România Liberă, august 1985 (Anul 43, nr. 12673-12698)
1985-08-12 / nr. 12682
,România liberă“ ■Pagina a 3-a — 12 august 1985 MUNCĂ SUSȚINUTĂ, ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE Criteriul tehnologic în realizarea producţiei fizice ■'$,*% •/ ,v • Un avanpost al industriei electronice româneşti • Rezultate care confirmă angajarea revoluţionară a colectivului • Promovarea noului, Hotăritoare în balanţa eficienţei • Nici o reclamaţie din partea beneficiarului Se spune că a construi instalaţii de acţionare în domeniul electronicii, de putere reprezintă o adevărată operă ele creativitate şi inteligenţă. Şi chiar de „curaj tehnologic“. Dotarea unor obiective economice cu asemenea produse este insă decisivă pentru prezentul si viitorul unei economii aflate in plin proces de modernizare. Pentru aceasta a fost nevoie să ne construim „la noi acasă“ întreprinderi care să răspundă, cerinţelor impuse de nivelul tehnicii actuale. Una dintre aceste întreprinderi esteşi „Electrotehnica“, din Bucureşti, un adevărat avanpost al industriei electronice româneşti, veritabilă creaţie a ultimilor douăzeci de ani. Dintr-o mică întreprindere din care se construiau produse de complexitate scăzută, s-a ajuns ca, astăzi, printr-o dezvoltare deosebită, să se realizeze echipamente electronice de mare putere şi siguranţă, într-o ramură de vîrf cum este industria electronică. Aproape că nu sunt obiective industriale care să nu folosească un echipament construit la întreprinderea „Electrotehnica“, singura unitate din ţară specializată peastfel de produse. Să amintim numai citeva dintre obiectivele unde funcţionează astfel de echipamente : combinatele metalurgice, hidrocentralele de la Porţile de Fier, termocentralele de la Rovinari şi Turceni, combinatele chimice şi multe altele. In realizarea unei noi calităţi a muncii această nouă industrie are rolul său aparte. Adevăr ce nu mai trebuie contestat. Colectivul de la întreprinderea „Electrotehnica“ l-a înţeles încă din primii ani de activitate, concentrîndu-şi eforturile spre realizarea unor produse de înaltă complexitate tehnică ,necesare modernizării economiei naţionale. Uşor nu , a fost. Şi nici nu este. Insă atunci cînd ştii să-ţi organizezi munca, cindv,ştii săprevii anumite neajunsuri (posibil să apară din diverse motive), succesele nu întîrzie să se arate, întreprinderea „Electrotehnica“, o demonstrează prin rezultatele activităţii sale, înregistrate la sfirşitul celor şapte luni trecute din acest an.. Realizarea în totalitate a prevederilor indicatorului producţiei fizice, depăşirea cu 5,9 milioane lei a sarcinilor la producţia marfă, îndeplinirea obligaţiilor contractuale la export — sunt numai citeva dintre rezultatele obţinute, de acest tînăr colectiv. Sigur că întreprinderea are un specific aparte, deosebirile faţă de alte sectoare de activitate fiind lesne de priceput. „Dar cine spune că aici totul merge de la sine, se înşeală. Aceasta deoarece fiecare domeniu are cerinţele lui de la care nu trebuie, nu ai dreptul să te abaţi“. Este opinia tovarăşuluiLászló Salgo, şeful atelierului de proiectări tehnologice, care ne convinge prin argumente că in activitatea întreprinderii nu s-au înregistrat restanţe la planul de producţie in primele două luni ale anului, deoarece a existat o pregătire riguroasă efectuată înainte de sfîrşitul anului trecut. Iată citeva elemente pe care interlocutorul a ţinut să le precizeze : „Am adaptat, operativ producţia la cererea beneficiarilor externi, astfel că solicitările au fost îndeplinite in cel mai scurt timp. Avînd un «plan de bătaie», cum se spune, am căutat să tragem în faţă produsele care nu necesitau un consum mare de energie, avînd in vedere, şi baza materială existentă la acea dată. Şi încă un lucru foarte important : printr-un efort, cobimii către a participat întregul colectiv, de la muncitor lainginer, am introdus in producţie tehnologii avansate menite să contribuie la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea consumurilor de materiale“. Să ne oprim, la citeva exemple care vin in sprijinul afirmaţiilor ■de mai sus. Este vorba de înlocuirea operaţiilor de aşchiere, prin folosirea metodei de ştanţare-presare, metodă deosebit de eficientă datorită faptului că in unele cazuri productivitatea muncii creşte cu 20—30 de ori, reducindu-se totodată consumul de materiale cu pînă la 30 ,la sută. De exemplu, prin vechea tehnologie, execuţia a 1 000 de ştifturi de susţinere pentru diferite componente electronice necesita circa opt ore de muncă. Prin aplicarea noii tehnologii, acelaşi volum de piese se realizează în numai 10 minute. Un al doilea exemplu care ţine de reducerea consumurilor de materiale are în vedere pe muncitorul Gheorghe Dirtea, realizatorul unei maşini automate de sudare destinată colierelor de strîngere a miezurilor de la transformatoare. Eficienţa acestei maşini se materializează in practică într-o economie de peste 600 kg cositor, pe an. De asemenea, se remarcă conceperea şi realizarea unei instalalaţii denumită „descărcător in gaze la electrofiltru“, de către muncitorul Anchel Costea, a cărei eficienţă constă şi micşorarea importului cu peste, zece mii de dolari pe an. Şi lista poate continua. In industria electronică un produs nu are timp să se învechească. Noul te obligă să cauţi, să concepi un produs cu performanţe superioare in concordanţă cu realizările şi tendinţele cese manifestă pe plan mondial. Altfel rişti să baţi pasul pe loc, ceea ce înseamnă o pierdere pentru întreaga economie naţională.Treaba nu e simplă. O ştiu toţi cei ce lucrează la, întreprinderea „Electrotehnica“, în industria electronică a echipamentelor de acţionare ,nu ai momente de respiro“. Indiferent că ai sau nu greutăţi in producţia curentă. Să vorbim mai la concret, în anul 1984, printr-o studiere amănunţită a pieţelor de desfacere, colectivul de la ,,Electrotehnica“ a asimilat pentru producţia de serie 45 de produse noi de mare complexitate şi eficienţă economică. Căutările şi studiile au continuat şi în acest an, în colaborare cu institutele specializate în domeniul cercetării electronice şi cu Institutul Politehnic Bucureşti, în perioada primului semestru al anului 1985, alte 14 produse, au fost proiectate, testate şi introduse ■ în fabricaţie, la care se vor adăuga alte 21 pînă la sfîrşitul acestui an. De menţionat că nomenclatorul întreprinderii cuprinde peste 900 de produse dintre care se evidenţiază : sisteme de excitaţie pentru turbogeneratoare şi hidrogeneratoare, convertizoare pentru maşini unelte, acţionări electronice pentru industria metalurgică, echipamente de sudare automată şi semiautomată, acţionări electrofiltre şi altele. Lumea electronicii de pretutindeni este preocupată să găsească noi soluţii menite să contribuie la realizarea unor produse mai ieftine, dar cu perfor- mante ridicate., Atributul calităţii unor astfel de produse spre care şi-a îndreptat atenţia şi colectivul de la întreprinderea „Electrotehnica“ este unul singur : superior. Aşadar, un colectiv ambiţios într-un domeniu deloc uşor : electronică. Aşa cum ne relata tovarăşul Constantin Gavrilă, secretarul comitetului de partid, președintele C.O.M., activitatea pe care o desfășoară colectivul este îndreptată spre îndeplinirea în totalitate a prevederilor de plan pe acest an, ultimul din cincinal. Realizarea acestor obiective nu poate fi îndeplinită decât prin amplificarea eforturilor oamenilor de aici, in măsura în care vor găsi rezolvări eficiente in conceperea şi punerea in fabricaţie a altor produse cu performanţe mult superioare celor actuale. Eliade Bălan AIn centrul preocupărilor fiecărui colectiv FOLOSIREA INTENSIVĂ A CAPACITĂŢILOR INDUSTRIALE Una din principalele cerinţe actuale din industrie, o constituie utilizarea intensivă a capacităţilor ■ de producţie. Dispunem de un puternic şi modern potenţial tehnico-productiv, în profil de ramură şi teritorial. Se ştie că volumul fondurilor fixe existente in economia naţională este din peste 2 600 miliarde Iei, fapt ce demonstrează capacitatea de efort propriu şi gradul ridicat de tehnicitate al industriei noastre. In această etapă, calitativ superioară, deschisă de Congresul al XIII-lea al P.C.R. baza tehnico-materială existentă se cere valorificată la cote superioare, în condiţii de eficientă sporită. Si aceasta in fiecare întreprindere, in fiecare unitate productivă. — La ..Flacăra roşie“ — ne spune inginerul Constantin Caravan, directorul întreprinderii nu ni se pune problema extinderii capacităţilor de producţie, ci ne preocupăm cu toţii să folosim cit mai bine, potenţialul productiv existent, maşinile şi utilajele de care dispunem. Modernizarea procesului de producţie se poate face nu numai prin dotări noi, costisitoare, ci prin autoutilare. Folosirea mai raţională, mai judicioasă, a spaţiilor de producţie existente, afirmarea spiritului novator în producţie, ridicarea nivelului creaţiei şi diversificarea mai accentuată a gamei sortimentale, reducerea consumurilor de materii, prime, materiale, combustibili şi energie, ca şi alte măsuri, concură la realizarea — în cadrul aceloraşi capacităţi — a unei producţii sporite, executată la un bun nivel calitativ, menită să satisfacă în bune condiţiuni cerinţele beneficiarilor, cu precădere ale celor externi. Deplasîndu-ne în secţiile si atelierele acestei întreprinderi, cu pondere însemnată , in realizarea producţiei de încălţăminte şi marichinărie, discutind cu muncitori, cu maiştri şi ingineri ce conduc formaţii de lucru, am cortstatat existenţa unor susţinute preocupări pentru materializarea tuturor acestor măsuri, menite să asigure valorificarea în tot mai bune condiţiuni a bazei tehnico-materiale existente. In mod firesc, prima grijă o constituie asigurarea întreţinerii in bune condiţiuni a maşinilor şi utilajelor, executarea la timp a reparaţiilor necesare. Dacă o maşină stă, stagnează şi producţia. Acest lucru nu e doritde nimeni, astfel că la această acţiune concură atît muncitorii şi tehnicienii din atelierele de întreţinere, cit şi cei care lucrează direct la maşini. O mare importanţă oare — pe această linie — asimilarea şirecondiţionarea pieselor de schimb necesare, al căror volum a însumat — în primul semestru al anului — aproape patru milioane lei. S-au realizat prin autoutilaje graifere pentru maşini de cusut talpă, piese pentru maşini de perforat şi capsat, dispozitive pentru butoni şi multe altele. Cu mijloace proprii s-au confecţionat pină şi butoaie mari pentru tăbăcărie, cu diametrul de pină la 3,5 metri şi cu o lungime de 4 metri. Dar preocupările merg mai departe, la ridicarea randamentului maşinilor, la înlocuirea unor benzi de lucru cu alteia, autentice linii tehnologice, în secţia de încălţăminte,de pildă, una din benzile transportoare nu mai corespundea, producea stagnări de producţie, împiedicînd realizarea indicelui de productivitate planificat.. Prin efortul maistrului mecanic Ion Niţă, adjunctul şefului de secţie mecanic-şef, împreună cu cele ale maiştrilor Costică Brote, Vasile Ştefan şi Ion Soare şi ale unor muncitori experimentaţi, s-a confecţionat o nouă bandă transportoare, cu eficienţă sporită în producţie. O altă bandă transportoare — pentru tocuri şi hramuri — a fost realizată şi montată în luna iunie a.c. la atelierul de Stanţă. înainte, tocurile, si branturile se lucrau individual, in locuri separate. Prin realizarea noii benzi s-a efectuat o însemnată economie nemaifiind necesară achiziţionarea unui utilaj nou. s-a folosit mai judicios spaţiul de producţie existent, s-a organizat lucrul in flux, sporindu-se simţitor producţia pieselor componente respective ale încălţămintei. O importantă inovaţie — dispozitivul si cuţitul, tip melc pentru ştanţarea şuviţelor din peticele mici rezultate din croit — a fost realizată de acelaşi maistru mecanic Ion Niţă. Prin aplicarea acestei inovaţii se realizează o valorificare superioară a resturilor de materiale refolosibile, şuviţele obţinute se egalizează şi — cu ajutorul unor gherghefe — se obţin feţeimpletite pentru încălţăminte. Numai în primul semestru din acest an s-au realizat 33 000 perechi de încălţăminte cu astfel de feţe. Dată fiind eficienţa obţinută, această inovaţie s-a extins şi la alte întreprinderi. Spiritul novator se manifestă şi prin elaborarea de noi tehnologii. Una din cele mai importante, realizată de maistrul principal Ion Georgescu şi aplicată in acest an, este tehnologia de tăbâcărie a pieilor pentru obţinerea şpaltului neted şi presat, cu valori superioare ale caracteristicilor fizico-mecanice, numărul de flexiuni sporind de 3—4 ori. Prin noua tehnologie, consumul specific al materialelor auxiliare utilizate — realizat in țară — se reduce cu circa 40 la Sută, iar productivitatea muncii creşte cu 30 la sută. O contribuţie importantă la mai buna folosire a capacităţilor de producţie existente este adusă şi prin aplicarea unor măsuri pentru organizarea în mai bune condiţiuni a producţiei şi a muncii. Un exemplu concludent în acest sens îl oferă aplicarea studiului privind perfecţionarea organizării muncii la linia tehnologică nr. 4 pentru încălţăminte, care cuprinde ■ măsurile : mecanizarea operaţiilor executate manual, cumularea unor operaţii din procesul tehnologic, organizarea mai raţională a locurilor de muncă şi altele. Eficienţa : creşterea capacităţii de producţie a liniei respective cu 90 de perechi de încălţăminte în opt ore. Tot astfel, aplicarea studiului de optimizare a fluxului tehnologic la benzile din secţia de marochinărie a determinat creşterea cu 10 la sută a productivităţii muncii in secţia respectivă. O activitate intensă s-a desfăşurat şi pe linia ridicării nivelului creaţiei, a diversificării gamei sortimentale. In acest sens şi-au adus o însemnată contribuţie inginera Domnica Popa, şefa secţiei de creaţie, Ivan Vătafu, Dumitru Mihale şi alţi creatori dictaţi. Vasile Ciuculescu, şeful atelierului ele prototipuri de încălţăminte, unde se transpun în „premieră“ noile modele. Numai în primul semestru al acestui an s-au realizat 630 modele noi de încălţăminte, 368 modele noi de articole de marochinărie, 138 modele de articole tehnice de protecţie. In afara sistemelor tradiţionale de confecţionare a încălţămintei, s-a trecut la aplicaţiile unor sisteme noi de confecţii,printre care sistemul „explexi" ,şi cel tubular, apreciaîndă, export. Aplicarea acestor măsuri, ca şia - altora incluse in programele elaborate pe acest an, a contribuit la obţinerea unor bune rezultate, în primul semestru al anului indicatorii de plan au fost realizaţi integral, înregistrindu-se şi unele depăşiri. Astfel producţia fizică a fost depăşită cu peste 6 000 perechi de încălţăminte, 1 700 articole, -sport, 7 100 produse de marochinărie, 13 400 articole de protecţie etc. S-au livrat suplimentar la export mărfuri in valoare de 28,3 milioane lei, iar la fondul pieţei produse în valoare de 10,6 milioane lei. Concomitent s-au realizat, economii de materii prime şi materiale in valoare de peste 5 milioane lei. ..Aşa cum ne-am angajat în adunarea generală desfăşurată recent — precizează in final, tovarăşul director Constantin Cărăvan — în semestrul II depunem eforturi sporite pentru a realiza o depăşire a planului producţiei marfă cu încă 5,3 milioane lei, din care peste 3 milioane lei la export. Ne preocupăm de transpunerea în fapt şi a altor măsuri tehnicoorganizatorice, printre care : dotarea cu o instalaţie de uscare sub vid a secţiei de tăbâcărie minerală, ce se va solda cu o eficienţă anuală de circa 250 000 lei ; introducerea unui nou dispozitiv pentru tăiat şi îmbinat cavele de ramă la secţia de încălţăminte ; finalizarea acţiunii „300“ privind stabilirea grosimii minime la piei pe categorii de greutate şi valorificarea integrală a şpaltului, cu o eficienţă anuală de 150 000 lei1. introducerea rolelor mecanice acoperite cu abrazive la executarea operaţiilor de scămoşat, piese stanţate şi altele. Vom promova mai accentuat în activitatea de creaţie piesele prefabricate, după cum vom diversifica sortimentele realizate, din materiale recuperabile. Vom întări disciplina in producţie, in scopul folosirii depline a timpului de lucru, după cum vom ridica nivelul de pregătire profesională — prin diferite forme de perfecţionare — a încă 250 de oameni ai muncii, acordînd prioritate muncitorilor tineri, dinprimele categorii de încadrare. Acţionînd în acest mod, dez-,voltînd spiritul de iniţiativă în secţii şi ateliere, sprijinind afirmarea noului, a inteligenţei tehnice in producţie, luînd pe parcurs şi alte măsuri necesare, vom putea să asigurăm utilizarea mai eficientă a bazei tehnico-materiale existente, obţinerea de rezultate tot mai bune in producţie. Mircea Scripcă Timiş: Recolta de legume cit mai grabnic spre piele Asociaţia economică de stat şi cooperatistă Lovrin deţine mai bine de jumătate din ponderea legumicolă a judeţului Timiş dispunind de întinse suprafeţe de grădini : peste 1 230 hectare legume in cimp, 24 hectare sere, 10 hectare solarii. Numai în acest an aici sunt planificate a fi produse 42100 tone legume. „Deşi această vară a fost excesiv de secetoasă, ne spune economistul Eugen Capota, directorul asociaţiei, livrăm zilnic diverşilor beneficiari 200—300 tone legume proaspete. Avem convingerea că vom realiza integral sarcinile de plan prevăzute, consolidind şi mai mult prestigiul vestiţilor legumicultori din această zonă“. După ce am consemnat această declaraţie am vrut să ne convingem de temeinicia ei. încă din prima unitate vizitată — C.A.P. Gottlob — aveam să întâlnim numeroase forţe la recoltarea legumelor. Ioan Lezeu, inimosul preşedinte al unităţii, are toate motivele să fie optimist şi chiar să se mindrească cu producţiile de pină acum. Toate cele peste 200 tone tomate, 121 tone varză, 265 tone cartofi timpurii au fost de cea mai burtă calitate. Nimeni, nici un beneficiar nu a avut ceva de „reproşat. Ara cunoscut pe cîţiva din vrednicii legumicultori de aici, Iacob Bach, Ştefan Matto, loan Popa, Emilia Bochîş, Silvia Ţigan, Ioan IVenandi, care au preluat un acord global de la cooperativă apreciabile suprafeţe de grădină, care le asigură venituri anuale de cel puţin 23—24 000 lei. „în grădina noastră de legume, întinsă pe aproximativ 80 hectare — ne explică tehniciană legumicolă Marieta Pop — este mare forfotă încă din faza de plantare a răsadurilor, pină toamna tirziu, la încheierea recoltatului, în aceste zile de august activitatea de stringere a recoltei este în toi. După cum vedeţi, se adună recolta de roşii, ardeioase, iar din zilele viitoare începem recoltatul vinetelor. Dimineaţa recoltăm, imediat sortăm marfa, iar după amiaza o livrăm neîntirziat beneficiarilor potrivit graficelor. De pe fiecare hectar de ardei şi vinete sperăm să obţinem peste 20 tone produse. Aici, in zonă, este o permanentă întrecere, atît între localităţile învecinate cit şi între locuitorii aceleiaşi comune şi aş putea spune că pasiunea pentru grădinărit se transmite din tată-n fiu, poate mai mult decit oriunde in ţară“ — apreciază tânăra tehniciană, venită să lucreze aici tocmai din părţile Iaşului. In grădina de legume din Gottlob am întîlnit peste 150 cooperatori în plină activitate, citeva din preocupările lor fiind surprinse şi insecvenţele noastre fotografice. Atrag atenţia nu numai culturile bine îngrijite şi încărcate de roade, ci şi unele aspecte inedite, poate unice în felul lor. Aici grădina legumicolă este electrificată de la un capăt la altul. Ghidul nostru, Vasile Boldica, secretarul organizaţiei P.C.R., un meseriaş de elită, ţine să ne pună în temă : „Legumelor astea atît de frumoase le-aţi fi plîns de milă ,dacă nu aveau apă la vreme. Da unde, însă, apă dacă o lună încheiată n-apicat un strop de ploaie ?! în această situaţie, am pus in funcţiune instalaţiile de irigaţie, care pompează în două schimburi, neîntrerupt, apă la rădăcina plantelor. Nu trece pe aici nici un rtuz după cum vedeţi, nici un firicel de apă, dar o scoatem din pinza freatică. în fiecare an forăm cele 30—40 fintinile, echipăm cu filtre, cu pompe şi in primăvară in caz de secetă le punem in funcţiune. — Nu înţeleg însă de ce a fost electrificată grădina de legume. — In sistem clasicpompele acestea funcţionează cu carburanţi lichizi, pe care nu întotdeauna îi avem în cantităţi suficiente, mai ales cinci toate utilajele de irigaţii funcţionează din plin zi şi noapte. Atunci am recurs la acest „patent“ al nostru, de a le face să funcţioneze cu ajutorul curentului electric. Soluţia este mult mai avantajoasă. Cînd, totuşi, nu este curent, folosim motoarele Clasice cu combustibili.. — Tot ca o notă de originalitate. in această grădină am remarcat numărul mare de mijloace hipo. — Caii sint indispensabili lucrărilor în grădină. Din primăvara, pînă toamna, la adunatul recoltelor. Cu ajutorul lor efectuăm prăşitul intre rinduri şi alte lucrări de întreţinere, transportăm recolta pînă la punctele de recepţie, astfel ca peste noapte să nu rămină nici o lădiţă în cimp. Dar cine nu poţi face cu ajutorul cailor intr-o grădină, fără să consumi nici un gram de combustibil... — Şi, totuşi, roşiile acestea frumoase nu pot ajunge in totalitate pe piaţă, o bună parte din ele urmind să fie industrializate. — E adevărat, erau mai potrivite pentru consum, chiar mai bine plătite. Pe arşiţa aceasta se coc, insă, de la o oră la alta. Cum transportul spre pieţele oraşelor se face, de obicei, dupăamiaza şi nu ţine tot timpul ,ritmul cu culesul, s-a ajuns in această situaţie. Dacă maşina ar mai fi intimat, ele bună seamă s-ar fi degradat aici in cimp... Au fost şi situaţii de acest fel, total nefericite pentru valorificarea recoltei, după cum ne-a informat inginera şefă a asociaţiei, Elena Niţu. In ultimele două zile, de pildă, mijloacele de transport puse la dispoziție de Coloana ITSAIA au fost cu aproximativ 50 tone sub capacitatea necesară. Pentru ase evita aceste neplăceri s-a apelat la transportul C.F.R. dar, din păcate, nici vagoanele nu sunt puse la dispoziție întotdeauna cu promptitudine. Din această cauză, recolta ambalată in lădiţe a fost nevoită sâ aştepte în cimp uneori mai bine de 24 ore, la punctele de achiziţii din Tomnatic, Lovrin, Periam. Ca urmare, roşiile decea mai bună calitate ajung pe piaţă de calitatea a II-a sau, pur şi simplu, se depreciază. Sau, cazul pier- sicilor din Periam. După ce au fost plimbate prin out magazine din Timişoara (fiind peste tot refuzate, inclusiv la depozitul central ?!) a trebuit să fie aduse înapoi la Lovrin pentru a fi transformate în... ţuică. Este adevărat că aceste situaţii sunt tot mai rare în ultima vreme. Pentru a fi evitate insă cu desăvirşire, conducerea, unităţii a şi luat unele măsuri de cea mai mare importanţă. Aşa, bunăoară, la Lovrin a fost pusă in funcţiune o secţie de băuturi răco-ritoare, iar în prezent se pregăteşte inaugurarea alteia de conserve din legume. Iniţiativa este cu atît mai valoroasă cu cit majoritatea reperelor necesare au fost recondiţionate,singura investiţie fiind cea de iniţiativă locală. Un lucru gospodăresc, deci. Ar trebui, pentru mai buna aprovizionare a pieţelor, ca şi transportul legumelor să se facă mai operativ, cu mijloace suficiente, iar produsele să aibă destinatari siguri pentru a evita „plimbarea“ lor. Ion Medoia .* " • ., X’.." : Acest ardei din grădina C.A.P.-Gottlob bate toate recordurile productive din zonă. Secretul este unul singur : o întreținere corespunzătoare incă din faza de răsad. Pentru a diminua efectele secetei aceste instalaţii pentru irigaţii trimit apa la rădăcina plantelor Zilnic între orele 6 dimineaţa şi 10 seara.Ele au fost concepute după un „patent“ original al meseriaşilor din localitate pentru a putea funcţiona aici in sistem clasic cit şi electric. Tehnicianul legumicol Marieta Pop de la C.A.P. Gottlob se mindreşte pe bună dreptate cu aceste roşii apreciate deopotrivă atît in ţară cit şi la export. Sute de tone de tomate, varză şi cartofi timpurii au şi luat drumul beneficiarilor externi din R.F.G., Austria, R.D.G., U.R.S.S. Şi la varza de toamnă unde am întîlnit mare concentrare de forţe. Femeile sint şi aici cele mai harnice legumicultoare. Cele 6 atelaje tractate de cai sint deosebit de solicitate in grădina de legume. Cu ajutorul lor se transportă recolta din cimp pină la punctele de recepţie şi se aprovizionează grădina cu lăzi goale necesare culegătorilor in ziua următoare. Aceste roşii răscoapte nu vor mai putea ajunge pe piaţă şi la fabrica de conserve „Fructus“ din Timişoara pentru industrializare. Întârziind prea mult un cimp din ele a început să curgă bulionul... 1400 milioane lei creşteri la producţia marfă CRAIOVA. Unităţile de producţie industrială din judeţul Dolj au realizat in primele şapte luni ale acestui an o creştere a producţiei marfă de 1400 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu sarcinile de plan, 56 de unităţi economice, din judeţ au obţinut depăşiri la producţia marfă care totalizează aproape 216 milioane lei. între, acestea se numără — cu depăşiri substanţiale — întreprinderile chimice şi de prefabricate din beton Craiova, de celule electrice din Băileşti, precum, şi unităţile din cadrul Trustului I.A.S. şi Direcţiei, judeţene de agricultură şi industrie alimentară. (Ion Băcheru) Succese remarcabile ale constructorilor suceveni Pe şantierul viitoarei Întreprinderi de rulmenţi din Suceava se înregistrează, in aceste zile premergătoare marii sărbători de la 23 August, ritmuri inalte de execuţie in vederea realizării la termenele planificate a noului obiectiv industrial. Astfel, constructorii care acţionează aici au înscris un remarcabil succes : atingerea şi depăşirea prevederilor valorice de plan pe acest an la activitatea de construcţiimontaj. Avansul obţinut, ca urmare a bunei organizări a activităţii pe fluxuri tehnologice şi Întăririi ordinii şi disciplinei, va asigura condiţii pentru depăşirea cu circa 35 milioane lei a lucrărilor de construcţii. (Agerpres) Resursele pădurii, superior valorificate . BACĂU: La fabrica de mobilă Dărmăneşti, din cadrul ..I.E.E.T. — Bacău, au fost ims.d in f uncti.tine două. insta*lații menite sâ asigure valp- ÎVificareasuperioară a cetinei ■de .brad, resursă nefelouita pină acum. Ele asigură 'Prelucrarea, .lunar, a unei can;ttt5fi de 150—160 tone deîcetină de brad. ții!T .('«re ...''se '.‘obţin circa'1 000 de litri de Uleiuri eterice destinate industriei cosmetice şi de medificamente, precum, şi 100 de tone de făină proteică utilizată la furajarea animalelor. Cele două instalaţii vor realiza anual o producţie in valoare de aproape 10 milioane de lei. (Const. Azoiţii).