România Liberă, iunie 1986 (Anul 44, nr. 12931-12954)
1986-06-03 / nr. 12931
Pagina a 2-a — 3 iunie 1986 50 de ani de la procesul luptătorilor comunişti şi antifascişti de la Braşov O PAGINĂ NEPIERITOARE IN ISTORIA PARTIDULUI, CRONICA LUPTEI FORŢELOR PATRIOTICE, REVOLUŢIONAREAIA ÎMPOTRIVA FASCISMULUI ŞI A RĂZBOIULUI, APĂRAREA DEMOCRATEI, INTEPENDENŢEI SI INTEGRITĂŢII ţării -†i ! — Simpozioane dedicate acestui act revoluţionar de profundă rezonanţă în conştiinţa oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor patriei — Telegrame adresate tovarăşului Ncolae Ceauşescu Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la procesul luptătorilor comunişti şi antifascişti care a avut loc la Braşov — moment ce reprezintă o pagină nepieritoare în istoria partidului, în cronica luptei forţelor patriotice, revoluţionare din România împotriva fascismului şi războiului, pentru apărarea democraţiei, independenţei şi integrităţii ţării , comuniştii, întregul popor omagiază acest memorabil eveniment.in organizarea comitetelor judeţene de partid Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Covasna, Hunedoara, Neamţ, Olt, Satu Mare şi Vrancea s-au desfăşurat în aceste zile simpozioane dedicate cinstirii acestei aniversări de profundă rezonanţă în conştiinţa oamenilor muncii, a tuturor cetăţenilor patriei noastre. Simpozioanele au pus în lumină rolul hotăritor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în acest proces, care, devenind din acuzat acuzator, a demascat inechităţile sociale, opresiunile politice, pericolul fascismului şi al războiului, chemînd la unirea forţelor democratice şi patriotice pe o platformă comună de luptă antifascistă şi antirăzboinică, pentru drepturi democratice, pentru îmbunătăţirea stării materiale şi spirituale a poporului. Comunicările au evidenţiat eforturile Partidului Comunist Român de a transforma procesul într-un mijloc activ de luptă, de demascare a primejdiei fasciste şi de afirmare a necesităţii coalizării tuturor forţelor patriotice şi antifasciste, admirabil slujite de atitudinea curajoasă, intransigentă şi principială pe care au avut-o luptătorii comunişti şi antifascişti, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tot parcursul procesului de la Braşov. In condiţiile grele ale procesului, s-au vădit înaltele trăsături politice - principialitatea comunistă, patriotismul înflăcărat, dîrzenia şi neînfricarea în luptă pentru cauza socialismului — ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care şi-a dedicat viaţa, din cei mai tineri ani, luptei pentru libertatea şi fericirea poporului, înfăptuirii idealurilor sale de libertate, independenţă şi progres. Comunicările au scos, totodată, in evidenţă marile izbînzi obţinute de poporul român în anii socialismului, îndeosebi în : -ultimele două decenii de cînd in fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care conduce cu strălucire şi clarviziune destinele României pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste, afirmării ei demne, libere şi independente, în rîndul noţiunilor lumii. Participanţii la simpozioane au dat o înaltă apreciere rolului determinant al secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in fundamentarea şi promovarea politicii externe a ţării noastre, de amplă deschidere internaţională, politică de pace, înţelegere şi colaborare cu toate popoarele lumii, care a adus şi aduce României un larg prestigiu pe toate meridianele. S-a subliniat că popoarele lumii văd în iniţiativele şi demersurile de pace ale României, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu, profundul umanism al unei politici consecvente pentru dezarmare, în primul rind nucleară, pentru instaurarea în lume a unui climat de încredere şi securitate, care să ducă la eliminarea pericolului de război, să asigure dreptul popoarelor la viaţă, la dezvoltare liberă şi independentă, in încheierea simpozioanelor. Intr-o atmosferă de puternică vibraţie patriotică, participanţii au adresat telegrame tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. In telegrame se dă expresie sentimentelor de profundă stimă şi admiraţie faţă de curajul şi dîrzenia revoluţionară, clarviziunea şi maturitatea politică cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a demascat inechităţile sociale, pericolul crescînd al fascismului, faţă de activitatea titanică desfăşurată de peste o jumătate de secol, ca eminent militant al Partidului Comunist Român, pentru libertatea socială şi naţională, pentru unitatea şi independenţa patriei, pentru triumful revoluţiei socialiste şi împlinirea aspiraţiilor vitale de progres şi pace ale întregii noastre naţiuni. Sîunt, totodată, reliefate înaltele virtuţi politice, revoluţionare ale secretarului general al partidului, puse în lumină de cutezătoarea şi pilduitoarea atitudine, prin care, în momentele dramatice ale procesului, a făcut să răsune vibrant şi mobilizator— în sala procesului, ca şi dincolo de pereţii acesteia — chemările partidului la acţiune hotărîtă împotriva fascismului, la Unitatea tuturor forţelor democratice, progresiste şi patriotice într-un larg front antifascist, înscriind, astfel, o pagină glorioasă în cartea de aur a tradiţiilor mişcării muncitoreşti şi comuniste din România. Sunt relevate, totodată, cu pregnanţă bogatele tradiţii de luptă ale clasei muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român, subliniindu-se eroismul cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a consacrat întreaga viaţă şi activitate revoluţionară de-a lungul a peste cinci decenii, slujirii cu înflăcărat patriotism a înaltelor idealuri ale poporului, pentru triumful cauzei socialismului şi comunismului pe pămînt românesc. Telegramele pun în evidenţă marile prefaceri înnoitoare din anii construcţiei socialiste, îndeosebi măreţele realizări, fără precedent, din perioada de după Congresul al IX-lea, cînd, prin voinţa unanimă a întregului partid, a tuturor fiilor ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost ales să conducă destinele patriei şi poporului, perioadă înscrisă cu litere de aur în istoria naţiunii noastre, pe care cu aleasă cinstire şi mîndrie patriotică o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“. In telegrame se subliniază cu putere că toate marile înfăptuiri revoluţionare din societatea românească poartă pecetea gîndirii creatoare, a participării directe, permanente şi hotărîtoare a secretarului general al partidului la dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale, la afirmarea progresului tehnico-ştiinţific, înflorirea culturii şi învăţămîntului, instituirea in întreaga viaţă economico-socială a unui larg democratism revoluţionar, unic în felul său, la ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Şi în acest moment aniversar în telegrame se dă expresie sentimentelor de aleasă stimă şi profundă preţuire faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, eminent militant politic şi om de ştiinţă de largă recunoaştere internaţională pentru remarcabila şi pilduitoarea activitate revoluţionară desfăşurată in anii grei ai ilegalităţii, pentru rolul hotăritor pe care l-a avut alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în organizarea şi conducerea unor istorice bătălii de clasă, pentru excepţionalul aport la opera de edificare a societăţii noastre socialiste, la dezvoltarea tot mai puternică a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii româneşti. In telegrame se subliniază contribuţia determinantă a secretarului general al partidului la elaborarea şi înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului nostru, dîndu-se cea mai înaltă apreciere iniţiativelor şi demersurilor de amplu ecou internaţional dedicate apărării bunului celui mai de preţ al omenirii — pacea, pentru înfăptuirea dezarmării şi în primul rind a dezarmării nucleare, pentru stabilirea unor relaţii de colaborare şi înţelegere între toate statele lumii. Această politică înţeleaptă, realistă, se bucură de o largă adeziune şi apreciere pe plan internaţional, conferind ţării noastre, preşedintelui Nicolae Ceauşescu un înalt şi binemeritat prestigiu în întreaga lume. în încheierea telegramelor se dă glas hotărîrii unanime a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de a acţiona cu energii sporite, cu întreaga răspundere în spirit revoluţionar, cu devotament, strîns uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, pentru a-şi spori contribuţia la înfăptuirea exemplară a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, la ridicarea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România, pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Problemele cardinale ale păcii, ale securităţii şi colaborării internaţionale, instaurarea de noi raporturi democratice între state sunt preocupările constante ale fiecărui om conştient al Planetei, ale fiecărui popor. Omenirea se află intr-o astfel de situaţie, de echilibru instabil, incit continuarea cursei înarmărilor constituie cea mai gravă ameninţare de anihilare a civilizaţiei umane. Cursa înarmărilor apasă mereu mai greu pe umerii popoarelor şi poartăîn sine germenii agravării contradicţiilor internaţionale. Opinia publică din România consideră unanim că interesele păcii şi progresului tuturor popoarelor impun ca echilibrul necesar securităţii tuturor statelor să nu fie asigurat prin escaladarea cursei înarmărilor, ci, dimpotrivă, prin reducerea armamentelor şi a efectivelor militare, prin diminuarea treptată a bugetelor militare, prin măsuri de dezarmare şi în primul rind de dezarmare nucleară, sub un control internaţional adecvatşi eficace. Abordînd problemele păcii şi dezarmării, opinia publică din patria noastră pleacă de la faptul că situaţia militară ,existentă în Europa constituie ameninţarea cea mai gravă la adresa securităţii mondiale, a păcii şi a cooperării internaţionale. In Europa se cheltuiesc două treimi din totalul fondurilor mondiale destinate înarmării. întărirea păcii şi a securităţii internaţionale impune absolut necesar, realizarea de măsuri eficace de interzicere a utilizării armelor nucleare, oprirea producţiei şi a perfecţionării acestor arme, reducerea treptată a stocurilor de arme nucleare şi a mijloacelor de transport la ţintă, înainte de lichidarea lor, negocierea unui acord de interdicţie totală a armelor atomice şi a unui tratat prin care statele care posedă arme nucleare să-şi asume angajamentul de a nu recurge sub nici o formă, in nici o împrejurare şi sub nici un pretext, la utilizarea lor şi la ameninţarea cu forţa împotriva statelor care nu posedă arme nucleare,, au renunţat să le producă sau să-şi procure, sau au renunţat la amplasarea acestor arme pe teritoriile lor. Măsurile de dezarmare nu trebuie să atingă, în nici un fel, accesul nelimitat al tuturor statelor la utilizarea energiei nucleare şi a tehnologiei nucleare in scopuri paşnice. Opinia publică din ţara noastră sprijină de asemenea, adoptarea de măsuri care să permită eliminarea armelor chimice, biologice, radiologice şi a oricărei alte arme de distrugere in masă. Realităţile lumii contemporane au relevat cu claritate deplină, pe de o parte necesitatea de a rezolva pe cale politică, prin negocieri, toate conflictele şi litigiile între state, iar pe de altă parte, marile primejdii pe care le implică utilizarea forţei, încercările de a rezolva problemele între state pe calea acţiunilor armate. Opinia publică din România pleacă in judecata sa asupra situaţiei prezentului umanităţii, de la convingerea fermă că numai eliminind întrebuinţarea forţei in relaţiile internaţionale se poate asigura promovarea cauzei destinderii, a păcii şi a securităţii popoarelor. Fiecare locuitor din România împărtăşeşte pe deplin concepţia Preşedintelui Ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îndemnul rostit recent la marele forum ,al agriculturii noastre socialiste, că opinia publică trebuie să fie dinamizată permanent pentru a fi integral conştientă de dramatismul situaţiei internaţionale actuale, pentru a fi conştientă de responsabilitatea sa faţă de destinele Păcii, faţă de primejdia absolută a conflagraţiei universale. Toata forţele societăţii, fiecare monadă a imensului organism al colectivităţii umane trebuie să intre hotărît in imensul front al celor care consideră Pacea suprema raţiune a existenţei şi a activităţii benefice, din orice zonă a creaţiei de valori, materiale ori spirituale. Lupta pentru Pace nu este o campanie temporară, ci o permanenţă de acţiune şi de conştiinţă a fiecărui om, a tuturor popoarelor. De atitea ori, în fiecare din cuvîntările sale, de un profund şi generos umanism, preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a vorbit despre apărarea dreptului fundamental al oamenilor, de a trăi in libertate şi pace. De atitea ori, in cuvinturile sale, conducătorul destinelor poporului român a subliniat că în epoca noastră nu există problemă mai importantă decit înlăturarea unui nou război mondial, a catastrofei nucleare. De aceea opinia publică din România consideră că lupta pentru om, pentru apărarea drepturilor sale, presupune, în primul rind, eforturi permanente pentru oprirea cursei înarmărilor. In apărarea Păcii, acest deziderat suprem al umanităţii, acest drept primordial al omului, se ridică cu atîta vigoare şi fermitate glasul României socialiste, al Preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a întregului nostru popor care, in cadrul atîtor vaste manifestări şi-a făcut, cunoscută voinţa sa nestrămutată de pace, hotărirea dea acţiona, alături de celelalte popoare, pentru salvgardarea dreptului lor fundamental la viaţă, la existenţă liberă şi creatoare. Alexandru Bălăci Voinţa popoarelor ,România libera“ Iniţiativă şi competenţă în promovarea noului (Urmare din pag. 1) strategii a dezvoltării economice şi sociale a României. Astăzi, la aproape două decenii de la constituirea judeţului, acest spaţiu a devenit, practic, de nerecunoscut, Vasluiul distingindu-se nu numai prin prosperitatea tradiţionalei sale agriculturi, ci şi prin forţa şi complexitatea industriei care l-a trezit la o nouă viaţă, prin multiplele dovezi ale creşterii bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii din aceste locuri. „Receptivitatea la nou pe care continuu o promovează conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se regăseşte în faptele fiecărui colectiv — subliniază Grigore Munteanu, primarul municipiului Vaslui. Altfel, nici n-ar fi fost posibile marile mutaţii calitative din existenţa noastră, indiferent de domeniul şi chiar de locul in care ne desfăşurăm activitatea.“ O nuanţare in planul concretului, dintre multe altele, pe care nu putem să nu o consemnăm, se referă la întreprinderea mecanică din Vaslui, unul dintre cele 112 obiective industriale şi agrozootehnice puse in funcţiune, în acest judeţ, numai in cursul cincinalului trecut. Este o întreprindere redutabilă, specializată in fabricarea unei game largi de servomecanisme, care, pină nu de mult, se importau. Astăzi, acestea se şi exportă. Pentru a ajunge aici, noul a trebuit promovat cu fermitate, în toate compartimentele de producţie, aşa explicindu-se asimilarea rapidă a produselor de înaltă performanţă, numărul mare de invenţii, inovaţii şi raţionalizări, calitatea cu adevărat competitivă a rodului muncii celor de aici. Desigur, acest climat se regăseşte în toate unităţile economice ale judeţului, în care ponderea tinerilor muncitori şi specialişti, deci a celor avizi de înnoiri prin însăşi virsta lor, atinge 80%. Un argument , in prezent, numărul muncitorilor şi specialiştilor care participă din plin la activitatea de creaţie termico-ştiinţifică depăşeşte 10 000. . Tînărul inginer Florin Bordache, şeful secţiei de maşini unelte speciale de la întreprinderea de rulmenţi din Birlad, afirmă : „în ultimele două decenii, întreprinderea şi-a sporit producţia de 21 de ori. In ultima vreme, însă, prin intrarea în funcţiune a secţiei noastre, profilul unităţii s-a lărgit spectaculos, ieşind din matca celui tradiţional, de la care i se trage numele. Astăzi mai producem maşini şi utilaje speciale, între care maşini de rectificat interior cu comandă electronică, strunguri automate, maşini de superfinisat, echipamente automate pentru montat rulmenţi ori echipamente complete de alimentare transfer. E de la sine înţeles că această mutaţie a necesitat atingerea unei noi calităţi în pregătirea şi în munca noastră, de fapt în însuşi profilul nostru profesional şi moral". Noua calitate, aşa cum a fost şi este ea statuată de orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, este şi coordonata definitorie a existenţei de astăzi a ţăranilor cooperatori din Girbovi, judeţul Ialomiţa. Marcel Dobra, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele cooperativei agricole de producţie de aici, îşi aminteşte : „Pină în urmă cu vreo 15 ani, producţiile nu ne erau din cale afară de bogate. Ba, chiar, dimpotrivă. Nici cu gradul de valorificare efectiva a pămîntului nu ne puteam lăuda, pe atunci 2 700 de hectare din totalul averii funciare de 8 000 hectare aflîndu-se aproape mereu sub ape. Am înţeles că pentru depăşirea acestei situaţii trebuia să aducem ceva nou în felul nostru de a gîndi. Aşa am iniţiat un proiect de desecări cu caracter local, ajutîndu-ne, de bună seamă, şi faptul că fiul Ialomiţa se află cu 7 metri mai jos faţă de nivelul terenurilor noastre înmlăştinate. Am săpat canale, cu participarea întregii suflări a satului, am nivelat, am terasat şi, in final, am introdus in circuitul agricol aproape 3 000 de hectare. Totodată, au fost amenajate 17 hectare de iazuri pentru piscicultura şi o plantaţie de răchită" destinată secţiei de împletituri a cooperativei". Această pasiune pentru înnoiri de adîncime in viaţă şi în muncă nu s-a oprit aici. Glrbovenii au devenit tot mai ambiţioşi, tot mai exigenţi cu ei înşişi. Altfel nici nu s-ar putea explica distingerea cooperativei de două ori cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Aşa se mai poate explica şi faptul că au devenit mari producători de sâmînţă, la griu, orz, orzoaică, porumb, soia, fasole, năut, in şi mazăre, că li se duce şi faima de constructori de case, prin cei 220 de membri ai unei brigăzi speciale şi că, în acest cincinal, satul Girbovi va deveni un centru urban agroindustrial. „Aşa ne-a îndemnat în 1975 tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cînd ne-a vizitat intîia oară — mai spune Marcel Dobra. Am înţeles atunci că, înainte de toate, conducătorul ţării aşteaptă de la noi îndrăzneală, muncă bine gîndită şi bine făcută, spirit revoluţionar. Ne-am străduit să-i urmăm îndemnul şi, de bună seamă, ne vom strădui în continuare.“ Nicolae Moţea este şeful coordonator al secţiei de turnătorie de la cunoscuta întreprindere de maşini grele din Bucureşti. Aici, acţiunea de promovare a noului se confundă cu întreaga activitate de zi cu zi a colectivului, pentru simplul motiv că la o unitate cu un asemenea profil insăşi munca de la turnătorie presupune în permanenţă ineditul, neobişnuitul, spectaculosul. „Ponderea o deţin produsele unicat — spune interlocutorul nostru. Aşadar, pentru turnarea fiecăruia dintre ele, trebuie să aducem ceva nou în practica meseriei, dar nu numai în tehnologia specifică, ci şi în ansamblul pregătirii noastre profesionale. Cu atit mai mult se impune ridicarea continuă a ştachetei, cu cît, iată, avem de-a face cu piese agabaritice, ieşite din comun. Traversele pentru presa de 12 000 tene/forţă sînt piese de 125 tone greutate brută, încorporînd 220 tone oţel lichid ; pintenul de cîrmă pentru mineralierul de 155 000 t.d.v. cintăreşte brut 150 de tone, încorporînd 230 tone de oţel lichid ; fundurile de fus pentru morile de ciment au la brut 100 tone, inelele de rulare pentru liniile de ciment 120 de tone iar cadrele de cafe pentru laminoare 140 de tone, încorporînd fiecare cantităţi cu mult mai mari de oţel lichid, care nu se toarnă oricum. Şi aşa mai departe, cu piesele pentru turbinele cu aburi, cu butucii rotori şi paletele turbinelor de la Porţile de Fier, cu componentele echipamentului nucelear pentru centrala atomoelectrică de la Cernavodă, ca să nu amintesc decit o mică parte dintre reperele de accentuată valoare economică, cărora le dăm drum liber spre atingerea unei inestimabile valori de întrebuinţare socială". Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşascu, secretarul general al partidului, în numeroasele discuţii de lucru cu muncitorii şi specialiştii de aici, tehnica modernă ii obligă pe cei ce o minuiesc la o cunoaştere aprofundată a cuceririlor ştiinţei, la abordarea curajoasă a noului şi, totodată, la o pătrundere adîncă a sensului tuturor acestor eforturi, sens care, desigur, nu poate fi înţeles decit in lumina înaltelor aspiraţii care ne animă, în urcuşul spre culmile socialismului şi comunismului. Opinii asemănătoare notăm şi in discuţia cu părinţii utilajului petrolier, de la Ploieşti. Inginerul Victor Săvulescu, de la institutul de proiectări şi cercetări in acest domeniu prioritar, precizează că utilajele respective, unanim apreciate în ţară şi peste hotare, sunt integral de concepţie şi execuţie românească, distingîndu-se prin competitivitate, ceea ce spune totul, de la bun început, despre lărgimea frontului oamenilor de aici în lupta pentru promovarea noului. Mai mult decit atît , specialiştii din institut, lucrînd cot la cot cu muncitorii şi cu cadrele tehnice din câteva unităţi redutabile ale industriei construcţiilor de maşini, precum şi cu universitari din institute specializate de invăţămint superior, au pus la punct proiectele instalaţiilor de pe platformele marine de foraj şi extracţie, însoţindu-le, nu numai cu gîndul, ci şi cu fapta, pină la ultimul moment al finalizării lor. Inginerul Aurel Ştefănescu, şef de proiect al unei instalaţii de exploatare a zăcămintelor marine de ţiţei, apreciază : „Această unire a eforturilor cercetării, producţiei şi învăţămintului constituie însăşi chezăşia succeselor, pe care, pornind la lucru, suntem dinainte încredinţaţi că le vom dobindi. Cu atît mai mult se impune această triadă într-un domeniu de pionierat, ca acela a construcţiei platformelor marine, deci al unei noutăţi absolute în peisajul tehnicii româneşti. Am însoţit una dintre platforme, de la hîrtia de cale pină la amplasarea colosului de oţel în largul mării. In acest răstimp am trăit una din marile şi neuitatele revelaţii ale vieţii; am constatat pe viu forţa colectivului, îndrăzneala, eroismul, încrederea nestrămutată nu izbindă a oamenilor de cele mai diverse profesii, de la proiectant sau lăcătuş, la sudor, şofer pe marile autotrailere sau la scafandru." Această încredere în izbindă este calitatea hotărîtoare a omului muncii, pătruns de importanţa promovării noului pentru asigurarea unui urcuş continuu, viguros, propriu construcţiei socialiste. La întreprinderea „Electromotor“ din Timişoara, stăm de vorbă cu inginerul Atanasie Costi, şeful atelierului de roboţi menit lărgirii spectaculoase a profilului unităţii, conform unei însufleţitoare indicaţii a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Sînt de faţă inginerul Viorel Mihoc şi maistrul Aurel Coltaci, care, din cînd in cînd, intervin in discuţie cu elemente concrete din viaţa colectivului. Notăm : „Nu robotul e scopul final, ci, prin el, automatizarea unor secţii, ateliere şi locuri de muncă. Aceasta conduce la uşurarea efortului fizici la mărirea productivităţii muncii, în unele cazuri chiar şi de 10 ori, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi, fireşte, la asigurarea unei discipline tehnologice desăvârşite. De fapt, toate acestea sunt ipostaze ale noului, la care nu poţi ajunge decit promovind ideea nouă, tehnica nouă şi maniera nouă de abordare a marilor şi micilor noastre probleme“. Aceasta mai înseamnă, aşa cum ne învaţă secretarul general al partidului şi preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, renunţarea fermă la tot ce este învechit şi perimat. Cu o nuanţă, însă, la care de atâtea ori ne-a îndemnat secretarul general al partidului să veghem , nu tot ce este vechi este şi învechit. Căci, desigur, pe parcursul anilor se pot impune experienţe valoroase, stiluri şi metode de lucru care nu-şi slăbesc vigoarea, tehnici şi tehnologii la care nu se poate renunţa, constituindu-se, toate, într-un fond de aur, care, oricâtă vreme ar trece peste el, n-are cum se îndepărta de stringentele cerinţe ale zilei. Aceste accente nu neagă nevoia de nou, de pildă prin extinderea robotizării. Dimpotrivă, ele o condiţionează, o potenţează, cum şi notam într-o convorbire cu prof. dr. Ing. Covacs Francisc, de la Institutul politehnic din Timişoara. Referindu-se la tot mai ampla acţiune de robotizare a proceselor industriale, interlocutorul nostru afirma : „Numai ţările care vor reuşi să introducă procesele tehnologice flexibile vor fi cu adevărat competitive in producţia industrială. Noi, iată, le introducem curajos. Avem şi un program la nivel naţional In acest sens, izvorînd din Directivele Congresului al XIII-lea al partidului, care stipulează generalizarea acestor tehnologii pină In anul 2000. Aşadar, concluzia se impune." Aşadar, concluzia s-a impus de mult. Mai precis, din acel an de epocală referinţă — 1965 — cînd, de la tribuna Congresului al IX-lea al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a deschis larg noile orizonturi ale devenirii româneşti. In rîndul acestora, promovarea noului, sub toate aspectele, în toate domeniile, se impune vital, noul fiind, prin însuşi sensul logic al evoluţiei societăţii coloana vertebrală care asigură ascendenţă şi fermitate construcţiei socialiste şi comuniste. Certitudinea că acesta este sensul unic spre viitorul către care năzuim, ne-o dau marile evenimente care ne jalonează cu strălucire calea — Congresele al IX-lea, al X-lea, al XI-lea, al XII-lea, şi al XIII-lea ale partidului — în cuprinsul cărora lupta pentru nou, pentru înnoiri, a marcat o consecventă verticalitate. Acestei stări de veghe în slujba noii calităţi a muncii, a vieţii şi a tot ce ne înconjoară, îi răspundem, neîntrerupt, cu faptele noastre. Verificarea calităţii la „Electromotor" Timişoara La Voivozi, bătălia pentru cărbune începe cu asigurarea calităţii {Urmate din pag. 1) un flux foarte bine modulat şi articulat aici, la Voivozi, ceea ce explică temeritatea obiectivului asumat în întrecere, adică de a obţine, faţă de 1985, o producţie fizică mai mare cu 23 de tone de fiecare miner. Obiectiv spre care se îndreaptă sigur. Ceea ce nu e uşor, dar — spun oamenii de aici — nici impasibil. Pentru că, iată, productivitatea, în unele luni din anul curent, a crescut şi cu 24 la sută faţă de prevederile de plan, ca urmare a suitei de factori optimizaţi continuu. Dintre ei am reţinut cu deosebire unul, despre care ne-a povestit inginerul-şef Emil Pătruică, aplicarea unei metode folosită doar in puţine ţări din lume şi care, iată are şi aici, la Voivozi, un cîmp de aplicare eficient. Este vorba despre exploatarea panourilor de abataj prin rabatarea liniei de front, metodă cu ajutorul căreia se poate face o valorificare integrală a rezervelor. între noutăţi mai adăugăm apoi montarea în subteran a pieselor pentru recondiţionarea armăturilor metalice, fapt de mare importanţă pentru factorul „timp“ ; s-a trecut la instalarea de relee pe benzile transportoare, iar pentru ridicarea calităţii s-au montat staţii de sortare a cărbunelui. De reamintit în această ordine de idei că minerii din Voivozi livrează de regulă beneficiarilor cărbune cu o putere calorică mai mare decât cea programată iniţial, ceea ce se răsfrînge pozitiv atît asupra randamentelor in termocentrale, cit și asupra beneficiului. Se cuvine să mai spunem și că Întreaga conducere a acestui harnic și priceput colectiv, con- siliul oamenilor muncii, comitetul de partid, au în viziunea strategică obiective precise care determină pregătirea din timp a noilor abataje, astfel incit trecerea la exploatarea lor să se poată face din mers, fără goluri de producţie. Este un gen de translaţie continuă, de mare eficienţă, care a dus şi anul acesta : deschiderea şi trecerea în exploatare a altor patru abataje —la Voivozi, Cuzap II, Budoi şi Suplac, alte două fiind intr-o fază finală de pregătire. Minuţios, temeinic, ele fiind înzestrate cu complexe de susţinere, tăiere şi transport complexe mecanizate care au transformat profesia clasică de miner (cu perforatorul) în cea ele mecanici de Înaltă clasă care străbat adîncurile cu combinele lor puternice. In acest context al strategiei minereşti de la Voivozi, ne spune directorul întreprinderii respective, ing. Mihai Iosub, şi activitatea de investiţii are aici rolul de avanpost acordindu-i-se cea mai mare atenţie. Aşa se explică faptul că De aceste „şantiere“ întîlneşti numai oameni de înaltă calificare profesională şi cu o bogată experienţă. Aşa se explică apoi, depăşirile considerabile ale sarcinilor de plan la investiţii şi la lucrările de pregătire. La Cuzap ÎI, bunăoară, la lucrările de pregătire minieră s-au înregistrat ■— în primele patru luni — depăşiri de 540 metri, iar la Jurteana II de 280 metri, indici înalţi care spun multe despre hărnicia şi măiestria ortacilor de la poalele Plopişuluî. Realizarea în avans a abatajelor de rezervă este o tactică de mare preţ pentru că ea creează condiţii pentru o mai bună organizare a activităţii de extracţie şi asigurarea ritmicităţii producţiei. oferă posibilitatea desfăşurării unor grafice de întreţinere a utilajelor, deci efectuarea unor lucrări temeinice, de calitate. Intr-un cuvint, ele elimină pripa, improvizaţia. Nu pot încheia aceste rinduri dedicate noului bilanţ atit de rodnic în realizări înscrise la Voivozi fără să spun doar câ toate înmănunchează faptele de muncă şi iniţiativele destoinicilor mineri de aici, ale brigăzilor conduse de Gavrilă Pascu, Gh. I. Roman si Miron Juca de la Cuzap II. Nicuşor Mandea, de la Budoi, brigăzile lui loan Zelina si I. Dragan, de la Jurteanu II. ale celorlalţi care fac ca prin strădaniile lor, să plece în tară, de la Voivozi, zi de zi, peste 80 de vagoane de cărbune. Este mesajul lor, contribuţia lor la înfăptuirea programului energetic al patriei.