România Liberă, martie 1986 (Anul 44, nr. 12852-12877)

1986-03-01 / nr. 12852

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ■wmMânia libers COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 12852 Simbata 1 martie 1986 6 pagini 50 bani “~1 ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov La 28 februarie 1986 a avut loc o întilnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care în fruntea unei delegaţii de partid a participat la lucrările Con­gresului al XXVII-lea al P.C.U.S., şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist ■ al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidu­lui Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic pre­zentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi a urat, incă o dată, succes deplin lu­crărilor congresului, care au o mare Însemnătate pentru înfăp­tuirea programelor privind con­strucţia socialistă şi comunistă în Uniunea Sovietică, pentru cauza generală a socialismului şi păcii. In cursul întîlnirii a fost ex­primată­­ satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe linie as­cendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica So­cialistă România şi Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste,­ au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor econo­mice in direcţiile prioritare ale progresului tehnico-ştiinţific pe bază bilaterală, precum şi pe baza Programului­­ complex al ţărilor membre ale C.A.E.R. S-a convenit ca organele corespun­zătoare din cele două ţări să continue activitatea pentru gă­sirea de noi posibilităţi în ve­derea extinderii relaţiilor de co­laborare economică şi coope­rare în producţie. Conducătorii român şi sovietic au reafirmat linia, constantă a celor două partide privind adincirea rela­ţiilor româno-sovietice in toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninis­­mului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea unanimă că evoluţia situaţiei internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni in­tense, convenite, ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoa­re de pace, dezvoltarea unui dialog politic productiv intre state cu orânduiri sociale dife­rite. A avut loc un schimb de pă­reri cu privire la căile de realizare a programului, pre­zentat de Uniunea Sovie­tică privind lichidarea, pipă la sfîrșitul acestui secol, a armamentelor nucleare. Se­cretarul general al Partidului Comunist Român a reafirmat sprijinul deplin al României faţă de acest program şi a sub­liniat necesitatea intensificării eforturilor in vederea Înfăptu­irii dezarmării, a întăririi păcii şi securităţii internaţionale. A fost­ evidenţiaţii însemnătatea creării în diferite regiuni ale Europei şi lumii, inclusiv in Balcani, de zone libere de arma nucleară,­şi chimică, ceea ce ar avea o mare însemnătate pen­tru cauză eliberării omenirii fie acest gen deosebit de periculos de arme de distrugere in masă. întilnirea s-a desfăşurat in­­tr-o atmosferă prietenească, deschisă și de înțelegere reci­procă. CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la întilnirea cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate „A 50-a aniversare a U­RSS­" din Moscova Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, în numele delegaţiei care parti­cipă la Congresul al XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al munci­torimii române, îndeosebi al muncitorilor din construcţiile de maşini-unelte, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de succes în întreaga dumneavoastră acti­vitate. (Aplauze puternice, prelungite). Ne­ aflăm în Uniunea Sovie­tică în calitate de invitaţi la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Am ascul­tat cu mult interes Raportul prezentat de tovarăşul Mihail Gorbaciov. Ne-au reţinut, în mod deosebit, atenţia obiec­tivele de mare însemnătate privind dezvoltarea accelerată economico-socială a Uniunii Sovietice, perfecţionarea în­tregii activităţi de conducere, de planificare, de dezvoltare continuă a democraţiei socia­liste. Considerăm aceste o­­biective de o însemnătate deosebită, deoarece prin reali­zarea lor popoarele Uniunii Sovietice vor parcurge încă o cale importantă spre visul de aur al omenirii — spre socie­tatea comunistă. (Aplauze pu­ternice). în al doilea rînd, ne-au re­ţinut atenţia preocuparea şi accentul pus pe necesitatea dezarmării, a dezarmării nu­cleare în primul rînd, a asi­gurării păcii. (Aplauze puter­nice). Considerăm accentuarea acestor probleme în Raportul tovarăşului Mihail Gorbaciov ca deosebit de importantă, a­­vînd în vedere că, în situaţia internaţională de astăzi, pro­blema păcii constituie obiec­tivul fundamental al ţărilor socialiste, al întregii omeniri. (Aplauze Îndelungate). Iată de ce se poate, într-a­­devăr, spune că hotărîrile Congresului al XXVII-lea dau o măreaţă perspectivă activităţii oamenilor muncii, popoarelor Uniunii Sovietice, atît pe calea socialismului, cit şi pe calea luptei pentru pace. Ele au o mare însemnătate internaţională !• (Aplauze pre­lungite). Aş dori să evoc, la această adunare, cu multă satisfacţie, relaţiile bune de colaborare între Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, între po­porul român şi popoarele Uniunii Sovietice — relaţii cu adinei şi îndelungate tradiţii, care, în anii socialismului, s-au ridicat la un nivel nou şi se bazează pe lupta comună pentru socialism, pentru bu­năstarea popoarelor noastre, pentru pace în întreaga lume. (Aplauze puternice). Dăm o înaltă apreciere re­marcabilelor realizări ale Uniunii Sovietice în construc­ţia societăţii socialiste dezvol­tate — şi aş dori, şi in acest cadru, să adresez popoarelor sovietice cele mai calde feli­citări pentru aceste realizări, precum şi urarea de a obţine realizări tot mai mari, în toate domeniile ! (Aplauze puternic,­ce, îndelungate), în ce priveşte situaţia din România. Am trecut, cu 40 de ani în urmă, la construcţia societăţii socialiste ; este un timp relativ scurt. Dar in a­­ceastă perioadă România s-a transformat dintr-o ţară agri­colă înapoiată într-o ţară so­cialistă industrial-agrară în plin progres. Voi menţiona numai faptul că, în industrie, am­ produs anul trecut de peste 100 de ori mai­ mult decit acum 40 de ani, ceea ce înseamnă că realizăm nu mai puţin de trei zile întreaga producţie pe care o realizam intr-un an acum 40 de ani. Aceasta demonstrează forţa socialismului, capacitatea unui popor devenit stăpîn pe desti­nele sale, ce poate el realiza atunci cînd clasa muncitoare devine clasă conducătoare în societate. (Aplauze puternice). în agricultură, producţia a crescut în această perioadă de aproape 4 ori. Venitul naţio­nal este de peste 32 de ori mai mare, iar, pe această bază, am asigurat ridicarea nivelu­lui de trai al poporului. Faţă de aceeaşi perioadă, retribu­ţia reală a crescut de peste 8 ori. Realizăm un puternic volum de construcţii sociale, indu­striale, agricole, inclusiv con­strucţii de locuinţe. Practic, am transformat în mod ra­dical întreaga înfăţişare a ţă­rii. Oricine vizitează Româ­nia — şi ştiu că sunt mulţi prieteni sovietici care vin în ţara noastră — poate să con­state că, în anii socialismului, poporul român a făcut­­totul pentru a demonstra capacita­tea sa creatoare, dar şi faptul că numai şi numai socialis­mul asigură popoarelor calea spre dezvoltare rapidă, spre bunăstare, spre independen­ţă ! (Aplauze puternice). Am menţionat deja rela­ţiile bune cu Uniunea Sovie­tică —­ şi doresc să subliniez că colaborarea cu Uniunea Sovietică, cu alte ţări socia­liste a avut şi are o mare însemnătate în întreaga dez­voltare a ţării noastre. Viaţa a demonstrat că colaborarea între ţările socialiste, activi­tatea în C.A.E.R., au o contri­buţie de seamă la dezvoltarea fiecărei economii naţionale, la înaintarea fiecărei ţări pe calea socialismului, la conso­lidarea, pe ansamblu, a socia­lismului, la creşterea presti­giului socialismului în întrea­ga lume. (Aplauze Îndelun­gate). Suntem­ ferm hotărîţi să ac­ţionăm în vederea realizării programelor adoptate în co­mun în domeniul dezvoltării economice, a Programului tehnico-ştiinţific pină în anul 2000, considerînd că aceste programe asigură ţărilor so­cialiste membre ale C.A.E.R. posibilitatea de a realiza un progres mai rapid, de a lichida unele rămîneri în­ urmă şi de a putea , să ocupe, pînă în anul 2000, primul loc în lume în ce priveşte pro­ducţia, în ce priveşte nivelul tehnic şi ştiinţific al produc­ţiei. Avem această posibilitate şi trebuie să realizăm acest obiectiv ! (Aplauze puternice) De altfel, am înţeles că la congresul partidului dumnea­voastră, se discută tocmai des­pre aceasta — şi am reţinut că toţi vorbitorii sînt hotărîţi să acţioneze în această direc­ţie. Şi poporul român a trecut la realizarea celui de-al 8-lea plan cincinal, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea a­ partidului nostru, înfăptuind cu fermitate Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Am încheiat prima lună a cincina­lului cu rezultate bune, dar, desigur, aceasta este doar prima lună. Sîntem însă hotă­râţi să realizăm întregul cin­cinal în condiţii cit mai bune şi să ne aducem în acest fel contribuţia la dezvoltarea şi întărirea patriei, a tuturor ţă­rilor socialiste, la creşterea prestigiului socialismului în lume. (Aplauze puternice) Accentuăm mult necesitatea unei noi calităţi, a înfăptuirii revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Construcţia de maşini-unelte — între care şi uzina dumnea­voastră — are, în această di­recţie, un rol deosebit în­­tr-adevăr, comunismul nu se poate realiza decât pe baza ce­lor mai înalte cunoştinţe teh­nice şi ştiinţifice. însuşi comu­nismul reprezintă tot ce are mai bun conştiinţa lumii. Şi trebuie să realizăm societatea comunistă pe baza celor mai noi şi mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cu-­ noaşterii umane în general! (Aplauze puternice) Sîntem şi noi preocupaţi de reducerea cheltuielilor mate-, riale, de creşterea eficienţei economice şi rentabilităţii în­tregii activităţi. Am intro­dus principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, în toate sectoarele de activi­tate. Aplicăm un nou meca­nism economic, care, în esen­ţă, porneşte de la faptul că orice activitate trebuie să fie la cel mai înalt nivel tehnic, dar şi la cel mai înalt nivel de eficienţă economică, întreaga activitate trebuie să se bazeze pe autofinanţare. Punem un mare accent pe dezvoltarea democraţiei muncitoreşti-re­­voluţionare, înţelegînd prin aceasta participarea directă a clasei muncitoare, a intelec­tualităţii, a tuturor categori­ilor sociale la conducerea tu­turor sectoarelor de activitate. Socialismul nu se poate rea­liza decât cu participarea directă a întregului popor. Noi, în România, spunem că socialismul îl realizăm cu po­porul și pentru popor — şi trebuie să facem totul pentru, dezvoltarea democraţiei socia­liste — factor hotărîtor pen­tru victoria comunismului ! Poporul este constructorul­ co­munismului — el trebuie să­ aibă rolul hotărâtor în condu­cerea întregii societăţi.’ (Apla­uze puternice) Desigur, înţelegem bine: ro­lul clasei muncitoare — forţa socială cea mai înaintată şi c­ea mai numeroasă, în socie­tate. Clasei muncitoare îi re­vine un rol deosebit. Ea îşi în­deplineşte—, şi la noi, şi ştiu că şi la dumneavoastră — cu cinste, rolul de forţă conducă­toare în societate. Trebuie să întărim rolul clasei muncitoa­re, participarea ei la condu­cerea societăţii ! Fiind clasă conducătoare, ea trebuie să participe direct la conducerea societăţii socialiste ! în aceas­ta constă forţa socialismului — şi vom întări continuu »ro­lul­­clasei muncitoare, unita­tea întregului popor, sub con­ducerea partidului comunist! Şi noi accentuăm mult ro­lul conducător al partidului. Dar înţelegem că partidul poate să-şi îndeplinească acest rol numai împreună cu clasa muncitoare, cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu poporul. Partidul trebuie să fie acela care să asigure condiţiile participării poporului la con­ducerea întregii societăţi, pen­tru că numai astfel îşi înde­plineşte rolul său de conducă­tor,­ de forţă hotărîtoare în făurirea socialismului şi co­munismului ! (Aplauze puter­nice) Partidele noastre — mă re­fer la Partidul Comunist Ro­mân şi la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice — au de­monstrat, prin activitatea­­lor — cu toate lipsurile care s-au manifestat intr-un domeniu sau altul — că îşi îndeplinesc în bune condiţii misiunea is­torică de a conduce popoarele (Continuare in pag. a 3-a)­ ­ . •" * _ A • _ . . A REVENIT 1 CAPITALA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, în fruntea delegaţiei Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lu­crările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri seara, în Capitală. La sosire, pe aeroportul Oto­­peni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri­ şi membri supleanţi ai Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidu­lui, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, de conducători ai unor instituţii centrale,­­ organi­zaţii de masă şi obşteşti, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi V.G. Pozdnia­­kov, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Uniunii Sovietice la La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost con­dus de tovarăşul D.A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., de alte per­soane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi sta­tului nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Un grup de pionieri au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă in continuare la lucrările Congresului al XXVII- lea al P.C.U.S. A fost prezent E.M. Tiajelni­­kov, ambasadorul Uniunii So­vietice la Bucureşti. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Dimce Belovski Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi seara, la Moscova, pe tovarăşul Dimce Belovski, secretarul prezidiului Comite­tului Central al Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia, condu­cătorul delegaţiei U.C.I. care participă la Congresul al XXVII-lea al P.C.U.S. Mulţumind pentru întrevede­rea abordată, tovarăşul Dimce Belovski a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc din partea Prezidiului Comitetului Central al Uniunii­ Comuniştilor din Iugoslavia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat mulţumiri pentru­­ mesaj şi a transmis, la rindul său, un cald salut prietenesc conducerii Uniunii Comuniştilor din­ Iugoslavia, în cadrul convorbirii, desfă­şurată într-o atmosferă caldă, tovărăşească, a fost exprimată satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prie­tenie şi colaborare multilate­rală româno-iugoslave, în folo­sul şi spre binele popoarelor celor două ţări vecine şi prie­tene, al socialismului şi păcii în lume. La convorbire au participat tovarășii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-mi­nistru al Guvernului Republicii Socialiste România, Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea iugoslavă a parti­cipat tovarăşul Stanislav Sto­­ianovici, secretar executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. Au fost de faţă: Traian Duda?, ambasadorul României in Uniu­nea Sovietică, şi Milok­o Dru­­lovici, ambasadorul Iugoslaviei în U.R.S.S. In ultima lună a trimestrului Activitate ritmică, eficientă, pentru realizarea prevederilor programului suplimentar Martie. Calendaristic, luna în­­ceputului de primăvară, Martie aduce, tradiţional, un conside­rabil spor întrecerii socialiste mai ales în marile cariere de cărbune,­in exploatările foresti­ere, în schelele petroliere, pe şantierele de construcţii şi în transporturi, în vederea înde­plinirii şi depăşirii planului tri­mestrial. Martie este luna re­plierii forţelor în agricultură, pentru ampla campanie de primăvară. Toate, activităţile de afară, sub cerul liber, căpătă în prospeţime şi se extind. Iarna pe care am traversat-o nu a fost excesiv de grea. Vă amintiţi dificultăţile celeilalte ierni ! Ştirile care ne sosesc fac dovada unei activităţi economi­ce riguroase. Valea Jiului îşi menţine şi chiar îşi amplifică producţia suplimentară de căr­bune din primele două luni ale anului. Exploatările miniere de lignit din marele arc energetic de la curbura de sud-vest a Carpaţilor au, aproape toate, producţii, peste plan, deocam­dată modeste dar certe, cu perspective mai mult decit în­curajatoare. Schelele petroliere Marghita, Mediaş, Berea îşi consolidează şi ele producţiile suplimentare, anunţind un an prosper. Constructorii de maşini reşiţeni au spectaculoase depă­şiri de producţie în domenii de cea mai mare însemnătate pen­tru economia naţională — tur­bine hidraulice, motoare electri­ce şi Diesel-navale. O excelentă maşină de fotofrezat realizată în atelierele de autoutilare a întreprinderii braşoivene de au­tocamioane reduce importul cu patru milioane lei, înlocuieşte trei strunguri şi măreşte pro­ductivitatea muncii de patru ori. Cinci unităţi industriale din judeţul Vaslui (materiale izola­toare, rulmenţi, fire sintetice, elemente pneumatice, textile) au şi contabilizat o producţie marfă suplimentară în valoare de 18 milioane lei. Comisia in­ginerilor şi tehnicienilor de la Institutul Politehnic Iaşi anun­ţă realizarea în fapt, după o tehnologie proprie şi la nivel mondial, a unei aparaturi auto­mate pentru dotarea navelor. Din centrul Bărăganului, zece v­ mari unităţi agricole ialomiţe­­ne anunţă că au terminat repa­raţiile la tractoare şi maşini a­­gricole, aşteptînd gata pregătite ofensiva de primăvară. In fine, „Progresul“ Brăila, onorîndu-şi marca fabricii, a realizat înain­te de termenul contractual, pen­tru combinatul siderurgic d­e la Galaţi, cea mai mare presă pentru probat hidrostatic ţevile sudate longitudinal, deosebit de căutate la export. Aşadar, martie debutează sub cele mai bune auspicii. Martie care, potrivit programelor adop­tate, este punctul de plecare in cea mai prielnică perioadă a anului, pentru dezvoltarea şi consolidarea bazei proprii de materii prime şi energetice şi a sistemului energetic naţional în întregul său de relaţii. Acum se intensifică exploatarea căr­bunelui şi formarea stocurilor tehnologice ale marilor termo­centrale ; acum se reactivează sondele petroliere de exploata­re şi se ridică pe verticală son­de noi de foraj. Acum se atacă, frontal, lucrările pe şantierele de investiţii ale anului. Martie este o lună de vârf nu doar prin cunoscuta sa poziţie ca­lendaristică de încheietoare de trimestru şi, prin urmare, de bilanţ în activitatea economică; ea este o lună de vîrf în primul rînd prin marile înlesniri pe care Ie aduce, prin puternica stimulare a tuturor activităţilor productive. La urma urmelor ştiţi bine, miezul anului econo­mic ţine din primăvară şi pînă la sfîrşitul toamnei, mai ales atunci cînd vorbim de cărbune, petrol, exploatarea lemnului, e­­nergetică, şantiere, transporturi şi, fireşte, despre agricultură. Am numit, după cum vedeţi, domeniile cu cea mai mare greutate specifică în ansamblul economiei noastre naţionale. Prilejul este şi mai evident dacă ţinem seama de evenimen­tul major care abia s-a înche­iat. Ne referim la adunările ge­nerale ale oamenilor muncii — actul politic, democratic şi eco­nomic în care este cit se poate de interesată întreaga noastră societate. Adunările generale au finalizat măsurile concrete, ac­ţiunile şi iniţiativele muncito­reşti pentru îndeplinirea inte­grală a planului de producţie şi a programului suplimentar , au răspuns chemărilor la întrecere socialistă, patriotică, au întărit, prin decantarea experienţei va­lidată de practică, autocondu­­cerea muncitorească şi autoges­­tiunea, aplicarea fermă şi efi­cientă a noului mecanism eco­­nomico-financiar. Dacă adău­găm la aceasta existenţa rea­lă, în fapt, a unei baze tehnico­­materiale pe potriva prevederi­lor planului­ naţional unic, pu­tem trage mine concluzia că adunările generale ale oame­nilor muncii s-au desfăşurat pe un teren solid, amplu şi minu­ţios pregătit, astfel incit, auto­­conducerea şi autogestiunea să răspundă pe de-a-ntregul meni­rii. „Autogestiunea, autogospo­­dărirea, autoconducerea — pre­ciza secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — presupun ca fie­care colectiv, adunarea genera­lă, consiliul de conducere, tre­buie să facă totul pentru ca mijloacele încredinţate de popor spre a le administra să contri­buie la creşterea mai rapidă a avuţiei generale a ţării, a veni­tului naţional, deoarece numai pe această bază se asigură în­tărirea patriei, ridicarea bunăs­tării generale a poporului“. Prin urmare, adunările gene­rale au hotărit şi consiliile oa­menilor muncii au primit sar­cina, prioritară de a urmări, cu toată răspunderea, dacă este po­sibil zilnic, îndeplinirea planu­lui la producţia fizică, nomina­lizată prin planul naţional unic şi prin programul suplimentar. De îndeplinirea acestui indica­­tor-pilon al noului mecanism economico-financiar depinde dezvoltarea permanent ascen­dentă a ţării. Producţia fizică este aceea care asigură onora­rea comenzilor în afară, la ex­port, precum şi dezvoltarea propriilor noastre capacităţi productive. O spunem fără e­­chivoc : dacă în primăvara tre­cută, după o iarnă neobişnuit de grea, şi-au făcut loc păgubi- Ştefan Zidăriţă (Continutare in pag. a 3-a)"

Next