România Liberă, martie 1986 (Anul 44, nr. 12852-12877)

1986-03-18 / nr. 12866

„România liberă“ La Muzeul literaturii române a avut loc, luni prezentarea volumului „Lucian Blaga — Hugo Marti — Sub semnul prieteniei“, apărut în limba germană la editura Kriterion. Volumul cuprinde ampla corespondenţă dintre Lucian Blaga şi scriitorul elveţian Hugo Marti, precum şi nuvele şi opere dramatice ale celor doi autori. Cu acest prilej, Muzeul a organizat o expoziţie de documente literare, manuscrise, iconografie, afişe, ilustrînd receptarea operei lui Lucian Blaga in spaţiul spiritual elveţian. La festivitate au luat parte reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au fost, de asemenea, prezenţi Gaudenz von Salis, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, precum şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Priorităţi,d in aceste zile, pe ogoare (Urmare din pag. 1) asemănătoare, se vor mobiliza forţele satelor la săparea de canale şi rigole pentru a ajuta îndepărtarea apelor ,in exces. In acelaşi scop, se va acţiona şi pentru curăţirea canalelor de desecare existente. îndepărtarea operativă a surplusului de apă va crea condiţii ca terenurile respective să se zvînte mai repede şi astfel să se poată trece şi aici la semănat. Totodată, scurgerea apelor in exces este necesară pentru a evita, pe unele sole, calamitarea parţială şi chiar totală a semănăturilor de toamnă. In această perioadă, pe agenda agricolă sunt şi alte lucrări urgente. Ne referim la semănatul şi plantatul legumelor şi cartofilor, efectuarea arăturilor acolo unde mai sunt restanţe, a lucrărilor de fertilizare fazială la semănăturile de toamnă, desfundarea terenurilor în vederea efectuării plantărilor la pomi şi vii, executarea lucrărilor de fertilizare, tratamente şi tăieri de formare Să rodire în pomicultură, a tăierilor în plantaţiile de vii pe rod, ridicarea valorii nutritive a furajelor necesare sectorului zootehnic şi altele, întârzierile ce s-au produs in declanşarea campaniei agricole din cauza timpului, obligă ca, intr-o perioadă scurtă, să se încheie lucrările agricole de sezon, ceea ce impune mobilizarea totală a forţelor de la sate, întărirea ordinei şi disciplinei, desfăşurarea unei activităţi, în schimburi, zi și noapte. înaltă răspundere pentru realizarea exemplară a planului la export (Urmare din pag. 1) dite două ori in deceniile anilor ’50, '60 şi ’70 şi de cinei ori in cincinalul trecut de drept, cu unele eforturi, dar bazindu-ne în proporţie covirşitoare pe industrie. Acesta este de fapt drumul deschis exporturilor româneşti, la care, pe măsura creşterii intensive, un aport din ce în ce mai substanţial va reveni şi agriculturii. Activitatea de export trebuie să se integreze organic şi prioritar, aşa cum arăta secretarul general al partidului, in activitatea economică generală şi să nu fie privită ca o chestiune cu caracter facultativ. Nivelul la care am ajuns, posibilităţile, programele calitative ce implică tot mai mult ştiinţa, cerinţa strategică privind folosirea la maximum a uriaşului potenţial uman şi material pus în mişcare în economia românească, ne impun „să ne mişcăm mai repede“ şi cu eficienţă continuu sporită. „Fără export — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu putem să dezvoltăm normal activitatea economică“. Principalele preocupări ale organizaţiilor de comerţ exterior şi ale unităţilor producătoare, îndeosebi industriale, în această perioadă, pornesc de la cerinţa expresă ca, înainte de toate, să fie realizată — la timp şi in cele mai bune condiţii de calitate — întreaga producţie contractată. încheierea trimestrului trebuie să găsească fiecare unitate cu sarcinile la export Îndeplinite. Şi chiar depăşite ! Trebuie să exportăm mai siv şi repede pentru a contracara astfel eventualele tendinţe de reducere, in continuare, a preţurilor pe piaţa internaţională. De altfel, planul de export, producţia de export, fac parte integrantă din prevederile Legii Planului naţional unic şi, cum arătam la începutul acestor rînduri, se află pe primul loc în rindul priorităţilor. Altfel spus, orice altă cerinţă este devansată de exigenţele privind exportul ! La această dată, judecind lucrurile in spiritul observaţiilor formulate de secretarul general al partidului, nici nu se mai pune problema de a evidenţia că „acolo unde s-a Înţeles...“ , „acolo unde s-a acţionat...“ ; „acolo unde s-a acordat atenţie calităţii...“, s-au făcut nu ştim ce lucruri şi s-au demonstrat nu ştim ce avantaje in această privinţă, peste tot trebuie să se acţioneze, să se respecte disciplina de plan, să se controleze zilnic nivelul realizării exportului ! Avem acumulată experienţă suficientă — şi in mobilizarea resurselor pentru export, şi in organizarea activităţii producţiei destinate acestui scop, şi în asigurarea calităţii, şi în intîmpinarea partenerilor externi cu creaţii noi, interesante, funcţionale şi eficiente sub aspect economic , pentru a realiza, întocmai şi la timp, planul de export. In acest proces primează responsabilitatea şi disciplina, modul in care fiecare consiliu de conducere şi fiecare colectiv îşi face datoria, în strinsă legătură cu cele mai sus-arătate (şi, în mod normal, cu un decalaj suficient faţă de producţie), o atenţie sporită, neîntreruptă, este necesar să fie acordată activităţii de contractare — atit pe relaţia C.T.S. cit şi pe relaţia devize convertibile — mai cu seamă pentru sectoarele in care durata execuţiei este mai mare, adică pentru producţia celor trei ministere din ramura construcţiilor de maşini. Fără pretenţia de a spune noutăţi, repetăm totuşi citeva dintre căile ce trebuie avute in vedere in această importantă acţiune: • o mai largă prospectare a pieţelor şi firmelor externe ; O introducerea de noi produse la export — cu alte cuvinte, diversificarea ofertei ; O creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produselor ; in acest sens , eforturi mai susţinute pentru a se ajunge la nivelul concurenţei, eforturi mai accentuate pentru ca, şi la produse la care ne situăm pe locuri bune in lume (de exemplu, la utilaj petrolier şi nave maritime comerciale, ca şi la tractoare şi maşini-unelte), să fie ridicaţi parametrii tehnico-funcţionali-calitativi, pină la nivelul şi peste nivelul celor obţinuţi in ţări capitaliste dezvoltate ; - antrenarea unităţilor producătoare la munca de prospectare, de contractare — iniţiativă recentă,valoroasă, care cu siguranţă se va solda cu învăţăminte şi acţiuni de producţie de certă eficienţă. In aceeaşi ordine de idei pot fi inserate şi extinderea încheierii contractelor pe termen lung, care să dea stabilitate schimburilor d in principal cu organisme de stat, din ţările socialiste şi ţările In curs de dezvoltare, dar şi cu mari companii comerciale, precum şi preocuparea pentru extinderea şi modernizarea formelor de comercializare (prin organizaţii proprii, societăţi mixte, centre comerciale in mari oraşe ale lumii), participarea mai activă la contractări prin îmbunătăţirea formelor de propagandă şi reclamă (acţiuni proprii ale întreprinderilor noastre de comerţ exterior, in cooperare cu sectoarele de producţie, participări la tirguri, expoziţii, licitaţii). La toate aceste acţiuni cu caracter comercial, sectoarele de cercetare şi producţie îşi pot aduce o contribuţie mai substanţială. Pe de o parte, prin lărgirea ariei de prospectare a ofertei de materii prime şi materiale necesare, care pot fi plătite cu produse româneşti, in contrapartidă (este vorba de încheierea de contracte pe termen lung la materii prime şi alte produse, cu plata in mărfuri româneşti, in scopul promovării în principal a comerţului cu produse ale construcţiilor de maşini , mijloace de automatizare electrotehnice, mijloace ale tehnicii de calcul, utilaje pentru industria chimică, utilaje pentru industria cimentului, maşini şi utilaje agricole, accesorii şi piese de schimb, excavatoare, autoturisme de oraş şi de teren, maşini-unelte, televizoare, locomotive şi altele). Pe de altă parte, acest aport se cere a fi materializat in creşterea eficienţei economice a exportului românesc — in principal, prin îmbunătăţirea continuă a structurii produselor cu grad ridicat de prelucrare industrială şi printr-o valorificare superioară, în speţă îmbunătăţirea cursului de revenire. Sunt, toate acestea, obiective, sarcini, preocupări actuale şi potenţiale precum şi modalităţi de lucru ce pot fi regăsite in documentele partidului nostru, in conţinutul articolului 25 din Legea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţârii pe 1986. Materializarea lor conform prevederilor de plan şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se va solda certamente cu rezultate pe măsura nivelelor avute in vedere şi cu consecinţe dintre cele mai favorabile asupra dezvoltării economiei noastre naţionale. Datorită politicii Înţelepte a partidului, economia românească beneficiază azi de o capacitate reprezentativă de prelucrare in toate ramurile, de specialişti şi meseriaşi de înaltă şi foarte înaltă calificare a căror sarcină primordială este de a se perfecţiona permanent, comerţul exterior fiind chemat să le faciliteze afirmarea pe plan mondial, printr-un flux continuu al circulaţiei mărfurilor, de la Simplu (materii prime din import), la complex (produse de prim rang exportate), prin operaţii economice eficiente care să sporească rezervele in valută ale ţării. Acestea sunt dezideratele si totodată obligaţiile ce revin atit producţiei, cit şi comerţului, in concordanţă cu obiectivele şi ritmurile dezvoltării economicosociale a patriei noastre. Măsuri pentru perfecţionarea asistenţei de urgenţă în Capitală • 069 un nou număr de apel telefonic pentru gravide şi copii • Autosanitare cu staţie de radio-recepţie permanentă • Luarea în evidenţă de către dispensarele policlinice de sector a carurilor de copii rezolvate de Salvare • Cursuri pentru creşterea calităţii actului medical • Crearea de „unităţi coronariene mobile" • Un sector în care se impun ordinea şi disciplina exemplare • Populaţia este chemată să dovedească răspundere şi înalt simţ civic în solicitarea Salvării. Pentru a asigura o cit mai mare promptitudine faţă de solicitările cetăţenilor şi o maximă rapiditate in deplasări, la chemarea bolnavilor, conducerea staţiei de Salvare a municipiului Bucureşti a luat o serie de măsuri , printre care, firesc, de primă atenţie se bucură cele privind ocrotirea mamei şi copilului. Astfel se cuvine amintit că, incepind de la 1 martie a.c., s-a înfiinţat un nou număr de apel telefonic — 069 — care răspunde solicitărilor de urgenţă pentru gravide şi copil. După cum ne-a informat tov. dr. Mircea Rădulescu, directorul staţiei de Salvare, s-a luat totodată măsura ca, la intrarea în tură, cadrelor de obstetrică-ginecologie şi pediatrie să li se asigure autosanitare, dotate cu sisteme de recepţie radio, pe tot timpul activităţii, autosanitare care sunt dirijate apoi, echilibrat, in toate sectoarele Capitalei. De asemenea, au fost repartizate autosanitare pentru toate maternităţile din municipiu. Şi, s-a creat şi posibilitatea ca, în fiecare dimineaţă, la un număr de telefon special afectat — 110509 —, dispensarele policlinicilor da sector să poată lua cunoştinţă de toate cazurile de copii .în virsta de pînă la un an) cazuri rezolvate in tura de după-amiază şi noapte de către staţia de Salvare, comunicindu-se numele şi adresa copiilor respectivi. In acelaşi timp, s-a pus un accent deosebit pe perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor medico-sanitare, prin cursuri de perfecţionare in clinicile universitare. Astfel, in colaborare cu specialiştii din maternităţile Colţea şi Giuleşti, se reciclează cadrele de obstetrică-ginecologie in vederea asigurării creşterii calităţii actului medical, în asemenea cursuri de perfecţionare, desfăşurate in clinicile universitare, vor fi cuprinse cadrele medicosanitare din specialităţile de pediatrie, cardiologie şi neurologie. Avind in vedere ponderea şi periculozitatea accidentelor datorate bolilor cardiovasculare s-a hotărit ca, in afara dotării existente cu aparate EKG portabile, să se creeze — cu sprijinul Ministerului Sănătăţii şi al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti — unităţi coronariene mobile, dotate cu aparate pentru efectuat EKG, defibrilatoare, aparatură de intubaţie — în fapt adevărate servicii de reanimare mobile, care vor conlucra strins cu unităţile specializate de profil coronarian din cadrul fiecărui spital de sector. Fireşte insă, că, se pune accentul pe rezolvarea eficientă a unui număr sporit de cazuri cu asistenţă medicală calificată la domiciliu şi preluarea bolnavilor în continuare de către reţeaua dispensarelor de întreprinderi şi policlinici, evitindu-se internările inutile. Pentru a rezolva corespunzător multitudinea de solicitări ale populaţiei Capitalei şi ale celor 26 de comune arondate, se impune, totodată, să se ia măsuri pentru instaurarea unei foarte severe ordini şi discipline In munca celor ce lucrează in tot sectorul asistenţei medicale de urgenţă. Măsuri care vizează atit efectuarea corectă a gărzilor in serviciul 061, cit şi la nivelul microstaţiilor de sector, ca şi asigurarea unei maxime solicitudini din partea telefonistelor de la 061 şi a operatoarelor radio de la microstaţiile de salvare. De asemenea, in ceea ce priveşte folosirea la serviciul de coordonare doar a lucrătorilor care cunosc foarte exact topografia municipiului Bucureşti şi care dovedesc calităţi deosebite de rapidă orientare topografică. In acelaşi timp, insă, se cere din partea populaţiei bucureştene un sporit simţ de răspundere faţă de viaţa semenilor şi o superioară Înţelegere civică faţă de timpul, energia şi mijloacele materiale Cheltuite — evitînd chemările inutile, insuficient fondate şi justificate, sau orice eventuale neatenţii, chiar şi simpla chemare ce poate ocupa Inutil firul telefonic in detrimentul unui caz grav. Trebuie să se Înţeleagă că este in folosul fiecăruia şi al tuturora eliminarea totală a oricărei risipe de timp şi de mijloace materiale — care, in fapt, se pot traduce in fiecare minut prin salvarea de vieţi omeneşti. Pia Rădulescu SEMNIFICAŢII Porţile oraşului La noi, la români, după cum o spune undeva Blaga, POARTA este mai mult decit un obstacol in calea trecătorului ; ea rămîne una dintre expresiile civilizaţiei noastre materiale, o poartă din şi spre sufletul românesc. Este ceea ce a intuit, neîndoielnic, cu geniul său de pură esenţă românească, meşterul de la Hobiţa, Brâncuşi, cind a conceput şi a dăruit neamului nostru, civilizaţiei universale simbolurile de la Tirgu Jiu , este ceea ce simt şi gindesc, desigur, edilii, cetăţenii, contemporanii noştri, extinzind noţiunea de „poartă“ pina la cea de „poartă a cetăţii“ sau, altfel spus, a oraşului, a aşezării moderne de azi. In acest sens, mai larg, porţile oraşelor, ale aşezărilor noastre, întrunesc două laturi de esenţă a sufletului românesc, una de adincă tradiţie şi una de mentalitate absolut nouă. Este vorba de firea primitoare a românului, dintotdeauna, de „porţile deschise" tuturor, cu generozitate şi adincă omenie ; şi cred că anume acesta este simbolul porţii lui Brâncuşi. Dar porţile de azi ale oraşelor ca şi ale comunelor noastre, de altfel, mai vorbesc despre ceva. Despre ceva de esenţă adincă, de esenţă a vieţii noastre noi. Şi anume despre dispariţia, din viaţa oamenilor, a mahalalei, acea expresie a unei anumite condiţii sociale — marginală şi pauperă, umilă. Din peisajul nostru sunt pe cale de dispariţie acele sordide construcţii periferice, acele întunecoase şi igrasioase locuinţe, lipsite de dotările civilizatoare — apă, canal şi toate celelalte — ascunse cumva cu umilinţă sub volbare şi iederă... Altfel arată azi porţile „cetăţilor“ noastre de azi, „vorbind“ despre noua condiţie materială a tuturor cetăţenilor, despre civilizaţia şi demnitatea existenţei lor. Cei ce păşesc pragul Capitalei, bunăoară, sunt întîmpinaţi de arhitectura impunătoare a blocurilor de locuinţe cu 10—12 nivele şi elegante spaţii comerciale la parter, de pe arterele generoase ale cartierelor Militari, Giurgiului, Olteniţei, Colentina, Pantelimon, sau de cochetul ansamblu al aviaţiei, de la Băneasa. Pasaje denivelate— zvelte arcuri de beton aruncate peste liniile ferate de centură, asigură un acces rapid, fluent, funcţional, corespunzător traficului intens, caracteristic unei metropole. La Braşov (un impunător ansamblu de locuinţe răsărit parcă peste noapte la capătul cunoscutei alei cu plopi, ori ansamblul „treflei“ de la ieşirea spre Sighişoara) sau la Cluj- Napoca (celebrul Mănăştur, de pe şoseaua internaţională „Europa 60“), la Sibiu (cartierul dinspre pitoreasca vale a Oltului), la Piteşti (pe vechiul drum al Bucureştiului, ori pe autostradă, spre Craiova), la Bacău (cu una dintre cele mai spectaculoase radieri a cândva celebrei mahalale, azi cea mai lungă, modernă şi elegantă arteră a urbei), sau la Iaşi (unde în Socola şi Nicolina viile de pe colinele ■ înconjurătoare „aruncă“ cîrceii... in balcoanele blocurilor !), la Oradea ca şi la Constanţa, la Galaţi ca şi la Baia Mare, la Buzău şi Slatina, la Slobozia sau Focşani, la Tulcea sau Tirgovişte şi chiar in oraşe cu „orgolii“ urbane mai recente — ca Rimnicu Sărat, Medgidia, Fălticeni sau Vulcan ş.a. Se intîmpină azi noile „porţi ale cetăţii“, spectaculoasă proiecţie a viziunii novatoare care generează întreaga dezvoltare edilitară, potrivit unor ample programe de sistematizare şi urbanizare, traduse in Viaţă în ultimele două decenii pe Întreg cuprinsul ţării. Arterele de penetraţie — cum le denumesc acum arhitecţii, gospodarii oraşelor şi tot mai des şi ceilalţi cetăţeni ai urbei — ilustrează convingător despre mutaţiile structurale din existenţa materială a generaţiei actuale, sub semnul înnoirilor pe care le sintetizăm in termenul „o nouă Calitate a vieţii“. Al unei vieţi din care dispare, sub toate aspectele, periferia, atit ca stare materială, cit şi ca stare de spirit, pentru a face loc unor noi structuri materiale şi spirituale, unor „porţi“ larg deschise spre orizonturile progresului şi civilizaţiei. I. Butnaru Activitate complexă desfăşurată de geologi în concordanţă cu obiectivele înscrise in planul pe acest an şi in Programul geologic de creştere a rezervelor de substanţe minerale utile pe perioada 1986— 1900, geologii desfăşoară o intensă şi complexă activitate de prospectare a teritoriului în vederea dezvoltării bazei de materii prime minerale şi energetice a ţării. Cercetările întreprinse in zona Fărcăşeşti, judeţul Gorj, de exemplu, s-au soldat cu identificarea a importante rezerve de lignit, la a căror exploatare in carieră se va trece incă din acest an. Prin finalizarea explorărilor geologice în perimetrul Bolcana—Troiţa, judeţul Hunedoara, urmează să înceapă, de asemenea, valorificarea zăcămintului Cuprifer descoperit. Pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a prevederilor programului geologic, o atenţie deosebită se acordă sporirii bazei de rezerve valorificabile la substanţele purtătoare de energie, îndeosebi la petrol, gaze, huilă, lignit şi cărbune brun, în paralel cu intensificarea cercetărilor pentru punerea în valoare a noi zăcăminte de minereuri şi substanţe nemetalifere şi în alte zone ale ţării. Concomitent cu îmbunătăţirea bazei de rezerve valorificabile, se are in vedere ridicarea gradului de cunoaştere a potenţialului mineral din regiunile mai puţin cercetate şi la adincimi mai mari, prin lucrări de prospecţiuni complexe si prin foraje de foarte mare adîncime. In acest an şi in perspectivă, pină in 1990, vor fi intensificate prospecţiunile atit pe uscat, cit şi pe platoul continental românesc al Mării Negre, in vederea identificării şi valorificării a noi zăcăminte de hidrocarburi, precum şi cercetările prin metode complexe in zonele deficitare din unele regiuni ale ţării pentru determinarea rezervelor la obiectivele noi prevăzute in programele de creştere a producţiei de lignit şi huilă. De asemenea, cercetările geologice sunt orientate spre valorificarea minereurilor de fier cu conţinut util scăzut. Continuă, totodată, lucrările în cadrul bazinelor miniere pentru asigurarea dezvoltării producţiei de minereuri neferoase, în paralel cu extinderea cercetărilor în Carpaţii Meridionali, precum şi pentru atragerea de noi surse de substanţe minerale utile, in vederea satisfacerii nevoilor economiei noastre naţionale. (Agerpres) Mătăsari-Drăgoteşti, centrul social al minerilor din bazinul Jilţ Pe măsura dezvoltării mineritului energetic, la Jilţ se construieşte şi un centru social al minerilor. Inginerul Gabriel Baican de la unitatea minieră Drăgoteşti ne prezintă succint înfăptuirile sociale de pînă acum, realizări care dau statornicie şi durată acestui centru. „în zona jilţurilor au fost construite şi puse la dispoziţia oamenilor muncii din bazin blocuri cu 1050 apartamente precum şi cămine pentru tineret cu 900 locuri. Anul acesta urmează să mai fie construite blocuri cu Încă 460 apartamente, precum şi 100 locuri în căminele pentru tineret. încă de anul trecut a fost construit şi pus in funcţiune localul liceului industrial minier de la Mătăsari cu săli de clasă, laboratoare, sală de sport şi se găseşte In stadiul lucrărilor de finisaj o grădiniţă pentru copiii oamenilor muncii din bazinul nostru minier.“ Toate acestea, separat de cantinele, localurile administrative şi de producţie auxiliară, spaţiile de cazare temporară şi grupurile sociale pentru mineri construite In bazinul Jilţ (Ion Becheru). ' I«;' . ' V A ^ '' 'țjfo J. * îs Xs ' t' ' Sy S ' s 'SVV' ‘s' • , ' · ' : -;'V- ' . . . ‘■ ' ** CÎS0m «SJPQStV SUB GENERICUL DACIADEI In luna martie sunt programate ultimele finale pe ţară ale etapei de iarnă din cadrul actualei ediţii a competiţiei sportive naţionale „Daciada“. Astfel, Intre 16 şi 30 martie, la Sibiu se va desfăşura campionatul militar de şah, iar in perioada 20—27 martie va avea loc „Cupa U.T.C.“ la radioamatorism. De asemenea, in zilele de 18, 19 si 20 martie Sinaia va fi gazda „Cupei cabanierului“ la turism, in timp ce la Arad se vor disputa întrecerile „Cupei Pionierul" la tenis de masă (categoria 11—12 ani și categoria 13—14 ani). Pagina a 5-a —18 martie 1986 O zi la Shanghai Bine aţi venit la Shanghai ! Să recunoaştem că a fi întimpinat cu astfel de bineţe, rostită în cea mai curată limbă românească, la o depărtare de vreo 15 000 de kilometri de Carpaţi, înseamnă ceva cu totul neobişnuit. Mărturisesc că am rămas de-a dreptul surprins. Urarea nu venea din partea unui român, ci a unui chinez, a unei distinse personalităţi chineze, însuşi primarul oraşului Shanghai. N-am avut timp să-mi revin din surpriză, câ întrebările au continuat în aceeaşi dulce limbă e lui Eminescu : Aţi mai fost la Shanghai ? Dar in China ? Locuiţi in Bucureşti — sintem ispitiţi. In continuare, Monosilabicul da. Lucraţi la Casa Scinteii ? Da. Ştiu, acolo, Ungă Arcul de Triumf. E foarte multă linişte acolo, sint parcuri frumoase. Emoţia urcă vertiginos mercurul termometrului. In schimb, interlocutorul nostru conchide — pe un ton uşor nostalgic, din care nu lipseşte o scînteie de voluptate . Eu nu mai ştiu aşa de bine limba români, n-am mai vorbit de mult româneşte. Facem, in sfirşit, cunoştinţă — după această mică abatere de la protocol ori, dimpotrivă, după ce ospitaliera noastră gazdă a elasticizat, elegant şi subtil, canoanele diurne ale unui protocol înţepenit în tratate depăşite de viaţă. Il cunoaştem astfel pe unul din cei mai minunaţi oameni din cii ne-a fost dat să întîlnim in periplul nostru chinez : Jiang Zeming, primarul vestitului oraş Shanghai. Zic vestit — o dată pentru tot ceea ce cu toţii am auzit şi citit despre el ; şi încă o dată, pentru că dacă China ar trebui să mai aibă o inimă capitală, pe lingă Beijing, aceasta ar bate, cu siguranţă, la Shanghai... ★ „Am să vă spun, acum, citeva cuvinte despre Shanghai“ — auzim vocea binecunoscută a translatorului nostru, Xu Wende, prieten al culturii române, redactorul şef al redacţiei emisiunilor în limba română de la Radio Beijing. „Am mai lucrat la Shanghai, in primii ani după Eliberare, pe atunci oraşul era mai mic, număra numai 4 milioane de locuitori. Sigur, nici atunci nu era prea uşor, dar astăzi, cind oraşul este aşa cum este, lucrurile sunt mult mai complexe, mai delicate, cer răspunsuri chibzuite şi neîntîrziate“. Primarul devine grav, meditativ. Îşi alege cu grijă cuvintele, subliniază nuanţele. Se vede limpede că nu-i uşor, nici simplu, să vorbeşti despre viaţa, munca şi aspiraţiile a 12 milioane de oameni, cit numără astăzi Shanghaiul (7 milioane numai centrul propriu-zis) cu orăşele- Ile-satelit. Suburbiile şi cele 10 judeţe suburbane. „Eu sunt aici, ca primar, de puţin timp. In 1984, a fost in Shanghai, într-o vizită de lucru şi documentare, premierul Zhao Ziyang. în urma studiilor la faţa locului, partidul nostru a aprobat un program special privind strategia dezvoltării oraşului. Este vorba de transformarea Shanghaiului într-un oraş multifuncţional, deschis, cu o structură industrială raţională, cu un înalt grad de civilizaţie, bazat pe progresul ştiinţific şi tehnologic. Acum, depunem toate eforturile, eforturi uriaşe, pentru transpunerea in viaţă a generosului program stabilit de partid“. Reţin astfel că oraşul cunoaşte deja o puternică dezvoltare industrială, nelipsindu-i cam nimic din ce se înţelege prin industrie modernă, de virf. Faţă de alte locuri, aici există condiţii superioare : resurse bogate şi un puternic potenţial de inteligenţă, tradus în peste 40 de instituţii de învăţămînt supe rlTINERARI însemnări din China mor şi citeva sute de institute de cercetare ştiinţifică şi tehnologică. Primarul Jiang Zeming precizează clar cele două principale direcţii de acţiune : 1) întărirea cooperării pe plan naţional cu alte provincii şi regiuni ale ţării, mai ales prin transferul de tehnică spre acestea ; 2) extinderea puternică a comerţului exterior, Shanghaiul făcînd parte din cele „14 oraşe de coastă deschise“. Am înţeles că se ridică, desigur, multe probleme pentru realizarea acestor deziderateîn industrie , se menţin încă relaţii rigide d in Infrastructură , locuinţe, transport, poluare) dar — asigură edilul nr. 1 al oraşului — unica soluţie constă în înfăptuirea cit mai grabnică a reformei restructurării sistemului economic. Am solicitat citeva exemple in ceea ce priveşte colaborarea externă. Ni s-a vorbit, între altele, despre cooperarea cu firma vest-germană Volkswagen pentru autoturisme şi compania americană de construcţii de avioane Douglas. In ceea ce priveşte colaborarea cu România, primarul Jiang Zeming ne spune, din nou, in româneşte . Cunosc binişor România. Am fost în aproape 20 de oraşe, intre care Bucureşti. Braşov. Ploieşti. Piteşti. Baia Mare. Timişoara. Slatina, Zalău, Cimina, Turzii, Constanţa. Oradea. Deşi au trecut vreo 11 ani de atunci, m-au impresionat — alături de tradiţionala ospitalitate românească — avintul industrial, aspectul edilitar, urbanistic. Ştiu că România s-a dezvoltat, in continuare, intr-un ritm bun. Ca atare, şi colaborarea noastră este bună. Exportăm produse de-ale noastre şi primim, desigur, diverse produse româneşti. ★ Tînărul Ion Picu, inginer la întreprinderea „Electroputere“ din Craiova, se află la Shanghai in fruntea unei echipe de muncitori specialiști care asigură asistenta tehnică a citorva sute de locomotive Diesel electrice care hărnicesc în această parte a Chinei și se retrag — uneori, la mici revizii — in depourile Shanghaiului. „Da — mă lămureşte tînărul specialist — partenerii chinezi sunt mulţumiţi de locomotivele româneşti. Există loc pentru extinderea, în continuare, a cooperării. Ne înţelegem bine, meseria ne-a împrietenit, ne-a legat“. Apoi Ion Picu mă întreabă ce mai e „pe-acasă“, dornic de veşti proaspete din ţară. Ce poţi să spui în citeva cuvinte ? Bine, zic, se culegea ultimul porumb de pe cimp cind am plecat încoace. Dar pe-aci, pe la voi, cum e 7 „Tot bine“ — răspunde scurt — şi aflu că alături de el mai muncesc incă nouă meşteri mari. „Notaţi-le şi frumele lor — mă roagă — sunt băieţi de nădejde“. Le notez : Alexandru Burada, Nicolae Chesnoiu, Mihai Mangea, Gheorghe Truşcă, Ion Cernea, Stelian Margine, Ion Marton, Teodor Ciupliu, Victor Popescu. Se află aici de un an. Fără să vreau, încep să recit. ..Nouă meşteri mari / Calfe şi zidari / Cu Manole zece / Care-i şi“... Ce să mai adaugi la această înnoită, îmbogăţită legendă ? Mergem tăcind unul lingă celălalt — şi avem impresia că sintem in Parcul poporului din Craiova, in preajma podului suspendat şi a turnului aceluia vechi, cu cărămida roasă şi umbra verde ca lacul in care sa oglindește... ★ Cum se poate încheia o zi la Shanghai, mai ales cind această zi e dumincă ? într-o mie de feluri, desigur, dar cea mai potrivită Încheiere ar fi tot un voiaj, cu un vas elegant, pe rîul Huangpu, pină la unirea lui cu fluviul Yangtze și întîlnirea amindurora cu Oceanul. Este, de fapt, ceea ce ne-au oferit, în după-amiaza zilei de sărbătoare, ospitalierele noastre gazde. Kilometri nesfirşiţi de apă, dane, macarale, vapoare — într-o vegetaţie luxuriantă, peste care toamna întirzia să cadă. Acolo, pe puntea vasului, cu ochii pierduţi in dorul de casă, mi-am reamintit cuvintele primarului, rostite tot in limba lui Eminescu . Doresc din toată inima ca relaţiile de prietenie şi colaborare dintre poporul chinez şi poporul român să se dezvolte puternic pe mai departe. Am murmurat incă o dată frumoasele cuvinte, trimiţindu-le apei, pentru ca mişcătoarele ei valuri să le ducă mai repede acasă. Ion Andreiţa I m:' m v- -J c ' . v.a,w,. • ’■ *••••- v • Imagine din portul Shanghai Importante depăşiri de plan in industria buzoiană Urmărind îndeplinirea exemplară şi la un nivel calitativ superior a sarcinilor de plan precum şi înfăptuirea programului suplimentar de producţie industrială, colectivele de oameni ai muncii din unităţile economice ale judeţului Buzău acordă o atenţie deosebită organizării judicioase a producţiei, utilizării cu randament ridicat a capacităţilor productive, perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, creşterii productivităţii muncii. Ca urmare a unei preocupări susţinute pentru aplicarea in practică a programelor de măsuri adoptate in adunările generale, bilanţul primelor două luni din acest an este in judeţul Buzău destul de bogat. Astfel, planul la producţia marfă industrială pe această perioadă a fost depăşit la nivelul Întregului judeţ, obţinindu-se in plus 77 milioane lei, din care 54 milioane în cadrul programului de producţie suplimentară. De asemenea, la productivitatea muncii s-a obţinut un spor de 1 050 lei pe persoană. Un număr de 20 unităţi economice au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan aferente primelor două luni, între acestea se numără întreprinderea de utilaj tehnologic Buzău, întreprinderea metalurgică, Schela de producţie petrolieră Berea, întreprinderea de confecţii, Filatura de lină pieptănată Buzău şi altele. (Viorel Chiurtu) SPORTIVI ROMÂNI IN INTILNIRI INTERNATIONALE SAH. După Şase runde, In campionatul european de şah pentru junioare de la Băile Herculane pe primul loc al clasamentului se află Svetlana Matveeva (U.R.S.S.), cu 5 puncte (1), urmată de Ildikó Madl (Ungaria) — 4 puncte (1), Joanna Sztralka (Polonia), Vera Pelceva (Bulgaria) — 4 puncte, Bettina Trabert (R.F. Germania) 3 puncte (1), Cristina Rădulescu (România), Erika Sziva (Ungaria) — 3 puncte, Petra Polakova (Cehoslovacia) — 2,5 puncte, Mălina Nicoară (România), Smaranda Boicu (România), Vesna Markov (Iugoslavia) — 2 puncte (1), Mariette Drewes (Olanda) — 2 puncte, Ines Abraham (Elveţia) şi Alison Coull (Scoţia) — 1 punct. CICLISM : Mîine urmează să plece in Turcia un lot de şase ciclişti pentru a participa la „Turul Mediteranei“ programat intre 1—6 aprilie. Pină la ora startului în această competiţie rutierii români vor mai fi prezenţi la citeva concursuri organizate de federaţia turcă. La „Turul Mediteranei“ şi-au mai anunţat participarea ciclişti din U.R.S.S., Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Bulgaria, Turcia. Lotul nostru este format din M. Romaşcanu, C. Căruţaşu, Ionel Gancea, C. Paraschiv, C. Valentin şi S. Bulăreanu. Antrenor Ion Ardeleanu, între 9—12 aprilie un aut let va fi prezent In R.F. Germania la tradiţionalul concurs „Turul Niedersachsen" cu participarea unor echipe din 24 de ţări din Europa şi America. BOX : |n turneul internaţional de box de la WlodaWec (Polonia) tînărul pugilist român Daniel Dumitrescu s-a clasat pe primul loc la categoria pană, învingind in finală pe Diego Drumm (R.D. Germană). 0 SALA FLOREASCA din Capitală a găzduit luni tradiţionalul derbi al campionatului republican masculin de baschet dintre formaţiile bucureştene Steaua şi Dinamo. Victoria a revenit baschetbaliştilor de la Steaua cu scorul de 86—83 (43—45). Intr-un meci contînd pentru campionatul feminin Universitatea Cluj-Napoca a Întrecut cu 83—82 (47—34) pe Voinţa Bucureşti. ÎN ULTIMA 21 a campionatelor republicane de schifond, desfăşurate la Predeal. Constantin Dobre (A.S.A. Braşov) a terminat învingător în proba de 50 km, cu timpul de 2h2P54”, fiind urmat de dinamoviştii Atila Csala - 2h22’23” şi Ion Lungociu — 2h23’51". Proba feminină de 20 km a revenit Elenei Lagusis-Reit (Tractorul Braşov) — 1h00’30", secundată de Ileana Hangan (C.S.S. Bistriţa) — 1h01’03“. „ LA BOTUŞ, aşezare montană din zona Cimpulung Moldovenesc, s-a desfăşurat ediţia anuală a concursului sportiv „Săgeata zăpezii" rezervat copiilor. Au luat parte peste 500 de elevi din şcolile generale de la Izvoarele Sucevii, Moldova Suliţa, Breaza, Colacu, Fundu Moldovei, Pojoriţa şi Cimpulung Moldovenesc. Competiţia, incluzind probe şi întreceri la sanie, schi-coborîre, slalom uriaş a oferit numeroşilor participanţi şi spectatori momente de antrenantă relaxare şi spectaculozitate. Concurenţii situaţi pe primele locuri au fost distinşi de organizatori cu premii, diploma şi plachete. PE „NÉPSTADION" din Budapesta, în prezenţa a peste 75 000 de spectatori, s-a desfăşurat meciul internaţional amical de fotbal dintre selecţionatele Ungariei şi Braziliei, ambele calificate în turneul final al campionatului mondial din Mexic. Gazdele au obţinut victoria cu scorul de 3—0 (1—0), prin golurile marcate de Detari (min. 5), Kovács (min. 59) și Esterhazy (min. 73). Aceasta a fost cea de-a doua infrîngere suferită de echipa braziliană in turneul său european, după ce săptămîna trecută a pierdut cu 0—2 jocul disputat la Frankfurt pe Main in compania formaţiei R.F. Germania. 0 MECIURILE RETUR din cadrul sferturilor de finală ale Cupelor europene de fotbal se vor disputa miercuri, 19 martie, după următorul program (in paranteză sunt trecute rezultatele înregistrate In prima manşă) : „Cupa campionilor europeni“ Kuusysi Lahti — Steaua Bucureşti (0—0) ; Anderlecht — Bayern München (1—2) ; Juventus Torino — F.C. Barcelona (0—1) ; I.F.K. Göteborg — Aberdeen (2—2) . „Cupa cupelor" : Dinamo Kiev — Rapid Viena (4—1) ; Benfica Lisabona — Dukla Praga (0—1) ; Bayer Uerdingen — Dynamo Dresda (0—2) ; Atletico Madrid — Steaua Roșie Belgrad (2—0) ; „Cupa U.E.F.A.“ ; F.C. Köln — Sporting (1—1) ; Neuchâtel Xamax — Real Madrid (0—3) ; Waregem — Hajduk Split (0—1) ; F.C. Nantes — Internazionale Milano (0—3).