România Liberă, aprilie 1986 (Anul 44, nr. 12878-12903)

1986-04-01 / nr. 12878

ţării în cel de-al doilea trimestru al anului UIGENŢE sporite DATE SECTOARELE E ACTIVITATE lal doilea tone produse petroliere şi 2 800 t această tone îngrăşăminte chimice ; insocialistă ginerii şi tehnicienii întreprinde voiinderii ieşene de utilaje şi piese u intim de schimb au creat şi au întronare a dus in fabricaţie o maşină, com- Inist cu plot automatizată, destinată in- Jite dedustriei prelucrării lemnului, curtăţi ale o înaltă productivitate a mumit să se dl ; întreprinderea de maşinidecade unelte din Arad a construit, sufragierea, plimentar, 12 strunguri ; la via 65-atreprinderea mecanică din Bradeste, in sov productivitatea muncii a munci- crescut cu 2000 lei pe fiecare SI, dovada om al muncii . Reşiţa a expe- J necesară a diat, in devans, aparatul direct a deplinei tor al primei turbine care va plierea in via- echipa noua hidrocentrală de ului, a hotă la Gura Lotrului . „ElectromoL al XIII-lea tor“ Timișoara livrează suplimentar partenerilor de contract şi săptămini externi 5 000 motoare electrice viie, in pro de mare putere. Și lista cu reale, în onoralizări continuă, in mod fericit, intractelor la pe spaţii considerabile. Dovadă ude oamenii că în producţia materială lucruorice, res- rile merg pe făgaşul lor noilor munci- mal. Idente econo- Aşadar, realizările din pri- ime şi enor- mele trei luni ale inului lasă operatoare de să se întrevadă o creştere proidilor obiec- gresivă a eforturilor societăţii oastre eco- pentru îndeplinirea, in toate isăminţăm coordonatele, a planului anual de primă şi a programelor suplimentare pma, cu din economie, fa tri- Dezvoltarea pe care o capătă, itează cu fiecare zi. întrecerea socialistă ne dă prilejul să reamintim direcţiile principale ale efortului naţional, priorităţile actuale în diferitele sectoare economice. La recenteleadunări generale ale oamenilor muncii din economie, s-a dezbătut pe larg ce însemnătate covirşitoare are, pentru progresul societăţii, îndeplinirea planului şi a programelor subauplimentare privind producţia rea- fizică. De realizarea, conform ana. prevederilor, a acestui principal neindicator al planului naţional (acţii unic, este legată, la motridul cel mai concret şi maijudeţ, concludent, ascensiunea economama mică neîntreruptă a societăţii (nis-a noastre socialiste. Indeplinirea, D0 tone de către toate colectivele de staţii de muncă, a producţiei fizice, au valoare întregului nomenclator de profit 20 000 dlase stabilit prin planul naţional unic, da statului posibilitatea să opereze eficient in cadrul schimbului mondial de valori, să menţină exportul la cotele necesare, să construiască noi obiective industrial-agrare şi să modernizeze, din mers, marea industrie prin măsurile de organizare ştiinţifică a producţiei şi introducerea unor noi tehnologii. O analiză mai atentă scoate în evidenţă totodată, existenţa unor asperităţi în diferite sectoare şi întreprinderi. Se ştie, în momentul de faţă societatea este cât se poate de interesată în dezvoltarea şi consolidarea bazei proprii de materii prime şi energetice. Realitatea este că, cel puţin în această primăvară, tocmai industriile care alcătuiesc osatura bazei noastre de materii prime şi energetice acuză serioase restanţe de utilaje tehnologice din partea marii industrii constructoare de maşini. Ne referim la utilajele tehnologice pentru exploatările miniere şi petroliere, la echipamentele pentru centralele electrice noi, precum şi pentru metalurgie, chimie şi petrochimie. Din informaţiile pe care le deţinem rezultă că nu de puţine ori au loc dintre centralele industriale interesate, şedinţe de comandament în scopul "urgentării livrărilor de utilaje către sectoarele de bază ale economiei naţionale. Dar care este eficienţa lor concretă ? Noile capacităţi productive din industria carboniferă, din energetică, au un ritm lent de punere in operă tocmai datorită restanţelor de utilaje şi echipamente tehnologice. Să nu se uite nici un moment că centrala industrială este titulară de plan. Discuţiile sterile nu folosesc nimănui. Nu-i deloc de prisos să amintim şi faptul că se constată o surprinzătoare necorelare a contractelor economice de colaborare chiar în rîndurile unor unităţi aparţinind aceleiaşi centrale industriale. Ştefan Zidăriţă (Continuare in pag. a 3-a) ania agricolă de primăvară zi ciştigată acum la semănat marină plus de recoltă Ritmul însamînţărilor în creştere — într-o singură zi sau la aproape 155 000 hectare B în judeţele Olt, Mureş, Con- 1, Arad, Bistriţa-Nasăud, precum şi în Sectorul agricol Ilfov s-a dat semănatul sfeclei de zahăr B într-o serie de judeţe sau la semănatul florii soarelui, realizindu-se pe ansamblul seciisocialist al agriculturii aproape un sfert din suprafaţă B în rarele zile vitezele la semănat trebuie să crească şi mai mult impune urgentarea pregătirilor pentru semănatul porumbuleaţa sa se- primăvară — 70 la sută, ovăz— ţară peste 88 la sută, sfecla de zahăr — ceea ce repre- 59 la sută, floarea soarelui — din plănui 23 la sută. Menţionăm că în junăvară, judeţele Olt, Constanţa, Arad sămînţa sub Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Sec- 155 000 hectarul. Agricol Ilfov s-a terminat faptul că se semănatul sfeclei de zahăr. In fent, în toate ceea ce priveşte semănatul opţia unei zo florii soarelui, cele mai bune fiordul Moldo- rezultate s-au înregistrat in judeţele Călăraşi (56 la sută), laţia,la Gemă ,Olt (55 la sută), Constanţa (35 astfel : mazăre lasută), lăprzoaica de Tinind seama că intrăm în luna aprilie ritmul insămînţărilor trebuie insă să crească şi mai mult, astfel ca lucrările să se încadreze în limitele epocii optime. Grăbirea semănatului este impusă intr-o serie de zone agricole de faptul că în Ultima perioadă se constată o sensibilă diminuare a rezervelor de umiditate din stratul arabil. Se Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a) Băi Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE [LIV Nr. 12878 Marţi 1 aprilie 1986 6 pagini 50 bani | Constructorii ecluzei de la Ovidiu a noului Canal Poarta Albă — Midia-Năvodari au intensificat, în aceste zile, ritmul lucrărilor, reuşind să recupereze integral rămînerile în urmă din prima parte a anului. Ei au reuşit astfel să finalizeze cu succes turnarea betoanelor în radierul de pe malul drept şi ecluzei. Numai în cursul lunii inciide volumul total de betoane turnate în acest obiectiv important de pe traseul de 30 km. al canalului, ca şi în pereţii porturilor de acostare din amonte şi aval, se ridică la circa 14 000 mc. Forţe importante sunt concentrate, în acesta zile, la realizarea podurilor de la Poarta Albă şi Ovidiu, a ecluzei de la Năvodari, şenalului navigabil din lacul Taşaul, precum şi in zonele unde lucrează cu bune rezultate brigadierii de la Şantierul naţional al tineretului. (Agerpres). Imagine de pe şantierul canalului Poarta Albă - Midia-Năvodari Judeţul Vîlcea: 70 milioane lei, producţie marfă suplimentară Colectivele celor 21 unităţi economice vîlcene, care au raportat onorarea în devans a sarcinilor de plan pe primul trimestru al anului în curs, au obţinut o producţie marfă suplimentară evaluată la 70 milioane lei şi concretizată în importante cantităţi de bunuri materiale de calitate superioară solicitate atît de beneficiarii interni, cit şi de cei de peste hotare. Pe primele locuri în ceea ce priveşte aportul lor la obţinerea acestui rodnic bilanţ, dedicat apropiatei aniversări a 65 de ani de la crearea partidului, se situează oamenii muncii de la Antrepriza de construcţii hidroenergetice Olt-superior, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport, întreprinderea de piele şi încălţăminte „Vilceana“, întreprinderea pentru exploatarea industrială a agregatelor minerale. (Agerpres). . Reflectind caracteristicile fiecărei etape şi procesul său continuu de ■ maturizare politică şi ideologică, organizaţia politică a clasei muncitoare a avut o seamă de denumiri care o defineau. [Astfel, în 1872 era Asociaţia generală a tuturor lucrătorilor din România, ca primă organizaţie politică, termen împrumutat de la Asociaţia Internaţională a Muncitorilor (Internaţionala I-a), care-şi propunea lupta „împotriva a tot ce este râu şi vătămător lucrătorilor“, în anii 1879—1892 activa Partidul Muncitorilor sau Partida socialistă, ce-şi propunea să realizeze „acele reforme radicale care vor putea stîrpi sărăcia, care vor putea stirpi cauza tuturor relelor din societate“. Din anul 1893 avem Partidul Social- Democrat al Muncitorilor din România, care-şi propunea în Program sarcina „de a organiza proletariatul, de a organiza poporul muncitor, ‘de a-l face conştient de menirea lui istorică şi de lupta pe care trebuie s-o ducă“. în 1907 partidul politic al clasei muncitoare, numindu-se Uniunea Socialistă, îşi propunea să o organizeze şi să o „pregătească pentru marea luptă, pentru definitiva sa dezrobire“. Partidul Social Democrat în 1910, ajungea la concluzia că „vrea să cucerească* puterea guvernamentală ca unul din mijloacele, de prefacere socială“, iar în Statutul P.S.D. din 1914, se prevedea „organizarea proletariatului român, pentru cucerirea puterii politice“. Era astfel sintetizat, în lumina socialismului ştiinţific, rolul activităţii teoretice şi practice a socialiştilor români, desfăşurată decenii de-a rândul pe solul realităţilor naţionale. Această concluzie programatică, exprimînd cu claritate poziţia revoluţionară, consecventă a partidului clasei muncitoare din România, era una dintre cele mai înaintate, la vremea aceea, din mişcarea muncitorească internaţională. Cu o asemenea înarmare ideologică, politică şi organizatorică, puternic ancorat în realităţile ţării, partidul revoluţionar al clasei muncitoare şi-a spus cuvintul faţă de marile probleme care frămîntau societatea românească la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii ale secolului XX şi a preconizat soluţii concrete, dintre cele mai înaintate, potrivit cu interesele şi aspiraţiile revoluţionare şi patriotice ale maselor largi populare, ale întregului nostru popor, cu necesităţile înaintării României pe calea progresului social şi material, şi pregătirea condiţiilor obiective ale transformării revoluţionare a societăţii. Prin poziţia activă adoptată, prin căile de rezolvare a acestor probleme fundamentale, partidul revoluţionar al clasei muncitoare din România s-a afirmat ca forţa politică cea mai avansată, cu adevărat revoluţionară a societăţii româneşti. In acelaşi timp, aplicînd creator ideile socialismului ştiinţific, revoluţionarii români şi-au adus o contribuţie activă la congrese şi conferinţe ■ internaţionale, la rezolvarea problemelor majore cu care se confrunta mişcarea muncitorească internaţională. în concepţia revoluţionarilor români era clară ideea că pină ce nu se vor înfăptui dezideratele fundamentale ale poporului nostru — reforma agrară, acordarea dreptului de vot universal, desăvîrşirea statului naţional unitar şi altele — ei, socialiştii, nu vor avea nici cîmp propice pentru trecerea la cucerirea puterii politice în stat. Ei voiau, deci, să, se înfăptuiască socialismul pe toată întinderea vechii Dacii, ca in noua societate socialistă să se regăsească toţi românii. Numai aşa se poate explica contribuţia istorică a clasei muncitoare, a întregului popor la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Unirea Transilvaniei cu România — operă a întregului popor român — constituie o piatră de temelie în istoria patriei noastre. Ea a creat cadrul statal favorabil dezvoltării României moderne, cu o înrîurire pozitivă asupra întregii evoluţii economice, politice şi sociale a ţării noastre. Populaţia românească din Transilvania, ca şi cea din celelalte provincii istorice unite cu Ţara, s-a eliberat pentru totdeauna de sub stăpîniirea habsburgică, de sub asuprirea naţională.. Unit în cadrul aceluiaşi stat naţional, poporul român — cu toate că se mai menţinea orînduirea burgheză — a putut să dea noi impulsuri dezvoltării social-economice, să asigure acumularea premiselor necesare pentru ridicarea ţării pe noi trepte de progres. Marile perspective pentru dezvoltarea României deschise de realizarea unităţii statale, nu au putut fi însă fructificate pe deplin, tocmai, datorită persistenţei regimului bazat pe exploatare şi asuprire, a consolidării poziţiilor economice şi politice ale claselor exploatatoare, precum şi a amestecului marilor puteri şi a finanţei acestora în viaţa economică şi politică a României reîntregite. Clasele exploatatoare au folosit unirea din 1913 pentru consolidarea poziţiilor lor economice şi politice, pentru intensificarea exploatării şi asupririi celor ce muncesc; totodată România a continuat să rămînă de- ' pendentă în bună măsură faţă de marile puteri antantiste. Analizînd situaţia din interiorul ţării, cind după făurirea statului naţional unitar român se accentuase contradicţia fundamentală a societăţii româneşti dintre muncă şi capital, şi ţinînd seama de experienţa mişcării revoluţionare internaţionale, conducătorii mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din Ţara reîntregită erau convinşi şi pe deplin conştienţi de necesitatea afirmării pe plan social-politic a unui partid politic revoluţionar în noua etapă de dezvoltare in care intrase mişcarea muncitorească din România nouă, după cum apreciau socialiştii români atunci, capabil să înfrunte clasele dominante care-şi întăreau poziţiile, să organizeze masele muncitoare de la oraşe şi sate, pe toţi cei interesaţi în schimbarea orînduirii burgheze, şi să conducă lupta decisivă cu societatea capitalistă. Clasa muncitoare din România reîntregită era aşadar conştientă că forţelor burgheze care-şi întăreau poziţiile trebuie să, li se opună forţa unită şi organizată a celor exploataţi şi asupriţi, indiferent de naţionalitate. Or, este ştiut că în România reîntregită, pe lingă Partidul socialist — partid muncitoresc, cel mai influent al proletariatului în Vechiul Regat — în provinciile istorice reunite îşi desfăşurau activitatea o seamă de organizaţii politice, sindicale şi de tineret, răzleţite însă, fără să fie centralizate, fără o structură organizatorică unitară şi totodată fără un program de acţiune bine definit pentru etapa nouă în care intrase mişcarea noastră muncitorească. De aceea, pentru clasa muncitoare, apare firesc şi necesar ca acuma după reîntregirea ţării să treacă neîntârziat la realizarea unificării şi centralizării tuturor organizaţiilor muncitoreşti la nivel naţional. La unificarea mai rapidă a tuturor organizaţiilor muncitoreşti de pe cuprinsul întregii ţări a contribuit şi acea trăsătură constantă, existentă încă de la apariţia clasei muncitoare, a permanentelor contacte ale muncitorilor din toate provinciile istorice româneşti, încă în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea „se intensifică legăturile dintre socialiştii români de pe ambele versante ale Carpaţilor — releva tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, se creează legături tot mai strinse între proletaria Dr. Augustin Deac (Continuare în pag. a 5-a) Făurirea Partidului Comunist Român, moment istoric, calitativ nou, în afirmarea conştiinţei revoluţionare a muncitorimii din ţara noastră NUL INTERNATIONAL AL BACII Programul de pace şi dezarmare al României socialiste, expresie a voinţei şi năzuinţelor întregului nostru popor Sub semnul unei înalte responsabilităţi Am fost prezent, cu intensă emoţie şi participare profundă la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Am luat cunoştinţă de Declaraţia-Apel şi am ascultat magistrala cuvintare a Preşedintelui Ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu mindria de a fi fost prezent la această nouă şi înaltă manifestare a voinţei şi aspiraţiei către Pace, a întregului popor român. Lucrările solemnei întruniri a reprezentanţilor creatorilor de valori din felurite zone ale activităţii umane au demonstrat că a fi activ in slujba păcii, acest drept fundamental al omului şi al popoarelor, este o permanenţă de acţiune şi de conştiinţă care angajează pe fiecare locuitor al Planetei. Lupta pentru pace nu este, nu poate fi o campanie vremelnică astăzi cind cauza civilizaţiei umane cu imensul său patrimoniu de valori materiale şi spirituale este ameninţată cu dispariţia definitivă. Trebuie să fie frînt ritmul demenţial al cursei Înarmărilor. Trebuie eliminat printr-o hotărîre unanimă, prin voinţa însumată a popoarelor, colosalul tribut pe careomenire; îl plăteşte, de atîţia ani, pentru făurirea nefastă a armelor a căror putere de devastare, de anihilare, este intr-adevăr apocaliptică. Declaraţia-Apel a Consiliului Naţional al F.D.U.S., cheamă opinia publică de oriunde din lume sa se dinamizeze permanent pentru a fi integral conştientă de grava sa responsabilitate faţă de destinele păcii, faţă de primejdia unei conflagraţii universale. Sunt chemate toate forţele societăţii să intre hotărit in imensul front al celor care fac din speranţa păcii suprema raţiune a existenţei şi activităţii lor creatoare. S-a putut reafirma şi cu acest solemn prilej că ne-Alexandru Bălăciu vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor (Continuare în pag. a 5-a) Trimitem lumii paşnică chemare De la Carpaţi pină un larg de Mare Ca o lumină-n românesc pridvor Trimitem lumii paşnică chemare, Noi sintem păcii limpede izvor. Din gind înalt cu irizări de soare, Poporul şi-a făcut un crez şi-un vis : Pasărea păcii liberă să zboare Sub cer curat ca,floarea de cais. Patria ni-i vis de împlinire Şi pavăză in drumul nostru drept. Sub faldul ei, perpetuă rodire Ni-i ţara cu Partidul înţelept. Şi ne va fi prin ani o stea aprinsă In Evul Comunist, înfloritor, Cind peste zarea lumii, necuprinsă, Vom scrie PACE-n marş biruitor. Patrie a Păcii — slavă Ţie, Pămint încununat cu veşnicia. Mesaj de pace-n lume porţi, solie, REPUBLICA A PĂCII - ROMANIA. Geo Ciprian Este timpul să se treacă de la vorbe la fapte împreună cu toţi cetăţenii ţării, îmi exprim deplina adeziune faţă, de vibranta chemare la opţiuni şi înţelegeri concrete, reale şi efective de pace şi dezarmare, pe direcţiile jalonate în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şiUnităţii Socialiste, organism larg reprezentativ, al întregului nostru popor. Oprirea cursei înaripărilor, dezarmarea, stingerea conflictelor armate, destinderea în relaţiile internaţionale, asigurarea unei păci trainice, strămutarea competiţiilor morţii şi distrugerii pe terenul omenesc al întrecerii paşnice pentru viaţă, pentru lichidarea rămînerilor în urmă din punct de vedere economic şi social manifestate, azi pe vaste întinderi ale pămîntului, — iată năzuinţe care, în Anul Internaţional al Păcii trebuie să se traducă in realităţi, conform voinţei paşnice a tuturor popoarelor. Noua iniţiativă de pace a României socialiste, a conducătorului ţării noastre, se înscrie in istoria contemporană ca un fapt de însemnătate politică majoră, de răspundere deosebită pentru destinele omenirii şi implicit ale poporului nostru. Anul Internaţional al Păcii trebuie să depăşească stadiul ineficient al declaraţiilor fără urmări practice, al vocabularului iscusit despre intenţii niciodată finalizate. încă din zorii istoriei sale, poporul român a năzuit către pace, către înţelegere cu celelalte popoare. Nu ne dezicem de ţelurile noastre străvechi nici azi, când făurim bazele unei societăţi noi, animaţi de cea mai profundă conştiinţă patriotică, de idealuri înalte de progres multilateral şi viaţă tihnită în condiţii de pace, dorind să ne creştem copiii ca destoinici constructori, făuritori de viaţă nouă, socialistă. Pentru prezentul Ileana Calafeteanu muncitoare confecţioneră, preşedinta comitetului O.D.U.S. • din întreprinderea de confecţii-Craiova (Continuare in pag. a 5-a)