România Liberă, februarie 1986 (Anul 44, nr. 12828-12851)

1986-02-01 / nr. 12828

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIU NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI. $1 UNITĂŢII SOCIALISTE 1 Anul XLIV Nr. 12828 Simbată 1 februarie 1986 6 pagini 50 bani în spiritul orientărilor şi sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ritmicitatea producţiei- condiţie pentru realizarea şi depăşirea planului la export • Sarcinile la export pe ianuarie, îndeplinite exemplar • Ample preocupări pentru înnoirea şi di­versificarea producţiei O Noi rezerve de perfecţio­nare a activităţii puse în valoare prin analiza critică, complexă a produselor O Acţiuni eficiente pentru ridicarea nivelului tehnic a! producţiei. Chiar la intrarea întreprinde­rii metalurgice din Bacău a fost organizat un stand cu noutăţi. Am astfel, incă o dată, posibili­tatea să cunosc, cu citeva minu­te mai devreme, rezultatele stră­daniilor acestui­ harnic colectiv în direcţia creaţiei tehnice, în­noirii şi diversificării producţiei. De multe ori nici nu mai e ne­voie să fie citite notiţele tehnice afişate, simpla comparare a noi­lor produse cu cele pe care le înlocuiesc fiind suficientă pen­tru a înţelege atît gradul sporit de tehnicitate al acestora, supe­rioritatea performanţelor lor tehnico-funcţionale, cit şi econo­mia de metal şi de energie rea­lizată. De data aceasta aveau să-mi atragă atenţia vanele „tip scurt“, armăturile pentru nave petroliere, staţiile de recuperare a uleiurilor reziduale şi alte produse noi introduse in fabri­caţie, citeva dintre ele realizate în premieră naţională. Ulterior aveam să aflu că, oferite la ex­port, unele au şi luat drumul către partenerii de peste hotare chiar din această primă lună a anului. Inginerul Nicolae Leca, direc­torul întreprinderii, a ţinut să precizeze : „ Cu toate că planul la ex­port pe ianuarie marchează o creştere de 16 la sută faţă de luna precedentă, datorită pregă­tirilor efectuate, eforturilor de­puse de întregul colectiv, am reuşit să ne inscriem in grafi­cele de livrare ouorind toate obligaţiile asumate prin contrac­tele încheiate cu partenerii de peste hotare. Cu unele produse ieşim la export pentru prima oară. La ora actuală, de pildă, se află la ambalat primul lot de pompe, centrifugale contractate cu o firmă externă, iar peste citeva zile va fi expediat, tot în premieră, un lot de staţii de recuperare a uleiurilor rezidu­ale, comandat de un partener străin. „ Ce alte elemente noi au apărut în structura producţiei întreprinderii ? — Pentru­­ 1986 unitatea noas­tră a premtat fabricarea inte­grală a unor compresoare des­tinate schelelor de producţie pe­trolieră. De asemenea, am asi­milat in premieră un volum im­portant de armături necesară construcţiei de nave petroliere. Primele loturi de asemenea pro­duse au fost livrate chiar în ia­nuarie. Vreau să precizez că onorarea incă din prima lună a anului a obligaţiilor asumate la export se datoreşte, înainte de toate, realizării producţiei fizice, îndeplinirii­ integrale a progra­mului de fabricaţie stabilit. Aşa cum am aflat, la obţine­rea acestui succes o contribuţie importantă şi-a adus-o colecti-­ vul secţiei turnătorie. — în ianuarie, ne spune sub­­inginerul Ionel Bortă, şef de secţie-schimb, noi ne depăşim sarcinile de plan cu 4 la sută. Este urmarea directă a efortu­rilor depuse de colectiv, a ac­ţiunilor iniţiate in direcţia creş­terii productivităţii muncii, iată un exemplu. Cu puţin timp in urmă, inginerul Marius Oprişan a propus o diagramă îmbunătă­ţită pentru o operaţie la cupto­rul de oţel cu inducţie. Prin utilizarea ei, timpul operaţiei respective­ a fost redus de la 21 de ore la numai 8 ore, parame­trii funcţionali ai cuptorului ră­­minind neschimbaţi. Este princi­palul factor care a contribuit la depăşirea cu 16 la sută a pla­nului de producţie la acest cup­tor. Deosebit de eficientă s-a dovedit şi executarea lucrărilor de revizie la una dintre liniile de formare automată, in timpul schimburilor neprogramate. Aceasta a condus la reducerea întreruperilor in funcţionarea liniei şi prin aceasta la creşte­rea cu cel puţin 25 la sută a productivităţii muncii. Specialiştii, economiştii, mun­citorii cu care am discutat în secţiile întreprinderii au ţinut să-mi vorbească şi despre o altă acţiune valoroasă aflată in curs de desfăşurare. Este vorba des­pre analiza critică a fiecărui produs din nomenclatorul unită­ţii, acţiune întreprinsă cu con­cursul specialiştilor din compar­­timentele de proiectare tehno­logică, organizarea muncii, fi­­nanciar-contabil. Menită să con­tribuie la îndeplinirea sarcini­lor de producţie pe 1986, in con­formitate cu prevederile progra­mului suplimentar, precum şi pe următorii ani ai actua­lului cincinal, acţiunea se va finaliza cu măsuri practice, eficiente, vizind tipizarea pro­duselor, reducerea greutăţii, deci a consumului de metal, îm­bunătăţirea tehnologiilor de fa­bricare, creşterea productivită­ţii muncii, diminuarea costului, ridicarea nivelului calitativ al produselor. Cu toate că ea ur­mează să fie finalizată in jurul datei de 15 februarie, o serie de măsuri au şi prins viaţă. Aşa, bunăoară, prin înlocuirea vane­lor clasice cu vane de tip scurt, consumul de metal a fost re­dus simţitor estimindu-se reali­­­­zarea, la nivelul anului, a unei economii de cel puţin 150 de to­ne fontă. Tot ca urmare a apli­cării măsurilor elaborate in ca­drul acţiunii amintite, in pre­zent se află in fază de omolo­gare un nou tip de robinete ; in­troducerea acestuia in fabricaţie va conduce la reducerea de cel puţin trei ori a consumului de metal. “Preocupări asemănătoare me­nite să asigure îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe perioada care urmează au manifestat şi participanţii la re­centele­­adunări generale ale oa­menilor muncii, pe secţii. Iată, lăcătuşul Jenică Andronic, din formaţia de microproducţie, a propus dotarea unităţii cu o maşină de echilibrat dinamică. ..Utilizarea unei asemenea ma­şini la echilibrarea rotoarelor de pompe şi a elicelor de la agita­toarele de spumă, a spus el, nu numai că ne va uşura munca dar va contribui la creşterea substanţială a productivităţii muncii, sarcină prioritară pusă în faţa noastră de conducerea partidului“. Preocupat de utili­zarea cit mai deplină a utilaje­lor din dotare, maistrul Con­stantin Hariga a propus ca, odată cu reparaţia capitală ce s© efectuează la linia I de for­mare, să fie introdus în repa­raţie şi uscătorul de miezuri, in perioada cit acesta va fi scos din funcțiune urmind să fie uti­lizat uscătorul de la linia a doua. Referindi­-se la eforturile pe Const. Azoiții (Continuare in pag. a 5-a) ■ 1 O acţiune de interes naţional azi Începe recensământul ANIMALELOR DOMESTICE Precizări privind modul de înregistrare a animalelor aflate in transhumanţă, în bălţi, pe cîmp, în tîrguri, oboare sau in alte situaţii Măsuri pentru obţinerea de date precise privind numărul animalelor pe specii, grupe de vîrstă, sex şi destinaţie economică După cum s-a anunţat, şi in acest an, între 1 şi 8 februarie se va desfăşura recensăminte­ animalelor domestice, o acţiune de mare în­semnătate pentru fundamentarea ştiinţifică a măsurilor de dezvoltare a zootehniei, sector al agriculturii de care depinde buna aprovizionare a populaţiei cu produse specifice, a industriei prelucrătoare cu materii prime, precum şi sa­tisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale. Prin această acţiune de mare interes naţio­nal se urmăreşte obţinerea de date precise d­intr-o gamă mai largă decit prin sistemul in­formaţional curent­­ privind numărul animale­lor pe specii, grupe de vîrstă, sex, şi destinaţie economică existente in unităţile socialiste şi gospodăriile populaţiei din fiecare localitate, rurală sau urbană, pe întreg teritoriul ţării, în conformitate cu prevede­rile Decretului nr. 1 din 1982 al Consiliului de Stat, au fost luate, din timp măsuri pentru pregătirea şi desfăşurarea in condiţii optime a lucrărilor de recensămint a animalelor. Sub­liniem faptul că la recruta­rea întregului personal necesar recensămintului şi-au adus o contribuţie deosebită consili­ile populare, personalul format din cadre tehnice agricole, din propriul aparat, din oameni cu o bogată experienţă în lucrări de acest gen, care cunosc spe­cificul local în creşterea ani­malelor, pe gospodarii indivi­duali din localităţile in care ur­mează sa se efectueze recensă­mântul. In ultimele zile, mem­brii şi delegaţii consiliilor ju­deţene de recensămint s-au prezentat în localităţile repar­tizate unde, impreună cu con­siliile populare, consiliile de recensămint municipale, oră­şeneşti, comunale şi recenzorii şefi au verificat dacă toţi re­cenzorii şi-au însuşit tehnica de înregistrare a animalelor, dacă dispun de materialul necesar şi mai ales dacă cunosc şi şi-au luat in primire sectoarele sta­bilite. S-a atras din nou atenţia a­­supra obligativităţii prevăzute in Decret ca recenzorii să înre­gistreze animalele numai in urma vizitării fiecărei unităţi şi gospodării individuale, pe baza declaraţiei proprietarului şi a verificării exactităţii date­lor prin numărarea animalelor la faţa locului. Se cere ca în­tregul personal antrenat în ac­ţiunea de recensămint să acţio­neze cu maximă răspundere, d­intr-un spirit de înaltă exigen­ţă şi exactitate. La rindul lor, conducerile unităţilor agricole, crescătorii de animale au dato­ria cetăţenească de a declara corect numărul animalelor pe care le deţin, să acorde tot spri­jinul recenzorilor, pentru înre­gistrarea lor în totalitate. Potri­vit prevederilor legale, în cazul in care persoana fizică încalcă obligaţiile prevăzute in acest sens, animalele nedeclarate se consideră că nu îi aparţin şi se preiau fără plată, in proprietatea statului. Nerespectarea prevede­rilor legale­ — inclusiv de către personalul însărcinat cu efec­tuarea recensămintului animale­lor — atrage după caz, răspun­derea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau pe­nală a celor vinovaţi. După cum se vede, timpul este Ing. Th. Marcarov (Continuare în pag. a 5-a) ! Succese ale chimiştilor­­ brăileni Chimiştii brăileni­­ raportează realizarea unor importante spo­ruri de producţie faţă de sarci­nile de plan pentru această primă lună a anului. Ei au pro­dus peste prevederi o produc­­ţie-marfă în valoare de 10 mi­lioane lei. Sporul valoric se regăseşte în obţinerea­­ supli­mentară a peste 1 600 tone celu­loză, 200 tone hirtie, 2 500 tone acid sulfuric, 35 tone carbo­­ximetil celuloză, 50 tone sulfat de sodiu, 40 tone sodă caustică şi mai bine de 30 tone confecţii din carton. 1 * întreprinderile industriale din judeţul Mehedinţi au în­deplinit in avans planul pe luna ianuarie la producţia fizică de energie hidroelec­trică, huilă, pompe centri­fuge, vagoane de marfă, cherestea, minereuri. Se evidenţiază prin rezultatele înregistrate in această primă lună a anului energeticienii hidrocentralelor Porţile de Fier-1 şi Porţile de Fier-2, care prin folosirea mai efi­cientă a agregatelor au pro­dus zilnic in plus mai mult de un sfert de milion kWh energie electrică, minerii de la exploatarea carboniferă Baia Nouă, unde prevederile de plan au fost depăşite cu peste 300 tone huilă, colecti­ve­« -int­reprinderTihr, de va­goane „Meră“ şi mecanică de armături şi pompe Dro­­beta-Turnu Severin, cele ale, întreprinderilor minie­re şi de exploatare forestieră şi transport" Orşova. (Ager­­pres)­ ­ . :• . v * • M / (sam mié îk £ §S ' - x m ^ t 'L '■•.-L. .„ «X Viu. Ä PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Ambasadorul Ecuadorului Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicola­e Ceauşescu, a primit, vineri, 3­ ianuarie, pe Filoteo Samaniego Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Soci­alis­Salazar, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare In cali­tate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii1 Ecuador in ţara noastră. (Continuare in­ pag. a 5-a) (Continuare in pag. a 5-a) Ambasadorul Norvegiei A­ gen, care şi-a prezentat scriso­rile de acreditare in calitate de te România, a primit, în ziua de 31 ianuarie, pe Knut Erling Sa­ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al România. Norvegiei in Concepţia ştiinţifică, profund revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la temelia înfăptuirilor de azi şi de ale României întărirea legalităţii socialiste, a ordinii de drept — principiu cardinal al societăţii noastre Partic,d pecetea gindirii şi ac­ţiunii revoluţionare a secretaru­lui general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, con­strucţia noii societăţi în ţara noastră înglobează, de mai bine de două decenii, ca o parte hotăritoare a dezvoltării ascen­dente a patriei, concepţia sa originală, profund novatoare, privind­­ rolul statului şi al dreptului în apărarea cuceriri­lor istorice ale poporului ro­mân, in asigurarea legalităţii şi întărirea ordinii de drept socia­liste, a drepturilor şi interese­lor legitime ale tuturor cetă­ţenilor patriei. Abordind incă de la Congre­sul al IX-lea, al partidului problema statului, a funcţiilor sale in actuala etapă a dezvol­tării noastre," tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta că : ,,in condi­ţiile desăvirşirii construcţiei socialismului creşte şi mai mult rolul statului, sporesc conside­rabil atribuţiile sale in organi­zarea,­ planificarea şi conduce­rea economiei naţionale, cores­punzător intereselor propăşirii ţării şi bunăstării întregului popor“, precizind totodată, că statului ii revine sarcina de a apăra cuceririle­­ revoluţionare ale oamenilor muncii, interesele întregului popor, independenţa şi suveranitatea patriei noastre. Cu înaltă clarviziune ştiinţi­fică, pătrunsă de realism şi pa­triotism fierbinte, in anii de mari transformări înnoitoare ai perioadei intrate de pe acum in istorie ca „Epoca Ceauşescu", secretarul general al partidului a dezvoltat magistral conceptul de stat socialist şi al dreptului ca instrument de normare a noilor realităţi instituite de puterea de stat socialistă, a­ cuceriri­lor revoluţionare ale poporului. In concepţia secretarului general al partidului, preşedintele ţării, dezvoltarea statului democra­ţiei muncitoreşti revoluţionare nu numai că asigură, dar şi impune întărirea legalităţii, respectarea strictă a normelor juridice, creînd cele mai favo­rabile condiţii pentru creşterea supremaţiei legii. „Să nu uităm nici un moment — sublinia in acest sens secretarul general al partidului , că dezvoltarea de­mocraţiei socialiste, participarea maselor populare la conducere, presupun aşezarea fermă a în­tregii vieţi sociale pe bază de legi şi norme care să stabilească cu precizie direcţiile de activi­tate, că respectarea legilor ţării constituie o necesitate obiectivă pentru dezvoltarea societăţii“. Astfel, sub conducerea nemij­locită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, dreptul a căpătat in societatea noastră funcţii şi sarcini sporite, care au dat o formă juridică adecvată noilor noastre realităţi sociale, au slujit la organizarea întregii activităţi, la reglementarea re­laţiilor sociale şi de producţie, la dezvoltarea orinduirii socia­liste. Datorită schimbărilor pro­duse in structura societăţii ro­mâneşti, a creşterii rolului sta­tului ca reprezentant al tuturor claselor şi categoriilor so­ciale, dreptul a devenit, în primul rind un mijloc de regle­mentare a celor mai importante domenii ale vieţii sociale, accen­­tuîndu-se latura sa­­educativă, de asigurare exigentă şi fermă a unui climat de ordine, disci­plină şi răspundere in toate sectoarele de activitate. Actualul cadru legislativ, care reflectă" ordinea de drept socia­listă din ţara noastră," are la bază Constituţia socialismului victorios, adoptată sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Statuind că toţi ce­tăţenii, fără deosebire de na­ţionalitate, rasă, sex sau religie sunt egali în drepturi in toate domeniile vieţii , economice, po­litice, juridice, sociale şi cultu­rale, legea fundamentală a sta­tului stabileşte, in acelaşi timp, că „fiecare cetăţean al Repu­blicii Socialiste România este dator să respecte Constituţia şi legile, să apere proprietatea so­cialistă, să contribuie la întări­rea şi dezvoltarea orinduirii sociale“. în actuala etapă de dezvol­tare a societăţii noastre, respec­tarea neabătută a acestei pre­­­­vederi se impune mai mult ca oricind. Potrivit sarcinilor Con­gresului al XXII-lea al partidu­lui, în noul cincinal în care am păşit ţara noastră trebuie să treacă la stadiul de ţară mediu dezvoltată din punct de vedere economic şi social iar în­ anul 2­000 să devină o ţară multila­teral dezvoltată din toate punc­tele de vedere şi să fie create condiţiile pentru afirmarea cu mai multă putere a principi­ilor comuniste în viaţa societă­ţii noastre. Toate acestea im­pun — aşa cum sublinia se­cretarul general al partidului — realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii întregului popor, presupun exigenţe spo­rite privind întărirea ordinii şi disciplinei în muncă, un inait spirit de răspundere pentru desfăşurarea neîntreruptă şi cu maximă eficienţă a produc­ţiei, buna gospodărire, apărare şi dezvoltare a proprietăţii so­cialiste — avuţie a­ întregului popor. Aceste imperative au un reflex direct in întărirea legali­tăţii socialiste, a ordinii de drept, a aplicării corecte a legi­lor. Din acest punct de vedere, în concepţia secretarului gene­ral al partidului, întărirea ordi­nii şi respectarea legalităţii se condiţionează reciproc, aceasta constituind o cerinţă logică a dezvoltării democraţiei muncito­reşti revoluţionare. Această concepţie se bizuie pe legătura organică dinitre democraţie şi legalitate, pe afirmarea activă a normelor de drept in organi­zarea societăţii şi in­formarea unei conştiinţe juridice înain­tate a fiecărui cetăţean, pe creşterea puternică a rolului oamenilor muncii în apărarea legalităţii,­ a ordinii de drept socialiste. Datorită preocupării perma­nente din partea­­ secretarului general al partidului pentru perfecţionarea continuă a ca­drului juridic al societăţii noas­tre, de asigurare a unui carac­ter ştiinţific şi novator regle­mentărilor juridice, în consens cu realităţile româneşti de astăzi, dreptul socialist a deve­nit un important factor de mo­delare a vieţii sociale din ţara noastră. Potrivit hotărîrilor partidului, a orientărilor şi in­dicaţiilor date permanent de secretarul general al partidului, o pondere deosebită în activita­­ tean Salăjan preşedintele Tribunalului Suprem (Continuare in pag. a 2-a) Bijutierii mecanicii fine româneşti Nu m-aş fi gîndit niciodată, trecind pe lingă porţile marii întreprinderi de mecanică fină din flancul Pieţei Obor, cit va­lorează un singur minut din pulsul activ al colectivului ei de „bijutieri“ ai industriilor. Dar, trecindu-i pragul, intr-una din­­zilele acestui început de an, o asemenea întrebare mi-am pus-o reflex. De ce­? Răspunsul nu urmăreşte să fetişizeze in vreun fel munca acestor oameni, pe care, cu o metaforă inspirată, unul dintre interlocutorii mei a numit-o „etalonul calităţii pentru tot ceea ce ne-am propus să reali­zăm, în acest cincinal al cali­tăţii“. Să ne explicăm. Adică, să pătrundem pentru puţin timp în intimitatea acestei în­treprinderi în care muncesc, la această dată, citeva mii de oa­meni. Un sociolog ar mai reţine incă un amănunt : fiecare mem­bru al acestui colectiv mun­citoresc,­ a cărui medie de vârstă se situează, după opinia direc­torului său, ing. Petre Dobrescu, între 28 şi 30 de ani, are o ca­lificare remarcabilă. Aşa incit, ca să vă faceţi o idee cit mai exactă asupra potenţialului pro­fesional al acestor „bijutieri“ ai mecanicii fine româneşti, cate­goria medie a clasei de califi­care pe întreprindere este patru­ la o scară de clasificare cu şap­te trepte ! Citeva ceasuri mai tirziu, tînăra şefă, a atelierului de scule diamantarg şi, totodată, secretara cu probleme econo­mice a comitetului de partid pe întreprindere, ing. Felicia Petre, îmi rotunjea imaginea profesionalismului muncitorilor şi tehnicienilor de la I.M.E.F.I.N. Bucureşti, cu o informaţie­ de ultimă oră. Şi anume, ca ur­mare a formelor succesive şi complexe de perfecţionare pro­fesională practicate in între­prindere, mai bine de 30 la sută din personalul unităţii prezintă o pregătire policalifi-­ cată. Din, cite cunoaştem, este unul dintre cele mai omogene standarde profesionale din ra­­mura respectivă de activitate. Lim­itindu-ne numai la aseme­nea date, mai mult sau mai puţin statistice, am putea da crezare spuselor, cu care ‘ ingi- Corneliu Antim ’ (Continuare în pag. a 2-a) Prahova: Importante sporuri de producţie Acţionind cu hotărîre în spi­ritul orientărilor­ şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in vederea obţinerii unor pro­ducţii suplimentare cit mai mari, colectivele muncitoreşti din industria judeţului Prahova au înscris in bilanţul lunii ia­nuarie importante depăşiri ale sarcinilor de plan. Astfel, mine­rii de la Fi­li­peştii de Pădure şi cei de la Sectorul minier Cep­­tura au extras peste prevederi, de la începutul anului, 3 000 tone cărbune. La rindul lor, petrochimiştii de la combinatele petrochimice Brazi şi Teleajen, precum şi cei de la rafinăriile Ploieşti şi Vega au obţinut în­ plus o producţie-marfă , indus­trială in valoare de 41 milioane lei, materializată, in importante cantităţi de­­benzine superioare, cocs ,petrolier, motorină şi pe­­troluri. Sporuri importante s-au­ înregistrat şi la producţia de utilaj petrolier,­ colectivul mun­citoresc de la întreprinderea „1 Mai“ din Ploieşti livrînd supli­mentar instalaţii de foraj echi­valente, oţel aliat superior, fon­tă şi maşini-unelte. La­­ între­prinderea de utilaj petrolier şi reparaţii Teleajen, sporul de producţie-marfă, de 8 milioane lei, înglobează realizarea peste prevederi a unui important nu­măr de unităţi de pompare şi capete de erupţie.

Next