România Liberă, ianuarie 1986 (Anul 44, nr. 12803-12827)

1986-01-03 / nr. 12803

,Románia liberă• Am păşit, în primul an al cincinalului 1986-1990 - etapă nouă în care ţara noastră va cunoaşte profunde transformări înnoitoare în toate domeniile de activitate. Sub puternica impresie a vibrantei chemări adresate întregului nostru popor de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, cel mai iubit fiu al naţiunii române, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Mesajul rostit cu prilejul Anului Nou, oamenii muncii de pe întreg cuprinsul ţării fac din prima zi dovada concretă a înaltului devotament faţă de politica Partidului Comunist Român, a dragostei faţă de ţară, a dorinţei de a o înălţa pe noi culmi de progres. Aşa cum rezultă din relatările reporterilor noştri, prezenţi în primele momente ale anului în diferite unităţi economice cu foc continuu, faptele consemnate în cuprinsul acestei pagini semnifică o primă contribuţie majoră a oamenilor muncii la traducerea în viaţă a planului şi programelor stabilite pentru 1986, dovada elocventă a voinţei lor de a acţiona cu toată energia şi priceperea pentru a ridica pe noi trepte împlinirile muncii din primul an al noului cincinal, de a ridica România pe culmile progresului şi civilizaţiei. „Intrăm in noul an 1986 cu hotărirea fermă de a face pentru perfecţionarea activităţii de conducere şi organizare a tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale, pentru ridicarea spiritului de răspundere, ordine şi disciplină in toate domeniile, in vederea realizării in cele mai bune condiţiuni a hotăririlor Congresului al Xlll-lea, care asigură mersul ferm înainte pe calea înfăptuirii visului de aur a omenirii—comunismul pe bunăstarea şi fericirea întregului popor, întărirea continuă a independenţei şi suveranităţii patriei noastre socialiste." NICOLAE CEAUŞESCU Pagina a 3-a — 3 ianuarie 1986 Anul economic 1986: pRIMELE ZILE DE MUNCĂ, PRIMELE SUCCESE IN PRODUCŢIE Craiova Debut la cote ridicate pe platforma Combinatului chimic In climatul da profundă responsabilitate impus de sarcinile ce revin industriei româneşti de îngrăşăminte chimice din planul pe anul 1986 cînd urmează să fie realizate 3 870 000 tone astfel de produse, echivalente In 100 la sută substanţă activă, colectivul Combinatului chimic Craiova, care a încheiat anul 1985 cu rezultate importante, a început noul an cu toate instalaţiile funcţionind în plin. In fabrica da Îngrăşăminte chimice complexe maistrul chimist Ion Pătruşcă, cu care schimbăm cîteva cuvinte, se găseşte la postul său împreună cu întreaga formaţie de operatori chimişti. „Debutăm In noul an cu rezultate bune încă din prima zi de lucru, ne pune dînsul la curent. In acesta prime zile din noul an am obţinut o uşoară depăşire producînd peste 3500 tone de îngrăşăminte complexe, produse valoroase, deosebit de apreciate de beneficiarii noştri. Urmăm cu cea mai mare dăruire indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu de a face tot ceea ce depinde de noi pentru a realiza in condiţii bune producţia planificată, valorificind superior, cu maximum de randament, materiile prime pe care le utilizăm în procesul tehnologic.“ Cuvintele maistrului sunt subliniate aprobativ de către operatorii chimişti Nicolae Constantin şi Radu Stelian, aflaţi şi ei la posturile de mare răspundere ale producţiei de îngrăşăminte complexe de mare interes pentru agricultură. Două zile din noul an echivalează cu peste 4000 tone amoniac rezultate din producţia instalaţiilor de profil ale Combinatului chimic craiovean constituind o realizare de bun augur. De fapt, cu producţia acestor instalaţii şi a celei de acid azotic unde s-a realizat o producţie de aceleaşi proporţii, Încep complexele procese de producţie ale Îngrăşămintelor chimice. In cele trei instalaţii de amoniac ale marelui combinat ii găsim pe maiştrii chimişti Gh. Predescu, Valentin Stoia şi Virgil Moga, pe operatorii chimişti Constantin David, Constantin Mamut, Sabin Bălaşa, Alexandru Cătălinoiu, Ilie Bălan şi Simion Mirea. „Fără activitatea instalaţiilor noastre de amoniac, nu s-ar putea realiza o serie de ingrăşăminte chimice şi, in mod deosebit, azotatul de amoniu atit de căutat de către unităţile agricole in mai toate perioadele anului şi atit de solicitat la export — ne spurie maistrul chimist Gheorghe Predescu de la instalaţia de amoniac cu nr. 1. Am reuşit Încă din aceste prime două zile ale anului de Început din cel de al 8-lea cincinal să dăm producţii bune.* Stăm de vorbă şi cu Nicolae Crăciun, preşedintele Consiliului oamenilor muncii, din marele şi moderul combinat de îngrăşăminte chimice de la poarta nordică a municipiului Craiova. „Reuşim să realizăm Încă din aceste prime zile ale noului an de muncă sarcinile de plan ce nu revin atit la nitrocalcar cit şi la uree sintetică şi la ingrăşămintele lichide, ne spune Nicolae ■ Crăciun. De asemenea, onorăm integral sarcinile la producţia de acetilenă, acid acetic şi acetaldehidă, precum şi la livrări în măsura in care dispunem de vagoanele puse la dispoziţie de calea ferată. Puternicul detaşament de comunişti din cadrul combinatului, Întregul nostru colectiv de oameni ai muncii, promovează cu răspundere muncitorească climatul , necesar de ordine şi disciplină, de abnegaţie revoluţionară, urmărind atit valorificarea superioară a materiilor prime cit şi reducerea consumurilor energetice ca şi refolosirea resurselor energetice secundare." Să notăm că intr-una din instalaţiile de producţia a combinatului a fost recent introdus primul calculator electronic de proces şi un al doilea urmează să fie pus in funcţiune la o altă instalaţie. Experienţa folosirii celor două calculatoare urmează să stea la baza pătrunderii acestui mijloc modern de conducere a complexelor procese tehnologice şi la alte instalaţii. Aşadar, dăruirea şi devotamentul chimiştilor craioveni se găsesc şi la acest început de an şi cincinal in plenitudinea afirmării lor pentru transpunerea in faptă muncitorească, de Înaltă responsabilitate, a sarcinilor trasate de partid, a vibrantelor chemări cuprinse in Mesajul de Anul Nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, promotorul operei vaste de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in ţara noastră. Ion Becheru C.E.T. Bucureşti-Vest înaltă exigenţă şi deplină angajare de la începutul anului Calendarul arată abia a doua zi a anului 1986 dar pentru colectivul Centralei bucureştene electrice şi de termoficare „Vest“, noul an a început cu mai mult timp in urmă. A început încă din vara lui 1985, în sensul că a fost temeinic pregătit. S-a muncit luni de zile la verificarea, revizuirea, repararea tuturor instalaţiilor producătoare şi transportoare de energie electrică, abur şi apă caldă, s-a muncit cu spirit de răspundere , aici se asigură căldura şi apa caldă pentru cei 500 000 de locuitori din cartierul Drumul Taberei şi o parte din Militari, de aici primeşte sistemul energetic naţional 250 megawaţi. Iar faptul căC.E.T. Bucureşti — Vest a ocupat şi în 1985, ca şi în 1984, primul loc în întrecerea socialistă desfăşurată între unităţile întreprinderii „Electrocentrale“ — București probează că spiritul de răspundere constituie o trăsătură permanentă a acestui colectiv, demonstrează, totodată, că unitatea a debutat în noul an sub cele mai bune semne. Firește, semnul cel mai bun, acel semn care arată că anul 1986 se vrea tot un an al îndeplinirii exemplare a obligaţiilor ce revin colectivului în asigurarea cantităţilor de energie electrică şi termică pe care se contează, îl reprezintă răspunsul prompt, onorarea comenzilor primite din partea Dispeceratului energetic naţional în aceste Prime două zile care au trecut din noul an. „Nu există obligaţie mai mare pentru noi decit aceea de a asigura cu consecvenţă, cu ritmicitatea necesară cantităţile de energie electrică şi termică de care ţara şi, respectiv, sutele de mii de bucureşteni, in apropierea cărora ne desfăşurăm activitatea, au nevoie. Este o sarcină majoră. Asupra semnificaţiei ei tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului a stăruit in repetate rinduri. Este o obligaţie pe care am regăsit-o şi în Mesajul adresat ţării cu prilejul Noului An. Sporul de rodnicie, de bunăstare, pe care ni-l dorim cu toţii in primul an al noului cincinal, şi pentru întreaga perioadă, pină în 1990, depinde, in foarte mare măsură, de modul în care noi, energeticienii ne facem datoria“. Aceste adevăruri, gînduri, dorinţe de viitor au fost exprimate de inginerul Ion Fătu, şeful secţiei cazane, unul dintre oamenii aflaţi, în ziua de 2 ianuarie, de veghe la buna funcţionare a centralei. „Am reflectat mult asupra cerinţei de a utiliza cit mai judicios sursele energetice, iar reflecţiile noastre s-au concretizat in faptul că mai întii experimental iar acum, in 1986, în proporţie foarte ridicată, am trecut la folosirea unui combustibil inferior — păcura cu grad ridicat de viscozitate. Peste 80 la sută din cantitatea de combustibil lichid pe care o utilizăm in 1986 este constituită de păcura viscoasă. Nu vreau să ştirbesc adevărul spunind că arderea combustibilului numit, adaptarea instalaţiilor a decurs sau decurge fără dificultăţi. Sigur, pentru toate aceste adaptări şi pretenţii sporite există o mulţime de noţiuni tehnice care să le explice necesitatea. Dar, noţiunea cea mai sintetică, cea mai elocventă depăşeşte teritoriul tehnicii, făcând parte din categoria celor ce definesc conştiinţa — în ultimă instanţă responsabilitatea tuturor“. Aveam să ne convingem, parcurgind întregul flux al producţiei de energie electrică şi termică, de substanţa înglobată aici în noţiunea de responsabilitate. La temperaturi scăzute, păcura, oricît de fluidă ar fi, se îngroaşă. Cu atit mai greu curge spre instalaţii o păcură foarte viscoasă. Un plus de prevedere — asigurarea stocului-tampon necesar — la gospodăria de păcură, întărirea echipelor ce se ocupă cu aprovizionarea, iată o faţetă a responsabilităţii de care ne vorbea inginerul Ion Fătu. Supravegherea permanentă a reţelelor care alimentează cazanele, a tuturor instalaţiilor centralei, traseul de producere şi livrare a energiei este vegheat de echipe speciale — iată alte semne ale responsabilităţii. Intîlnirea cu maistrul Ion Popescu, din cadrul laboratorului „Protecţia aparatelor de măsură şi control“, intîlnire care spulberă imaginea clasică despre ce înseamnă un laborator, ne-a dezvăluit Încă o nuanţă a responsabilităţii în domeniul energeticii. Pentru că laboratorul are menirea de a asigura „profilaxia“ tuturor instalaţiilor centralei, de a preîntîmpina slăbirea oricărei verigi, cu de neînsemnată inaparenţă, care ar putea altera funcţionarea întregului, adică a centralei. Şi, ca om care „radiografiază“ în mod curent felul în care colegii săi — cîţi numără colectivul unităţii — răspund de instalaţiile încredinţate, maistrul Ion Popescu poate afirma in cea mai deplină cunoştinţă de cauză : „Există o unanimitate deplină la toţi oamenii centralei, o unanimitate care se concretizează în faptul că sunt hotărîţi să-şi îndeplinească datoria la cotele celei mai inalte exigenţe“. Reprezintă acest consens unanim, această implicare globală în bunul mers al importantei unităţi energetice, cel mai concret şi, totodată, cel mai necesar răspuns cu care energeticienii de aici îşi onorează, şi ţin să-şi îndeplinească, în continuare, sarcinile ce le revin în noul an, o atestare a modului în care îşi gîndesc rolul lor in cadrul economiei naţionale. Ioana Iuga „Semne bune anulare!" şi pentru oţelarii gălăţeni Spectacolul oţelului ! Aşa poate fi denumit sugestiv procesul complex de elaborare a oţelului. Căci fiecare şarjă in parte care se repetă cu regularitate la cîteva minute constituie un adevărat spectacol, un spectacol fascinant al bărbăţiei şi curajului. Cei care îl pregătesc şi îl „interpretează“ de ani de zile pe „scenele“ de aici din Dealul Smîrdanului sunt adevăraţi artişti în meserie şi-i numim simplu, cu un cuvint relativ intrat de puţină vreme în nomenclatorul meseriilor din România, oţelari. Ei, oţelarii, fie că sunt de la Hunedoara, Galaţi, Călăraşi sau Tîrgovişte sunt oameni dintr-un aliaj aparte , puternici şi curajoşi. Treburile reportericeşti mi-au purtat de nenumărate ori paşii prin imensitatea oţelăriilor de pe platforma gălăţeană unde am fost fascinat de măreţia spectacolului elaborării şarjelor de oţel. Poate şi sub impresia acestor clipe unice mi-am propus de data aceasta să trec pragul dintre ani alături de Răceşti oameni. Altfel spus, să-i admir, încă o dată, cum manevrează „cupele“ cu oţel lichid şi să redau in rindurile de faţă un fragment de viaţă clocotitoare, de eforturi şi satisfacţii ale acestor oameni care asigură, prin dăruirea lor profesională, „pîinea“ de fiecare zi a economiei noastre naţionale — metalul. Aşadar, cumpăna dintre ani pluteşte în eterul îngheţat al iernii de afară în timp ce aici la OLD 3 temperaturile înalte lichefiază metalul. Oţelarii sînt la posturi, ca de fiecare dată stăpîni şi siguri pe tot arsenalul de instalaţii, gata în orice moment de comenzi. Onoarea de a preda ştafeta lui ’85 noului an a revenit aici la OLD 3 schimbului , condus de inginerii Vasile Popovici şi Vasile Istrate. Doi ingineri cu experienţă, ambiţioşi şi hotărîţi să păşească pragul noului an cu producţii cel puţin la nivelul performanţelor din 1985. Cu acelaşi gînd au păşit în acest schimb ştafetă şi maiştrii oţelari Nicolae Brebenel, Aurel Costin, Vitali Carpov şi Adrian Miron. In memoria tuturor acestor încercaţi oţelari mai stăruie şi în aceste clipe, şi poate mai mult decit atunci, un eveniment de producţie cu totul şi cu totul aparte, petrecut cu numai o săptămînă de zile înainte de Revelion. Este vorba de realizarea în cadrul secţiei turnare continuă a unui adevărat record naţional. Au fost realizate 73 şarje turnate secvenţial, materializate în peste 10 000 tone blumuri. De menţionat că instalaţia de turnare continuă a funcţionat in această perioadă fără întrerupere 93 de ore. Practic, s-a turnat cu 12 şarje mai mult decit era stabilit în graficul de producţie. Sub impresia unui asemenea record absolut, oţelarii din schimbul C încearcă să facă totul în această noapte de cumpănă intre ani pentru a statornici aici la OLD 3, ca normă de muncă curentă a anului care vine, nivelul acestui record. Această dorinţă a oţelarilor gălăţeni constituie un răspuns prin fapte pe care aceştia s-au străduit să-l dea, încă din noaptea de Revelion, adică din prima zi a întîiului an al celui de al VII-lea cincinal, chemărilor formulate atit de cald şi mobilizator în Mesajul de Anul Nou adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu , întregii naţiuni. Recepţionat şi aici în Dealul Smîrdanului, de oamenii care stau de veghe la vetrele cu foc continuu ale patriei, Mesajul a avut darul de a spori în fiecare dintre oţelari dorinţa şi ambiţia profesională de a munci în noul an mai bine pentru a asigura patriei mai mult metal. Şi eforturile lor au fost încununate de succes. Schimbul C a realizat peste producţia planificată de oţel 100 tone brumuri. Şi n-a fost singurul loc de muncă fierbinte de pe platforma siderurgică a Galaţiului unde s-a păşit în noul an cu un asemenea succes. Cocsarii au produs şi ei în plus 75 tone cocs, Jurnaliştii 55 tone fontă, oţelarii de la oţelăria nr. 1 70 tone oţel, iar laminoarele 100 de tone tablă groasă şi subţire. Inginerul şef al OLD 3, Ştefan Pileandră, a ţinut să ne precizeze că oricare alt schimb ar fi fost în tura dintre cei doi ani, rezultatele muncii lor ar fi fost la fel. „De ce ?“ — l-am întrebat eu. „Pentru că — a continuat acesta — în 1986 sîntem hotărîţi ca printr-un efort colectiv, atit fizic cit mai ales în planul inteligenţei tehnice, să ridicăm ştacheta nivelului profesional al întregului personal muncitor, să-l ajutămi să cunoască cele mai noi cuceriri din domeniul siderurgiei, metoda şi tehnologii avansate de lucru, pentru ca in felul acesta să pretindem tuturor să folosească a maximum şi cu eficienţă sporită instalaţiile de înaltă precizie şi productivitate cu care este dotată această modernă oţelărie. In felul acesta nu permitem de pe acum să anunţăm că recordul din ajunul Anului Nou îl vom depăşi. Noul sistem de turnare cu tub şi dop, introdus pentru prima dată in ţară aici la Galaţi, il vom generaliza In toate instalaţiile de turnare. Da asemenea, ne propunem să asimilăm noi mărci da oţeluri cu calităţi superioare, şi asta in condiţilie reducerii consumului specific de materii prime şi energie.“ Cunoscînd astfel de realizări şi mai ales angajamentele ambiţioase cu care oţelarii gălăţeni au păşit în noul an se poate spune cu destul temei că la Combinatul siderurgic din Galaţi : „Semne bune anulare !" „Semnele“ acestea transformate de voinţa, inteligenţa şi dăruirea siderurgiştilor gălăţeni nu cit mai mult metal au darul să contribuie din plin la înfăptuirea neabătută a numeroaselor obiective economice stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, la prosperitatea și înflorirea scumpei noastre patrii. Viorel Chiurtu Fapte de muncă exemplare II“1*1 oameni ai muncii de la COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA s-au aflat lingă flăcările dogoritoare ale marilor agregate. In primele ore ale anului nou şi ale noului cincinal, la cuptoare şi la furnale s-au elaborat cele dinţii şarje ale anului 1986, iar printre carele laminoarelor au trecut în continuare cantităţi sporite de metal incandescent. Siderurgiştii hunedoreni au ţinut, să ia un start bun in noul cincinal. In zilele de 1 şi 2 ianuarie la marele combinat s-au realizat peste prevederile planului 400 tone oţel Martin şi electric, 300 tone laminate finite, 165 tone fontă, 35 tone coas metalurgic şi alte produse siderurgice. (I. Cojocaru) In noaptea cind 1985 işi torcea ultimele ceasuri din caietul timpului CIMENTIŞTII DE LA BICAZ ŞI TAŞCA rotunjeau la 32 000 de tone cantitatea de ciment produsă de la începutul anului trecut peste prevederile planului. Ca de obicei, ei au continuat să rămină lingă uriaşele agregate chiar şi după ce au trecut pragul lui 1986. La cuptoarele de clincher de la Taşca prima care au preluat ştafeta noului an au fost cimentiştii din brigada condusă de maistrul Ion Iulian. Veghind lingă uriaşul agregat a cărui durată de funcţionare a fost dublată, performanţă rar intilnită la cuptoare de acest gen, ei, ca şi cei din schimburile următoare, au reuşit să realizeze producţii de clincher ce întrec cu 200—400 de tone prevederile planului zilnic. La aceasta au contribuit şi cei din brigada condusă de maistrul Mircea Barcilă care au asigurat buna funcţionare a utilajelor. In zilele de 1 -12 ianuarie la combinatul de *zb°ciment Bicaz au fost produse suplimentar circa 1 000 de tone de ciment, semn că cimentiştii de aici au luat un start bun in primul an al celui de al 8-lea cincinal. (Const. Azoiţii) . 111 coordonate de inginerii Eugen Pasca, T. Burui, Ştefan Panciuc, Sorin Hagiu, — din secţiile de fibră I şi II — Nicolae Popa şi Iiie Gafencu — de la secţia de fire I — de unde întreaga producţie este destinată exportului “. In ritele de 1 şi 2 ianuarie, la COMBINATUL DE FIBRE SIN-,TETICE IAŞI s-a lucrat la Înalte cote de exigenţă. Cum zice proverbul , s-a păşit cu dreptul in acest nou an de producţie. De altminteri, ne informa inginerul Gh. Stoica, şeful serviciului producţie — focul continuu al fabricaţiei a fost Intens Intreţinut în toate secţiile şi atelierele policondensare, fire şi fibre. Cantităţile de producţie marfă vorbesc de la sine : 300 de tone de fibră poliesterică, 60 tone de fire textile, circa 20 tone de fire tehnice. Sunt producţii la nivelul potenţialului uman şi material existent in această prestigioasă unitate industrială. (Vasile Iancu) Reşiţa — străveche şi mereu ontra vatră a siderurgiei româneşti — a păşit pragul anului nou, la temperatura Înaltă de înnobilare a metalului. Pe platformele cu „foc continuu“, fiecare schimb de lucru a ţinut să consemneze prin muncă spornică, hotărirea lor de a face total pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce le revin in primul an din noul cincinal. Prin utilizarea la parametri superiori a agregatelor de încărcare, topire şi turnare a metalului, jurnaliştii şi oţelarii au înscris pe graficul de producţie din prima zi a noului an, un spor de 100 tone fontă şi tot atîtea tone de oţel. La rindul lor, laminariştii au elaborat, suplimentar prevederilor primei zile din 1986, o cantitate de 150 tone diferite laminate şi 100 tone semifabricate, iar cocsarii, 25 tone cocs. Sunt primele semne ale angajării plenare a SIDERURGIŞTILOR DIN „CETATEA DE FOC" A REŞIŢEI, de a da ţării cit mai mult metal, necesar înfăptuirii programelor noastre de dezvoltare a economiei naţionale In cel de-al optulea cincinal. (Agerpres) In noaptea de An Nou, COMBINATUL DE LIANŢI ŞI MATERIALE REFRACTARE DIN TURDA — una dintre marile unităţi cu foc continuu ale ţării, ale cărei produse se află trainic clădite la temelia măreţelor ctitorii ale cincinalului abia Încheiat — a lucrat la întreaga capacitate. Exact in clipa cind orologiul marca emoţionanta trecere a pragului de an de pe liniile de fabricaţie a ieşit prima „şarjă“ de 190 tone ciment purtînd pecetea lui 1986. In acelaşi timp, un tot de 200 tone ciment alb era pregătit pentru prima livrare a anului către beneficiarii externi. (Agerpres) In moderna CETATE A ALUMINIULUI ROMANESC DE LA SLATINA — unitate deţinătoare a Înaltului titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ şi care a încheiat ultimul an al celui de-al 7-lea cincinal cu un spor de producţie, cifrat la aproape 6 700 tone aluminiu primar şi aliaje — focul ce metamorfozează praful alb de alumină în lingouri de metal argintiu a continuat să ardă cu aceeaşi intensitate, şi In noaptea de cumpănă dintre anii 1985 şi 1986. In halele de producţie ale Întreprinderii primele două zile din noul an au fost marcate de elaborarea, peste prevederi, a 29 tone de aluminiu de calitate superioară. (Agerpres)