgice, hidrocentra­lele de la Porţile de Fier, ter­mocentralele de la Rovinari şi Turceni, combinatele chimice şi multe altele. In realizarea unei noi cali­tăţi a muncii această nouă in­dustrie are rolul său aparte. Adevăr ce nu mai trebuie con­testat. Colectivul de la între­prinderea „Electrotehnica“ l-a înţeles încă din primii ani de activitate, concentrîndu-şi efor­­turile­ spre realizarea unor pro­duse de înaltă complexitate teh­nică ,necesare modernizării eco­nomiei naţionale­. Uşor nu , a fost. Şi nici nu este. Insă atunci cînd ştii să-ţi organizezi munca, cindv,ştii să­­previi anu­mite neajunsuri (posibil să apară din diverse motive), suc­cesele nu întîrzie să se arate, întreprinderea „Electrotehnica“, o demonstrează prin rezultatele activităţii­ sale, înregistrate la sfir­şitul celor şapte luni trecute din acest an.. Realizarea în tota­litate a prevederilor indicatoru­lui producţiei fizice, depăşirea cu 5,9 milioane lei a sarcinilor la producţia marfă, îndeplinirea obligaţiilor contractuale la ex­port — sunt numai citeva dintre rezultatele obţinute, de acest tî­­năr colectiv. Sigur că întreprin­derea are un specific aparte, de­osebirile faţă de alte sectoare de activitate fiind lesne de price­put. „Dar cine spune că aici totul merge de la sine, se în­şeală. Aceasta deoarece fiecare domeniu are cerinţele lui de la care nu trebuie, nu ai dreptul să te abaţi“. Este opinia tovară­şului­­László Salgo, şeful atelie­rului de proiectări tehnologice, care ne convinge prin argumen­te că in activitatea întreprinde­rii nu s-au înregistrat restanţe la planul de producţie in pri­mele două luni ale anului, de­oarece a existat o pregătire ri­guroasă efectuată înainte de sfîrşitul anului trecut. Iată ci­teva elemente pe care interlo­cutorul a ţinut să le precizeze : „Am adaptat, operativ produc­ţia la cererea beneficiarilor ex­terni, astfel că solicitările au fost îndeplinite in cel mai scurt timp. Avînd un «plan de băta­ie», cum se spune, am căutat să tragem în­ faţă produsele care nu necesitau un consum mare de energie, avînd in vedere, şi baza materială existentă la acea dată. Şi încă un lucru foarte important : printr-un efort, co­bim­­ii către a participat între­gul colectiv, de la muncitor la­­inginer, am introdus in produc­ţie tehnologii avansate menite să contribuie la creşterea pro­ductivităţii muncii şi la redu­cerea consumurilor de materia­le“. Să ne oprim, la citeva exemple care vin in sprijinul afirmaţiilor ■de mai sus. Este vorba de înlo­cuirea operaţiilor de aşchiere, prin folosirea metodei de ştan­­ţare-presare, metodă deosebit de eficientă datorită faptului că in unele cazuri productivitatea muncii creşte cu 20—30 de ori, reducindu-se totodată consumul de materiale cu pînă la 30 ,la sută. De exemplu, prin vechea tehnologie, execuţia a 1 000 de­ ştifturi de susţinere pentru dife­rite componente electronice ne­cesita circa opt ore de muncă. Prin aplicarea noii tehnologii, acelaşi volum de piese se reali­zează în numai 10 minute. Un al doilea exemplu care ţine de reducerea consumurilor de materiale are în vedere pe muncitorul Gheorghe Dir­tea, re­alizatorul unei maşini automa­te de sudare destinată colierelor de strîngere a miezurilor de la transformatoare. Eficienţa aces­tei maşini se materializează in practică într-o economie de peste 600 kg cositor, pe an. De asemenea, se remarcă concepe­rea şi realizarea unei instalalaţii denumită „descărcător in gaze la electrofiltru“, de către mun­citorul Anc­hel Costea, a cărei eficienţă constă şi micşorarea importului cu peste, zece mii de dolari pe an. Şi lista poate con­tinua. In industria electronică un produs nu are timp să se înve­chească. Noul te obligă să cauţi, să concepi un produs cu perfor­manţe superioare in concordan­ţă cu realizările şi tendinţele ce­­se manifestă pe plan mondial. Altfel rişti să baţi pasul pe loc, ceea ce înseamnă o pierdere pentru întreaga economie naţio­nală.Treaba nu e simplă. O ştiu toţi cei ce lucrează la, întreprin­derea „Electrotehnica“, în in­dustria electronică a echipa­mentelor de acţionare ,­nu ai momente de respiro“. Indiferent­­ că ai sau nu greutăţi in pro­ducţia curentă. Să vorbim mai la concret, în anul 1984, printr-o studiere amănunţită a pieţelor de desfa­cere, colectivul de la ,,Electro­tehnica“ a asimilat pentru pro­ducţia de serie 45 de produse noi de mare complexitate şi efi­cienţă economică. Căutările şi studiile au continuat şi în acest an, în colaborare cu institutele specializate în domeniul cercetă­rii electronice şi cu Institutul Politehnic Bucureşti, în perioada primului semestru al anului 1985, alte 14 produse, au fost proiectate, testate şi introduse ■ în fabricaţie, la care se vor adă­uga alte 21 pînă la sfîrşitul acestui an. De menţionat că no­menclatorul întreprinderii cu­prinde peste 900 de produse din­tre care se evidenţiază : sisteme de excitaţie pentru tu­rbogene­­ratoare şi hidrogeneratoare, con­­vertizoare pentru maşini unelte, acţionări electronice pentru in­dustria metalu­rgică, echipamen­te de sudare automată şi semi­automată, acţionări electrofiltre şi altele. Lumea electronicii de pretu­tindeni este preocupată să gă­sească noi soluţii menite să con­tribuie la realizarea unor produ­se mai ieftine, dar cu perfor-­ mante ridicate., Atributul calită­ţii unor astfel de produse spre care şi-a îndreptat atenţia şi co­lectivul de la întreprinderea „Electrotehnica“ este unul sin­gur : superior. Aşadar, un colectiv ambiţios într-un domeniu deloc uşor : electronică. Aşa cum ne relata tovarăşul Constantin Gavrilă, secretarul comitetului de partid, președintele C.O.M., activitatea pe care o desfășoară colectivul este îndreptată spre îndeplini­rea în totalitate a prevederilor de plan pe acest­ an, ultimul din cincinal. Realizarea acestor obi­ective nu poate fi îndeplinită decât prin amplificarea eforturi­lor oamenilor de aici, in măsura în care vor găsi rezolvări efici­ente in conceperea şi punerea in­ fabricaţie a altor produse cu performanţe mult superioare ce­lor actuale. Eliade Bălan AIn centrul preocupărilor fiecărui colectiv FOLOSIREA INTENSIVĂ A CAPACITĂŢILOR INDUSTRIALE Una din principalele cerinţe actuale din industrie, o consti­tuie utilizarea intensivă a ca­pacităţilor ■ de producţie. Dis­punem de un puternic şi mo­dern potenţial tehnico-produc­­tiv, în profil de ramură şi teri­torial. Se ştie că volumul fondurilor fixe existente in economia naţională este din peste 2 600 miliarde Iei, fapt ce demonstrează capacitatea de efort propriu şi gradul ridicat de tehnicitate al industriei noastre. In această etapă, cali­tativ superioară, deschisă de Congresul al XIII-lea al P.C.R. baza tehnico-materială existen­tă se cere valorificată la cote superioare, în condiţii de efi­cientă sporită. Si aceasta in fiecare întreprindere, in fie­care unitate productivă. — La ..Flacăra roşie“ — ne spune inginerul Constantin Ca­ravan, directorul întreprinderii n­u ni se pune problema extin­derii capacităţilor de produc­ţie, ci ne preocupăm cu toţii să folosim cit mai bine, poten­ţialul productiv existent, ma­şinile şi utilajele de care dis­punem. Modernizarea procesu­lui de producţie se poate face nu numai prin dotări noi, cos­tisitoare, ci prin autoutilare. Folosirea mai raţională, mai judicioasă, a spaţiilor de pro­ducţie existente, afirmarea spi­ritului novator în producţie, ridicarea nivelului creaţiei şi diversificarea mai accentuată a gamei sort­i­m­ent­a­le, reducerea consumurilor de materii, prime, materiale, combustibili şi ener­gie, ca şi alte măsuri, concură la realizarea — în cadrul ace­loraşi capacităţi — a unei pro­ducţii sporite, executată la un bun nivel calitativ, menită să satisfacă în bune condiţiuni ce­rinţele beneficiarilor, cu­ pre­cădere ale celor externi. Deplasînd­u-ne în secţiile si atelierele acestei întreprinderi, cu pondere însem­nată , in reali­zarea producţiei de încălţă­minte şi mar­ichinărie, discu­­tind cu muncitori, cu maiştri şi ingineri ce conduc formaţii de lucru, am cortstatat existenţa unor susţinute preocupări pen­tru materializarea tuturor aces­tor măsuri, menite să asigure valorificarea în tot mai bune condiţiuni a bazei tehnico-ma­­teriale existente. In mod firesc, prima grijă o constituie asigurarea întreţine­rii in bune condiţiuni a maşi­nilor şi utilajelor, executarea la timp a reparaţiilor necesare. Dacă o maşină stă, stagnează şi producţia. Acest lucru nu e dorit­­de nimeni, astfel că la această acţiune concură atît muncitorii şi tehnicienii din atelierele de întreţinere, cit şi cei care lucrează direct la ma­şini. O mare importanţă o­­are — pe această linie — asimila­rea şi­­recondiţionarea pieselor de schimb necesare, al căror volum a însumat — în primul semestru al anului — aproape patru milioane lei. S-au reali­zat prin autoutilaje graifere pentru maşini de cusut talpă, piese pentru maşini de perfo­rat şi capsat, dispozitive pentru butoni şi multe altele. Cu mij­loace proprii s-au confecţionat pină şi butoaie mari pentru tă­­băcărie, cu diametrul de pină la 3,5 metri şi cu o lungime de 4 metri. Dar preocupările merg mai departe, la ridicarea randamen­tului maşinilor, la înlocuirea unor benzi de lucru cu alteia, autentice linii tehnologice, în secţia de încălţăminte,­­de pildă, una din benzile transportoare nu mai corespundea, producea stagnări de producţie, împiedi­­cînd realizarea indicelui de productivitate planificat.. Prin efortul maistrului mecanic Ion Niţă, adjunctul şefului de sec­ţie mecanic-şef, împreună cu cele ale maiştrilor Costică Bro­te, Vasile Ştefan şi Ion Soare şi ale unor muncitori experi­mentaţi, s-a confecţionat o nouă bandă transportoare, cu eficienţă sporită în producţie. O altă bandă transportoare — pentru tocuri şi hramuri — a fost realizată şi montată în luna iunie a.c. la atelierul de Stanţă. înainte, tocurile, si bran­­turile se lucrau individual, in locuri separate. Prin realizarea noii benzi s-a efectuat o în­semnată economie nemaifiind necesară achiziţionarea unui utilaj nou. s-a folosit mai judi­cios spaţiul de producţie exis­tent, s-a organizat lucrul in flux, sporindu­-se simţitor pro­ducţia pieselor componente respective ale încălţămintei. O importantă inovaţie — dis­pozitivul si cuţitul, tip melc pentru ştanţarea şuviţelor d­in peticele mici rezultate din croit — a fost realizată de acelaşi maistru mecanic Ion Niţă. Prin aplicarea acestei inovaţii se realizează o valorificare supe­rioară a resturilor de materiale refolosibile, şuviţele obţinute se egalizează şi — cu ajutorul unor gherghefe — se obţin feţe­­impletite pentru încălţăminte. Numai în primul semestru din acest an s-au realizat 33 000 perechi de încălţăminte cu ast­fel de feţe. Dată fiind eficien­ţa obţinută, această inovaţie s-a extins şi la alte întreprin­deri. Spiritul novator se manifestă şi prin elaborarea de noi teh­nologii. Una din cele mai im­portante, realizată de maistrul principal Ion Georgescu şi apli­cată in acest­ an, este tehnolo­gia de tăbâcărie a pieilor pen­tru obţinerea şpaltului neted şi presat, cu valori superioare ale caracteristicilor fizico-mecani­­ce, numărul de flexiuni spo­rind de 3—4 ori. Prin noua teh­nologie, consumul specific al materialelor auxiliare utilizate — realizat in țară — se reduce cu circa 40 la Sută, iar produc­tivitatea muncii creşte cu 30 la sută. O contribuţie importantă la mai buna folosire a capacităţi­lor de producţie existente este adusă şi prin aplicarea unor măsuri pentru organizarea în mai bune condiţiuni a produc­ţiei şi a muncii. Un exemplu concludent în acest sens îl oferă aplicarea studiului pri­vind perfecţionarea organizării muncii la linia tehnologică nr. 4 pentru încălţăminte, care cuprinde ■ măsurile : mecaniza­rea operaţiilor executate ma­nual, cumularea unor operaţii din procesul tehnologic, organi­zarea mai raţională a locurilor de muncă şi altele. Eficienţa : creşterea capacităţii de produc­ţie a liniei respective cu 90 de perechi de încălţăminte în opt ore. Tot astfel, aplicarea stu­diului de optimizare a fluxului tehnologic la benzile din secţia de marochinărie a determinat creşterea cu 10 la sută a pro­ductivităţii muncii in secţia respectivă. O activitate intensă s-a des­făşurat şi pe linia ridicării ni­velului creaţiei, a diversificării gamei­ sortimentale. In acest sens şi-au adus o însemnată contribuţie inginera Domnica Popa, şefa secţiei de creaţie,­­ Ivan Vătaf­u, Dumitru M­iha­le şi alţi creatori dictaţi. Vasile Ciuculescu, şeful atelierului ele prototipuri de încălţăminte, unde se transpun în „premieră“ noile modele. Numai în primul semestru al acestui­ an s-au realizat 630 modele noi de în­călţăminte, 368 modele noi de articole d­e marochinărie, 138 modele de articole tehnice de protecţie. In afara sistemelor tradiţionale de confecţionare a încălţămintei, s-a trecut la aplicaţiile unor sisteme noi­ de confecţii,­printre care sistemul „explexi" ,şi cel tubular, apre­­ciaîndă, export. Aplicarea acestor măsuri, ca şi­­a­ - altora incluse in progra­mele elaborate pe acest an, a contribuit la obţinerea unor bune rezultate, în primul se­mestru al anului indicatorii de plan au fost realizaţi integral, înregistrindu-se şi unele depă­şiri. Astfel producţia fizică a fost depăşită cu peste 6 000 pe­rechi de­ încălţăminte, 1 700 ar­ticole, -sport, 7 100 produse de marochinărie, 13 400 articole­ de protecţie etc. S-au livrat supli­mentar la export mărfuri in valoare de 28,3 milioane lei, iar la fondul pieţei produse în valoare de 10,6 milioane lei. Concomitent s-au realizat, eco­nomii de materii prime şi ma­teriale­ in valoare de peste 5 milioane lei. ..Aşa cum ne-am angajat în adunarea generală desfăşurată recent — precizează in final, tovarăşul director Constantin Cărăvan — în semestrul II de­punem eforturi sporite pentru a realiza o depăşire a planului producţiei marfă cu încă­ 5,3 milioane lei, din care peste 3 milioane lei la export. Ne preocupăm de transpunerea în fapt şi a altor măsuri tehnico­­organizatorice, printre care : dotarea cu o instalaţie de us­­care sub vid a secţiei de tăbâ­cărie minerală, ce se va solda cu o eficienţă anuală de circa 250 000 lei ; introducerea unui nou dispozitiv pentru tăiat şi îmbinat cavele de ramă la sec­ţia de încălţăminte ; finalizarea acţiunii „300“ privind stabilirea grosimii minime la piei pe ca­tegorii de greutate şi valorifi­carea integrală a şpaltului, cu o eficienţă anuală de 150 000 lei1. introducerea rolelor meca­nice acoperite cu abrazive la executarea operaţiilor de scă­­moşat, piese stanţate şi altele. Vom promova mai accentuat în activitatea de creaţie piesele prefabricate, după cum vom diversifica sortimentele reali­zate, din materiale recupera­bile. Vom întări disciplina in producţie, in scopul folosirii depline a timpului de lucru, după cum vom ridica nivelul de pregătire profesională — prin diferite forme de perfec­ţionare — a încă­­ 250 de oa­meni ai muncii, acordînd prio­ritate muncitorilor tineri, din­­primele categorii de încadrare.­ Acţionînd în acest mod, dez-,­voltînd spiritul de iniţiativă în secţii şi ateliere, sprijinind­ afirmarea noului, a inteligen­ţei tehnice in producţie, luînd pe parcurs şi alte măsuri ne­cesare, vom putea să asigurăm utilizarea mai eficientă a bazei tehnico-materiale existente, obţinerea de rezultate tot mai bune in producţie. Mircea Scripcă Timiş: Recolta de legume cit mai grabnic spre piele Asociaţia economică de stat şi cooperatistă Lovrin deţine mai bine de jumătate din pon­derea legumicolă a judeţului Timiş dispunind de întinse su­prafeţe de grădini : peste 1 230 hectare legume in cimp, 24 hectare sere, 10 hectare sola­rii. Numai în acest an aici sunt planificate a fi produse 42100 tone legume. „Deşi această vară a fost excesiv de secetoasă, ne spune economistul Eugen Ca­pota, directorul asociaţiei, li­vrăm zilnic diverşilor benefi­ciari 200—300 tone legume proas­pete. Avem convingerea că vom realiza integral sarcinile de plan prevăzute, consolidind şi mai mult prestigiul vestiţilor legu­micultori­­ din această zonă“. După ce am consemnat a­­ceastă declaraţie am vrut să ne convingem de temeinicia ei. încă din prima unitate vizitată — C.A.P. Gottlob — aveam să întâlnim numeroase forţe la re­coltarea legumelor. Ioan Lezeu, inimosul preşedinte al unităţii, are toate motivele să fie opti­mist şi chiar să­ se mindrească cu producţiile de pină acum. Toate cele peste 200 tone to­mate, 121 tone varză, 265 tone cartofi timpurii au fost de cea mai burtă calitate. Nimeni, nici un beneficiar nu a avut­ ceva de „reproşat. Ara cunoscut pe cîţiva din vrednicii legumicultori de aici, Iacob Bach, Ştefan Matto, loan Popa, Emilia Bochîş, Silvia Ţigan, Ioan IVenandi, care au preluat un acord global de la cooperativă apreciabile supra­feţe de grădină, care le asigură venituri anuale de cel puţin 23—24 000 lei. „în grădina noas­tră de legume, întinsă pe apro­ximativ 80 hectare — ne explică tehniciană legumicolă Marieta Pop — este mare forfotă încă din faza de plantare a răsaduri­lor, pină toamna tirziu, la înche­ierea recoltatului, în aceste zile de august activitatea de strin­gere a recoltei este în toi. După cum vedeţi, se adună recolta de roşii, ardeioase, iar din zilele viitoare începem recoltatul vine­­telor. Dimineaţa recoltăm, ime­diat sortăm marfa, iar după amiaza o livrăm neîntirziat be­neficiarilor potrivit graficelor. De pe fiecare hectar de ardei şi vinete sperăm să obţinem peste 20 tone produse. Aici, in zonă, este­ o permanentă întrecere, atît între localităţile învecinate cit şi între locuitorii aceleiaşi comune şi aş putea spune că pasiunea pentru grădinărit se transmite din tată-n fiu, poate mai mult decit oriunde in ţară“ — apreciază tânăra tehniciană, venită să lucreze aici tocmai din părţile Iaşului. In grădina de legume din Got­tlob am întîlnit peste 150 coo­peratori în­ plină activitate, ci­teva din preocupările lor fiind surprinse şi in­­secvenţele noas­tre fotografice. Atrag atenţia nu numai culturile bine îngrijite şi încărcate de roade, ci şi unele aspect­e inedite, poate unice în felul lor. Aici grădina legumi­colă este electrificată de la­­ un capăt la altul. Ghidul nostru, Vasile Boldica, secretarul orga­nizaţiei P.C.R., un meseriaş de elită­, ţine să ne pună în temă : „Legumelor astea atît de fru­moase le-aţi fi plîns de milă ,dacă nu aveau­ apă la vreme. Da unde, însă, apă dacă o lună în­cheiată n-a­­picat un strop de ploaie ?! în această situaţie, am pus in funcţiune instalaţiile de irigaţie, care pompează în două schimburi, neîntrerupt,­ apă la rădăcina plantelor. Nu trece pe aici nici un rtuz după cum ve­deţi, nici un firicel de apă, dar o scoatem din pinza freatică. în fiecare an forăm cele 30—40 fin­­tini­­le, echipăm cu filtre, cu pompe şi in primăvară in caz de secetă le punem in funcţiune. — Nu înţeleg însă de ce a fost electrificată grădina de legume. — In sistem clasic­­pompele acestea funcţionează cu carbu­ranţi lichizi, pe care nu întot­deauna îi avem în cantităţi su­ficiente, mai ales cinci toate uti­lajele de irigaţii funcţionează din plin zi şi noapte. Atunci am recurs la acest „patent“ al nos­tru, de a le face să funcţioneze cu ajutorul curentului electric. Soluţia este mult mai avanta­joasă. Cînd, totuşi, nu este cu­rent, folosim motoarele Clasice cu combustibili.. — Tot ca o notă de originali­tate. in această grădină am re­marcat numărul mare de mij­loace hipo. — Caii sint indispensabili lu­crărilor în grădină. Din primă­vara, pînă toamna, la adunatul recoltelor. Cu ajutorul lor efec­tuăm prăşitul intre rinduri şi alte lucrări de întreţinere, trans­portăm recolta pînă la punctele de recepţie, astfel ca peste noap­te să nu rămină nici o lădiţă în cimp. Dar cine nu poţi face cu ajutorul cailor intr-o grădină, fără să consumi nici un gram de combustibil... — Şi, totuşi, roşiile acestea frumoase nu pot ajunge in to­talitate pe piaţă, o bună parte­ din ele urmind să fie indus­trializate. — E adevărat, erau mai potri­vite pentru consum, chiar mai bine plătite. Pe arşiţa aceasta se coc, insă, de la o oră la alta. Cum transportul spre pieţele oraşelor se face, de obicei, du­pă­­amiaza şi nu ţine tot timpul ,rit­mul cu culesul, s-a ajuns­­ in această situaţie. Dacă maşina ar mai fi intimat, ele bună seamă s-ar fi degradat aici in cimp... Au fost şi situaţii de­ acest fel, total nefericite pentru valorifi­carea recoltei, după cum ne-a informat inginera şefă a asocia­ţiei, Elena Niţu. In ultimele două zile, de pildă, mijloacele de transport puse la dispoziție de Coloana ITSAIA au­ fost cu aproximativ 50 tone sub capa­citatea necesară. Pentru a­­se evita aceste neplăceri s-a apelat la transportul C.F.R. dar, din păcate, nici vagoanele nu sunt puse la dispoziție întotdeauna cu promptitudine. Din această cauză, recolta ambalată in lădiţe a fost nevoită sâ aştepte în cimp uneori mai bine de 24 ore, la punctele de achiziţii din Tom­natic, Lovrin, Periam. Ca ur­mare, roşiile de­­cea mai bună calitate ajung pe piaţă de cali­tatea a II-a sau, pur şi simplu, se depreciază. Sau, cazul pier-­ sicilor din Periam. După ce au fost plimbate prin out magazine din Timişoara (fiind peste tot refuzate, inclusiv la depozitul central ?!) a trebuit să fie aduse înapoi la Lovrin pentru a fi transformate în... ţuică. Este ade­vărat că aceste situaţii sunt tot mai rare în ultima vreme. Pen­tru a fi evitate insă cu d­esă­­virşire, conducerea, unităţii a şi luat unele măsuri de cea mai mare importanţă. Aşa, bunăoară, la Lovrin a fost pusă in func­ţiune o secţie de băuturi răco-­­ritoare, iar în prezent se pre­­­­găteşte inaugurarea alteia de conserve din legume. Iniţiativa este cu atît mai valoroasă cu cit majoritatea reperelor necesare au fost recondiţionate,­­singura investiţie fiind cea de iniţiativă locală. Un lucru gospodăresc, deci. Ar trebui, pentru mai buna aprovizionare a pieţelor, ca şi transportul legumelor să se facă mai operativ, cu mijloace sufi­ciente, iar produsele să aibă destinatari siguri pentru a evita „plimbarea“ lor. Ion Medoia .* " •­­ ., X’.." : Acest ardei din grădina C.A.P.-Gottlob bate toate recordurile productive din zonă. Secretul este unul singur : o întreținere corespunzătoare incă din faza de răsad. Pentru a diminua efectele secetei aceste instalaţii pentru iri­gaţii trimit apa la rădăcina plantelor Zilnic între orele 6 dimi­neaţa şi 10 seara.­­Ele au fost concepute după un „patent“ ori­ginal al meseriaşilor din localitate pentru a putea funcţiona aici in sistem clasic cit şi electric. Tehnicianul legumicol Marieta­ Pop de la C.A.P. Gottlob se min­­dreşte pe bună dreptate cu aceste roşii apreciate deopotrivă atît in ţară cit şi la export. Sute de tone de tomate, varză şi car­tofi timpurii au şi luat drumul beneficiarilor externi din R.F.G., Austria, R.D.G., U.R.S.S. Şi la varza de toamnă unde am întîlnit mare concentrare de forţe. Femeile sint şi aici cele mai harnice legumicultoare. Cele 6 atelaje tractate de cai sint deosebit de solicitate in gră­dina de legume. Cu ajutorul lor se transportă recolta din cimp pină la punctele de recepţie şi se aprovizionează grădina cu lăzi goale necesare culegătorilor in ziua următoare. Aceste roşii răscoapte nu vor mai putea ajunge pe piaţă şi la fabrica de conserve „Fructus“ din Timişoara pentru industriali­zare. Întârziind prea mult un cimp din ele a început să curgă bulionul... 1400 milioane lei creşteri la producţia marfă CRAIOVA. Unităţile de producţie industrială din ju­deţul Dolj au realizat in primele şapte luni ale aces­tui an o creştere a­­ produc­ţiei marfă de 1­400 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu sarcinile de plan, 56 de unităţi economice, din judeţ au obţinut depăşiri la pro­ducţia marfă care totalizează aproape 216 milioane lei. între, acestea se numără — cu depăşiri substanţiale — întreprinderile chimice şi de prefabricate din beton Cra­iova, de celule electrice din Băileşti, precum, şi unităţile din cadrul Trustului I.A.S. şi Direcţiei, judeţene de agri­cultură şi industrie alimen­tară. (Ion Băcheru) Succese remarcabile ale constructorilor suceveni Pe şantierul viitoarei În­treprinderi de rulmenţi din Suceava se înregistrează, in aceste zile premergătoare marii sărbători­ de la 23 Au­gust, ritmuri inalte de exe­cuţie in vederea realizării la termenele planificate a noului obiectiv industrial. Astfel, constructorii care ac­ţionează aici au înscris un remarcabil succes : atingerea şi depăşirea prevederilor va­lorice de plan pe acest an la activitatea de construcţii­­montaj. Avansul obţinut, ca ur­mare a bunei organizări a activităţii pe fluxuri tehno­logice şi Întăririi ordinii şi disciplinei, va asigura con­diţii pentru depăşirea cu circa 35 milioane lei a lu­crărilor de construcţii. (Agerpres) Resursele pădurii, superior valorificate . BACĂU: La fabrica de mo­bilă Dărmăneşti, din cadrul ..I.E.E.T. — Bacău, au fost ims.d in f­ uncti.tine două. insta­­*lații menite sâ asigure valp- ÎVificarea­­superioară a ceti­nei ■de .brad, resursă nefelouita pină acum. Ele asigură 'Pre­lucrarea, .lunar, a unei can­­;ttt5fi de 150—160 tone deîce­­tină de brad. ții!T .('«re ...''se '.‘obţin circa'1 000 de litri de Uleiuri eterice destinate in­­­du­striei cosmetice şi de me­­dificamente, precum, şi 100 de tone de făină proteică utili­zată la furajarea animalelor. Cele două instalaţii vor rea­liza anual o producţie in va­loare de aproape 10 milioane de lei. (Const. Azoiţii).

Next