România Liberă, iulie 1986 (Anul 44, nr. 12955-12981)
1986-07-01 / nr. 12955
Pagina a 2-a — 7 iulie 1986 Cu toate că statutul de oraş 11 are de mai multă vreme, pină nu demult Adjudul nu se deosebea prea mult de oricare aşezare rurală mai răsărită din judeţul Vrancea. De abia în ultimile două decenii oraşul ceferiştilor de la confluenţa Trotuşului cu, Siretul a cunoscut o puternică dezvoltare economico-socială. Intrarea în funcţiune, rind pe rînd, a unor moderne unităţi industriale: secţia de blocuri din ciment autoclavizat, întreprinderea integrată de ţesături groase, iar mai recent. Combinatul de celuloză şi hîrtie „Vrancea“ au contribuit la transformarea vechiului nod de cale ferată intr-un centru industrial, în cele peste 3 200 de apartamente construite în această perioadă locuieşte în prezent aproape 80 la sută din populaţia Adjudului. Ne referim la oraşul propriu-zis, deoarece ca unitate teritorială administrativă el mai cuprinde şi citeva comune : Adjudul Vechi, Şişcani, Burceoaia. Cum era şi firesc, acest salt spectaculos a fost Însoţit de modificări profunde in modul de a gindi şi acţiona al oamenilor, in volumul şi calitateatrebuinţelor materiale, In nivelul cerinţelor de ordin spiritual. De aici, o multitudine de probleme pentru a căror rezolvare sunt necesare nu numai decizii operative, adoptate pe baza unei temeinice cunoaşteri a situaţiei de pe teren, dar şi implicarea largă, participarea efectivă a locuitorilor oraşului la toate acţiunile gospodăreşti. — Din acest punct de vedere, ne spune tovarăşul Nicolae Lepădatu, primarul oraşului. Tribuna democraţiei reprezintă un instrument deosebit de eficace la îndemîna atit a biroului executiv al Consiliului popular orăşenesc, cit şi a locuitorilor Adjudului. Prin ideile şi propunerile valoroase formulate de cetăţeni, prin spiritul angajant in care se desfăşoară dezbaterile. Tribuna democraţiei s-a dovedit nu numai o şcoală de educaţie civică,, dar şi un mijloc eficientde cunoaştere a nevoilor locale, a problemelor care ii preocupă intr-un moment sau altul la locuitorii oraşului. Extinderea termoficării, îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, diversificarea şi repartizarea judicioasă in teritoriu a reţelei comerciale şi a unităţilor prestatoare de servicii, îmbunătăţirea nivelului de salubrizare a oraşului, creşterea contribuţiei populaţiei la înfăptuireaprogramului de autoaprovizionare in profil teritorial, iată doar citeva din problemele larg discutate in cadrul Tribunei democraţiei. Aşa cum m-am convins, multa ■ dintre ele au fost reluate şi la dialogul cetăţenesc din mai, care a avut loc, conform obiceiului, în ultima zi de vineri a lunii. Mai întîi însă se cuvine să facem o remarcă : cea mai mare parte dir propunerile făcute, din ideile şi opiniile exprimate de participanţi a vizat probleme majore, de larg interes cetăţenesc. O dovadă că şi in ceea ce priveşte conştiinţa cetăţenească a locuitorilor urbei a avut loc un evident salt calitativ. Este concluzia la care au ajuns toţi aceia care au ascultat cuvintele rostite in adunare de Maria Turculeţ, preşedinta comitetului orăşenesc al femeilor. — Cind ne privim oraşul in care trăim şi muncim, spunea vorbitoarea pe fiecare dintre noi ne încearcă un , îndreptăţit sentiment de bucurie şi mândrie. Şi aceasta pentru că noi, adju-denii, ne considerăm nu numai martori, dar şi părtaşi la toate cele înfăptuite de-a lungul ultimilor ani. Socot căinstituirea, in fiecare simbătă, a „Zilei curăţeniei“ este o treabă bună, care contribuie la înfrumuseţarea oraşului. In acelaşi timp insă ne doare sufletul cind vedem că mai sunt şi dintre aceia care nu ne respectă munca, distrug ceea ce am realizat cu atita trudă. Mă refer la cei care , rup florile, degradează spaţiile verzi. Ciuntesc arborii şi arbuştii ornamentali. Ştim că mulţi dintre ei sunt tineri, elevi deşcoală. Este un motiv in plus să nu fim indiferenţi, să intervenim pentru educarea lor. Cred că generalizarea în toate şcolile din oraş a „careului“, în faţa căruia să fie puşi in discuţie toţi aceia care sâvirşesc asemenea fapte, va contribui la înlăturarea acestui fenomen care nu ne face cinste, în spiritul aceleiaşi răspunderi civice, a grijii pentru starea de curăţenie a localităţii, a vorbit şi tehnicianul Mihai Humă, preşedintele unei asociaţii de locatari. „ Am urmărit cu deosebit interes iniţiativa cetăţenilor care locuiesc în zona casei de cultură. Au făcut o treabă bună, gospodărească pentru care ii felicităm. Vrem să le urmăm şi noi exemplul. Pentru că în zona asociaţiei locatarilor nr. 5, unde locuiesc, terenul din jurul blocurilor ce poartă numerele 7, 8 şi 9 este denivelat, plin de grămezi de moloz, aşa cum le-a lăsat constructorul, ne-am hotărit să-l amenajăm cu forţe proprii şi sâ-l transformăm in spaţiu verde. Avem nevoie doar de citeva autobasculante cu care să aducem pămint vegetal. Ulterior, am aflat că la una din „tribunele democraţiei“, profesorul N. Ţuţuianu a propus amenajarea in jurul clădirii Casei de cultură a unui spaţiu verde. Iniţiativa s-a bucurat atit de sprijinul primăriei, cit şi de participarea tuturor cetăţenilor care locuiesc în zona respectivă, rodul acestei conlucrări constituindu-l noul şi cochetul părculeţ apărut recent în peisajul urbanistic al Adjudului. Acelaşi interes l-a stirnit şi intervenţia pensionarului Gh. Radu. El a propus organelor, locale să ia măsuri pentru urgentarea construcţiei spitalului orăşenesc, cu o capacitate de 250 de paturi, precum şi pentru amenajarea in ansamblurile de locuinţe construite recent a noi spaţii de joacă pentru copii. Aceste lucrări, la executarea cărora ne angajăm să participăm şi noi, cetăţenii oraşului, sunt menite să contribuie nu numai la menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi prin aceasta la îmbunătăţirea indicilor demografici, dar şi la înfrumuseţarea localităţii. Mi-am notat şi alte propuneri făcute de participanţii la „Tribuna democraţiei“. Vasile Secară: Primăria să ne ajute la transportarea a 50—60 mil. de balast necesar pentru întreţinerea drumurilor din Adjudul Vechi. Ion Irimia: Să se găsească o soluţia pentru ca apa potabilă să ajungă şi in apartamentele de la nivelele superioare ale noilor blocuri. Maria Turculeţ: Pentru ca autoturismele proprietate personală care staţionează in faţa blocului nr. 8 să nu stînjenească aprovizionarea magazinelor de la parter, săfie amenajat un loc de parcare pe terenul din spatele blocului respectiv. Gh. Radu: Să se asigure aprovizionarea magazinelor de piine in primele ore ale dimineţii, astfel ca cetăţenii să-şi poată face cumpărăturile înainte de a pleca la lucru. ★ La citeva zile după adunare, cu prilejul unei discuţii purtate la primăria oraşului, am rugat-o pe tovarăşa Elena Airinei, vicepreşedinte al comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, să ne vorbească despre modul cum se acţionează pentru înfăptuirea propunerilor făcute de cetăţeni la Tribuna democraţiei. Cele mai multe dintre propuneri, ne-a asigurat interlocutoarea, au început să prindă viaţă. Numeroşi cetăţeni din cadrul asociaţiei locatarilor nr. 5 au şi ieşit la nivelarea şi amenajarea terenului din jurulblocurilor nr. 7, 8 şi 9. Pămîntul vegetal este adus cu mijloace de transport puse la dispoziţie de diferite unităţi economice din oraş. Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă la ora actuală se lucrează deja la săparea unui puţ de’ măre adincime, de unde apa va fi pompată intr-un rezervor cu o capacitate de 500 m.c., asigurîndu-se astfel şi nevoile de consum ale locatarilor de la nivelele superioare din zona dispensarului policlinic. Pe baza propunerilor făcute de Triburta democraţiei, biroul executiv şi-a inclus in programul de lucru amenajarea,, cu ... sprijinul cetăţenilor, a unui număr din şase terenuri de joacă pentru copii şi şapte platforme gospodăreşti betonate. Au fost luate măsuri ca lucrările de construcţie la spitalul orăşenesc să se încadreze in grafic. Am considerat această succintă trecere in revistă aacţiunilor iniţiate pe baza propunerilor făcute de cetăţeni o mărturie in plus a rolului important pe care îl joacă Tribuna democraţiei in viaţa acestei aşezări racordate puternic la pulsul înnoitor al vieţii noastre socialiste. Const. Azoiţii Imagine a Combinatului de celuloză şi hirtie „Vrancea“ din Adjud Mijloc eficient de participare a cetăţenilor la dezvoltarea localităţilor Tribuna democraţiei în acţiune r .* Implicarea plenară a teatrului în activitatea cultural-educativă de masă Pentru a folosi pe deplin capacitatea educativă şi formativă a artei şi culturii, instituţiile de profil din orice localitate a ţării trebuie să se afle intr-o permanentă stare de creativitate, in contact plurivalent şi constant cu publicul căruia se adresează. In spaţiile de vechi tradiţii, noul ambient cultural este înlesnit de structurile deja formate şi, fără a le fi tributare îşi poate configura etapele dezvoltării in strînsă conexiune cu aceste valori perene. Intr-un judeţ, cum este Sibiul, larga audienţă de care se bucură instituţiile de artă alături de existenţa unui tezaur de valori, impun de la sine adincirea şi consolidarea climatului cultural. Urmărind ceea ce şi-au propus forurile culturale şi instituţiile de profil din judeţul Sibiu, remarcăm, in primul rind, rigoarea unui program ale cărui principale manifestări urmăresc obiective educative. „Se preconizează, după cum ne-a relatat preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului, Vasile Crişan, organizarea de manifestări culturaleducative şi artistice pentru cunoaşterea sarcinilor ce revin oamenilor muncii in domeniul economic, apoi intensificarea activităţii de educaţie patriotică-revoluţionară a tuturor oamenilor muncii, in special a tineretului, stimularea creativităţii tehnico-ştiinţifice şi cultural artistice - odată cu păstrarea, perpetuarea şi valorificarea potenţialului creator şi a tradiţiilor etnografice ale judeţului. Un element însemnat al programului general este promovarea valorilor patrimoniului cultural-naţional, a creaţiei artistice atit in munca educativă, propriu-zisă, cit şi in circuitul naţional de valori- Bineînţeles, se urmăreşte adecvarea programelor de activitate 1si necesităţile concrete şi preocupările colectivelor de oameni ai muncii in mijlocul cărora şi pentru care acţionează instituţiile şi aşezămintele de cultură pe baza cercetării şi cunoaşterii ştiinţifice a mediului socio-cultural, a trebuinţelor culturale in prezent şi in perspectivă“. Toate aceste deziderate se materializează In • manifestări cuprinzind întregul timp al artelor, de mare varietate şi, totodată, acoperind Întregul, an, ■ fără perioade de gol. Astfel, „Luna cărţii, la sate“ a fost urmată de „Decada cărţii socialpolitice pentru tineret“, apoi de „Luna cărţii în Întreprinderi şi instituţii“, de „Salonul judeţean al cărţii ştiinţifice şi tehnice“ de „Zilele cărţii pentru copii“ sau suita manifestărilor folclorice, în afara celor de cuprindere republicană (cum este „Tirgul creatorilor populari“) urmăresc elemente specifice, zonei, de la „Sărbătoarea junilor din Mărginimea Sibiului“ sau „balul portului“ — obicei folcloric, săsesc, la concursuri folclorice ca „Florile Oltului“, „Cint şi joc pe Hirtibaciu“, „Hora de la Rusca“ ori „Sus pe muntele din Jina“. Filmul, opera, muzica de jazz, muzeele, arta plastică, universităţile cultural-ştiinţifice îşi au, la rindui-le, serii de manifestări specifice. Săptămîna cultural-artistică „Cibinium“, care in septembrie va ajunge la a XXX-a ediţie, însumează acţiuni variate, de la Tirgul Olarilor sau Colocviile de critică ale revistei „Transilvania“ la simpozionul naţional „Aplicaţii ale informaticii în proiectarea şi cercetarea de construcţii“. Un adevărat eveniment cultural se anunţă aniversarea a 125 de ani de la crearea Asociaţiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român „Astra“, care va marca, prin expoziţii, simpozioane, sesiuni de comunicări, lansări de cărţi, concursuri, rolul acestei asociaţii în istoria poporului român, de peste veac pină in zilele noastre. Dar, in pofida faptului că în Sibiu funcţionează un, teatru dramatic cu două secţii (română şi germană) şi că in oraş există un teatru de păpuşi de remarcabilă ţinută artistică, între numărul mare de manifestări cultural-artistice, aflate in programul judeţean, preocuparea pentru teatru nu-şi găseşte întotdeauna locul cuvenit. Repertoriul teatrului dramatic, care cuprinde Caragiale („D-ale carnavalului“), Rebreanu („Cadrilul“), Naghiu („Nisipuri ’mişcătoare“), alături de un spectacol de poezie de dragoste („Ce bine că eşti...“) ş.a. la secţia română şi Gabriela Zapolska („Moralitatea doamnei Dulska"), Wolfgang Kohlhaase şi Rita Zimmer („Prinz in patru“), Ion Băieşu („Dresoare de fantome“) la secţia germană, înlesnea implicarea colectivului artistic in programele majore ale vieţii cultural-educative. Urmărind cinci dintre premierele teatrului dramatic in actuala stagiune, am putut remarca valoarea trupei cu interpreţi ajunşi, la maturitate artistică, dar care, din păcate nu sunt secondaţi de atitea elemente tinere de cine are nevoie teatrul pentru abordarea unui repertoriu variat. Absenţa unui regizor-animator se face, de asemenea simţită, teatrul acceptind propuneri regizorale mai mult sau mai puţin validabile. Proaspăt absolvent, tinărul Mihai Constantin Banin a montat, de pildă, textul lui Iosif Naghiu „Valiza cu fluturi“ sub titlul „Nisipuri mişcătoare“ în intenţia de a sugera astfel „o răscolire cu efecte insolite a societăţii in timpul Revoluţiei“, pentru a dă dramei „o rezonanţă umană şi politică mult mai puternică“.. încercarea sa valabilă de ritualizare a , aefestei drame de antagonisme morale ar fi avut de ciştigat dacă, mai riguros, regizorul n-ar fi apelat la un plus de notaţii şi semne nu totdeauna descifrabile. în schimb, lucrul cu interpreţii a dus la descoperirea de noi valenţe in mijloacele acestora de exprimare scenică, in special, în ceea ce-l priveşte pe Ben Dumitrescu, care împreună cu Geraldina Basarab şi Wolfgang Ernst ating ales un prag sugestiv de tensiune dramatică. Cu o mai amplă desfăşurare de forţe s-a pornit la montarea piesei lui Peter Turnini „Ziua cea mai nebună“ o parafrază la Beaumarchais şi a sa „Nunta lui Figaro“, pusă in scenă de actorul Radu Basarab. Cu un elan de neînţeles, autorul spectacolului a adunat, fără discernămint, imagini reţinute din varii spectacole, obţinînd o sarabandă eteroclită, în care trupa l-a urmat cu prea multă încredere. Se pierde, astfel, drama şi nuanţa din această prelucrare care aspira să răstoarne raportul de forţe şi să încline altfel balanţa victoriei decit in piesa inspiratoare. Cinci interpreţii , rezistă dezlănţuirii generale, ca Virgil Flonda, Dana Taloş şi Nae Floca . Adleni, putem urmări şi comunicarea esenţială a textului. Cu „Cadrilul“ lui Rebreanu trupa sibiană a dorit să se înscrie in sărbătorirea centenarului marelui scriitor. Montat la nivelul farsei, cu interes pentru situaţie, caricatură şi replică de duh, spectacolul, semnat de Matei Varodi, pierde din vedere tenta de ironie (păstrată doar in interpretarea lui Ion Bulandră), care ridică textul la satira, socială. In „Dresoarea de fantome“de Băieşu cit şi în „Prinz in patru“, piesa dramaturgilor contemporani din R.D. Germană Kohlhaas şi Zimmer, întâlnim precisa conducere regizorală a lui Christian Maurer, care, îndeosebi in parabola dramatică defactură filozofică, impune un crescendo de fior tragic din dimensiune apelului lansat împotriva agresivităţii şi violenţei in lume. „Prinz in patru" comedie poliţistă, fixată la început de veac trecut, capătă vigoare de pictură de moravuri, datorită ,şi interpreţilor Rosemarie Müller, Monika Barabas, Ritta Apfollbach şi Kurt Conradt. In rolul dresoarei din textul lui Ion Băieşu,Rosemarie Müller împlineşte cu virtuozitate întreaga traiectorie a insinuării violenţei in existenţa umană, secondată de Christian Maurer (paznicul) cu accente de grotesc tragic. Aproape toate spectacolele teatrului sibian au beneficiat de scenografii remarcabile, aici existind, indiscutabil, un grup de creatori cu simţ al dimensiunii teatrale, cu fantezie, construind decoruri funcţionale şi discrete, totodată: Maria Bodor, Mugur, Pascu la Teatrul de Stat, Dan Frăticiu la Teatrul de păpuşi (teatru de care ne vom ocupa intr-un material aparte) sunt semnături confirmate în arta scenografică. Florica Iehim „Románia libera" Vibrantă chemare adresată tinerei generaţii (Urmare din pag. ), cuprinse in fiecare act de construcţie socialistă să fie receptată de noua generaţie şiransmisă apoi mai departe, cu rezultate superioare. Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei, devine astfel nu numai cea mai nouă ctitorie a epocii denumite cu dragoste şi recunoştinţă de întregul nostru popor „Epoca Nicolae Ceauşescu“ ci şi un simbol al permanentei şi trainicei atenţii a partidului nostru, a întregii noastre ţări pentru copiii patriei. Şi aşa cum fiecare părinte, fiecare familie clădeşte pentru copiii săi un cămin cit mai trainic, cit mai curat -,putem considera noul Palat ca o amplă reluare la scară naţională a acestei griji părinteşti pe care partidul, Întregul popor o nutresc pentru copiii săi şi prin ei pentru viitorul patriei." Simbătă, 29 iunie 1986, în ajunul Zilei Pionierilor şi odată cu vacanţa binemeritată, după un an de studiu încheiat cu rodnice rezultate, puternica noastră organizaţie de pionieri, ce numără în prezent peste 2,8 miilioane de membri, şi organizaţia Şoimii Patriei au primit în dar un minunat palat, o vastă şi impunătoare construcţie socialistă, edificiu cu o suprafaţă de circa 20 000 mp dispunind de două săli de spectacole, de un amfiteatru in aer liber, săli de expoziţie precum şi nenumărate săli, cabinete şi laboratoare unde se pot desfăşura cele mai diferite activităţi din cele mai diverse domenii, simpla lor enumerare fiind prin ea însăşi ilustrativă, pentru gradul de pregătire, pentru preocupările de azi ale tinerei generaţii : automatizare, electronică, informatică, mecanică fină, radioteleviziune, chimie, biochimie, matematică aplicată, astronomie, pictură, sculptură, artă decorativă, tapiserie, literatură, istorie. Domenii, trebuie să recunoaştem, de nevisat chiar şi pentru generaţiile de pionieri de acum 20 de ani, gama lor de activităţi limitindu-se atunci la cercurile de miini îndeminatice, desen, recitări şi alte citeva. Expoziţia deschisă laPalatul Pionierilor, vizitată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi intitulată sugestiv „Pionierii României în anii de glorie şi lumină ai „Epocii Nicolae Ceauşescu“, exprimă un extraordinar nivel de pregătire al pionierilor ţării, rod al condiţiilor exemplare ce li s-au creat pentru a-şi îndeplini plenar aptitudinile şi talentul, rezultat al concepţiei ştiinţifice a secretarului general al partidului nostru asupra invăţămintului, înţeles ca un proces de pregătire multilaterală, complexă, strîns legată de practică, de necesităţile producţiei, ale societăţii noastre. Un rol determinant în această orientare modernă a invăţămintului românesc il are tovarăşa Elena Ceauşescu, căreia şi cu această ocazie copiii prezenţi la festivitate, copiii întregii ţări i-au exprimat sentimentele lor de profundă recunoştinţă şi dragoste. Această impresionantă mutaţie petrecută in ultimii ani in invăţămintul nostru a făcut posibilă realizarea unorperformanţe cu totul remarcabile ale , pionierilor şi elevilor ţării in domeniide mare competitivitate, aşa cum o dovedesc exponatele cuprinse in expoziţie : roboţi, minicalculatoare, aparateelectronice. Integraţi in toate acţiunile de masă, de amploare naţională ca parte acti- vă egală şi deplin competitivă, pionierii noştri au dovedit de nenumărate ori, in Festivalul naţional „Cintarea României“, in competiţia sportivă naţională „Daciada“, în concursuri şi festivaluri internaţionale, la olimpiade, că astăzi,, mai mult ca dricind, „valoarea nu aşteaptă ca virsta s-o măsoare“. Ei au răspuns astfel chemării inflacărate pe care secretarul general al partidului, marele prieten al tinerilor ţării, a cărui biografie de luptă revoluţionară a constituit şi constituie pentru toţi un permanent exemplu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adresat-o neîncetat. In decursul anilor şi pe care o formula astfel, cu ocazia aniversării a 65 de ani de la făurirea P.C.R. : „Nu trebuie să uităm nici un moment că pentru a asigura realizarea programului partidului trebuie să organizăm întreaga viaţă economico-socială pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general. Iată de ce, in noua etapă de dezvoltare a ţării este şi mai puternic rolul ştiinţei, invăţămintului, culturii, al întregii activităţi politicoeducative de formare a omului nou, constructor conştient al viitorului său liber, al comunismului". Noul Palat al Pionierilor şi Şoimilor Patriei inaugurat in Capitală constituie nu numai un măreţ dar adresat copiilor ţării, ci şi un moment istoric plin de semnificaţii al dialogului pe care ţara şi preşedintele ei il poartă neîncetat cu tînăra generaţie, în vederea împlinirii sale depline, in pace şi in fericire, pionierii de astăzi fiind cei ce vor deveni mii de cetăţeni ai noii orinduiri comuniste. Puternic stimulent pentru promovarea noului (Urmare din pag. 1) costurilor aferente cercetărilor şi a preţurilor la produsele proiectate şi executate de noi. Rezultatele obţinute, indicatorii specifici realizaţi lună de lună, an de an, atestă acest lucru. Cercetarea in sine, fără consecinţe directe, palpabile in producţia de valori materiale nu este nimănui profitabilă. Beneficiarii noştri sunt unităţi de producţie din Întreaga ţară : „Electroargeş, „Electrotimiş“, ,,Relee“-Media“, „Electromagnetica“, I.E.P.A.M.-Birlad, I.E.I.R., „Aerofina“, Combinatul metalurgic Câmpia Turzii, „Rom- Control-Data“, „Electropreci-. zia“-Săcele, întreprinderile „Metalurgica“ şi „Tehnoton“ din Iaşi, I.T.R.D.-Paşcani etc. Intre realizările deosebite ale colectivului enumerăm : o gamă largă de materiale magnetice şi speciale pentru aplicaţii in electronică şi electrotehnică, dispozitive pe bază de concepţie proprie, aparate şi instalaţii aplicate direct,in producţie. Materializind o indicaţie a secretarului general al partidului, am realizat şi produse al căror nivel tehnic şi calitativ este superior celui mondial. In scopul intensivizării activităţii, colaborăm fructuos, şi cu o serie de catedre din învăţâmântul superior1, ieşean (universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic „Gh. Asachi“), constituindu-se colective mixte de specialişti care efectuează studii vizind caracteristicile electrice şi magnetice ale materialelor produse in centru, proiectează şi execută instalaţii şi aparatură pentru determinarea performanţelor tehnico-funcţionale ale produselor noastre şi la beneficiari. Se înţelege că rezolvarea sarcinilor la înalt nivel calitativ presupune şi o permanentă pregătire profesională, o continuă autoperfecţionare. Implicaţi în cercetarea de virf sintern ,conştienţi că — aşa cum releva cu claritate tovarăşul Nicolae Ceauşescu — perfecţionarea omului din cercetare se impune cu stringență. Un vast program de acţiune (Urmare din pap. 1) dicaţiile şi îndemnurile primite cu ocazia recentei vizite pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o in unitatea noastră, noi muncitorii şi specialiştii, întregul colectiv de la întreprinderea mecanică, de utilaje, accesorii şi scule din Baia Mare — modernă şi reprezentativă ctitorie a construcţiei de maşini edificată in Epoca Ceauşescu — suntem hotăriţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne perfecţiona activitatea, aplicînd cu consecvenţă principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, punînd in practică noul mecanism economico-financiar. Pe scurt, să valorificăm superior întregul potenţial material şi tehnic de care dispunem. In vederea creşterii productivităţii muncii, a calităţii produselor, am demarat cu toată energia programul de modernizare şi organizare superioară a producţiei prin care ne propunem sa utilizăm mai bine spaţiile şi capacităţile de producţie, am început acţiunea de organizare a unor fluxuri tehnologice şi a unor atelieresecţii integrate în care să se execute subansamble complete. Valorificind cele mai noi cercetări din domeniu, prin aplicarea în producţie a rezultatelor ştiinţei din ţara noastră, încă din acest an vom trece la executarea unor maşini-unelte înzestrate cu automate programabile a căror productivitate, precizie şi fiabilitate mult sporite le fac competitive cu cele existente pe plan mondial. Congresul al XlII-lea, noi, înşine ne-am stabilit obiective şi sarcini măreţe. Suntem proprietari, producători şi beneficiari. Partidul, poporul, ne-a încredinţat o importantă zestre materială şi tehnică. Iată de ce suntem datori, aşa cum ne-o cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să o gospodărim cit mai bine, să producem mai mult la un nivel calitativ superior, să cheltuim rmai puţin şi să facem tot ce depinde de noi pentru ca şi contribuţia pe care o aducem la averea ţării, la averea noastră comună, să fie tot mai substanţială. Numai gindind şi acţionind in acest mod vom răspunde cu adevărat încrederii acordată nouă de partid, numai aşa ne vom putea îndeplini marea datorie revoluţionară pe care generaţia noastră o are faţă de patrie şi viitorul ei. mmwMWMmmm Operaţiuni subacvatice „Coral I“, „Coral 2“ şi „Argeşul“ situ numele unor nave care nu au ieşit niciodată din rada portului, nu au avut de înfruntat furtuni. In portul Constanta aproape că dici nu le distingi pe lingă adevăraţii coloşi ai mărilor şi oceanelor. Şi, totuşi, aceste nave de mic tonaj sunt bine cunoscute in flota noastră maritimă comercială.Mai bine zis, sunt cunoscuţi şi apreciaţi cei care lucrează pe ele, marinari şi scafandri, pentru intervenţiile lor, subacvatice, executate la navele destinate transporturilor. Nu de puţine ori el şi-au dovedit, in situaţii dificile, înaltul lor profesionalism şi curajul ce-i caracterizează. Nu mai departe, in primăvara , aceasta, pe o vreme cu totul nefavorabilă, lucrătorii grupului de curăţire subacvatică şi intervenţii al portului Constanţa, — căci despre el este vorba — au lucrat, timp de 4 zile pentru remedierea unei avarii la mineralierul „Dunărea“. Apa era rece, de 3—4 grade Celsius, însă acești oameni nui au încetat munca pină ce nava nu a fost din nou in stare de a putea părăsi portul. Altminteri ea ar fi trebuit să stea mai multe săptămini dintr-un şantier naval. In afara intervenţiilor deosebite, marina■ rii şi scafandrii despre care am vorbit îşi aduc o contribuţie preţioasă la curăţirea navelor, în corpul submers, de alge scoici, fără a mai fi necesari andocarea lor, care ar necesiţa mari cheltuieli. (ION POPOIVICI), întrajutorare Ákos Miklós, din satul Dabacuşeni, judeţul Maramurg muncitor la secţia de preluerate a lemnului, din oraşul Tirgu Lăpuş. Se pregătea să-şi construiască o casă. Şi-a adunat omul toate materialele, a făcut lucrările pregătitoare şi, cind a considerat că poate începe, şi-a anunţat rudele, vecinii, priete- nii — pe care şi el, la rindu-i, îi ajutase in treburi asemănătoare. Astfel, spre mirarea tuturor, casa de la nr. MS — şi nu orice casă, ci una solidă şi încăpătoare, cum se construiesc , astăzi in Dâmăcuşeni — a fost înălţată de la fundaţie pină la acoperiş intr-o singură zi. Am consemnat acest „racord“, care după cum aveam să aflăm nu este singurul, pentru a semnala, de fapt, acest obicei al întrajutorării, din satele lăpuşeni, bine stabilit şi respectat de întreaga obşte. El nu este numai frumos în sine ci, după cum se poate vedea, şi deosebit de util. (RADU PICIU). Janică a fa' din f ţie uni- 900 de lrin alte (timp deuite cu talent ce oculectar şi Elite bo\Lorticoli , seruritară, |toarele Cit şi ale Grăc cu tra în marea pre| Universităţii „ laşi — există cat de trafic, soiuri india 'îă na Confirmarea unei tradiţii La Braşov, ca şi in alte localităţi , ne precizează Rodica Dobrescu, preşedinta cooperativei „Igiena“ s-a încetăţenit, de-a lungul anilor, o frumoasă tradiţie in rindul cosmeticienelor, coafezelor şi frizerilor o lăudabilă ambiţie de a se ■întrece periodic in concursuri ale miinilor dibace, ale ingeniozităţii şi măiestriei profesionale. Intr-adevăr, specialiştii braşoveni in arta cosmeticii susţin o gamă largă de acţiuni, demonstraţii cu public, schimburi de experienţă trimestriale, dezbateri privind moda sezonieră, participări la concursuri pe unităţi locale, pe ţară şi internaţionale iar efortul lor s-a concretizat in numeroase premii şi selecţionări in loturile naţionale. Cosmeticiene ca Iuliana Kecskeméti, care a obţinut la recenta finală pe ţară locul II la proba de machiaj pentru teatru şi menţiunea I la machiaj cu temă spaniolă sau Valentina Mărcuş, situată, de asemenea, pe locuri fruntaşe,coafeze ca Emilia Moczkos, Eva Turoczi şi Viorica Sancu, frizeri ca Ioan Eros, Iosif Konczei şi alţii ridică la cote înalte, cu pasiune, şi talent ştacheta acestei tradiţii, menţinind judeţul Braşov ,în eşalonul fruntaş la profilul respectiv. O tradiţie care se cere a fi continuată. (DUMITRU BUJDOIU). Rubrică realizată de Georgeta Nae Marţi 1 iulie 1986 Soarele răsare la ora 5,39 şi apune la ora 21,04 TEATRE POVESTIRILE LUI HOFFMANN , Opera Română (13 1857), ora 18 ; CONCURS DE ÎMPREJURĂRI Teatrul „CI. Nottara", Sala Studio (59 31 03), ora 19; FANTASIO SERVICE (TEATRUL FANTASIO CONSTANŢA) , Teatrul ,,C. Tănase" la Grădina Boema (15 56 78), ora 19; PE SUB CETINI LA IZVOARE : Ansamblu! „Rapsodia Romana* (13 13 00) ora 18; ATENTIEI ESTRADA IN EMISIE : Estrada Armata! (13 60 64), Grădina de vară a C.C.A., Intr. Brezoianu 14, ora 19 ; CVARTETUL DIMOV DIN R.P. BULGARIA, Radioteleviziunea Româna, Studioul de concerne (14 68 00), ora 19 ; „PANORAMIC XX“. RECITAL DE PIAN ŞERBAN SOREANU : Filarmonica „George Enescu" la Sala Studio’ a Ateneului Român, ora 17,30 SINGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18,30. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea In economiei; 20,30 : Teatru TV (color), „De joi pină duminică", de Rodica Padina. Premieră pe ţară. Cu : Diana Lupescu, Vladimir Caitan, Ileana Predescu, Corado Negreanu, Dorina Done, Angela Ioan, Dan Tufaru, Daniel Tomescu şi copiii Mihai Voicu şi Cătălin Oprişan. Regia artistică Domniţa Munteanu , 21:50 ; Telejurnal. CINEMATOGRAFE AVENTURI IA MAREA NEAGRA Festival (1S6SS4), orele 9 — 12 — 16 - 19 ; AL PATRULEA GARD, UNGĂ DEBARCADER : Doina (16 3S 35), orele 19 ; NOI, CEI DIN LINIA ANTII : Buzeşti (50 43 58), orele 15,30 - 18.30 ; PRUNCUL, PETROLUL Şl ARDELENII ! Ura (317171), orele 15 - 17,13 - 19.30 ; ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGARSTA: Floreasca (33 29 71), ora 9 — 11 ~ 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,13 - 13,30 -13,45 - 18 - 20 : FURTUNA IN PACIFIC : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17,15 — 19,30: COLIERUL DE TURCOAZE : Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17,15 - 19,30: ÎNTUNECARE : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; GARA PENTRU DOI : Studio (59 53 15),orele 10 - 12,45 - 15,30 -19.30 şi la ora 18 — filmul MAGICA LUME A FILMULUI (PRODUCŢIE R.D.G.) şi filmul LUCRARE DE CONTROL (R.S.R.) : TAINA MUNTELUI DE AUR:Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 : SINT TIMID DAR MA TRATEZ ! Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 13 - 20,15 : SAFFI : Doina (16 35 38), orele 9 -11 — 13 — 15 — 17 : MEDALION GENE HACKMAN : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45- 18 - 20,15 : PACEA - VICTORIE A RATIUNII ! Capitol (16 29 17). orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20. ZILELE FILMULUI DE COMEDIE Luceafarul (15 87 67), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15.45 - ÎS - 20,15; IMPERIUL CONTRAATACA : București (15 61 54), orele 9.15 - 12.45 -15.45 - 18,45; Cultural (83 50 13), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; UN COMANDO PENTRU APA GREA: Victoria (16 28 79), orele 9 -12 — 16 — 19 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 12,15 - 16 - 19 ; Flamura (85 77 12), orele 9-12-16-19; AVERTISMENTUL Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-12-16-19; UN CUIB DE NORIU : Cotroceni (49 48 43), orele 15 - 17,15 - 19,30;MISTERUL STATUII DE AUR : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20 ; IUBIRE FARA SOARE : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 13, 20 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,13 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; DU-TE SI VEZI : Pocea (71 30 85), orele 15 - 13,30 ; FIII MARII URSOAICE : Oriviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; DRAGOSTE DE COPIL Popular (35 15 17), orele 14 - 16 ; VRACIUL I Popular, orele 18; RAIDUL VARGAT: Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17.30 - 19,30 ; DESPĂRȚIRE TEMPORARA : Ciulești (17 55 46), orele 9 - 12,15 -15.30 - 19. PREMIERELE CINEMATOGRAFICE ALE SAPTAMINII # Lucrare de control, producţie a Casei de Filme Patru. Scenariul : Ion Bucheru. Regia : Iile Epstein. Imaginea: Igor Arhip. Cu : Marin Tuilea, Magda Catone, Ion Flseuteanu, Elena Bog, Cătălina Birca. -Film artistic de scurt metraj, axat pe o idee de stringentă actualitate, „Lucrare de control“ se constituie intr-o interesantă meditaţie asupra responsabilităţii la cumpăna opţiunii majore in viaţă. • Taina muntelui de aur- Producţie a studiourilor sovietice. Scenariul : Boris Kobkov. Regia : Nikolai Gusarov. Imaginea : Rudolf Meşceriaghin. In rolul principal : Aleksandr Novikov. . Plasindu-şi acţiunea la începutul secolului al XVIII-lea, filmul relatează aventurile unui tinăr ţăran care pleacă în Siberia, unde ia parte la primele prospecţii geologice. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie d î Hidrologie comunica : VREMEA va fi schimbătoare, cu ruj temporar noros. Vor cădea averi de ploaie însoţite de descărcări elatrice şi izolat de grindină în sud-e^ ţării precum şi în zonele delure şi de munte ale ţării. In restul iditoriului aceste fenomene vor fi restrînse. Vintul va sufla slab pînă moderat. TEMPERATURILE : Maximele văr cuprinse între 18 și 28 grade, iar cer minime între 8 ș» 18 grade.’ BUCUREȘTI î , Vremea va fl schirtj^l bătoare. Cerul va fl temporar noros. Va ploua «n aversă, t emperatural maximă va fi cuprinsă între 23 și 251 grade, iar cea minimă între 13 și 10 grade.