România Liberă, mai 1986 (Anul 44, nr. 12904-12929)
1986-05-14 / nr. 12914
Pagina a 2-a — 14 mai 1986 Pregătirea şi perfecţionarea forţei de în cadrul industriei uşoare — ca şi in alte ramuri ale economiei naţionale — oamenilor muncii le revin sarcini importante, îndeplinirea cu bune rezultate a acestora, folosirea intensivă a bazei tehnico-materiale existente, valorificarea superioară a materiilor prime şi a materialelor recuperabile, introducerea de noi tehnologii şi extinderea celor existente, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii implică importante răspunderi şi in domeniul pregătirii şi perfecţionării cadrelor. O discuţie purtată la Ministerul Industriei Uşoare cu tovarăşa ing. MARGARETA CUCU, director al Direcţiei de organizare, control, personal, învăţămînt şi retribuire, ne relevă o serie de preocupări însemnate din acest domeniu. În concordanţă cu cerinţele specifice de pregătire şi perfecţionare din cadrul fiecărei subramuri, precum şi măsurile prevăzute pentru intensificarea acestei activităţi. — Asigurarea, pregătirea şi perfecţionarea forţei de muncă din industria uşoară — ne precizează interlocutoarea noastră —este orientată în următoarele direcţii : dimensionarea judicioasă a necesarului de cadre pe structură de personal, în directă corelare cu nivelele de producţie pe care trebuie să le atingă industria uşoară în diferite etape ; determinarea celor mai eficiente forme pentru pregătirea diferitelor categorii de personal, luîndu-se in considerare cerinţele tehnico-organizatorice din întreprinderi ; asigurarea unui conţinut al pregătirii care să răspundă cit mai bine nivelului tehnic şi condiţiilor specifice întreprinderilor unde îşi vor desfăşura activitatea viitorii absolvenţi ; utilizarea eficientă a tuturor categoriilor de absolvenţi; sprijinirea integrării lor in procesul de producţie ; perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a tuturor categoriilor de personal. In acest mod sistemul de formare a cadrelor necesare industriei uşoare este structurat pe principii care permit asigurarea pregătirii in profil larg a cadrelor. Întărirea legăturilor învăţământului cu viaţa, integrarea sa organică cu producţia, cu cercetarea ştiinţifică. — Cite cadre se pregătesc in acest an ? Cum s-a asigurat baza materială necesară ? — Pornindu-se de la experienţa, confirmată de viaţă, că forţa de muncă cea mai competentă şi mai stabilă, capabilă să se integreze rapid la cerinţele producţiei, este cea pregătită prin şcoli, in industria uşoară s-a acţionat cu fermitate pentru sporirea efectivelor de muncitori formaţi prin această formă de pregătire. In acest mod s-a ajuns ca astăzi peste 95 la sută din necesarul de muncitori să se pregătească prin licee industriale şi şcoli profesionale iar restul prin cursuri de calificare, în vederea realizării unei judicioase repartizări teritoriale a forţei de muncă, Ministerul Industriei Uşoare a acţionat constant pentru extinderea şi modernizarea reţelei şcolare proprii. In prezent dispunem de 38 de unităţi şcolare, amplasate în centrele unde industria uşoară este mai puternic reprezentată. In aceste unităţi şcolare, in care funcţionează laolaltă toate formele sie invăţămint — liceul industrial, şcoală profesională, şcoala de maiştri — sunt cuprinşi astăzi peste 60 000 de elevi, din care 30 000 sunt viitori absolvenţi în anul 1986. Cerinţele de eficientizare şi modernizare continuă a tehnologiei didactice au impus lărgirea sferei preocupărilor şi in domeniul dezvoltării bazei materiale a unităţilor şcolare, ca o premisă sigură pentru asigurarea unui invăţămint de calitate. Dispunem in prezent de o bază materială didactică modernă, cuprinzind 750 săli de învăţămint, din care peste 400 sunt amenajate ca laboratoare şi cabinete şcolare, precum şi de 15 200 locuri in internate şi 8 400 locuri în cantine. Pentru legarea mai strinsă a învăţămîntului cu producţia, s-au asigurat 7 000 locuri de practică în ateliere şcolare, unde se realizează o producţie in valoare de peste 100 milioane lei anual, precum şi peste 2 000 locuri de practică amenajate in întreprinderi ca ateliere sau zone-şcoală. In asigurarea şi pregătirea cadrelor sunt implicate nemijlocit şi întreprinderile din sectoarele respective, beneficiarii direcţi ai forţei de muncă pregătite prin şcoli. Astfel, unităţile, industriale sprijină şcolile in acţiunile de dotare, de asigurare a funcţionării, întreţinerii şi reparării utilajelor din atelierele şcolare, in aprovizionarea tehnico-materială a acestora. — O cerinţă imperioasă o constituie policalificarea cadrelor. Ce se întreprinde in acest sens ? — Intr-adevăr, în procesul de producţie, cerinţele de pregătire complexă a cadrelor, de policalificare, sunt sporite, iar noi am căutat să le facem faţă încă din şcoli. Una din preocupări o constituie asigurarea însuşirii de cunoştinţe şi deprinderi de către elevi, pentru lărgirea pregătirii, profilului de bază. De pildă, filatorii, ţesătorii, finisorii de produse textile, tricoteurii şi confecţionerii, sunt pregătiţi şi în a doua meserie, ca mecanici de întreţinere. Este important de arătat, de asemenea, că sunt meserii cu un profil larg, care solicită execuţia unui însemnat număr de operaţii. Spre exemplu, confecţionerul de încălţăminte este pregătit să execute până la 80— 100 de operaţii. Un număr similar de operaţii execută şi marochinerul — blănar, care de altfel este pregătit in două meserii. Pentru policalificarea cadrelor există preocupări şi în producţie, în acest mod prevăzindu-se să se pregătească în acest an circa 2 400 de cadre. Este vorba de calificarea filatorilor şi ca ţesători, sau invers a ţesătorilor ca filatori,a tricoteurilor în meseria de confecţioneri, a confecţionerilor de încălţăminte ca marochineri etc. In acest mod, muncitorii vor putea fi trecuţi de la un loc de muncă la altul, in funcţie de necesităţile producţiei. — Ce se întreprinde pe linia perfecţionării cadrelor ? — în această acţiune este cuprins, în diferite forme de perfecţionare, întregul personal muncitor. Se are in vedere, in primul rînd, cuprinderea in cursurile de perfecţionare a cadrelor tinere, a muncitorilor încadraţi in primele categorii, pentru a-şi desăvârşi pregătirea şi a executa produse şi lucrări de calitate corespunzătoare, a muncitorilor care nu-şi realizează norma, precum şi a muncitorilor care vor lucra la noi obiective, sau la noi maşini şi utilaje. In cadrul cursurilor de perfecţionare se acordă o atenţie deosebită problemelor legate de creşterea substanţială a productivităţii muncii, economisirea de materii prime şi materiale, respectarea strictă a disciplinei tehnologice, repararea şi întreţinerea — în perfectă stare de funcţionare a utilajelor, a dispozitivelor şi mecanismelor de automatizare şi control etc. Se are in vedere, de asemenea, analizarea şi adoptarea de soluţii tehnico-economice, pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă unităţile productive. Este elocvent de arătat, în acest sens, măsura luată ca încheierea acestui ciclu de perfecţionare profesională, să fie marcată prin elaborarea şi susţinerea unei lucrări practice, pe o temă concretă, de stringentă actualitate, desprinsă din complexul de preocupări al unităţii respective. Prin asemenea acţiuni, prin urmărirea îndeaproape a modului de desfăşurare a procesului de invăţămint, prin sprijinirea temeinică a elevilor atit in timpul stagiului de practică, cit şi in perioada de integrare în procesul de producţie din unităţi, precum şi prin acordarea — în continuare — a unei atenţii sporite policalificării cadrelor, perfecţionării întregului personal muncitor, se va putea contribui la ridicarea calităţii muncii în întreprinderi, la îndeplinirea — cu tot mai bune rezultate — a sarcinilor din industria uşoară. Mircea Scripcă Bl Peste 95 la sută din cadrele industriei uşoare se pregătesc prin unităţi de invăţămint ■ Extinderea reţelei de şcoli in profil teritorial ■Legarea strinsă a conţinutului invâţâmintului cu producţia B Sprijinirea integrării mai rapide a absolvenţilor în procesul de producţie ■ Preocupări pentru policalificarea cadrelor ■ Forme diverse de perfecţionare a întregului personal muncitor ■ Susţinerea de lucrări practice la încheierea ciclului de perfecţionare. „România liberă" ÎNALTĂ RĂSPUNDERE, MOBILIZARE EXEMPLARĂ PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI C.E.T. „Progresul“ «— Bucureşti Montorii sporesc Furnizorii trebuie să Revenirea pe şantierul Centralei electrice şi de termoficare „Progresul“, la un interval de timp relativ scurt, este urmarea firească a dorinţei de a ţine la curent cititorul cu modul în care înaintează montajul la primul grup energetic de 50 MW. Citeva informaţii culese din sectorul energetic ne relevă că, în momentul de faţă, mai multe grupuri electrogene — cum sunt, de exemplu cele de la Govora şi Drobeta Turnu-Severin — se află în probele premergătoare primului „paralel“. Acest fapt ne bucură, avînd în vedere nevoia tot mai acută a Sistemului energetic naţional de a dispune o putere instalată suficient de mare, pentru a prelua în bune condiţiuni orice solicitare suplimentară. Iată de ce vom stărui şi în continuare asupra acestei importante probleme de care depinde bunul mers al Întregii activităţi economico-sociale. Indiferent că ne referim la grupuri energetice cu puteri mai mici sau mai mari, cu funcţionare pe lignit, ori care se sprijină direct pe energia apei, fiecare deţine o poziţie bine definită şi deosebit de importantă în contextul actual, poziţie care trebuie pusă în valoare prin respectarea graficelor de execuţie de către toate colectivele participante la realizarea investiţiilor planificate în acest an. Pentru că, iată, ne aflăm în mai şi, până în prezent, nici un turboagregat, programat pentru această perioadă, nu a primit încă semnalul „verde“ pentru a intra în producţie. Mai ales că multe dintre ele au avut termene iniţiale de finalizare în anul trecut. Iar dacă punem în calcul efortul material, financiar şi uman pentru construcţia unor astfel de obiective, nu ar trebui să existe motive care să determine reprogramări de la un an la altul în ceea ce priveşte intrarea în funcţiune a o serie de termocentrale. Referindu-ne la C.E.T. „Progresul" Bucureşti, intenţia noastră este de a oferi cititorului alte imagini din această, efectiv, uriaşă muncă ce se întreprinde entru încheierea lucrărilor la locul energetic nr. 1, primul din seria celor patru cit se preconizează a fi construite aici. Este firesc să fie aşa, finind seama că pînă la data cînd este programat întîiul „paralel“ au rămas citeva luni, timp relativ scurt, timp in care se cere o amplificare a eforturilor atit din partea celor prezenţi pe şantier, cit și din partea unităţilor care mai au încă de livrat (!) furnitura contractată de beneficiar. Pentru început să notăm un element inedit : turboagregatul a fost livrat în mare parte de către întreprinderea de maşini grele, montorii lucrînd deja în sala maşinilor la montajul primelor piese ale acestuia. Un sector in care, după cum ara aflat, se poate acţiona fără probleme, cu randamente sporite, pe măsura unei organizări superioare a specialiştilor pregătiţi pentru astfel de operaţii. Cert este că punerea pe poziţie a unui asemenea utilaj complex solicită din partea mentorilor o mare atenţie şi precizie pentru respectarea normelor cerute de tehnologie. Pentru o imagine mai clară a activităţii desfăşurate de montori solicităm sprijinul tovarăşului Gheorghe Naftali, adjunct al şefului de brigadă „Energomontaj", care ne-a declarat: „Ne aflăm cu lucrările în grafic, fapt ce creează o perspectivă bună pentru perioada viitoare. Avem programe de acţiune pentru fiecare obiect, cu termene de finalizare bine calculate, unele dintre acestea fiind foarte apropiate. Un exemplu il constituie proba hidraulică a cazanului, planificată la sfirşitul lunii mai. In prezent lucrăm la partea spate-cazan, unde vor fi montate ventilatoarele de aer şi preincălzitorul de aer relativ. Şi in sala maşinilor se acţionează cu bune rezultate la montajul carcasei inferioare a turboagregatului. Un semn de întrebare apare, totuşi, in activitatea viitoare. Este vorba de cele 500 tone ţeavă de înaltă presiune, rămasă restantă“. Nu este singurul semn de Întrebare al montorilor de la C.E.T. „Progresul“. Interlocutorul s-a referit doar la ţeava de înaltă presiune, pentru că la montarea ei este necesar un mare volum de muncă şi o mare atenţie înexecutarea operaţiilor de sudură. şi nu numai atit. De operativitatea în care soseşte furnitura depinde chiar punerea in funcţiune a grupului energetic nr.11. Şi cum interesul tuturor este ca acest grup să producă energie la data planificată, credem că orice demonstraţie suplimentară cu privire la ritmul de ■i sprijine aprovizionarea, în cel mai scurt timp, cu ţeava amintită, nu îşi mai are rostul. In sfirşit, spuneam că nu este singurul semn de întrebare. Asta deoarece se înregistrează restanţe şi din partea altor unităţi economice, cum este, de exemplu, întreprinderea „Electroputere“ — Craiova, cu transformatorul de 80 MVA și patru transformatoare de 630 kWA. Este adevărat că in seama constructorilor craioveni stă o sarcină deosebită, respectiv realizarea unui nou tip de transformator, care trebuie să aibă o mare siguranță in exploatare, dar o accelerare a execuţiei lui ar fi absolut necesară şi scopul livrării acestuia pe adresa beneficiarului. După cum am văzut la faţa locului, la termocentrala bucureşteană se acţionează şi în alte puncte ale şantierului pentru terminarea unor lucrări specifice primei etape. Este situaţia estacadelor tehnologice, a conductelor de termoficare, a staţiei de epurare chimică etc. Montorul ar putea lucra şi la staţia de păcură, dacă brigada de construcţii ar crea frontul de lucru necesar. Mai ales că pentru obiectivul amintit sunt venite toate echipamentele. Din discuţia avută cu tovarăşul ing. Eugen Gheorghe, adjunct al şefului de brigadă „Energoconstrucţia“, am înţeles că există preocupări susţinute pentru a preda la montaj părţile rămase restante, la acest capitol intrind şi staţia electrică de servicii. De menţionat că, de curînd, constructorul a terminat fundaţia turbinei nr. 2, respectînd întocmai tehnologia de execuţie a acestui important obiect. Cit priveşte situaţia staţiei de epurare chimică, aceasta se află in faza finisajului, constructorul angajîndu-se ca in luna iunie să încheie toate operaţiile planificate. Faţă de cele arătate în precedentul reportaj de pe acest şantier, să consemnăm că la turnul de răcire de 400 mc, structura de rezistenţă a fost realizată în totalitate, urmînd ca in perioada următoare să se treacă lucru, mai mult şi la execuţia sistemului interior de distribuţie. Fără îndoială că un prim-plan trebuie să stea blocul energetic nr. 1. Firesc, atîta vreme cit termenul de intrare în producţie este destul de aproape. Insă nu putem trece cu vederea un alt aspect, respectiv, lucrările la al doilea grup, în special la cazan. De ce ? Pentru că montorul întimpină greutăţi , mai exact spus, îi lipseşte tamburul. S-a ridicat structura metalică a cazanului, însă lucrările nu pot avansa deoarece piesele următoare depind de utilajul mai sus-amintit. Multe dintre acestea sunt de-acum preasamblate pe platforma special amenajată, dar aşteaptă la... sol. Problema nu este nouă, asemenea tambur fiind necesar atit la C.E.T. „Progresul“, cit şi la alte termocentrale din ţară, respectiv Drobeta Turnu-Severin, Iaşi-2 (Holboca) şi Suceava. Toate cu termen de intrare in producţie chiar în acest an. Motiv ce trebuie să dea de gîndit furnizorului (I.M.G.B.) in direcţia soluţionării, în următorul interval de timp, a problemei la care ne referim. Mai ales că pe şantiere există forţă de muncă suficientă pentru ca lucrările să cunoască o evoluţie superioară. Aşadar, la C.E.T. „Progresul“ activitatea de montaj la primul grup de 50 de MW a intrat „în linie dreaptă“. Tovarăşul inginer Emil Broun, şeful serviciului investiţii din cadrul întreprinderii „Electrocentrale“ — Bucureşti, ne spunea că „în perimetrul centralei se constată o mărire a capacităţii de execuţie In vederea respectării termenului planificat, însă, adaugă interlocutorul.cazanul este pe drumul critic. Deoarece lipseşte ţeava de înaltă presiune. Facem, cu această ocazie, un apel călduros către toate unităţile care mai au de livrat furnitura aferentă blocului energetic nr. 1, inclusiv întreprinderii de celule din prefabricate Băileşti, restantă cu celulele electrice de 6 kV, să urgenteze expedierea materialelor contractate cu beneficiarul bucureştean“. La rindul nostru facem apel la întreprinderea „Vulcan“, dar mai ales la unităţile producătoare de ţeavă de înaltă presiune, în speţă I.T. Republica şi I.T. Roman, să asigure cantităţile necesare la termocentrala „Progresul“, în aşa fel încît montorii să poată executa şi finaliza la timp toate operaţiile cerute de tehnologia de montaj. Este în interesul economiei naţionale — şi este şi în interes social — ca noul grup energetic din Bucureşti să pulseze un sistem, la data stabilită, energie electrică şi agent termic. B. Eliade Succesul, în continuare, alcampaniei din această ultimă lună a primăverii depinde de operativitatea cu care se execută lucrările agricole pe ogoare. Nu este vorba doar de praşile, ci şi de combaterea dăunătorilor, de asigurarea apei pentru culturi. Chiar dacă semănatul s-a efectuat pe cea mai mare parte a suprafeţelor în limitele perioadelor optime, acesta a fost doar un prim pas pentru realizarea unor recolte mari. Acum (evident şi în perioada următoare) totul depinde de modul în care sunt mobilizate şi organizate forţele în direcţia efectuării rapide a lucrărilor amintite. Din punct de vedere al evoluţiei vremii nu sunt impedimente pentru trecerea masivă la lucrările de întreţinere. Acolo unde munca a fost bine făcută praşilele la sfecla de zahăr şi floarea soarelui au fost terminate, iar la porumb sunt într-un stadiu avansat, comparativ cu media realizărilor pe ţară. Este cazul judeţelor Olt, Giurgiu, Brăila, Timiş, Braşov etc. Mai slabă mobilizare se constată în judeţele Ialomiţa, Buzău, Mehedinţi, Satu Mare, Prahova, Dîmboviţa unde praşilele la porumb sunt rămase în urmă. La sfecla de zahăr restanţele se înregistrează în Ialomiţa, Sălaj, Galaţi, Harghita, Neamţ, iar la floarea soarelui în Tulcea, Mehedinţi, Bihor şi Gorj. Se impune ca şi în aceste zone să se acţioneze cu mai multe forţe astfel încît în cel mai scurt timp prima praşilă mecanică, ca şi cea manuală, să fie terminate. Nu de alta, dar buruienile cresc din nou, fapt ce obligă la declanşarea celei de a doua praşile şi chiar la a treia pentru că, se ştie, lucrările de întreţinere trebuie efectuate de cîte ori este nevoie. Aceasta pentru a asigura recolte bune. Altfel, ceea ce s-a cheltuit pînă acum nu se va regăsi în nivelul unor asemenea producţii care să permită recuperarea sumelor investite şi realizarea unui beneficiu. Odată cu executarea lucrărilor de întreţinere există obligaţia celor ce le efectuează să treacă şi la completarea eventualelor goluri în vederea asigurării densităţilor optime. Cum obligatoriu este şi faptul de a executa praşilele în aşa fel încît să nu se diminueze numărul plantelor la hectar. Cîteva cuvinte despre o altă lucrare importantă : irigarea culturilor, mai ales a legumelor, orezului, furajelor şi a cerealelor păioase. Faptul că într-o serie de zone nu a plouat de mult, că a bătut şi vîntul, că o serie de culturi au ajuns aproape de consumul maxim de apă, a făcut ca, mai ales în sudul ţării, rezervele de apă din sol să scadă, înregistrîndu-se deficite serioase. Acolo unde există sisteme de irigaţii este necesar ca, zi şi noapte, să se asigure culturilor normele de udare stabilite în funcţie de factorii amintiţi. Se impune, aşadar, ca pe toate canalele să fie introdusă apa, iar unităţile agricole să scoată echipamentul de udare pe cîmp, să-l monteze şi să asigure echipele de udători. Experienţa anilor trecuţi a demonstrat eficacitatea udărilor făcute la timp şi de calitate, recoltele mari datorîndu-se în bună măsură şi acestui factor, încă o subliniere : se întîmplă — nu de puţine ori — ca imediat cum încep să cadă cîţiva stropi irigaţiile să fie întrerupte. Nu trebuie să se procedeze aşa. Cantităţile ce au căzut sunt extrem de mici în comparaţie cu nevoia de apă a plantelor. Numai atunci cînd se constată precipitaţii foarte mari se pot întrerupe udările. Pentru că, să nu se uite, o repornire a sistemelor durează. La care se adaugă consumul mare de energie. Energia — problemă vitală a economiei naţionale, a noastră, a tuturor ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Ce trebuie întreprins în aceste zile pentru a obţine recolte ridicate • Nivelul recoltelor depinde de executarea neîntîrziată a lucrărilor de întreţinere • In toate zonele se cer mobilizate forţe mai mari pentru executarea praşilelor • în paralel, acolo unde este nevoie, se va trece şi la completarea golurilor pe rîndurile de plante • Pentru a asigura apa necesară culturilor, sistemele de irigaţii trebuie să funcţioneze mai ales în sudul ţării zi şi noapte. / Urmărirea permanentă a producţiei fizice (Urmare din pag. 1) milioane lei. Şi asta chiar în condiţii de muncă nu tocmai favorabile, cînd temperatura în luna februarie a coborît cu mult sub minima cerută de tehnologie. Deci, privit din acest unghi, sporul de producţie obţinut capătă adevărata dimensiune. Afirmaţia se sprijină pe faptul că operaţiilor de betonare, în special, le sunt necesare anumite condiţii climatice, fără să mai punem în calcul că trebuie vehiculaţi zeci de mii de metri cubi de materiale pe distanţe mari, că, totuşi, producţia destinată unor lucrări „in foc continuu“ — cum e metroul — trebuie livrată la termen, indiferent de condiţiile atmosferice. In faţa unei microexpoziţii unde sunt expuse produsele pe care le fabrică întreprinderea, tovarăşul Constantin Manuc, secretarul comitetului de partid, imi vorbeşte despre strădania colectivului de a răspunde cu operativitate la cerinţele tot mai mari venite din partea şantierelor. „Ţinînd seama de volumul investiţiilor, arată interlocutorul, s-a întocmit, la nivelul C.O.M., un program complex de activitate, cu sarcini concrete pentru fiecare secţie de producţie, program al cărui stadiu de îndeplinire se analizează periodic, în aşa fel incit să nu apară momente de repaus pe şantiere. Avem un colectiv puternic, unii dintre muncitorii noştri avînd peste 25 de ani vechime în unitate. Ne-am situat mereu pe locuri fruntaşe in întrecerea socialistă pe centrală şi chiar pe tură. Semnificativ din acest punct de vedere este momentul cînd, în anul 1982, am fost distinşi cu „Ordinul Muncii“ clasa a lIl-a. Dorim ca şi în acest an, marcat de glorioasa aniversare a făuririi Partidului Comunist Român, să obţinem rezultate deosebite in producţie, angajamentul nostru exprimîndu-se sintetic in realizarea unei producţii suplimentare in valoare de peste 9 milioane lei“. Un lucru perfect posibil, atîta timp cit există serioase preocupări pe linia modernizării actualelor tehnologii de fabricaţie, orientate îndeosebi spre creşterea productivităţii muncii şi sporirea calităţii elementelor de prefabricare. In acest sens demne de notat sunt noua tehnologie folosită la execuţia tuburilor de presiune din beton, unde se constată o îmbunătăţire a calităţii acestor repere, precum şi acţiunea ce se întreprinde pentru a fi puse în poziţie de lucru maşinile de sudat prin puncte, sector în care se prevede o creştere a productivităţii muncii cu 62 la sută. Ceea ce înseamnă că atunci cînd problemele impuse de progresul tehnic sunt analizate cu mare atenţie, cu toate posibilităţile economice de indeplinire, rezultatele bune nu întîrzie să apară. O dovadă a spiritului de înaltă răspundere ,în care se munceşte o constituie şi faptul că, în intervalul trecut din acest an, nu s-a înregistrat nici un rebut în producţie, indiferent că ne referim la panourile pentru locuinţe sau la bolţarii destinaţi magistralelor subterane ale metroului bucureştean. In secţia panouri mari, tovarăşul Victor Chiţu, coordonatorul acestui colectiv, participa direct la operaţiile de încărcare a elementelor de prefabricare. Nu vrea să-i scape nimic, considered toate operaţiile incluse în fluxul de fabricaţie la fel de importante. Totodată, susţine că panourile trebuie să ajungă pe şantiere în cea mai bună stare. Firesc, atîta vreme cit acestea se află gata finisate de furnizor. Nu pierd însă ocazia să-l întreb pe şeful secţiei amintite : — Aşteaptă, sau nu, şantieriştii elementele pe care le realizaţi ? — Ne străduim să asigurăm beneficiarilor noştri materialele necesare în vederea respectării graficelor de montaj la obiectivele respective. Stăm foarte bine cu livrările la planşee, însă la panourile pentru faţadă trebuie să mărim viteza de lucru. Evident, paralel cu obţinerea unor parametri superiori in privinţa calităţii fiecărui produs. Legat de acest aspect, am reuşit să asigurăm o izolaţie perfectă la tîmplăria de la panourile mari, ceea ce înseamnă foarte mult pentru sporirea gradului de confort al locuinţei. Că oamenii muncii de la întreprinderea de prefabricate „Progresul“ şi-au organizat munca în mod corespunzător o demonstrează şi felul cum fiinţează spiritul gospodăresc în perimetrul unităţii. Chiar dacă ne referim la o întreprindere unde se vehiculează produse cu volume şi greutăţi foarte mari (cantităţi uriaşe de balast, ciment şi metal), curăţenia se află „la ea acasă“. Iar faptul că în colectiv există zidari, macaragii, fierari-betonişti în a căror carte de muncă se specifică o vechime de peste un sfert de veac nu constituie o surpriză pentru nimeni, atit timp cit aici au fost create condiţii de muncă şi viaţă dintre cele mai bune. Din cele relatate de tovarăşul Nicolae Dumitraşcu, preşedintele comitetului, sindicatului, reiese că pînă in prezent au fost puse la dispoziţia muncitorilor un cămin de nefamilişti cu 300 locuri, o cantină modernă unde pot servi masa peste 400 de oameni, bibliotecă, o bază sportivă şi altele. Revenind la activitatea pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan la producţia fizică vom spune in concluzie că aici se acţionează cu spirit de răspundere la fiecare loc de muncă pentru realizarea tuturor sortimentelor de produse planificate, urmarindu-se permanent reducerea consumurilor materiale şi energetice. Acţiune la care este necesar să participe mai activ şi furnizorii care au contracte cu întreprinderea „Progresul“, în ideea livrării ritmice, la termenele prevăzute, a cantităţilor de materiale cerute de beneficiari. Cu atit mai mult cu cit vremea oferă condiţii prielnice pentru desfăşurarea normală a activităţii pe şantierele de investiţii, şantiere care trebuie aprovizionate permanent cu elementele de prefabricate necesare.