România Liberă, iulie 1986 (Anul 44, nr. 12955-12981)

1986-07-01 / nr. 12955

Pagina a 2-a — 7 iulie 1986 Cu toate că statutul de oraş 11 are de mai multă vreme, pină nu demult Adjudul nu se deosebea prea mult de oricare aşezare rurală mai ră­sărită din judeţul Vrancea. De abia în ultimile două decenii oraşul ceferiştilor de la con­fluenţa Trotuşului cu, Siretul a cunoscut o puternică dezvol­tare economico-socială. Intra­rea în funcţiune, rind pe rînd, a unor moderne unităţi in­dustriale: secţia de blocuri din ciment autoclavizat, întreprin­derea integrată de ţesături groase, iar mai recent. Combi­natul d­e celuloză şi hîrtie „Vrancea“ au contribuit la transformarea vechiului nod de cale ferată intr-un centru in­dustrial, în cele peste 3 200 de­­ apartamente construite în această perioadă locuieşte în prezent aproape 80 la sută din populaţia Adjudului. Ne refe­rim la oraşul propriu-zis, deoa­rece ca unitate teritorială ad­ministrativă el mai cuprinde şi citeva comune : Adjudul Vechi, Şişcani, Burceoaia. Cum era şi firesc, acest salt spectaculos a fost Însoţit de modificări profunde in modul de a gindi şi acţiona al oame­nilor, in volumul şi calitatea­­trebuinţelor materiale, In nive­lul cerinţelor de ordin spiritual. De aici, o multitudine de pro­bleme pentru a căror rezolvare sunt necesare nu numai decizii operative, adoptate pe baza unei temeinice cunoaşteri a si­tuaţiei de pe teren, dar şi im­plicarea largă, participarea efec­tivă a locuitorilor oraşului la toate acţiunile gospodăreşti. — Din acest punct de vedere, ne spune tovarăşul Nicolae Le­­pădatu, primarul oraşului. Tribuna democraţiei reprezintă un instrument deosebit de eficace la îndemîna atit a bi­roului executiv al Consiliului popular orăşenesc, cit şi a lo­cuitorilor Adjudului. Prin ideile şi propunerile valoroase formu­late de cetăţeni, prin spiritul angajant in care se desfăşoară dezbaterile. Tribuna democra­ţiei s-a dovedit nu numai o şcoală de educaţie civică,, dar şi un mijloc eficient­­de cunoaşt­­ere a nevoilor locale,­ a pro­blemelor care ii preocupă in­tr-un moment sau altul la lo­cuitorii oraşului. Extinderea termoficării, îmbunătăţirea ali­mentării cu apă potabilă, di­versificarea şi repartizarea ju­dicioasă in teritoriu a reţelei comerciale şi a unităţilor prestatoare de servicii, îmbu­nătăţirea nivelului de salubriza­re a oraşului, creşterea con­tribuţiei populaţiei la înfăptu­irea­­programului de autoapro­­vizionare in profil teritorial, iată doar citeva din probleme­le larg discutate in cadrul Tri­bunei democraţiei. Aşa cum m-am convins, multa ■ dintre ele au fost reluate şi la dialogul cetăţenesc din mai, care a avut loc, conform obi­ceiului, în ultima zi de vineri a lunii. Mai întîi însă se cuvine să facem o remarcă : cea mai mare parte dir­ propunerile fă­cute, din ideile şi opiniile ex­primate de participanţi a vizat probleme majore, de larg inte­res cetăţenesc. O dovadă că şi in ceea ce priveşte conştiinţa cetăţenească a locuitorilor urbei a avut loc un evident salt cali­tativ. Este concluzia la care au ajuns toţi aceia care au ascul­tat cuvintele rostite in aduna­re de Maria Turculeţ, preşedin­ta comitetului orăşenesc al fe­meilor. — Cind ne privim oraşul in care trăim şi muncim, spunea vorbitoarea pe fiecare dintre noi ne încearcă un , îndreptăţit sen­timent de bucurie şi mândrie. Şi aceasta pentru că noi, adju-­­denii, ne considerăm nu numai martori, dar şi părtaşi la toate cele înfăptuite de-a lungul ul­timilor ani. Socot că­­instituirea, in fiecare simbătă, a „Zilei cu­răţeniei“ este o treabă bună, care contribuie la înfrumuseţa­rea oraşului. In acelaşi timp insă ne doare sufletul cind ve­dem că mai sunt şi dintre aceia care nu ne respectă munca, distrug ceea ce am realizat cu atita trudă. Mă refer la cei care , rup florile, degradează spaţiile verzi. Ciuntesc arborii şi arbuş­tii ornamentali. Ştim că mulţi dintre ei sunt tineri, elevi de­­şcoală. Este un motiv in plus să­ nu fim indiferenţi, să inter­venim pentru educarea lor. Cred că generalizarea în toate şcolile din oraş a „careului“, în faţa­ căruia să fie puşi in discuţie toţi aceia care sâvirşesc­ ase­menea fapte, va contribui la înlăturarea acestui fe­nomen care nu ne­ face cinste, în spiritul aceleiaşi răspun­deri civice, a grijii pentru sta­rea de curăţenie a localităţii, a vorbit şi tehnicianul Mihai Humă, preşedintele unei aso­ciaţii de locatari. „ Am urmărit cu deosebit in­teres iniţiativa cetăţenilor care locuiesc în­ zona casei de cul­tură. Au făcut o treabă bună, gospodărească pentru care ii felicităm. Vrem să le urmăm şi noi exemplul. Pentru că în zona asociaţiei locatarilor nr. 5, unde locuiesc, terenul din ju­rul blocurilor ce poartă nume­rele 7, 8 şi 9 este denivelat, plin de grămezi de moloz, aşa cum le-a lăsat constructorul, ne-am hotărit să-l amenajăm cu forţe proprii şi sâ-l trans­formăm in spaţiu verde. Avem nevoie doar de citeva autobas­culante cu care să aducem pă­­mint vegetal. Ulterior, am aflat că la una din „tribunele democraţiei“, profesorul N. Ţuţuianu a pro­pus amenajarea in jurul clădi­rii Casei de cultură a unui spa­ţiu verde. Iniţiativa s-a bucu­rat atit de sprijinul primăriei, cit şi de participarea tuturor cetăţenilor care locuiesc în­­ zona respectivă, rodul acestei con­lucrări constituindu-l noul şi cochetul părculeţ apărut recent în peisajul urbanistic al Adju­­dului. Acelaşi interes l-a stirnit şi intervenţia pensionarului Gh. Radu. El a propus organelor, lo­cale să ia măsuri pentru urgen­tarea construcţiei spitalului orăşenesc,­­ cu o­­ capacitate de 250 de paturi, precum şi pentru amenajarea in ansamblurile de locuinţe construite recent a noi spaţii de joacă pentru copii.­­ Aceste lucrări, la execu­tarea cărora ne angajăm să participăm şi noi, cetăţenii oraşului, sunt menite să contri­buie nu numai la menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi prin aceasta la îmbunătăţirea indicilor demografici, dar şi la înfrumuseţarea localităţii. Mi-am notat şi alte propuneri făcute de participanţii la „Tri­buna democraţiei“. Vasile Secară: Primăria să ne ajute la transportarea a 50—60 mil. de­ balast necesar pentru întreţinerea drumurilor din Adjudul Vechi. Ion Iri­­mia: Să se găsească o soluţia pentru ca apa potabilă să ajun­gă şi in apartamentele de la ni­velele superioare ale noilor blocuri. Maria Turcu­leţ: Pen­tru ca autoturismele propri­etate personală care staţionează in faţa blocului nr. 8 să nu stîn­­jenească aprovizionarea maga­zinelor de la parter, să­­fie amenajat un­ loc de parcare pe terenul din spatele blocului respectiv. Gh. Radu: Să se asigure aprovizionarea magazi­nelor de piine in primele ore ale dimineţii, astfel ca cetăţe­nii să-şi poată face cumpărătu­rile înainte de a pleca la lucru. ★­­ La citeva zile după adunare, cu prilejul unei discuţii purta­te la primăria oraşului, am ru­gat-o pe tovarăşa Elena Airinei, vicepreşedinte al co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular orăşenesc, să ne vorbească despre modul cum se acţionează pentru înfăptui­rea propunerilor făcute de ce­tăţeni la Tribuna democraţiei.­­ Cele mai multe dintre pro­puneri, ne-a asigurat interlocu­toarea, au început să prindă viaţă. Numeroşi cetăţeni din cadrul asociaţiei locatarilor nr.­ 5 au şi ieşit la nivelarea şi amenajarea terenului din jurul­­blocurilor nr. 7, 8 şi 9. Pă­­mîntul vegetal este adus cu mijloace de transport puse la­ dispoziţie de diferite unităţi economice din oraş. Pentru îm­bunătăţirea alimentării cu apă la ora actuală se lucrează deja la săparea unui pu­ţ de’ măre adincime, de unde apa va fi pompată intr-un rezervor cu o capacitate de 500 m.c., asigurîn­­du-se astfel şi nevoile de con­sum ale locatarilor de la nive­lele superioare din zona­­ dis­pensarului policlinic. Pe­­ baza propunerilor făcute de Triburta democraţiei, biroul executiv şi-a inclus in programul de lucru amenajarea,, cu ... sprijinul cetăţenilor, a unui număr din şase terenuri de joacă pentru copii şi şapte platforme­­ gospo­dăreşti betonate. Au fost luate măsuri ca lucrările de construc­ţie la spitalul orăşenesc să se încadreze in grafic. Am considerat această suc­cintă trecere in revistă a­­­­ac­ţiunilor iniţiate pe baza propu­nerilor făcute de cetăţeni o mărturie in plus a rolului im­portant pe care îl joacă Tri­buna democraţiei in viaţa acestei aşezări racordate puter­nic la pulsul înnoitor al vieţii noastre socialiste. Const. Azoiţii Imagine a Combinatului de celuloză şi hirtie „Vrancea“ din Adjud Mijloc eficient de participare a cetăţenilor la dezvoltarea localităţilor Tribuna democraţiei în acţiune r .* Implicarea plenară a teatrului în activitatea cultural-educativă de masă Pentru a folosi pe deplin ca­pacitatea educativă şi formati­vă­ a artei şi culturii, instituţi­ile de profil din orice localitate a ţării trebuie să se afle intr-o permanentă stare de creativita­te, in­ contact plurivalent şi constant cu publicul căruia se adresează. In spaţiile de vechi tradiţii, noul ambient cultural este înlesnit de structurile deja formate şi, fără a le fi tribu­tare îşi poate configura etapele dezvoltării in strînsă conexiune cu aceste valori perene. Intr-un judeţ, cum este Sibiul, larga audienţă de care se bucură in­stituţiile de artă alături de exis­tenţa unui tezaur de valori, im­pun de la sine adincirea şi con­solidarea climatului cultural. Urmărind ceea ce şi-au propus forurile culturale şi instituţiile de profil din judeţul Sibiu, re­marcăm, in primul rind, rigoa­rea unui program ale cărui principale manifestări urmăresc obiective educative. „Se preco­nizează, după cum ne-a rela­tat preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului, Vasile Crişan, orga­nizarea de manifestări cultural­­educative şi artistice pentru cu­noaşterea sarcinilor ce revin oa­menilor muncii in domeniul economic, apoi intensificarea activităţii de educaţie patrioti­­că-revoluţionară a tuturor oa­menilor muncii, in special a­­ ti­neretului, stimularea creativită­ţii tehnico-ştiinţifice şi cultural artistice - odată cu păstrarea, perpetuarea şi valorificarea po­tenţialului creator şi­ a tradiţi­ilor etnografice ale judeţului. Un element însemnat al pro­gramului general este promova­rea valorilor patrimoniului cul­tural-naţional, a creaţiei artisti­ce atit in munca educativă, pro­­priu-zisă, cit şi in circuitul na­ţional de valori- Bineînţeles, se urmăreşte adecvarea programe­lor de activitate 1si necesităţile concrete şi preocupările colec­tivelor de oameni ai muncii in mijlocul cărora şi pentru care acţionează instituţiile şi aşeză­­­­mintele de cultură pe baza cer­cetării şi cunoaşterii ştiinţifice a mediului socio-cultural, a tre­buinţelor culturale in prezent şi in perspectivă“. Toate aceste deziderate se materializează In • manifestări cuprinzind întregul timp al artelor, de m­are varietate şi, totodată, acoperind Întregul, an, ■ fără perioade de gol. Astfel, „Luna cărţii, la sate“ a fost ur­mată de „Decada cărţii social­­politice pentru tineret“, apoi de „Luna cărţii în Întreprinderi şi instituţii“,­ de „Salonul jude­ţean al cărţii ştiinţifice şi teh­nice“ de „Zilele cărţii pentru copii“ sau suita manifestărilor folclorice, în afara celor de cu­prindere republicană (cum este „Tirgul creatorilor populari“) urmăresc elemente specifice, zo­nei, de la „Sărbătoarea junilor din Mărginimea Sibiului“ sau „balul portului“ — obicei fol­cloric, săsesc, la concursuri fol­clorice ca „Florile Oltului“, „Cint şi joc pe­­ Hirtibaciu“, „Hora de la Rusca“ ori „Sus pe muntele din Jina“. Filmul, ope­ra, muzica de jazz, muzeele, arta plastică, universităţile­ cul­­tural-ştiinţifice îşi au, la rin­­dui-le, serii de manifestări spe­cifice. Săptămîna cultural-ar­­tistică „Cibinium“, care in sep­tembrie va ajunge la a XXX-a ediţie, însumează acţiuni varia­te, de la Tirgul Olarilor sau Colocviile de critică ale revis­tei „Transilvania“ la simpozio­nul naţional „Aplicaţii ale in­formaticii în proiectarea şi cer­cetarea de construcţii“. Un ade­vărat eveniment cultural se anunţă aniversarea a 125 de ani de la crearea Asociaţiunii tran­­­­silvane pentru literatura şi cultura poporului român „As­­tra“, care va marca, prin expo­ziţii, simpozioane, sesiuni de comunicări, lansări de cărţi, concursuri,­ rolul acestei asocia­ţii în istoria poporului român, de peste veac pină in zilele noastre. Dar, in pofida faptului că în Sibiu funcţionează un, teatru dramatic cu două secţii (ro­mână şi germană) şi că in oraş există un teatru de păpuşi de remarcabilă ţinută artistică, între numărul mare de manifes­tări cultural-artistice, aflate in programul judeţean, preocupa­rea pentru teatru nu-şi găseşte întotdeauna locul cuvenit. Re­pertoriul teatrului dramatic, care cuprinde Caragiale („D-ale carnavalului“), Rebreanu („Ca­drilul“), Naghiu („Nisipuri ’miş­cătoare“), alături de un spec­tacol de poezie de dragoste („Ce bine că eşti...“) ş.a. la secţia română şi Gabriela Zapolska („Moralitatea doamnei Dulska"), Wolfgang Kohlhaase şi Rita Zimmer („Prinz in patru“), Ion Băieşu („Dresoare de fantome“) la secţia germană, înlesnea im­plicarea colectivului artistic in programele majore ale vieţii cu­ltural-educa­ti­ve. Urmărind cinci dintre pre­mierele teatrului dramatic in actuala stagiune, am putut re­marca valoarea trupei cu in­terpreţi ajunşi, la maturitate artistică, dar care, din păcate nu sunt secondaţi de atitea ele­mente tinere de cine are ne­voie teatrul pentru abordarea unui repertoriu variat. Absen­ţa un­ui regizor-animator se face, de asemenea simţită, tea­trul acceptind propuneri regi­zorale mai mult sau mai puţin validabile. Proaspăt absolvent, tinărul Mihai Constantin Banin a montat, de pildă, textul lui Iosif Naghiu „Valiza cu fluturi“ sub titlul „Nisipuri mişcătoare“ în intenţia de a sugera astfel „o răscolire cu efecte insolite a societăţii in timpul Revolu­ţiei“, pentru a dă dramei „o rezonanţă­­ umană şi politică mult mai puternică“.. încerca­rea sa valabilă de ritualizare a , aefestei drame de antagonisme morale ar fi avut de ciştigat dacă, mai riguros, regizorul n-ar fi apelat la un plus de notaţii şi semne nu totdeauna descifrabile. în schimb, lucrul cu interpreţii a dus la desco­perirea de noi valenţe in mij­loacele acestora de exprimare scenică, in special, în ceea ce-l priveşte pe Ben Dumitrescu, care împreună cu Geraldina Basarab şi Wolfgang Ernst ating ales un prag sugestiv de tensiune dramatică. Cu o mai amplă desfăşurare de forţe s-a pornit la montarea piesei lui Peter Turnini „Ziua cea mai nebună“ o parafrază la Beau­marchais şi a sa „Nunta lui Figaro“, pusă in scenă de ac­torul Radu Basarab. Cu un elan de neînţeles, autorul spec­tacolului a adunat, fără discer­­nămint, imagini reţinute din varii spectacole, obţinînd o sa­rabandă eteroclită, în care tru­pa l-a urmat cu prea multă în­credere. Se pierde, astfel, dra­ma şi nuanţa din această pre­lucrare care aspira să răstoar­ne raportul de forţe şi să în­cline altfel balanţa victoriei de­cit in piesa inspiratoare. Cinci interpreţii , rezistă dezlănţuirii generale, ca Virgil Flonda,­ Dana Taloş şi Nae Floca . Ad­­leni, putem urmări şi comunicarea esenţială a textului. Cu „Cadri­lul“ lui Rebreanu trupa sibiană a dorit să se înscrie in sărbă­torirea centenarului marelui scriitor. Montat la nivelul far­sei, cu interes pentru situaţie, caricatură şi replică de duh, spectacolul, semnat de Matei Varodi, pierde din vedere tenta de ironie (păstrată doar in in­terpretarea lui Ion Bulandră), care ridică textul la satira, so­cială. In „Dresoarea de­ fantome“­­de Băieşu cit şi în „Prinz in patru“, piesa dramaturgilor con­temporani din R.D. Germană Kohlh­aas şi Zimmer, întâlnim precisa conducere regizorală a lui Christian Maurer, care, în­deosebi in parabola dramatică de­­factură filozofică, impune un crescendo de fior tragic din­ dimensiune apelului lansat îm­potriva agresivităţii şi violenţei in lume. „Prinz in patru" co­medie poliţistă, fixată la înce­put de veac trecut, capătă vi­goare de pictură de moravuri, datorită ,şi interpreţilor Rose­marie Müller, Monika Barabas, Ritta Apfollbach şi Kurt Con­­radt. In rolul dresoarei din tex­tul lui Ion Băieşu,­­Rosemarie Müller împlineşte cu virtuozi­tate întreaga traiectorie a insi­nuării violenţei in existenţa umană, secondată de Christian Maurer (paznicul) cu accente de grotesc tragic. Aproape toa­te spectacolele teatrului sibian au beneficiat de scenografii re­marcabile, aici existind, indis­cutabil, un grup de creatori cu simţ al dimensiunii teatrale, cu fantezie, construind decoruri funcţionale şi discrete, totoda­tă: Maria Bodor, Mugur, Pascu la Teatrul de Stat, Dan Fră­­ticiu la Teatrul de păpuşi (tea­tru de care ne vom ocupa in­tr-un material aparte) sunt sem­nături confirmate în arta sceno­grafică. Florica Iehim „Románia libera" Vibrantă chemare adresată tinerei generaţii (Urmare din pag. ), cuprinse in fiecare act de con­strucţie socialistă să fie recep­tată de noua generaţie şi­rans­­misă apoi mai departe, cu re­zultate superioare. Palatul Pio­nierilor şi Şoimilor­ Patriei, de­vine astfel nu numai cea mai nouă ctitorie a epocii denumite cu dragoste şi recunoştinţă de întregul nostru popor „Epoca Nicolae Ceauşescu“ ci şi­­ un simbol al­ permanentei şi trai­nicei atenţii a partidului nos­tru, a întregii noastre ţări pen­tru copiii patriei. Şi aşa cum fiecare părinte, fiecare fami­lie clădeşte pentru copiii săi un cămin cit mai trainic, cit mai curat -,putem considera noul Palat ca o amplă reluare la scară naţională a acestei griji părinteşti pe care partidul, În­tregul popor o nutresc pentru copiii săi şi prin ei pentru vi­itorul patriei." Simbătă, 29 iunie 1986, în ajunul Zilei Pionierilor şi oda­tă cu vacanţa binemeritată, după­ un an de studiu încheiat cu rodnice rezultate, puternica noastră organizaţie de pionieri, ce numără în prezent peste 2,8 m­iilioane de membri, şi organi­zaţia Şoimii Patriei au primit în dar un minunat palat, o vas­tă şi impunătoare construcţie socialistă, edificiu cu o supra­faţă de circa 20 000 mp dispu­­nind­ de două săli de spectaco­le, de un amfiteatru in aer li­ber, săli de expoziţie precum şi nenumărate săli, cabinete şi laboratoare unde se pot desfă­şura cele mai diferite activităţi din cele mai diverse domenii, simpla lor enumerare fiind prin ea însăşi ilustrativă, pentru gra­dul de pregătire, pentru pre­ocupările de azi ale tinerei ge­neraţii : automatizare, electro­nică, informatică, mecanică fină, radioteleviziune, chimie, biochimie, matematică aplicată, astronomie, pictură, sculptură, artă decorativă, tapiserie, lite­ratură, istorie. Domenii, trebuie să recunoaştem, de nevisat chiar şi pentru generaţiile de pionieri de acum 20 de ani, gama lor de activităţi limitindu-se atunci la cercurile de miini îndemina­­tice, desen, recitări şi alte citeva. Expoziţia deschisă la­­Palatul Pionierilor, vizitată de tovarăşul Nicolae C­eauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu şi inti­tulată sugestiv „Pionierii Româ­niei în anii de glorie şi lumină ai „Epocii Nicolae Ceauşescu“, exprimă un extraordinar nivel de pregătire al pionierilor ţării, rod al condiţiilor exemplare ce li s-au creat pentru a-şi înde­plini plenar aptitudinile şi ta­lentul, rezultat al concepţiei ştiinţifice a secretarului general al partidului nostru asupra in­­văţămintului, înţeles ca un pro­ces de pregătire multilaterală, complexă, strîns legată de prac­tică, de necesităţile producţiei, ale­ societăţii noastre. Un rol determinant în această orien­tare modernă a invăţămintului românesc il are tovarăşa Elena Ceauşescu, căreia şi cu această ocazie copiii prezenţi la festi­vitate, copiii întregii ţări i-au exprimat sentimentele lor de profundă recunoştinţă şi dra­goste. Această impresionantă muta­ţie petrecută in ultimii ani in invăţămintul nostru a făcut po­sibilă realizarea unor­­perfor­manţe cu totul remarcabile ale , pionierilor şi elevilor ţării in domenii­­de mare competitivita­te, aşa cum o dovedesc expo­natele cuprinse in expoziţie : roboţi, minicalculatoare, apara­te­­electronice. Integraţi in toa­te acţiunile de masă, de am­ploare naţională ca parte acti-­ vă egală şi deplin competitivă, pionierii noştri au dovedit de nenumărate ori, in Festivalul naţional „Cintarea României“, in competiţia sportivă naţiona­lă „Daciada“, în concursuri şi festivaluri internaţionale, la olimpiade, că astăzi,, mai mult ca dricind, „valoarea nu aşteap­tă ca virsta s-o măsoare“. Ei au răspuns astfel chemării inflacă­­rate pe care secretarul general al partidului, marele prieten al tinerilor ţării, a cărui biografie de luptă revoluţionară a consti­tuit şi constituie pentru toţi un permanent­ exemplu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adresat-o neîncetat. In decursul anilor şi pe care o formula astfel, cu ocazia aniversării a­ 65 de ani de la făurirea P.C.R. : „Nu tre­buie să uităm nici un moment că pentru a asigura realizarea programului partidului trebuie să organizăm întreaga viaţă economico-socială pe baza ce­lor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general. Iată de­ ce, in noua etapă de dezvoltare a ţării este şi mai puternic rolul ştiinţei, invăţămintului, culturii, al întregii activităţi politico­­educative de formare a omului nou, constructor conştient al vi­itorului său liber, al comunis­mului". Noul Palat al­ Pionierilor şi Şoimilor Patriei inaugurat in Capitală constituie nu numai un măreţ dar adresat copiilor ţării, ci şi un moment istoric plin de semnificaţii al dialogului pe care ţara şi preşedintele ei il poartă neîncetat cu tînăra ge­neraţie, în vederea împlinirii sale depline, in pace şi in fe­ricire, pionierii de astăzi fiind cei ce vor deveni mii de cetă­ţeni ai noii orinduiri comuniste. Puternic stimulent pentru promovarea noului (Urmare din pag­. 1) costurilor aferente cercetărilor şi a preţurilor la produsele pro­iectate şi executate de noi. Re­zultatele obţinute, indicatorii specifici realizaţi lună de lună, an de an, atestă acest lucru. Cercetarea in sine, fără conse­cinţe directe, palpabile in pro­ducţia de valori materiale nu este nimănui profitabilă. Bene­ficiarii noştri sunt unităţi de producţie din Întreaga ţară : „Electroargeş, „Electrotimiş“, ,,Relee“-Media“, „Electromagne­tica“, I.E.P.A.M.-Birlad, I.E.I.R., „Aerofina“, Combinatul meta­lurgic Câmpia Turzii, „Rom- Control-Data“, „Electropreci-. zia“-Săcele, întreprinderile „Me­talurgica“ şi „Tehnoton“ din Iaşi, I.T.R.D.-Paşcani etc. Intre realizările deosebite ale colecti­vului enumerăm : o gamă largă de materiale magnetice şi spe­­­ciale pentru aplicaţii in electro­nică şi electrotehnică, dispozi­tive pe bază de concepţie proprie, aparate şi instalaţii aplicate direct,­in producţie. Materializind o indicaţie a se­cretarului general al partidului, am realizat şi produse al căror nivel tehnic şi calitativ este su­perior celui mondial. In scopul intensiv­izării activităţii, colabo­răm fructuos, şi cu o serie de catedre din învăţâmântul supe­rior1, ieşean (universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic „Gh. Asachi“), constituindu-se colective mixte de specialişti care efectuează studii vizind ca­racteristicile electrice şi mag­netice ale materialelor produse in centru, proiectează şi exe­cută instalaţii şi aparatură pen­tru determinarea performanţe­lor tehnico-funcţionale ale pro­duselor noastre şi la­­ benefi­ciari. Se înţelege că rezol­varea sarcinilor la înalt ni­vel calitativ presupune şi o permanentă pregătire profesio­nală, o continuă autoperfecţio­­nare. Implicaţi în cercetarea de­­ virf sintern ,conştienţi că — aşa cum releva cu claritate tovară­şul Nicolae Ceauşescu — per­fecţionarea omului din cerce­tare se impune cu stringență. Un vast program de acţiune (Urmare din pap. 1) dicaţiile şi îndemnurile primite cu ocazia recentei vizite­ pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o in unitatea noastră, noi muncitorii şi specialiştii, între­gul colectiv de la întreprinderea mecanică, de utilaje, accesorii şi scule din Baia Mare — mo­dernă şi­ reprezentativă ctitorie a construcţiei de maşini edifi­cată in Epoca Ceauşescu — suntem­ hotăriţi să nu precupe­ţim nici un efort pentru a ne perfecţiona activitatea, aplicînd cu consecvenţă principiile auto­­conducerii muncitoreşti şi auto­­gestiunii, punînd in practică noul mecanism economico-fi­­nanciar. Pe scurt, să valorifi­căm superior întregul potenţial material şi tehnic de care­ dis­punem. In vederea creşterii productivităţii muncii, a calită­ţii produselor, am demarat cu toată energia programul de mo­dernizare şi organizare supe­rioară a producţiei prin care ne propunem sa utilizăm mai bine spaţiile şi capacităţile de producţie, am început acţiunea de organizare a unor fluxuri tehnologice şi a unor ateliere­­secţii integrate în care să se execute subansamble complete. Valorificind cele mai noi cerce­tări din domeniu, prin aplicarea în producţie a rezultatelor ştiin­ţei din ţara noastră, încă din acest an vom trece la executa­rea unor maşini-unelte înzes­trate cu automate programabile a căror productivitate, precizie şi fiabilitate mult sporite le fac competitive cu cele exis­tente pe plan mondial. Congresul al XlII-lea, noi, înşine ne-am stabilit obiective şi sarcini măreţe. Suntem pro­prietari, producători şi benefi­ciari. Partidul, poporul, ne-a încredinţat o importantă zestre materială şi tehnică. Iată de ce suntem­ datori, aşa cum ne-o cere tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să o gospodărim cit mai bine, să producem mai mult la un nivel calitativ superior, să cheltuim rm­ai puţin şi să facem tot ce depinde de noi pentru ca şi contribuţia pe care o aducem la averea ţării, la averea noas­tră comună, să fie tot mai sub­stanţială. Numai gindind şi ac­­ţionind in acest mod vom răs­punde cu adevărat încrederii acordată nouă de partid, numai aşa ne vom putea îndeplini marea datorie revoluţionară pe care generaţia noastră o are faţă de patrie şi viitorul ei. mmwMWMmmm Operaţiuni subacvatice „Coral I“, „Coral 2“ şi „Ar­geşul“ situ­ numele unor nave care nu au ieşit niciodată din rada portului, nu au avut de în­fruntat furtuni. In portul Con­stanta aproape că d­ici nu le­ distingi pe lingă adevăraţii co­loşi ai mărilor şi oceanelor. Şi, totuşi, aceste nave de mic tonaj sunt bine cunoscute in flota­­ noastră maritimă comercială.­­Mai bine zis, sunt cunoscuţi şi apreciaţi cei care lucrează pe ele, marinari şi scafandri, pen­tru intervenţiile lor, subacvatice, executate la navele destinate transporturilor. Nu de puţine ori el şi-au dovedit, in situaţii dificile, înaltul lor profesiona­lism şi curajul ce-i caracteri­zează. Nu mai departe, in pri­măvara , aceasta, pe o vreme cu totul nefavorabilă, lucrătorii grupului de curăţire subacvatică şi intervenţii al portului Con­stanţa, — căci despre el este vorba — au lucrat, timp de 4 zile pentru remedierea unei avarii la mineralierul „Dună­rea“. Apa era rece, de­ 3—4 grade Celsius, însă acești oa­meni nui au încetat munca pină ce nava nu a fost din nou in stare de a putea părăsi portul. Altminteri ea ar fi trebuit­ să stea mai multe săptămini d­in­tr-un şantier naval. In afara intervenţiilor deosebite, marina­­■ rii şi scafandrii despre care am vorbit îşi aduc o contribuţie preţioasă la curăţirea navelor, în corpul submers, de alge scoici, fără a mai fi necesari andocarea lor, care ar necesiţa mari cheltuieli. (ION POPOI­VICI), întrajutorare Ákos Miklós, din satul Dab­a­cuşeni, ju­deţul Maramurg muncitor la secţia de prelu­erate a lemnului, din oraşul­ Tirgu Lăpuş. Se pregătea să-şi construiască o casă. Şi-a adunat omul toate materialele, a făcut lucrările pregătitoare şi, cind a considerat că poate începe, şi-a anunţat rudele, vecinii, priete-­ nii — pe care şi el, la rindu-i, îi ajutase in treburi asemănă­toare. Astfel, spre mirarea tu­turor, casa de la nr. MS — şi nu orice casă, ci una solidă şi încă­pătoare, cum se construiesc , astăzi in Dâmăcuşeni — a fost înălţată de la fundaţie pină la acoperiş intr-o singură zi. Am consemnat acest „racord“, care după cum aveam să aflăm nu este singurul, pentru a semna­la, de fapt, acest obicei al într­ajutorării, din satele lăpuşeni, bine stabilit şi respectat de în­treaga obşte. El nu este numai frumos în­ sine ci, după cum se poate vedea, şi deosebit de util. (RADU PICIU). Janică a fa' din f­ ţie uni- 900 de lrin alte (timp de­­uite cu talent ce ocu­­lectar şi Elite bo­­\Lorticoli , seru­ri­­tară, |toarele Cit şi ale Grăc cu tra în marea pre| Universităţii „ laşi — există cat de trafic, soiuri india 'îă­­ na Confirmarea unei tradiţii La Braşov, ca şi in alte localităţi , ne precizează Ro­­dica Dobrescu, preşedinta co­operativei „Igiena“ s-a încetă­ţenit, de-a lungul anilor, o fru­moasă tradiţie in rindul cosme­­ticienelor, coafezelor şi frizeri­lor o lăudabilă ambiţie de a se ■întrece periodic in concursuri ale miinilor dibace, ale ingenio­zităţii şi măiestriei profesionale. Intr-adevăr, specialiştii braşo­veni in arta cosmeticii susţin o gamă largă de acţiuni, demons­traţii cu public, schimburi de experienţă trimestriale, dezba­teri privind moda sezonieră, participări la concursuri pe unităţi locale, pe ţară şi inter­naţionale iar efortul lor s-a con­cretizat in numeroase premii şi selecţionări in loturile naţiona­le. Cosmeticiene ca Iuliana Kecskeméti, care a obţinut la recenta finală pe ţară locul II la proba de machiaj pentru tea­tru şi menţiunea I la machiaj cu temă spaniolă sau Valentina Mărcuş, situată, de asemenea, pe locuri fruntaşe,­­coafeze ca Emilia Moczkos,­ Eva Turoczi şi Viorica Sancu, frizeri ca Ioan Eros, Iosif Konczei şi alţii ridi­că la cote înalte, cu pasiune, şi talent ştacheta acestei tradiţii, menţinind judeţul Braşov ,în eşalonul fruntaş la profilul res­pectiv. O tradiţie care se cere a fi continuată. (DUMITRU BUJ­­DOIU). Rubrică realizată de Georgeta Nae Marţi 1 iulie 1986 Soarele răsare la ora 5,39 şi apune la ora 21,04 TEATRE POVESTIRILE LUI HOFFMANN , Opera Română (13 1857), ora 18 ; CONCURS DE ÎMPREJURĂRI­­ Tea­­trul „CI. Nottara", Sala Studio (59 31 03), ora 19; FANTASIO SERVICE (TEATRUL FANTASIO CON­STANŢA) , Teatrul ,,C. Tănase" la Grădina Boema (15 56 78), ora 19; PE SUB CETINI LA IZVOARE : Ansamblu! „Rapsodia Romana* (13 13 00) ora 18; ATENTIEI ESTRA­DA IN EMISIE : Estrada Armata! (13 60 64), Grădina de vară a C.C.A., Intr. Brezoianu 14, ora 19 ; CVAR­TETUL DIMOV DIN R.P. BULGARIA, Radioteleviziunea Româna, Studioul de concerne (14 68 00), ora 19 ; „PA­NORAMIC XX“. RECITAL DE PIAN ŞERBAN SOREANU : Filarmonica „George Enescu" la Sala Studio’ a Ateneului Român, ora 17,30 SINGE VIENEZ : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18,30. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Actualitatea In economiei; 20,30 : Teatru TV (co­lor), „De joi pină duminică", de Rodica Padina. Premieră pe ţară. Cu : Diana Lupescu, Vladimir Cai­­tan, Ileana Predescu, Corado Ne­­greanu, Dorina Done, Angela Ioan, Dan Tufaru, Daniel Tomescu şi copiii Mihai Voicu şi Cătălin Oprişan. Re­gia artistică Domniţa Munteanu , 21:50 ; Telejurnal. CINEMATOGRAFE AVENTURI IA MAREA NEAGRA­­ Festival (1S6SS4), orele 9 — 12 — 16 - 19 ; AL PATRULEA GARD, UNGĂ DE­BARCADER : Doina (16 3S 35), orele 19 ; NOI, CEI DIN LINIA ANTII : Buzeşti (50 43 58), orele 15,30 - 18.30 ; PRUNCUL, PETROLUL Şl ARDELE­NII ! Ura (317171), orele 15 - 17,13 - 19.30 ; ŞAPTE BĂIEŢI ŞI O ŞTRENGARSTA: Floreasca (33 29 71), ora­­ 9 — 11 ~ 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 : Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,13 - 13,30 -13,45 - 18 - 20 : FURTUNA IN PACIFIC : Progresul (23 94 10), orele 15 - 17,15 — 19,30: COLIERUL DE TURCOAZE : Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17,15 - 19,30: ÎNTUNECARE : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; GARA PENTRU DOI : Studio (59 53 15),­­orele 10 - 12,45 - 15,30 -19.30 şi la ora 18 — filmul MAGICA LUME A FILMULUI (PRODUCŢIE R.D.G.) şi filmul LUCRARE DE CON­TROL (R.S.R.) : TAINA MUNTELUI DE AUR:­Lumi­na (14 74 16), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 :­­ SINT TIMID DAR MA TRATEZ ! Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 13 - 20,15 : SAFFI : Doina (16 35 38), orele 9 -11 — 13 — 15 — 17 : MEDALION GENE HACKMAN : Pa­tria (11 86 25), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45­­- 18 - 20,15 : PACEA - VICTORIE A RATIUNII ! Capitol (16 29 17). orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20­­. ZILELE FILMULUI DE COMEDIE Luceafarul (15 87 67), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15.45 - ÎS - 20,15; IMPERIUL CONTRAATACA : Bucu­rești (15 61 54), orele 9.15 - 12.45 -15.45 - 18,45; Cultural (83 50 13), orele 9 - 12 - 16 - 19 ;­­ UN COMANDO PENTRU­ APA GREA: Victoria (16 28 79), orele 9 -12 — 16 — 19 ; Gloria (47 46 75), ore­le 9 - 12,15 - 16 - 19 ; Flamura (85 77 12), orele 9-12-16-19; AVERTISMENTUL­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-12-16-19; UN CUIB DE NORIU : Cotroceni (49 48 43), orele 15 - 17,15 - 19,30;­­MISTERUL STATUII DE AUR : Fero­viar (50 51 40), orele 9 - 11.15 -13.30 - 15.45 - 18 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18­­ 20 ; IUBIRE FARA SOARE : Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 13,­ 20 ; Excelsior (65 49 45), orele­ 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,13 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; DU-TE SI VEZI : Pocea (71 30 85), orele 15 - 13,30 ; FIII MARII URSOAICE : Oriviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; DRAGOSTE DE COPIL­­ Popular (35 15 17), orele 14 - 16 ; VRACIUL I Popular, orele 18; RAIDUL VARGAT: Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17.30 - 19,30 ; DESPĂRȚIRE TEMPORARA : Ciu­lești (17 55 46), orele 9 - 12,15 -15.30 - 19. PREMIERELE CINEMATOGRAFICE ALE SAPTAMINII # Lucrare de control, produc­ţie a Casei de Filme Patru. Sce­nariul : Ion Bucheru. Regia : Iile Epstein. Imaginea: Igor Arhip. Cu : Marin Tuilea, Magda Catone, Ion Flseuteanu, Elena Bog, Cătălina Birca.­­ -Film artistic de scurt metraj, axat pe o idee de stringentă­ ac­tualitate, „Lucrare de control“ se constituie intr-o interesantă­­ me­ditaţie asupra responsabilităţii la cumpăna opţiunii majore in viaţă. • Taina muntelui de aur- Pro­ducţie a studiourilor sovietice. Scenariul : Boris K­obkov. Regia : Nikolai Gusarov. Imaginea : Ru­dolf Meşceriaghin. In rolul prin­cipal : Aleksandr Novikov. . Plasindu-şi acţiunea la începu­tul secolului al XVIII-lea, filmul relatează aventurile­­ unui tinăr ţăran care pleacă în Siberia, unde ia parte la primele pros­­pecţii geologice. PROGNOZA METEOROLOGICA Institutul de Meteorologie d î Hidro­logie comunica : VREMEA va fi schimbătoare, cu ruj temporar noros. Vor cădea averi de ploaie însoţite de descărcări ela­trice şi izolat de grindină în sud-e^ ţării precum şi în zonele d­elure şi de munte ale ţării. In restul idi­toriului aceste fenomene vor fi restrînse. Vintul va sufla slab pînă­­ moderat. TEMPERATURILE : Maximele văr cuprinse între 18 și 28 grade, iar cer minime între 8 ș» 18 grade.’ BUCUREȘTI î , Vremea va fl schirtj^l bătoare. Cerul va fl temporar noros.­­ Va ploua «n aversă, t emperatural maximă va fi cuprinsă între 23 și 251 grade, iar cea minimă între 13 și 10 grade.

Next