România Liberă, septembrie 1985 (Anul 43, nr. 12699-12723)
1985-09-02 / nr. 12699
Proletari din toate ţările, iniţrivă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIII Nr. 12699 Luni 2 septembrie 1985 6 pagini 50 bani şi spiritul indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu DEPUNĂMMM PENTRU REALIZAREA INTEGRALA A PIANULUI Am intrat în ultima treime a anului, perioadă hotărîtoare atit pentru realizarea planului pe 1985 cit şi pentru definitivarea ultimelor detalii ale planului pe anul viitor. Revenim asupra problemei planului, a realizării lui integrale, la cele mai înalte cote, pentru că, intr-adevăr, acest element al activităţii economice rezumă în fond şi justifică în fapt finalitatea efortului creator. In curind se vor desfăşura în întreprinderi adunările generale ale oamenilor muncii şi este de dorit ca, in cadrul acestora, să se discute efectiv problemele plănuirii pentru anul 1986 şi pentru cincinalul viitor iar aceasta presupune în mod necesar rezolvarea integrală a problemelor de plan pentru anul in curs. Marea majoritate a întreprinderilor productive au reuşit să recupereze pînă la această dată răminerile în urmă înregistrate in iarnă intrînd intr-un ritm normal de lucru. Din judeţul Timiş aflăm că 70 de unităţi economice au realizat încă înainte de finele lunii august sarcinile de plan pe opt luni, înscriindu-se cu depăşiri substanţiale care, la sfirşitul lui august, atingeau aproape un miliard lei valoare. Ştiri asemănătoare ne sosesc de la mina Lupoaia din bazinul carbonifer Motru, de la minerii-excavatorişti de la cariera Jilţ Sud care au reuşit să extragă în plus de la începutul lunii august peste 30 000 tone cărbune energetic, din judeţul Harghita unde 30 de întreprinderi industriale raportează depăşirea plenului la producţia marfă pe opt luni, din Mureş, Constanţa, Iaşi, Hunedoara şi în general din toate judeţele ţării, din unităţi de producţie, de pe şantierele de investiţii, de la schelele de foraj, de la metalurgişti, constructori de maşini sau petrochimişti. Există, însă, şi unele întreprinderi unde eforturile trebuie puternic intensificate pentru ca, în cel mai scurt timp, să se reintre în ritmurile planificate în aşa fel incit sarcinile economice pe întregul an să se poată realiza în cele mai bune condiţiuni. Se cere în această perioadă să se manifeste o grijă maximă faţă de disciplină, în care includem firesc, nu doar disciplina muncii în sine ci toate elementele care se înscriu în acest termen generic : disciplina contractuală, disciplina tehnologică etc. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării operative şi detaliate a activităţii în toate sectoarele şi cu deosebire în sectorul aprovizionării tehnicomateriale de care depinde realizarea ritmică şi la indici calitativi înalţi a sarcinilor de plan. Relaţiile contractuale şi acţiunile de cooperare între unităţi şi întreprinderi trebuie să se deruleze ireproşabil, livrările să respecte întocmai termenele stabilite iar controlul de calitate să se execute cu maximă exigenţă. în această perioadă se derulează şi se finalizează loturi şi comenzi din cadrul contractelor de export pe anul in curs, activitate in care elementele de bază rămîn calitatea şi respectarea riguroasă a termenelor. încheierea anului trebuie să ne găsească cu toate obligaţiile şi angajamentele la export onorate, fără refuzuri de calitate. De asemenea se cere finalizată în această perioadă acţiunea de acoperire cu contracte externe a producţiei anului viitor şi definitivarea tuturor condiţiilor pentru ca această producţie să se ridice la parametri calitativi, funcţionali şi de eficienţă cit mai înalţi. Concomitent cu realizarea exemplară a sarcinilor pe anul în curs în toate unităţile, aşa cum am subliniat, este necesar să se urmărească încă de pe acum asigurarea unui cadru propice pentru îndeplinirea și depășirea planului pe anul viitor. Pentru aceasta adunările generale ale oamenilor muncii trebuie să analizeze temeinic sarcinile adoptind cele mai adecvate măsuri tehnico-organizatorice menite să asigure valorificarea tuturor resurselor interne, folosirea superioară a capacităţilor de producţie, in condiţiile unor stricte economii de energie, materii prime şi materiale şi cu ridicarea necontenită a calităţii produselor. O sarcină de primă importanţă în anul şi în cincinalul care urmează este ridicarea nivelului tehnic al producţiei, pătrunderea masivă în practică a rezultatelor cercetării. Accentul pus la Congresul al XllI-lea al partidului pe promovarea ştiinţei şi tehnicii celei mai înalte se reflectă în creşterile pe care le vor cunoaşte în etapa următoare ramurile înalt purtătoare de progres tehnico-ştiinţific între care mecanica fină, electronica, maşinile unelte şi chimia se plasează pe primele locuri. Realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan în condiţiile unei înalte calităţi a producţiei şi creşterea competitivităţii produselor româneşti pe piaţa externă depind in mod hotărîtor, acum şi în perspectivă, de realizarea şi depăşirea planului în sectoarele prioritare nominalizate, de modul in care automatizarea, robotizarea şi cibernetizarea producţiei vor deveni practici obişnuite în economia românească. Ceea ce presupune, fireşte, din partea tuturor un efort de preluare şi valorificare în toate sectoarele de activitate şi într-un timp cit mai scurt a tuturor realizărilor de acest fel şi, pe această baza, modernizarea economiei româneşti în ansamblul ei. Anton Uncu In ultima săptămînă a producţiilor record din luna august, numeroase colective muncitoreşti au consemnat îndeplinirea exemplară a obiectivelor acestei perioade, obţinerea unor importante succese în producţie. Astfel, oamenii muncii de la întreprinderea bucureşteană ,,Vulcan“ au realizat peste plan o cantitate de piese de schimb pentru termocentralele de la Rovinari și Turceni în valoare de circa 1,5 milioane lei. La întreprinderea de vagoane din Arad au fost produse suplimentar 10 boghiuri, 25 tone arcuri, 109 tone piese forjate, echipament pentru frină și alte repere a căror valoare trece de 1,3 milioane lei. Colectivul întreprinderii de maşini-unelte din aceeași localitate a pregătit pentru export, suplimentar prevederilor contractuale, 20 de strunguri SN 281. Minerii exploatării din Vatra Dornei au extras suplimentar 250 tone minereu de mangan, iar cei din Cîmpulung Muscel peste 2 400 tone cărbune. La întreprinderea de utilaj tehnologic din Buzău au fost realizaţi peste plan un condensator spiralat şi 50 recipienţi de diferite capacităţi, produse destinate exportului. Chimiştii de la Combinatul petrochimic din Borzeşti au fabricat peste prevederi produse în valoare de circa 10 milioane lei, între care, 50 tone polistiren, 100 tone fenol, 60 tone acetonă, 50 tone hirpoclorit, mai mult de 350 tone diferite alte produse. (Agerpres) La fel ca toate localităţile ţării, Turda a cunoscut in ultimii 20 de ani importante prefaceri economico-sociale, în cadrul cărora înnoirile edilitare ocupă un loc principal. In imagine : noi blocuri de locuinţe şi spaţii comerciale în oraşul Turda. importante cantităţi de produse livrate suplimentar Intr-una din secțiile întreprinderii de mașini-unelte din Arad. O importantă îndatorire patriotică în interesul economiei naţionale, al fiecărui cetăţean RECUPERAREA, RECONDIŢI0IVAREA, REFOLOSIREA MATERIAIELOR (Pagina a 3-a) Actualitatea în agricultură Mehedinţi: Culesul dar Căldurile mari din ultimele luni au grăbit vegetaţia şi, ca urmare, în unităţile agricole din judeţul MEHEDINŢI s-a trecut, cu toate forţele, la realizarea programului campaniei de toamnă. Măsurile hotărîte de către Comandamentul judeţean pentru agricultură privind volumul lucrărilor, forţele mecanice şi umane, vitezele zilnice şi organizarea preluării produselor asigură recoltarea florii soarelui în termen de 8 zile, a porumbului in 25 de zile, a sfeclei de zahăr în 40 de zile şi a soiei în 6 zile. Pentru executarea în flux a lucrărilor de recoltat, eliberat, transportat, pregătit teren, însămînţat şi efectuarea ogoarelor au fost organizate formaţii de lucru complexe, toate utilajele aflindu-se in taberele de cimp. Numai prin organizarea temeinică a activităţii in fiecare unitate şi fermă putem asigura folosirea judicioasă a forţei de muncă şi a parcului de tractoare şi maşini agricole pentru a realiza marele volum de lucrări din această campanie , ne-a spus inginerul Nicolae Manea, directorul general al D.G.A.I.A.Mehedinţi. In vederea evitării oricăror pierderi s-au luat o serie de măsuri cu caracter obligatoriu pentru toate unităţile : recoltarea manuală a capetelor solelor de porumb şi floarea soarelui pe o distanţă de 25 metri şi alcătuirea unor echipe de 3—4 oameni la o combină pentru a stringe capitulele sau ştiuleţii căzuţi ; la sfecla de zahăr, după trecerea dislocatorului, se va efectua rectificatul, stringindu-se rădăcinile rămase in pămînt ; la soia se vor folosi nu, mai combine cu masa de tăiere dreaptă iar înălţimea de tăiere va fi de maximum 5—6 cm. Prin aplicarea acestor măsuri tehnico-organizatorice, pînă acum, în Mehedinţi, recoltarea florii soarelui se apropie de sfîrşit pe cele 8 437 hectare aflate în cultură în unităţile agricole socialiste, iar porumbul a fost şi el cules pe cîteva mii de hectare, din cele 46 579 hectare semănate în primăvară. Pentru a cunoaşte concret, la faţa locului, cum se desfăşoară strîngerea roadelor toamnei pe ogoarele acestui judeţ, cu cîteva zile în urmă ne-am deplasat în mai multe unităţi agricole. De la început trebuie spus că in consiliile unice agroindustriale Gruia, Obîrşia de Cimp şi Recea se încheiase, de cîteva zile, recoltarea florii soarelui, iar cele mai mari suprafeţe de pe care se culesese porumbul erau localizate în consiliile unice Ing. Gh. Ţiganele (Continuare in pag. a 2-a) recoltei, o problemă şi de organizare de ritm , în concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la societatea socialistă şi construirea acesteia, dezvoltarea democraţiei muncitoreşti revoluţionare ,ocupă un loc central. Căci socialismul —, conceput ca o societate guvernată de echitate, proprietate obştească, relaţii de colaborare şi ajutor reciproc — nu are ca scop numai asigurarea şi ridicarea neîncetată a nivelului de trai al poporului. El este şi e resimţit ca fiind singura orânduire favorabilă dezvoltării, personalităţii la nivel de masă, descătuşării creativităţii maselor largi populare tocmai prin democraţia sa, prin participarea tuturor claselor şi categoriilor sociale, fără deosebire de naţionalitate, la conducerea societăţii. In concepţia partidului nostru, participarea la conceperea şi rezolvarea problemelor construirii socialismului constituie un drept şi totodată o datorie inalienabilă a întregului popor, latura constitutivă a suveranităţii şi independenţei poporului nostru în a-şi hotărî liber propria evoluţie şi a gestiona avuţiile ţării. Totodată, participarea maselor la conducere este socotită unul din acele drepturi ale omului care îi asigură acestuia, intregului popor, in măsura cea mai mare, posibilitatea nelimitată a dezvoltării intelectuale, culturale şi, deci, a conducerii responsabile şi competente a societăţii. Democraţia muncitorească revoluţionară edificată în ţara noastră atestă cu putere faptul că în societatea socialistă drepturile vizează aspecte fundamentale ale muncii şi vieţii oamenilor, că ele sunt, în acelaşi timp, şi datorii asumate, in mod activ şi responsabil datorită puternicei lor finalităţi sociale. Participarea poporului la conducerea societăţii — nevoia şi visul său milenar — constituie dovada de netăgăduit a faptului că masele largi populare sunt stăpîne pe destinul lor, că ele sunt făuritorul istoriei contemporane a României socialiste. Partidul nostru a denumit democraţia socialistă (ca instituţie şi proces) democraţie muncitorească revoluţionară. Acest termen a fost creat din necesitatea de a accentua spiritul revoluţionar propriu, acestei societăţi şi instituţiilor sale şi sine qua non etapei actuale de dezvoltare calitativă a cuceririlor revoluţionare. După cum se ştie, clasa muncitoare — clasa cea mai revoluţionară a societăţii moderne şi contemporane — şi-a creat partidul său politic consecvent revoluţionar spre a lupta cu succes pentru înfăptuirea idealurilor sale revoluţionare. In acest sens, misiunea istorică a partidului a fost şi este tocmai aceea de a transforma potenţialul revoluţionar spontan al clasei în competenţa sa politică. Partidul are şi o capacitate organizatorică specifică, aceea de a fi exemplu, model de organizare democratică pentru clasă, pentru întreaga societate. Odată cu victoria procesului revoluţionar, o direcţie esenţială de manifestare a rolului partidului a devenit şi generalizarea propriei democraţii interne la nivelul întregii societăţi. Echivalenţa dintre cei doi termeni — democraţie socialistă, democraţie muncitorească revoluţionară — trimite deci la originea democraţiei socialiste în democraţia internă a partidului consecvent revoluţionar al clasei muncitoare, relevă spiritul revoluţionar specific clasei muncitoare care animă şi stă la baza democraţiei. Şi, evident, termenul de democraţie muncitorească revoluţionară nu are, in nici un caz, un caracter restrictiv, nu indepărtează in vreun fel celelalte categorii sociale de la instituţia democraţiei. Democraţia noastră socialistă este denumită muncitorească revoluţionară pentru a ţine treaz în conştiinţa oamenilor rolul istoric al clasei muncitoare in întregul proces revoluţionar. In etapa actuală de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră masele largi preiau spiritul revoluţionar al clasei muncitoare, al partidului său tocmai prin dezvoltarea democraţiei. Considerată ca proces în permanentă perfecţionare, democraţia muncitorească revoluţionară edificată in ţara noastră după Congresul al IX-lea relevă înţelegerea complexităţii construirii socialismului, a necesităţii perfecţionării neîncetate a structurilor, instituţiilor şi relaţiilor acestei societăţi. Avansînd drept cuvînt de ordine al strategiei de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate înfăptuirea noii calităţi a muncii şi vieţii în toate domeniile, dezvoltarea intensivă a tuturor ramurilor economiei, partidul nostru a atras atenţia asupra funcţionalităţii productive a metodelor democratice instituite, asupra faptului că participarea oamenilor muncii este indispensabilă progresului societăţii noastre. In întreaga concepţie a secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se evidenţiază faptul că una din cele mai adecvate forme de organizare a maselor de oameni ai muncii potrivit disciplinei liber consimţite, ca şi una din cele mai eficiente forme de consolidare a deprinderilor socialiste şi democratice este participarea lor responsabilă, în deplină cunoştinţă de cauză, la făurirea viitorului propriu şi al ţării. Ca parte integrantă a unei formări calitative multilaterale a socialismului, sistemul — în continuă perfecţionare — al democraţiei larg participative, bazată pe o relaţie indestructibilă între autoconducere şi reprezentativitate, este cel care poate regla din interiorul proceselor sociale, rezolvînd şi depăşind contradicţiile, raportul dintre nevoi şi posibilităţi, dintre drepturi şi responsabilităţi. Determinind o schimbare radicală în conceperea, organizarea şi conducerea societăţii socialiste, înlocuind viziunea dogmatică asupra acestei societăţi cu gîndirea creatoare,, consecvent revoluţionară. Congresul al IX-lea a reprezentat şi o piatră de hotar în înţelegerea raporturilor dintre socialism şi democraţie, a necesităţii imperioase a participării maselor in societatea noastră. Considerînd drept principal fundamental rolul poporului în făurirea istoriei, procesul iniţiat după Congresul al IX-lea a ţinut întotdeauna seama de observaţia secretarului general, al partidului : „întotdeauna — şi în orice împrejurare — toate organele de conducere ale societăţii trebuie să servească interesele maselor populare, să se afle sub controlul şi conducerea generală a poporului“. Dr. Ana Bazac O concepţie revoluţionară, profund novatoare , la temelia construirii socialismului şi comunismului în România Participarea maselor la conducerea întregii vieţi economico-sociale --------------------------------------------------—------------------------------------------------------------------------------------, (Continuare in pag. a 2-a)| r Cluj: Experienţă valoroasă în dezvoltarea economiei locale In ultimii ani, pe lingă soluţionarea problemelor de administraţie locală şi gospodărie comunală, şi consiliile populare din judeţul Cluj şi-au axat activitatea cu precădere, am putea spune, în direcţia dezvoltării unei economii locale viguroase, menită să antreneze în activităţi productive forţa de muncă existentă in localităţile rurale şi urbane şi să valorifice o seamă de resurse existente pe aceste meleaguri. Acţiunile respective sunt, de altfel, parte componentă a programelor elaborate în lumina indicaţiilor şi orientărilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Este semnificativ in acest context să relevăm ceea ce ne sublinia tovarăşul Ioan Constantinescu, şeful secţiei plan-dezvoltare a Consiliului popular judeţean Cluj, anume că valoarea producţiei marfă industrială şi a prestaţiilor de servicii neindustriale realizate în sfera consiliilor populare a ajuns la cota impresionantă de peste 16,2 miliarde lei. Acţionind sub îndrumarea şi conducerea nemijlocită a Comitetului judeţean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, şi consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale au întreprins an de an, cu sprijinul larg al cetăţenilor şi la propunerea lor, acţiuni pentru înfiinţarea unei game largi de activităţi economice pe baza bogăţiilor locale existente şi a tradiţiilor, organizind ateliere de mobilă, de articole de uz gospodăresc şi casnic, de ar-ticole de metal, textile, încălţăminte, unele din sortimentele realizate — mai exact 22 la număr — fiind solicitate şi la export. Aceste preocupări au sporit considerabil, pe linia hotărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R., fapt reliefat şi de cîteva cifre convingătoare : în 1985, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia marfă industrială a crescut cu 13,7 milioane lei, in sectorul industriei mici cu 61,8 milioane lei, iar livrările de mărfuri destinate fondului pieţii cu 3,5 milioane. De relevat că, în toate oraşele şi municipiile din judeţul Cluj precum şi în 22 comune — Baciu, Feleac, Sic, Săvădisla etc. — consiliile, populare dispun azi de unităţi economice proprii care, în urma aplicării cu consecvenţă şi competenţă a noului mecanism economico-financiar, a principiilor de autogospodărire şi autogestiune, au înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a activităţii de ansamblu şi a eficienţei. Mărturie a acestor bune rezultate este şi bilanţul succint făcut de la Începutul cincinalului şi pînă in prezent, bilanţ care consemnează o depăşire a producţiei marfă în economia locală cu 724,2 milioane faţă de sarcinile la zi şi cu 3,5 milioane dolari la export. De asemenea,livrările la fondul pieţii pe ansamblul cincinalului pînă în prezent au depăşit prevederile cu 26,2 milioane lei. In ultima vreme în special, consiliile populare au luat diverse iniţiative în vederea creşterii autonomiei locale. în cadrul grupului judeţean de gospodărie comunală şi locativă, de exemplu, s-au înfiinţat activităţi economice in numeroase localităţi din judeţ. In municipiul Cluj-Napoca, bunăoară, s-au înfiinţat 4 ateliere moderne, în care se produc bunuri şi se efectuează servicii pentru populaţie în valoare de 14 milioane lei : articole de marochinărie (circa 25 de sortimente), confecţii metalice pentru industria de sticlă, dar şi pentru populaţie, atelier de oglinzi, tinichigerie, tapiţerie etc. In Dej, după cum explică primul vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, Petru Urian, volumul producţiei economiei locale a sporit considerabil, în raza oraşului desfăşurîndu-se acum zece activităţi de industrie mică care au în fabricaţie 56 de produse noi realizînd confecţii metalice, obiecte POPULARE de uz casnic, covoare, exploatînd balast, coaja de ruşinoase, turbă compostă pentru sere — etc. La Baciu şi Sic primăriile au organizat ateliere de feronerie pentru mobile ,articole cerute atit de industria respectivă cit şi de populaţie, la Feleac un atelier pentru articole de îmbrăcăminte, iar la Săvădisla pentru garnituri şi piese destinate unor ramuri industriale. De asemenea, Administraţia parcurilor din Cluj-Napoca a înfiinţat şi un atelier de tincturi homeopatice, valorificind astfel un larg sortiment de plante medicinale din flora spontană şi cultivată. Important este că şi în această activitate a unităţilor economice aparţinind consiliilor populare, cea mai mare parte din materiile prime folosite o constituie materialele recuperate. Numai în 7 luni din acest an, de exemplu, au fost colectate şi predate unităţilor economice ale consiliilor populare aproape 2 000 tone metale, feroase şi neferoase, peste 160 tone hîrtie, cantităţi însemnate de textile, cioburi de sticlă, etc., la acestea adăugindu-se şi piese recondiţionate in valoare de 6,6 milioane lei. Cum este şi firesc, economia locală clujeană, dezvoltată şi modernizată de la an la an, a adus o contribuţie substanţială la aprplificarea veniturilor proprii ale consiliilor populare, indicator depăşit în 7 luni cu peste 40 milioane lei şi cu aproape 74 milioane lei peste cota realizată în perioada respectivă din 1984. Ceea ce determină înfăptuirea programului de autofinanţare a unităţilor teritorial administrative şi acoperirea din venituri proprii a cheltuielilor în toate oraşele şi municipiile judeţului Cluj, precum şi a unui număr de 44 de consilii populare comunale. Analizînd cu competenţă şi răspundere activitatea din acest domeniu, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean apreciază că în unele localităţi printre care Aiton, Aşchileu, Beliş, Bobîlna, Floreşti, Luna, Unguraş, înfiinţarea de activităţi proprii de mică industrie nu este la nivelul posibilităţilor. Iar în altele cum sunt Cuzdrioara, Mica, Sănduleşti etc. această activitate are condiţii să se situeze la cote superioare faţă de cele înregistrate în prezent. Cu toate acestea ,subliniem din nou, judeţul Cluj a înscris de acum o experienţă pozitivă de mare valoare şi în domeniul dezvoltării economiei locale, experienţă care, amplificată şi mai bine structurată ca urmare a aplicării prevederilor noii Legi aflată in proiect, privind autoconducerea, autogestiunea economico-financiară şi autofinanţarea unităţilor administrativ teritoriale, la nivelul fiecărei localităţi in parte, se va răsfringe nemijlocit asupra calităţii vieţii tuturor locuitorilor. Virgil Lazar