România Liberă, martie 1986 (Anul 44, nr. 12852-12877)
1986-03-01 / nr. 12852
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ■wmMânia libers COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 12852 Simbata 1 martie 1986 6 pagini 50 bani “~1 ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov La 28 februarie 1986 a avut loc o întilnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care în fruntea unei delegaţii de partid a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S., şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist ■ al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic prezentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi a urat, incă o dată, succes deplin lucrărilor congresului, care au o mare Însemnătate pentru înfăptuirea programelor privind construcţia socialistă şi comunistă în Uniunea Sovietică, pentru cauza generală a socialismului şi păcii. In cursul întîlnirii a fost exprimată satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe linie ascendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor economice in direcţiile prioritare ale progresului tehnico-ştiinţific pe bază bilaterală, precum şi pe baza Programului complex al ţărilor membre ale C.A.E.R. S-a convenit ca organele corespunzătoare din cele două ţări să continue activitatea pentru găsirea de noi posibilităţi în vederea extinderii relaţiilor de colaborare economică şi cooperare în producţie. Conducătorii român şi sovietic au reafirmat linia, constantă a celor două partide privind adincirea relaţiilor româno-sovietice in toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea unanimă că evoluţia situaţiei internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni intense, convenite, ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoare de pace, dezvoltarea unui dialog politic productiv intre state cu orânduiri sociale diferite. A avut loc un schimb de păreri cu privire la căile de realizare a programului, prezentat de Uniunea Sovietică privind lichidarea, pipă la sfîrșitul acestui secol, a armamentelor nucleare. Secretarul general al Partidului Comunist Român a reafirmat sprijinul deplin al României faţă de acest program şi a subliniat necesitatea intensificării eforturilor in vederea Înfăptuirii dezarmării, a întăririi păcii şi securităţii internaţionale. A fost evidenţiaţii însemnătatea creării în diferite regiuni ale Europei şi lumii, inclusiv in Balcani, de zone libere de arma nucleară,şi chimică, ceea ce ar avea o mare însemnătate pentru cauză eliberării omenirii fie acest gen deosebit de periculos de arme de distrugere in masă. întilnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă prietenească, deschisă și de înțelegere reciprocă. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la întilnirea cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a URSS" din Moscova Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, în numele delegaţiei care participă la Congresul al XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al muncitorimii române, îndeosebi al muncitorilor din construcţiile de maşini-unelte, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de succes în întreaga dumneavoastră activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Ne aflăm în Uniunea Sovietică în calitate de invitaţi la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Am ascultat cu mult interes Raportul prezentat de tovarăşul Mihail Gorbaciov. Ne-au reţinut, în mod deosebit, atenţia obiectivele de mare însemnătate privind dezvoltarea accelerată economico-socială a Uniunii Sovietice, perfecţionarea întregii activităţi de conducere, de planificare, de dezvoltare continuă a democraţiei socialiste. Considerăm aceste obiective de o însemnătate deosebită, deoarece prin realizarea lor popoarele Uniunii Sovietice vor parcurge încă o cale importantă spre visul de aur al omenirii — spre societatea comunistă. (Aplauze puternice). în al doilea rînd, ne-au reţinut atenţia preocuparea şi accentul pus pe necesitatea dezarmării, a dezarmării nucleare în primul rînd, a asigurării păcii. (Aplauze puternice). Considerăm accentuarea acestor probleme în Raportul tovarăşului Mihail Gorbaciov ca deosebit de importantă, avînd în vedere că, în situaţia internaţională de astăzi, problema păcii constituie obiectivul fundamental al ţărilor socialiste, al întregii omeniri. (Aplauze Îndelungate). Iată de ce se poate, într-adevăr, spune că hotărîrile Congresului al XXVII-lea dau o măreaţă perspectivă activităţii oamenilor muncii, popoarelor Uniunii Sovietice, atît pe calea socialismului, cit şi pe calea luptei pentru pace. Ele au o mare însemnătate internaţională !• (Aplauze prelungite). Aş dori să evoc, la această adunare, cu multă satisfacţie, relaţiile bune de colaborare între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice — relaţii cu adinei şi îndelungate tradiţii, care, în anii socialismului, s-au ridicat la un nivel nou şi se bazează pe lupta comună pentru socialism, pentru bunăstarea popoarelor noastre, pentru pace în întreaga lume. (Aplauze puternice). Dăm o înaltă apreciere remarcabilelor realizări ale Uniunii Sovietice în construcţia societăţii socialiste dezvoltate — şi aş dori, şi in acest cadru, să adresez popoarelor sovietice cele mai calde felicitări pentru aceste realizări, precum şi urarea de a obţine realizări tot mai mari, în toate domeniile ! (Aplauze puternic,ce, îndelungate), în ce priveşte situaţia din România. Am trecut, cu 40 de ani în urmă, la construcţia societăţii socialiste ; este un timp relativ scurt. Dar in această perioadă România s-a transformat dintr-o ţară agricolă înapoiată într-o ţară socialistă industrial-agrară în plin progres. Voi menţiona numai faptul că, în industrie, am produs anul trecut de peste 100 de ori mai mult decit acum 40 de ani, ceea ce înseamnă că realizăm nu mai puţin de trei zile întreaga producţie pe care o realizam intr-un an acum 40 de ani. Aceasta demonstrează forţa socialismului, capacitatea unui popor devenit stăpîn pe destinele sale, ce poate el realiza atunci cînd clasa muncitoare devine clasă conducătoare în societate. (Aplauze puternice). în agricultură, producţia a crescut în această perioadă de aproape 4 ori. Venitul naţional este de peste 32 de ori mai mare, iar, pe această bază, am asigurat ridicarea nivelului de trai al poporului. Faţă de aceeaşi perioadă, retribuţia reală a crescut de peste 8 ori. Realizăm un puternic volum de construcţii sociale, industriale, agricole, inclusiv construcţii de locuinţe. Practic, am transformat în mod radical întreaga înfăţişare a ţării. Oricine vizitează România — şi ştiu că sunt mulţi prieteni sovietici care vin în ţara noastră — poate să constate că, în anii socialismului, poporul român a făcuttotul pentru a demonstra capacitatea sa creatoare, dar şi faptul că numai şi numai socialismul asigură popoarelor calea spre dezvoltare rapidă, spre bunăstare, spre independenţă ! (Aplauze puternice). Am menţionat deja relaţiile bune cu Uniunea Sovietică — şi doresc să subliniez că colaborarea cu Uniunea Sovietică, cu alte ţări socialiste a avut şi are o mare însemnătate în întreaga dezvoltare a ţării noastre. Viaţa a demonstrat că colaborarea între ţările socialiste, activitatea în C.A.E.R., au o contribuţie de seamă la dezvoltarea fiecărei economii naţionale, la înaintarea fiecărei ţări pe calea socialismului, la consolidarea, pe ansamblu, a socialismului, la creşterea prestigiului socialismului în întreaga lume. (Aplauze Îndelungate). Suntem ferm hotărîţi să acţionăm în vederea realizării programelor adoptate în comun în domeniul dezvoltării economice, a Programului tehnico-ştiinţific pină în anul 2000, considerînd că aceste programe asigură ţărilor socialiste membre ale C.A.E.R. posibilitatea de a realiza un progres mai rapid, de a lichida unele rămîneri în urmă şi de a putea , să ocupe, pînă în anul 2000, primul loc în lume în ce priveşte producţia, în ce priveşte nivelul tehnic şi ştiinţific al producţiei. Avem această posibilitate şi trebuie să realizăm acest obiectiv ! (Aplauze puternice) De altfel, am înţeles că la congresul partidului dumneavoastră, se discută tocmai despre aceasta — şi am reţinut că toţi vorbitorii sînt hotărîţi să acţioneze în această direcţie. Şi poporul român a trecut la realizarea celui de-al 8-lea plan cincinal, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea a partidului nostru, înfăptuind cu fermitate Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Am încheiat prima lună a cincinalului cu rezultate bune, dar, desigur, aceasta este doar prima lună. Sîntem însă hotărâţi să realizăm întregul cincinal în condiţii cit mai bune şi să ne aducem în acest fel contribuţia la dezvoltarea şi întărirea patriei, a tuturor ţărilor socialiste, la creşterea prestigiului socialismului în lume. (Aplauze puternice) Accentuăm mult necesitatea unei noi calităţi, a înfăptuirii revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Construcţia de maşini-unelte — între care şi uzina dumneavoastră — are, în această direcţie, un rol deosebit într-adevăr, comunismul nu se poate realiza decât pe baza celor mai înalte cunoştinţe tehnice şi ştiinţifice. însuşi comunismul reprezintă tot ce are mai bun conştiinţa lumii. Şi trebuie să realizăm societatea comunistă pe baza celor mai noi şi mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cu- noaşterii umane în general! (Aplauze puternice) Sîntem şi noi preocupaţi de reducerea cheltuielilor mate-, riale, de creşterea eficienţei economice şi rentabilităţii întregii activităţi. Am introdus principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, în toate sectoarele de activitate. Aplicăm un nou mecanism economic, care, în esenţă, porneşte de la faptul că orice activitate trebuie să fie la cel mai înalt nivel tehnic, dar şi la cel mai înalt nivel de eficienţă economică, întreaga activitate trebuie să se bazeze pe autofinanţare. Punem un mare accent pe dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, înţelegînd prin aceasta participarea directă a clasei muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor categoriilor sociale la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Socialismul nu se poate realiza decât cu participarea directă a întregului popor. Noi, în România, spunem că socialismul îl realizăm cu poporul și pentru popor — şi trebuie să facem totul pentru, dezvoltarea democraţiei socialiste — factor hotărîtor pentru victoria comunismului ! Poporul este constructorul comunismului — el trebuie să aibă rolul hotărâtor în conducerea întregii societăţi.’ (Aplauze puternice) Desigur, înţelegem bine: rolul clasei muncitoare — forţa socială cea mai înaintată şi cea mai numeroasă, în societate. Clasei muncitoare îi revine un rol deosebit. Ea îşi îndeplineşte—, şi la noi, şi ştiu că şi la dumneavoastră — cu cinste, rolul de forţă conducătoare în societate. Trebuie să întărim rolul clasei muncitoare, participarea ei la conducerea societăţii ! Fiind clasă conducătoare, ea trebuie să participe direct la conducerea societăţii socialiste ! în aceasta constă forţa socialismului — şi vom întări continuu »rolulclasei muncitoare, unitatea întregului popor, sub conducerea partidului comunist! Şi noi accentuăm mult rolul conducător al partidului. Dar înţelegem că partidul poate să-şi îndeplinească acest rol numai împreună cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu poporul. Partidul trebuie să fie acela care să asigure condiţiile participării poporului la conducerea întregii societăţi, pentru că numai astfel îşi îndeplineşte rolul său de conducător, de forţă hotărîtoare în făurirea socialismului şi comunismului ! (Aplauze puternice) Partidele noastre — mă refer la Partidul Comunist Român şi la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — au demonstrat, prin activitatealor — cu toate lipsurile care s-au manifestat intr-un domeniu sau altul — că îşi îndeplinesc în bune condiţii misiunea istorică de a conduce popoarele (Continuare in pag. a 3-a) . •" * _ A • _ . . A REVENIT 1 CAPITALA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegaţiei Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri seara, în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, de conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi V.G. Pozdniakov, însărcinatul cu afaceri adinterim al Uniunii Sovietice la La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşul D.A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., de alte persoane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un grup de pionieri au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. Executiv al C.C. al P.C.R., primministru al Guvernului Republicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă in continuare la lucrările Congresului al XXVII- lea al P.C.U.S. A fost prezent E.M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Dimce Belovski Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi seara, la Moscova, pe tovarăşul Dimce Belovski, secretarul prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducătorul delegaţiei U.C.I. care participă la Congresul al XXVII-lea al P.C.U.S. Mulţumind pentru întrevederea abordată, tovarăşul Dimce Belovski a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc din partea Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat mulţumiri pentru mesaj şi a transmis, la rindul său, un cald salut prietenesc conducerii Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în cadrul convorbirii, desfăşurată într-o atmosferă caldă, tovărăşească, a fost exprimată satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie şi colaborare multilaterală româno-iugoslave, în folosul şi spre binele popoarelor celor două ţări vecine şi prietene, al socialismului şi păcii în lume. La convorbire au participat tovarășii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea iugoslavă a participat tovarăşul Stanislav Stoianovici, secretar executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. Au fost de faţă: Traian Duda?, ambasadorul României in Uniunea Sovietică, şi Miloko Drulovici, ambasadorul Iugoslaviei în U.R.S.S. In ultima lună a trimestrului Activitate ritmică, eficientă, pentru realizarea prevederilor programului suplimentar Martie. Calendaristic, luna începutului de primăvară, Martie aduce, tradiţional, un considerabil spor întrecerii socialiste mai ales în marile cariere de cărbune,in exploatările forestiere, în schelele petroliere, pe şantierele de construcţii şi în transporturi, în vederea îndeplinirii şi depăşirii planului trimestrial. Martie este luna replierii forţelor în agricultură, pentru ampla campanie de primăvară. Toate, activităţile de afară, sub cerul liber, căpătă în prospeţime şi se extind. Iarna pe care am traversat-o nu a fost excesiv de grea. Vă amintiţi dificultăţile celeilalte ierni ! Ştirile care ne sosesc fac dovada unei activităţi economice riguroase. Valea Jiului îşi menţine şi chiar îşi amplifică producţia suplimentară de cărbune din primele două luni ale anului. Exploatările miniere de lignit din marele arc energetic de la curbura de sud-vest a Carpaţilor au, aproape toate, producţii, peste plan, deocamdată modeste dar certe, cu perspective mai mult decit încurajatoare. Schelele petroliere Marghita, Mediaş, Berea îşi consolidează şi ele producţiile suplimentare, anunţind un an prosper. Constructorii de maşini reşiţeni au spectaculoase depăşiri de producţie în domenii de cea mai mare însemnătate pentru economia naţională — turbine hidraulice, motoare electrice şi Diesel-navale. O excelentă maşină de fotofrezat realizată în atelierele de autoutilare a întreprinderii braşoivene de autocamioane reduce importul cu patru milioane lei, înlocuieşte trei strunguri şi măreşte productivitatea muncii de patru ori. Cinci unităţi industriale din judeţul Vaslui (materiale izolatoare, rulmenţi, fire sintetice, elemente pneumatice, textile) au şi contabilizat o producţie marfă suplimentară în valoare de 18 milioane lei. Comisia inginerilor şi tehnicienilor de la Institutul Politehnic Iaşi anunţă realizarea în fapt, după o tehnologie proprie şi la nivel mondial, a unei aparaturi automate pentru dotarea navelor. Din centrul Bărăganului, zece v mari unităţi agricole ialomiţene anunţă că au terminat reparaţiile la tractoare şi maşini agricole, aşteptînd gata pregătite ofensiva de primăvară. In fine, „Progresul“ Brăila, onorîndu-şi marca fabricii, a realizat înainte de termenul contractual, pentru combinatul siderurgic de la Galaţi, cea mai mare presă pentru probat hidrostatic ţevile sudate longitudinal, deosebit de căutate la export. Aşadar, martie debutează sub cele mai bune auspicii. Martie care, potrivit programelor adoptate, este punctul de plecare in cea mai prielnică perioadă a anului, pentru dezvoltarea şi consolidarea bazei proprii de materii prime şi energetice şi a sistemului energetic naţional în întregul său de relaţii. Acum se intensifică exploatarea cărbunelui şi formarea stocurilor tehnologice ale marilor termocentrale ; acum se reactivează sondele petroliere de exploatare şi se ridică pe verticală sonde noi de foraj. Acum se atacă, frontal, lucrările pe şantierele de investiţii ale anului. Martie este o lună de vârf nu doar prin cunoscuta sa poziţie calendaristică de încheietoare de trimestru şi, prin urmare, de bilanţ în activitatea economică; ea este o lună de vîrf în primul rînd prin marile înlesniri pe care Ie aduce, prin puternica stimulare a tuturor activităţilor productive. La urma urmelor ştiţi bine, miezul anului economic ţine din primăvară şi pînă la sfîrşitul toamnei, mai ales atunci cînd vorbim de cărbune, petrol, exploatarea lemnului, energetică, şantiere, transporturi şi, fireşte, despre agricultură. Am numit, după cum vedeţi, domeniile cu cea mai mare greutate specifică în ansamblul economiei noastre naţionale. Prilejul este şi mai evident dacă ţinem seama de evenimentul major care abia s-a încheiat. Ne referim la adunările generale ale oamenilor muncii — actul politic, democratic şi economic în care este cit se poate de interesată întreaga noastră societate. Adunările generale au finalizat măsurile concrete, acţiunile şi iniţiativele muncitoreşti pentru îndeplinirea integrală a planului de producţie şi a programului suplimentar , au răspuns chemărilor la întrecere socialistă, patriotică, au întărit, prin decantarea experienţei validată de practică, autoconducerea muncitorească şi autogestiunea, aplicarea fermă şi eficientă a noului mecanism economico-financiar. Dacă adăugăm la aceasta existenţa reală, în fapt, a unei baze tehnicomateriale pe potriva prevederilor planului naţional unic, putem trage mine concluzia că adunările generale ale oamenilor muncii s-au desfăşurat pe un teren solid, amplu şi minuţios pregătit, astfel incit, autoconducerea şi autogestiunea să răspundă pe de-a-ntregul menirii. „Autogestiunea, autogospodărirea, autoconducerea — preciza secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — presupun ca fiecare colectiv, adunarea generală, consiliul de conducere, trebuie să facă totul pentru ca mijloacele încredinţate de popor spre a le administra să contribuie la creşterea mai rapidă a avuţiei generale a ţării, a venitului naţional, deoarece numai pe această bază se asigură întărirea patriei, ridicarea bunăstării generale a poporului“. Prin urmare, adunările generale au hotărit şi consiliile oamenilor muncii au primit sarcina, prioritară de a urmări, cu toată răspunderea, dacă este posibil zilnic, îndeplinirea planului la producţia fizică, nominalizată prin planul naţional unic şi prin programul suplimentar. De îndeplinirea acestui indicator-pilon al noului mecanism economico-financiar depinde dezvoltarea permanent ascendentă a ţării. Producţia fizică este aceea care asigură onorarea comenzilor în afară, la export, precum şi dezvoltarea propriilor noastre capacităţi productive. O spunem fără echivoc : dacă în primăvara trecută, după o iarnă neobişnuit de grea, şi-au făcut loc păgubi- Ştefan Zidăriţă (Continutare in pag. a 3-a)"