România Liberă, septembrie 1985 (Anul 43, nr. 12699-12723)

1985-09-02 / nr. 12699

Proletari din toate ţările, iniţrivă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIII Nr. 12699 Luni 2 septembrie 1985 6 pagini 50 bani şi spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu DEPUNĂ­MMM PENTRU REALIZAREA INTEGRALA A PIANULUI Am intrat în ultima treime a anului, perioadă hotărîtoare atit pentru realizarea planului pe 1985 cit şi pentru definitivarea ultimelor detalii ale planului pe anul viitor. Revenim asupra pro­blemei planului, a realizării lui integrale, la cele mai înalte cote, pentru că, intr-adevăr, acest ele­ment al activităţii economice re­zumă în fond şi justifică în fapt finalitatea efortului creator. In curind se vor desfăşura în în­treprinderi adunările generale ale oamenilor muncii şi este de dorit ca, in cadrul acestora, să se discute efectiv problemele plă­nuirii pentru anul 1986 şi pentru cincinalul viitor iar aceasta presupune în mod necesar rezol­varea integrală a problemelor de plan pentru anul in curs. Marea majoritate a întreprinderilor productive au reuşit să recupe­reze pînă la această dată rămi­­nerile în urmă înregistrate in iarnă intrînd intr-un ritm nor­mal de lucru. Din judeţul Timiş aflăm că 70 de unităţi economice au realizat încă înainte de finele lunii august sarcinile de plan pe opt luni,­ înscriindu-se cu depă­şiri substanţiale care, la sfirşitul lui august, atingeau aproape un miliard lei valoare. Ştiri asemă­nătoare ne sosesc de la mina Lupoaia din bazinul carbonifer Motru, de la minerii-excavato­­rişti de la cariera Jilţ Sud care au reuşit să extragă în plus de la începutul lunii august peste 30 000 tone cărbune energetic, din judeţul Harghita unde 30 de întreprinderi industriale rapor­tează depăşirea plenului la pro­ducţia marfă pe opt luni, din Mureş, Constanţa, Iaşi, Hune­doara şi în general din toate judeţele ţării, din unităţi de producţie, de pe şantierele de investiţii, de la schelele de fo­raj, de la metalurgişti, construc­tori de maşini sau petrochimişti. Există, însă, şi unele întreprin­deri unde eforturile trebuie pu­ternic intensificate pentru ca, în cel mai scurt timp, să se reintre în ritmurile­ planificate în aşa fel incit sarcinile economice pe în­tregul an să se poată realiza în cele mai bune condiţiuni. Se cere în această perioadă să se manifeste o grijă maximă faţă de disciplină, în care includem firesc, nu doar disciplina mun­cii în sine ci toate elementele care se înscriu în acest termen generic : disciplina contractuală, disciplina tehnologică etc. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării operative şi detaliate a activităţii în toate sectoarele şi cu deosebire în sectorul aprovizionării tehnico­­materiale de care depinde reali­zarea ritmică şi la indici ca­litativi înalţi a sarcinilor de plan. Relaţiile contractuale şi acţiunile de cooperare între uni­tăţi şi întreprinderi trebuie să se deruleze ireproşabil, livrările să respecte întocmai termenele stabilite iar controlul de calitate să se execute cu maximă exi­genţă. în această perioadă se deru­lează şi se finalizează loturi şi comenzi din cadrul contractelor de export pe anul in curs, acti­vitate in care elementele de bază rămîn calitatea şi respectarea riguroasă a termenelor. încheie­rea anului trebuie să ne găsească cu toate obligaţiile şi angaja­mentele la export onorate, fără refuzuri de calitate. De aseme­nea se cere finalizată în această perioadă acţiunea de acoperire cu contracte externe a produc­ţiei anului viitor şi definitivarea tuturor condiţiilor pentru ca a­­ceastă producţie să se ridice la parametri calitativi, funcţionali şi de eficienţă cit mai înalţi. Concomitent cu realizarea exemplară a sarcinilor pe anul în curs în toate unităţile, aşa cum am subliniat, este necesar să se urmărească încă de pe acum asigurarea unui cadru pro­pice pentru îndeplinirea și de­pășirea planului pe anul viitor. Pentru aceasta adunările gene­rale ale oamenilor muncii tre­buie să analizeze temeinic sar­cinile adoptind cele mai adec­vate măsuri tehnico-organi­­zatorice menite să asigure valorificarea tuturor resur­selor­ interne, folosirea supe­rioară a capacităţilor de­ produc­ţie, in condiţiile unor stricte eco­nomii de energie, materii prime şi materiale şi cu ridicarea ne­contenită a calităţii produselor. O sarcină de primă importanţă în anul şi în cincinalul care ur­mează este ridicarea nivelului tehnic al producţiei, pătrunde­rea masivă în practică a rezul­tatelor cercetării. Accentul pus la Congresul al XllI-lea al par­tidului pe promovarea ştiinţei şi tehnicii celei mai înalte se re­flectă în creşterile pe care le vor cunoaşte în etapa următoare ramurile înalt purtătoare de progres tehnico-ştiinţific între care mecanica fină, electronica, maşinile unelte şi chimia se plasează pe primele locuri. Rea­lizarea şi depăşirea sarcinilor de plan în condiţiile unei înalte ca­lităţi a producţiei şi creşterea competitivităţii produselor româ­neşti pe piaţa externă depind in mod hotărîtor, acum şi în per­spectivă, de realizarea şi depă­şirea planului în sectoarele prio­ritare nominalizate, de modul in care automatizarea, robotizarea şi cibernetizarea producţiei vor deveni practici obişnuite în eco­nomia românească. Ceea ce pre­supune, fireşte, din partea tu­turor un efort de preluare şi va­lorificare în toate sectoarele de activitate şi într-un timp cit mai scurt a tuturor realizărilor de acest fel şi, pe această baza, modernizarea economiei româ­neşti în ansamblul ei. Anton Uncu In ultima săptămînă a pro­ducţiilor record din luna august, numeroase colective muncito­reşti au consemnat îndeplinirea exemplară a obiectivelor acestei perioade, obţinerea unor impor­tante succese în producţie. Ast­fel, oamenii muncii de la între­prinderea bucureşteană ,,Vul­can“ au realizat peste plan o cantitate de piese de schimb pentru termocentralele de la Rovinari și Turceni în valoare de circa 1,5 milioane lei. La întreprinderea de vagoane din Arad au fost produse suplimen­tar 10 boghiuri, 25 tone arcuri, 109 tone piese forjate, echipa­ment pentru frină și alte repere a căror valoare trece de 1,3 mi­lioane lei. Colectivul întreprin­derii de maşini-unelte din ace­eași localitate a pregătit pentru export, suplimentar prevederi­lor contractuale, 20 de strunguri SN 281. Minerii exploatării din Vatra Dornei au extras supli­mentar 250 tone minereu de mangan, iar cei din Cîmpulung Muscel peste 2 400 tone cărbu­ne. La întreprinderea de utilaj tehnologic din Buzău au fost realizaţi peste plan un conden­sator spiralat şi 50 recipienţi de diferite capacităţi, produse des­tinate exportului. Chimiştii de la Combinatul petrochimic din Borzeşti au fabricat peste pre­vederi produse în valoare de circa 10 milioane lei, între care, 50 tone p­olistiren, 100 tone fe­nol, 60 tone acetonă, 50 tone hir­poclorit, mai mult de 350 tone diferite alte produse. (Agerpres) La fel ca toate localităţile ţării, Turda a cunoscut in ultimii 20 de ani importante prefaceri economico-sociale, în cadrul cărora înnoirile edilitare ocupă un loc prin­cipal. In imagine : noi blocuri de locuinţe şi spaţii comerciale în oraşul Turda. importante cantităţi de produse livrate suplimentar Intr-una din secțiile întreprinderii de mașini-unelte din Arad. O importantă îndatorire patriotică în interesul economiei naţionale, al fiecărui cetăţean RECUPERAREA, RECONDIŢI0IVAREA, REFOLOSIREA MATERIAIELOR (Pagina a 3-a) Actualitatea în agricultură Mehedinţi: Culesul dar Căldurile mari din ultimele luni au grăbit vegetaţia şi, ca urmare, în unităţile agricole din judeţul MEHEDINŢI s-a trecut, cu toate forţele, la realizarea programului campaniei de toam­nă. Măsurile hotărîte de către Comandamentul judeţean pen­tru agricultură privind volumul lucrărilor, forţele mecanice şi umane, vitezele zilnice şi orga­nizarea preluării produselor asi­gură recoltarea florii soarelui în termen de 8 zile, a porumbu­lui in 25 de zile, a sfeclei de za­hăr în 40 de zile şi a soiei în 6 zile. Pentru executarea în flux a lucrărilor de recoltat, eliberat, transportat, pregătit teren, însă­­mînţat şi efectuarea ogoarelor au fost organizate formaţii de lucru complexe, toate utilajele aflindu-se in taberele de cimp.­­ Numai prin organizarea te­meinică a activităţii in fiecare unitate şi fermă putem asigura folosirea judicioasă a forţei de muncă şi a parcului de tractoare şi maşini agricole pentru a rea­liza marele volum de lucrări din această campanie , ne-a spus inginerul Nicolae Manea, directorul general al D.G.A.I.A.­­Mehedinţi. In vederea evitării oricăror pierderi s-au luat o serie de măsuri cu caracter obli­gatoriu pentru toate unităţile : recoltarea manuală a capetelor solelor de porumb şi floarea soarelui pe o distanţă de 25 me­tri şi alcătuirea unor echipe de 3—4 oameni la o combină pen­tru a stringe capitulele sau ştiu­­leţii căzuţi ; la sfecla de zahăr, după trecerea dislocatorului, se va efectua rectificatul, stringin­­du-se rădăcinile rămase in pă­­mînt ; la soia se vor folosi nu­, mai combine cu masa de tăiere dreaptă iar înălţimea de tăiere va fi de maximum 5—6 cm. Prin aplicarea acestor măsuri tehnico-organizatorice, pînă acum, în Mehedinţi, recoltarea florii soarelui se apropie de sfîr­­şit pe cele 8 437 hectare aflate în cultură în unităţile agricole socialiste, iar porumbul a fost şi el cules pe cîteva mii de hecta­re, din cele 46 579 hectare semă­nate în primăvară. Pentru a cu­noaşte concret, la faţa locului, cum se desfăşoară strîngerea roadelor toamnei pe ogoarele­ acestui judeţ, cu cîteva zile în urmă ne-am deplasat în mai multe unităţi agricole. De la în­ceput trebuie spus că in consilii­le unice agroindustriale Gruia, Obîrşia de Cimp şi Recea se în­cheiase, de cîteva zile, recolta­rea florii soarelui, iar cele mai mari suprafeţe de pe care se culesese porumbul erau locali­zate în consiliile unice Ing. Gh. Ţiganele (Continuare in pag. a 2-a) recoltei, o problemă şi de organizare de ritm , în concepţia partidului nos­tru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la societatea socialistă şi construirea acesteia, dezvol­tarea democraţiei muncitoreşti revoluţionare ,ocupă un loc central. Căci socialismul —, conceput ca o societate guver­nată de echitate, proprietate obştească, relaţii de colaborare şi ajutor reciproc — nu are ca scop numai asigurarea şi ridi­carea neîncetată a nivelului de trai al poporului. El este şi e resimţit ca fiind singura orân­duire favorabilă dezvoltării, personalităţii la nivel de masă, descătuşării creativităţii mase­lor largi populare tocmai prin democraţia sa, prin participarea tuturor claselor şi categoriilor sociale, fără deosebire de na­ţionalitate, la conducerea so­cietăţii. In concepţia partidului nos­tru, participarea la conceperea şi rezolvarea problemelor con­struirii socialismului constituie un drept şi totodată o datorie inalienabilă a întregului popor, latura constitutivă a suverani­tăţii şi independenţei poporului nostru în a-şi hotărî liber pro­pria evoluţie şi a gestiona avuţiile ţării. Totodată, parti­ciparea maselor la conducere este socotită unul din acele drepturi ale omului care îi asi­gură acestuia, intregului popor, in măsura cea mai mare, po­sibilitatea nelimitată a dezvol­tării intelectuale, culturale şi, deci, a conducerii responsabile şi competente a societăţii. De­mocraţia muncitorească revo­luţionară edificată în ţara noas­tră atestă cu putere faptul că în societatea socialistă dreptu­rile vizează aspecte fundamen­tale ale muncii şi vieţii oame­nilor, că ele sunt, în acelaşi timp, şi datorii asumate, in mod activ şi responsabil dato­rită puternicei lor finalităţi so­ciale. Participarea poporului la conducerea societăţii — nevoia şi visul său milenar — consti­tuie dovada de netăgăduit a faptului că masele largi popu­lare sunt stăpîne pe destinul lor, că ele sunt făuritorul isto­riei contemporane a României socialiste. Partidul nostru a denumit democraţia socialistă (ca insti­tuţie şi proces) democraţie muncitorească revoluţionară. Acest termen a fost creat din necesitatea de a accentua spi­ritul revoluţionar propriu, acestei societăţi şi instituţiilor sale şi sine qua non etapei ac­tuale de dezvoltare calitativă a cuceririlor revoluţionare. După cum se ştie, clasa muncitoare — clasa cea mai revoluţionară a societăţii moderne şi contem­porane — şi-a creat partidul său politic consecvent revolu­ţionar spre a lupta cu succes pentru înfăptuirea idealurilor sale revoluţionare. In acest sens, misiunea istorică a parti­dului a fost şi este tocmai aceea de a transforma poten­ţialul revoluţionar spontan al clasei în competenţa sa politică. Partidul are şi o capacitate or­­ganizatorică specifică, aceea de a fi exemplu, model de orga­nizare democratică pentru cla­să, pentru întreaga societate. Odată cu victoria­ procesului revoluţionar, o direcţie esen­ţială de manifestare a rolului partidului a devenit şi genera­lizarea propriei democraţii in­terne la nivelul întregii socie­tăţi. Echivalenţa dintre cei doi termeni — democraţie socialis­tă,­­ democraţie muncitorească revoluţionară — trimite deci la originea democraţiei socialiste în democraţia internă a parti­dului consecvent revoluţionar al clasei muncitoare, relevă spiritul revoluţionar specific clasei muncitoare care animă şi stă la baza democraţiei. Şi, evident, termenul de democra­ţie muncitorească revoluţio­nară nu are, in nici un caz, un caracter restrictiv, nu indepăr­­tează in vreun fel celelalte ca­tegorii sociale de la instituţia democraţiei. Democraţia noas­tră socialistă este denumită muncitorească revoluţionară pentru a ţine treaz în conşti­inţa oamenilor rolul istoric al clasei muncitoare in întregul proces revoluţionar. In etapa actuală de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate în ţara noastră masele largi preiau spiritul revoluţio­nar al clasei muncitoare, al partidului său tocmai prin dez­voltarea democraţiei. Considerată ca proces în per­manentă perfecţionare, demo­craţia muncitorească revolu­ţionară edificată in ţara noas­tră după Congresul al IX-lea relevă înţelegerea complexităţii construirii socialismului, a ne­cesităţii perfecţionării neîn­cetate a structurilor, instituţii­lor şi relaţiilor acestei societăţi. Avansînd drept cuvînt de or­dine al strategiei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate înfăptuirea noii ca­lităţi a muncii şi vieţii în toate domeniile, dezvoltarea intensi­vă a tuturor ramurilor econo­miei, partidul nostru a atras atenţia asupra funcţionalităţii productive a metodelor democra­tice instituite, asupra faptului că participarea oamenilor mun­cii este indispensabilă progresu­lui societăţii noastre. In întreaga concepţie a se­cretarului general­ al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se evidenţiază fap­tul că una din cele mai adec­vate forme de organizare a maselor de oameni ai muncii potrivit disciplinei liber con­simţite, ca şi una din cele mai eficiente forme de consolidare a deprinderilor socialiste şi de­mocratice este participarea lor responsabilă, în deplină cunoştinţă de cauză, la făuri­rea viitorului propriu şi al ţării. Ca parte integran­tă a unei formări calitative multilaterale a socialismului, sistemul — în continuă perfec­ţionare — al democraţiei larg participative, bazată pe o rela­ţie indestructibilă între auto­conducere şi reprezentativitate, este cel care poate regla din interiorul proceselor sociale, rezolvînd şi depăşind contra­dicţiile, raportul dintre nevoi şi posibilităţi, dintre drepturi şi responsabilităţi. Determinind o schimbare ra­dicală în conceperea, organi­zarea şi conducerea societăţii socialiste, înlocuind viziunea dogmatică asupra acestei so­cietăţi cu gîndirea creatoare,, consecvent revoluţionară. Con­gresul al IX-lea a reprezentat şi o piatră de hotar în înţele­gerea raporturilor dintre socia­lism şi democraţie, a necesită­ţii imperioase a participării maselor in societatea noastră. Considerînd drept principal fundamental rolul poporului în făurirea istoriei, procesul ini­ţiat după Congresul al IX-lea a ţinut întotdeauna seama de observaţia secretarului general, al partidului : „întotdeauna — şi în orice împrejurare — toate organele de conducere ale so­cietăţii trebuie să servească in­teresele maselor populare, să se afle sub controlul şi condu­cerea generală a poporului“. Dr. Ana Bazac O concepţie revoluţionară, profund novatoare , la temelia construirii socialismului şi comunismului în România Participarea maselor la conducerea întregii vieţi economico-sociale --------------------------------------------------—------------------------------------------------------­------------------------------, (Continuare in pag. a 2-a)| r Cluj: Experienţă valoroasă în dezvoltarea economiei locale In ultimii ani, pe lingă solu­ţionarea problemelor de admi­nistraţie locală şi gospodărie co­munală, şi consiliile populare din judeţul Cluj şi-au axat ac­tivitatea cu precădere, am putea spune, în direcţia dezvoltării unei economii locale viguroase, menită să antreneze în activităţi productive forţa de muncă existentă in localităţile ru­rale şi urbane şi să valorifice o seamă de resurse existente pe aceste meleaguri. Acţiunile res­pective sunt, de altfel, parte componentă a programelor ela­borate în lumina indicaţiilor şi orientărilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este semni­ficativ in acest context să rele­văm ceea ce ne sublinia tovară­şul Ioan Constantinescu, şeful secţiei plan-dezvoltare a Consi­liului popular judeţean Cluj, anume că valoarea producţiei marfă industrială şi a prestaţii­lor de servicii neindustriale rea­lizate în sfera consiliilor popu­lare a ajuns la cota impresio­nantă de peste 16,2 miliarde lei. Acţionind sub îndrumarea şi conducerea nemijlocită a Comi­tetului judeţean de partid, Co­mitetul executiv al Consiliului popular judeţean, şi consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale au întreprins an de an, cu sprijinul larg al cetăţe­nilor şi la propunerea lor, acţi­uni pentru înfiinţarea unei game largi de activităţi economice pe baza bogăţiilor locale existente şi a tradiţiilor, organizind ate­liere de mobilă, de articole de uz gospodăresc şi casnic, de ar-­­­ticole de metal, textile, încălţă­minte, unele din sortimentele realizate — mai exact 22 la nu­măr — fiind solicitate şi la ex­port. Aceste preocupări au spo­rit considerabil, pe linia hotărî­­rilor Congresului al XIII-lea al P.C.R., fapt reliefat şi de cîteva cifre convingătoare : în 1985, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia marfă industrială a crescut cu 13,7 mi­lioane lei, in sectorul industriei mici cu 61,8 milioane lei, iar li­vrările de mărfuri destinate fon­dului pieţii cu 3,5 milioane. De relevat că, în toate oraşele şi municipiile din judeţul Cluj pre­cum şi în 22 comune — Baciu, Feleac, Sic, Săvădisla etc. — consiliile, populare dispun azi de unităţi economice proprii care, în urma aplicării cu consecvenţă şi competenţă a noului meca­nism economico-financiar, a principiilor de autogospodărire şi autogestiune, au înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a ac­tivităţii de ansamblu şi a efi­cienţei. Mărturie a acestor bune rezultate este şi bilanţul succint făcut de la Începutul cincinalu­lui şi pînă in prezent, bilanţ care consemnează o depăşire a producţiei marfă în economia locală cu 724,2 milioane faţă de sarcinile la zi şi cu 3,5 milioane dolari la export. De asemenea,­­livrările la fondul pieţii pe an­samblul cincinalului pînă în pre­­zent au depăşit prevederile cu 26,2 milioane lei. In ultima vre­me în special, consiliile popu­lare au luat diverse iniţiative în vederea creşterii autonomiei locale. în cadrul grupului jude­ţean de gospodărie comunală şi locativă, de exemplu, s-au înfi­inţat activităţi economice in nu­meroase localităţi din judeţ. In municipiul Cluj-Napoca, bună­oară, s-au înfiinţat 4 ateliere moderne, în care se produc bu­nuri şi se efectuează servicii pentru populaţie în valoare de 14 milioane lei : articole de ma­rochinărie (circa 25 de sorti­mente), confecţii metalice pen­tru industria de sticlă, dar şi pentru populaţie, atelier de oglinzi, tinichigerie, tapiţerie etc. In Dej, după cum explică pri­mul vicepreşedinte al Consiliu­lui popular municipal, Petru Urian, volumul producţiei eco­nomiei locale a sporit considera­bil, în raza oraşului desfăşurîn­­du-se acum zece activităţi de industrie mică care au în fabri­caţie 56 de produse noi reali­­zînd confecţii metalice, obiecte POPULARE de uz casnic, covoare, exploatînd balast, coaja de ruşinoase, turbă compost­ă pentru sere — etc. La Baciu şi Sic primăriile au organizat ateliere de feronerie pentru mobile ,articole cerute atit de industria respectivă cit şi de populaţie, la Feleac un ate­lier pentru articole de îmbrăcă­minte, iar la Săvădisla pentru garnituri şi piese destinate unor ramuri industriale. De asemenea, Administraţia parcurilor din Cluj-Napoca a înfiinţat şi un atelier de tincturi homeopatice, valorificind astfel un larg sor­timent de plante medicinale din flora spontană şi cultivată. Important este că şi în această activitate a unităţilor economice aparţinind consiliilor populare, cea mai mare parte din mate­riile prime folosite o constituie materialele recuperate. Numai în 7 luni din acest an, de exem­plu, au fost colectate şi predate unităţilor economice ale consi­liilor populare aproape 2 000 tone metale, feroase şi neferoase, peste 160 tone hîrtie, cantităţi însemnate de textile, cioburi de sticlă, etc., la acestea adăugin­­du-se şi piese recondiţionate in valoare de 6,6 milioane lei. Cum este şi firesc, economia locală clujeană, dezvoltată şi modernizată de la an la an, a adus o contribuţie substanţială la aprplificarea veniturilor pro­prii ale consiliilor populare, in­dicator depăşit în 7 luni cu peste 40 milioane lei şi cu aproape 74 milioane lei peste cota realizată în perioada respectivă din 1984. Ceea ce determină înfăptuirea programului de autofinanţare a unităţilor teritorial administra­tive şi acoperirea din venituri proprii a cheltuielilor în toate oraşele şi municipiile judeţului Cluj, precum­ şi a unui număr de 44 de consilii populare co­munale. Analizînd cu competenţă şi răspundere activitatea din acest domeniu, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a­­preciază că în unele localităţi printre care Aiton, Aşchileu, Beliş, Bobîlna, Floreşti, Luna, Unguraş, înfiinţarea de activităţi proprii de mică industrie nu este la nivelul posibilităţilor. Iar în altele cum sunt Cuzdrioara, Mica, Sănduleşti etc. această activitate are condiţii să se situeze la cote superioare faţă de cele înregis­trate în prezent. Cu toate aces­tea ,subliniem din nou, judeţul Cluj a înscris de acum o expe­rienţă pozitivă de mare valoare şi în domeniul dezvoltării eco­nomiei locale, experienţă care, amplificată şi mai bine structu­rată ca urmare a aplicării pre­vederilor noii Legi aflată in proiect, privind autoconducerea, autogestiunea economico-finan­ciară şi autofinanţarea unităţilor administrativ teritoriale, la ni­velul fiecărei localităţi in parte, se va răsfringe nemijlocit asu­pra calităţii vieţii tuturor locui­torilor. Virgil Lazar

Next