România Liberă, august 1986 (Anul 44, nr. 12982-13007)
1986-08-01 / nr. 12982
„Románia libera" Pagina a 3-a — august 1986 N RITM, CALITATE, EFICIENŢA în întreaga activitate economică III Preocupări optimizarea Distincţiile acordate în luna iunie pentru rezultatele întrecerii din 1985, au reliefat, printre unităţile fruntaşe pe ţară, şi Regionala de căi ferate Cluj- Napoca onorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Fără a mai intra în toate detaliile unui bilanţ de prestigiu, ne rezumăm a spune doar că acest harnic colectiv — „cărăuşi de noffeide“, cum a ţinut să precizeze directorul general al Regionalei, Nicolae Cherteş — colectiv distribuit pe raza a şase judeţe şi, parţial, pe încă trei, a depăşit, anul trecut, toţi Indicatorii de plan, înregistrînd beneficii de 37 milioane lei. Dar, pentru că la începutul acestui an Regionala C.F.R. Cluj-Napoca a lansat Chemarea la întrecere pe 1986 şi pentru că au trecut de acum mai bine de şase luni de muncă, am încercat, în documentarea noastră, să urmărim felul în care experienţa cîştigată anul trecut şi în cei anteriori este folosită, gene- ralizată, în noua etapă inaugurată odată cu debutul celui de al 8-lea cincinal. Aceasta pornind de la dezideratul esenţial, de la comandamentul la ordinea zilei în domeniul respectiv ; .optimizarea transporturilor, atît de vitale pentru buna aprovizionare cu materii prime și materiala a întreprinderilor economice, pentru ca produsele fabricate să ajungă grabnic la beneficiari. Toate acestea în condiţiile unei depline siguranţe, ale unei calităţi superioare şi ale folosirii depline, intensive, a bazei tehnico-materiale din dotare. Or, iată, ne explică Radu Pascu, şeful serviciului tehnic al Regionalei, în semestrul I acest colectiv a înscris rezultate bune care pot fi rezumate în cîteva cifre de sinteză. De exemplu, volumul total de transporturi a fost depăşit, faţă de prevederi, cu 7,8 la sută. Se va înţelege mai bine cum s-a ajuns la această performanţă dacă mai adăugăm cîteva argumente ce eu condus la depăşirea respectivă. Viteza comercială a trenurilor de marfă a fost mai mare decit s-a programat cu 2,2 la sută. Apoi, încărcătura statică pe osie, a fost şi ea depăşită cu 1,5 la sută, iar în ceea ce priveşte timpul între două descărcări, acesta a fost redus cu 2,4 la sută. Se observă şi numai la trecerea în revistă, a acestor cifre că şi în acest domeniu bătălia pentru optimizarea transporturilor înseamnă, în ultimă instanţă, o bătălie de anvergură, în fiecare staţie, la fiecare beneficiar, în fiecare atelier, pentru timp. Sunt notabile realizările acestei regionale pe primul semestru, dar iată că alte trei regionale C.F.R. au obţinut punctaje mai bune, ceea ce înseamnă că, în a doua parte a anului, întrecerea va fi deosebit de animată. Aici, la Cluj-Napoca sunt gîndite măsuri şi iniţiative pentru creşterea in continuare a indicatorilor, în primul rînd a productivităţii muncii, care, in semestrul I, a sporit cu 7,7 la sută. Bunăoară, se folosesc cu mare randament, un ciclu plin-plin, navetele cu cărbuni aduşi din bazinul Olteniei în staţiile Episcopia Bihorului şi Oşorhei, unde se reîncarcă apoi rapid cu calcar pentru Govora, cu cărbune energetic de la Halmeu etc. S-a organizat, de asemenea, extrem de minuţios activitatea la terminalele de transcontainere, asigurîndu-se manevre pentru schimbul de vagoane de două ori pe tură. A sporit astfel numărul transcontainerelor activizate cu 30—40 bucăţi pe zi.Cît priveşte ordinea şi disciplină văzută de reporter la modul cel mai concret, voi împărtăşi un aspect edificator. Pentru transportul cărbunelui din bazinul Popeşti şi Sărmăşag la Episcopia Bihorului (pentru C.E.T. Oradea) a fost sporit considerabil numărul de garnituri zilnice. Iar pentru ca totul să decurgă la milimetru şi secundă, cum se spune, s-au nominalizat locomotivele pentru remorcarea acestor garnituri, s-a titularizat întregul personal însoţitor, mecanici etc., s-a asigurat alimentarea ritmică cu carburant. S-a dat, intr-un cuvint, „cale liberă“ trenurilor cu cărbune, conform unor grafice orare minuţioase. O asemenea luptă pentru timp are loc şi în ateliere. De exemplu organizarea reparaţiilor s-a făcut şi se face în flux continuu atit în Depoul din Cluj- Napoca — situat pe locul X in întrecerea pe ţară, după 6 luni —, cit şi in cel din Dej. Acest fapt a determinat reducerea timpului de imobilizări cu aproape 2 la sută faţă de plan. Cîştig considerabil în avantajul transporturilor propriu-zise. In flux continuu s-a iniţiat de altfel şi reparaţia vagoanelor de marfă. Plus că s-a sincronizat activitatea locomotivelor de manevră din staţii cu reprizele de la liniile de reparaţii ceea ce a redus timpii neproductivi rezultînd sporirea numărului de vagoane puse în circulaţie cu circa 200, zilnic. Dar, semnificativ este şi faptul că toată această activitate se desfăşoară într-un înalt spirit gospodăresc. Ceea ce a dus la reducerea cheltuielilor la 1 000 lei venituri brute cu 53,20 lei, ceea ce a dus la economii de energie de 107 MWh, în semestrul I. Spirit gospodăresc etalat și de preocuparea pentru dezvoltarea unei adevărate industrii proprii de reciclări, recondiţionări şi refolosiri a unor piese, ansamble şi subansamble,de aparatură şi materiale, in valoare de circa 80 milioane lei anual. Măsuri şi acţiuni care, firesc, au condus şi la rentabilitatea înaltă a întregii activităţi, rentabilitate reflectată şi de volumul mare de beneficii din semestrul I, cu mult peste cotele planificate, dar şi paste cele înregistrate in 1985 , adică însumînd peste 72 milioane lei. Sigur, timpul nu stă pe loc şi, , pentru un colectiv fruntaş, fiecare zi, fiecare oră, minut şi secundă, îşi are importanţa sa. Iată de ce semestrul II este acum prefigurat şi el în pro- grame concrete, defalcate pînă la ultimul om, programe în curs de înfăptuire în aceeaşi atmosferă şi hotărîre de autodepăşire. Intre altele, aici s-a amplificatritmul lucrărilor de transformare a căii Înguste de pe traseul Satu Mare — Bixad. Intr-o linie ferată cu ecartament normal, obiectiv pe care oamenii muncii de pe şantierul respectiv sunt hotăriţi să-l devanseze şi să-l dea in circulaţie înainte de termen. S-a trecut apoi la noi acţiuni de modernizare a procesului de pregătire, echipare şi reparare a locomotivelor electrice în noile hale înălţate la depourile din Cluj-Napoca şi Dej. Se vor introduce curînd, în premieră în Regionala C.F.R. Cluj-Napoca, rame electrice pe trasee locale, cum e, de pildă, Cluj-Napoca- Dej-Bistriţa. La depoul din Dej se pregăteşte un simulator pentru perfecţionarea personalului de locomotive, iar în gara Cluj- Napoca se va pune în funcţiune afişajul electronic pentru o mai bună informare a călătorilor privind circulaţia trenurilor... Sunt cîteva dintre acţiunile în curs şi ele m-au făcut să-mi amintesc cuvintele directorului general al regionalei, cum că şi in anul acesta întrecerea dintre unităţile de transporturi este foarte strînsă, dar că ceferiştii din raza acestei mari unităţi concură, din nou, cu toate forţele şi capacitatea lor creatoare, pentru ocuparea unui loc pe podium.. Hotărîre şi ambiţie, aşa cum le stă bine unor fruntaşi ce au vădit şi vădesc, în toate împrejurările, o înaltă conştiinţă socialistă. Virgil Lazăr şi rezultate transporturilor Astăzi vom vorbi despre roarele bazin legumicoldele grădinilor, mai precis decut cele 8 cooperative pre modul în care sunt recoltate legumele şi cum ajung ele pe pieţe sau în depozite. Ne-am oprit la aceste produse dat fiind pericolul de perisabilitate şi faptul că foarte curînd (spre sfirşitul primei decade a lunii pe care am început-o) se va atinge virful de recoltare, perioadă ce se va prelungi şi în septembrie. Deci, cum se acţionează în grădini ? Cît de repede se transportă produsele ? Mai intii, cîteva date generale la nivelul judeţului GIURGIU, acolo unde am întreprins un raid-anchetă. Ni le-a oferit directorul Trustului horticulturii, ing. Cornel Bernat . „In iulie am livrat la fondul de stat cu 2 500 tone mai multe legume decit era prevăzut. Asta pe total, pentru că pe sortimente, in special la ceapă nu stăm prea bine. Zilnic se recoltează in judeţ 400 tone tomate, 250 tone ceapă, alte cantităţi de vinete, ardei, varză. Cei mai mari producători sunt I.P.L. Uzunu, fermele proprii ale întreprinderii de industrializare de la Giurgiu, asociaţiile economice de la Vedea şi Izvoarele. La acestea se adaugă o serie de unităţi agricole cooperatiste. Recolta este bună, ritmul de cules la fel. Insă cu preluările avem necazuri. Nu există o sincronizare intre producătorii de legume, care fin de Ministerul Agriculturii, cei care preiau produsele aparţinind de Ministerul Industriei Alimentare, şi cei care vind recolta şi care fac parte din Ministerul Comerţului Interior. Mijloacele de transport sunt cu totul insuficiente, ambalajele mai mult lipsesc decit sunt, ca să nu mai vorbesc de calitatea acestor lădiţe". Cele spuse de interlocutor aveau să se confirme pe teren. In plus, şi alte aspecte. De pildă, canalele de irigaţii au foarte puţină apă pe ele (un nivel de la care apa nu poate fi adusă la plante). Or, legume fără apă nu ştim că s-ar putea produce. In zona Vidra — Hota Regionala C.F.R. Cluj-Napoca recunosagricole ar putea iriga legumele cu apă din Argeş şi Sabar, folosind motopompele. Dar nici acestea nu pot fi folosite din lipsa motorinei. Ar fi necesare, pentru cele 8 unităţi, cam 4 tone de motorină pe zi. Cu această cantitate s-ar putea obţine o recoltă foarte mare de legume pe toată suprafaţa cultivată în perimetrul amintit. Aici este zona de bază a judeţului pentru ardei, gogoşari şi vinete. , Am intrat în fermele I.P.L. Uzunu. Din 150 de aripi de udare nu funcţiona nici măcar una. Motivul ? Nu e apă pe canale. Şi trebuie să avem în vedere că întreprinderea are aproape 2 000 de hectare cu legume, că trebuie să livreze de pe această suprafaţă 42 mii tone. Străbatem drumurile, însoţiţi de directorul întreprinderii, ing. Nicolae Istrate. Aflăm amănunte : se lucrează cu 600—700 de oameni, care sunt dirijaţi la fermele cu maximă activitate ; necesarul zilnic de lădire pentru tomate este de 20 mii bucăţi, dar s-au asigurat maximum 5 mii (în această situaţie trebuie scăzut ritmul de recoltare, ceea ce nu este deloc bine, ştiută fiind uşurinţa cu care se strică roşiile) ; s-ar putea livra în 24 de ore 200—250 tone de legume, dar nu se ating nici 100 tone (lipsesc ambalaje şi mijloace de transport) ; la ceapă se livrează 30—40 tone pe zi, deşi s-ar putea da cel puţin 150 tone, avînd în vedere că pe cimp, stau 1 500 tone de ceapă recoltată ; delegaţii I.L.F. Berceni, primul beneficiar al produselor de la Uzunu, nu sunt prezenţi mereu la locul de recoltare şi, încărcare a legumelor (mai ales duminica). Ca urmare apar frecvente declasări de marfă. Exact in ziua in care eram în judeţ întreprinderea a primit prin poştă acte de declasare pentru conopidă şi ceapă verde livrate de.... peste 40 de zile ; în această lună cantitatea de legume ce se va recolta zilnic va ajunge la 400—500 de tone, cantitate ce trebuie livrată în aceeaşi zi. Asta înseamnă că toate problemele de ambalaje, de transport trebuie rezolvate grabnic; o ultimă observaţie : din cele 42 000 tone cît s-a contractat cu I.L.F. Berceni, s-au expediat doar 3 000 tone, cu toate că s-ar fi putut mult mai mult. Observaţii proprii : în ferma nr. 8, condusă de ing. Dumitru Titu, se recoltează 8—10 tone de tomate pe zi şi 15 tone de roşii. Ar trebui mai multe forţe, dat fiind că suprafaţa de tomate este de 93 de ha şi coacerea este masivă acum. In ferma nr. 5 (şef de fermă, ing. Aurel Băcanu) s-au recoltat 400 tone de varză și s-au livrat... 70 de tone. Restul stă , pe cimp. In ziua în care ne-am aflat aici, pînă la ora 13 nu venise nici un mijloc de transport. Cu o zi înainte se încărcase doar unul. „Avem nevoie de mai multe mijloace de transport, de ambalare tip P, pentru varză, şi mai ales de apă“, afirma şeful fermei. In ferma nr. 9, sute de tone de ceapă pusă în saci sau în rînduri pe pămînt aşteaptă beneficiarul să vină s-o ridice. Problema cepei nu se ridică doar la Uzunu! La cooperativa din Oinacu recoltarea a Început pe 14 iulie (ştire aflată de la șeful fermei, Ilie Rotaru). Din 300 tone cit s-a adunat in grămezi beneficiarul (I.L.F. Berceni) a preluat 200 de tone. Este drept că acum sunt mai multe mijloace de transport, dar sănu uităm că mai trebuie adunată recolta de pe încă 25 de hectare — recoltă care nu poate rămine pe cimp săptămini în şir. Apoi, şi unitatea agricolă trebuie să se preocupe mai mult de încărcarea rapidă a autocamioanelor. Am intîlnit aici pe delegatul I.L.F. Berceni, Iulian Nicolescu, care ne-a spus că, deşi a recepţionat toată ceapa de pe cimp şi s-a hotărît preluarea ei, totuşi I.L.F. Giurgiu repartizează mijloace de transport în alte judeţe. Culmea este că mijloacele de transport sunt încărcate mai întîi pentru ceilalţi beneficiari, maşinile I.L.F. Berceni rămînînd la urmă. Şoferul Paul Georgescu, de pe auto 23-B-9104, a sosit pe cimp la ora 9,30, iar la ora 14 nu-i venise rindul. Chiar i s-a spus că o să rămînă pentru a doua zi. Asta pentru că au fost încărcate maşinile din Argeş, judeţ cu care, totuşi nu există un contract încheiat. O situaţie mai aparte, la cooperativa din Braniştea. Ceapa stă pe cimp de cinci a fost strînsă. Sunt vreo 300 de tone. Producătorul vrea s-o livreze numai la calitatea I. Beneficiarul (tot I.L.F. Berceni) spune că nu se încadrează toată la această calitate. Am văzut-o și noi pe cimp. Dacă am fi fost cumpărători, nu am fi ridicat-o numai la prima calitate. Trebuie, In prealabil, făcută o sortare. In plus este nevoie și de o mai bună organizare. Un camion (24-B-4442) stătea pe timp de cîteva ore bune pentru Încărcare. Cîteva concluzii : se impune ca I.L.F. Berceni să asigure, conform graficelor, numărul de mijloace de transport necesare și in acelaşi timp ambalajele . In grădini este nevoie de o mai bună organizare a sortării şi încărcării autocamioanelor ; trebuie găsite soluţii rapide pentru irigarea culturilor. Cei cu care am stat de vorbă au afirmat că peste 2 săptămini va fi tîrziu să se mai irige. Să nu uităm că avansulin vegetaţie la legume este de două săptămini, deci virful de recoltare va fi mai aproape. Pînă atunci, dar foarte urgent, este absolut necesar ca să se rezolve problemele amintite. Eugen Sasu : Recolta de legume este bună. Cît de repede ajunge la beneficiar? Recolta de legume este bună. O dovedeşte şi imaginea de fată surprinsă într-o grădină giurgiuveană ! 500 de tone de ceapă aştteaptă mijloacele de transport ale beneficiarului (I.L.F. Berceni) pe terenurile I.P.L. Uzunu Dacă pină mai zilele trecute cooperatorii din Obacui stăteau cu ceapa pe cimp, acum beneficiarul a început să ridice firmle marfa Nici varza nu este prea căutată decătre cei cu care producătorii au încheiat contracte. Tot la Uzunu, doar intr-o singură fermă (nr. 5), stau peste 300 tone, gata culese să ajungă pe pieţe PLANUL REALIZAT RITMIC LA TOŢI INDICATORII!.p.LTg.Mureş: Cîteva obligaţii care se impun ■ Colectivul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Tîrgu Mureş trebuie să-şi confirme un renume că Un fel de „lanţ al slăbiciunilor" . Furnizori care livrează justificări 1. Semnale pentru centrala industrială ■ Indulgenţe păgubitoare M Cind şi cum vor fi recuperate restanţele Colectivul întreprinderii pentru prelucrarea lemnului din Xirguin,ureş se va prezenta la apropiata adunare generală a oamenilor muncii cu restanţe destul de mari acumulate, de la începutul anului, la principalii indicatori de plan. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul întreprinderii sunt, pe bună dre parie, nemulţumiţi. Nu au fost obişnuiţi cu asemenea situaţii iar nerealizarea planului ii afectează evident. „In alți ani, colectivul nostru a ocupat locuri fruntaşe in întrecere şi chiar a fost decorat cu Ordinul flnicii explică tovarăşa Viorica Fenete, secretara comitetului de partid, starea de nemulţumire din unitate. De fapt, datorită realizărilor din ultima vreme, I.P.L. „23 August“ din Tîrgu Mureş a fost aleasă să devină unitate-etalon pe ramură. De ce se află acum un impas ? De ce are restanţe la realizarea principalilor indicatori de pian ? Am căutat, zilele trecute, răspunsuri la aceste întrebări iar investigaţiile ne-au condus la concluzia că există un fel de „lanţ al slăbiciunilor“ care are verigi şubrede atît în întreprindere, cit şi dincolo de poarta ei. Tovarăşul Nicolae Vereş,director comercial, ne-a relatat : „Nici noi nu am asigurat o organizare perfectă a muncii dar am intimpinat greutăţi serioase in ceea ce priveşte aprovizionarea şi desfacerea“. La aceste aspecte s-au referit şi alţii, fără să ocolească partea de vină ce revine colectivului. Prevederile de plan privind productivitatea muncii pe semestrul I s-au realizat numai în proporţie de 91,8 la sută. Este adevărat că, la început de an, au existat greutăţi în ceea ce priveşte energia electrică şi termică, dar măsurile luate ulterior nu au dus la recuperarea restanţelor. In luna martie s-a depăşit planul producţiei marfă cu cîteva procente, în schimb, în aprilie, nu s-a realizat planul. Luna mai s-a încheiat la limită, iar în iunie au apărut din nou restante. Aceste „zig-zag“-uri se datoresc intr-o anumită măsură fisurilor care mai există în ceea ce priveşte disciplina şi eficienţa muncii. Dar nu este singura lor cauză, întreprinderea de prelucrare a lemnului din Tîrgu Mureş are acelaşi for coordonator ca şi principalii săi furnizori, iar, pe de altă parte, Centrala de prelucrare a lemnului se află foarte aproape de cea de exploatare. „Partenerii“ nu se înţeleg, însă, aşa cum ar trebui. Unii furnizori au livrat în ultimele luni... justificări, în joc de material lemnos, în anumite cazuri, nici centrala industrială şi nici serviciile de specialitate din ministerele de resort nu au luat cele mai bune măsuri. In mod firesc, întreprinderea consumă cantităţi tot mai mari de semifabricate din lemn, Dii nu orice semifabricate. Mulţi beneficiari externi — care reprezintă, de fapt, majoritatea clienţilor — fac cereri de serie mică, chiar de 50 bucăţi dintr-un anumit produs. Ca atare, este nevoie de multe S.D.V.-uri, de reglarea operativă a maşinilor şi, bineînţeles, de materiale corespunzătoare. Nu intimplător, Întreprinderea a avut, la Reghin, un atelier şi undepozit de semifabricate pe care şi le coordona după cerinţe şi posibilităţi. De citva timp, insă, atelierul şi depozitul au fost transferate la I.F.E.T. Reghin. Poate că intenţiile au fost bune, dar de cind s-a luat măsura amintită au început discuţiile între reprezentanţii I.P.L. Tîrgu Mureş şi I.F.E.T. Reghin. Fiecare îşi apără interesele şi dă vina pe celălalt. Situaţia s-a complicat şi datorită faptului că alţi furnizori de material lemnos nu-şi onorează la timp contractele. Tovarăşul Eugen Vata, şeful biroului aprovizionare, ne-a dat cîteva exemple de furnizori care au serioase datorii. întreprinderea de prelucrare a lemnului din Tirgu Mureş ar trebui să primească 60 la sută din materialul necesar sub formă de prefabricate şi 40 la sută cherestea brută. Ideal ar fi ca prima categorie să deţină o pondere sporită. Dar nici proporţia amintită nu se respectă. In primele 6 luni din acest an, I.F.E.T. Craiova trebuia să livreze 940 mc semifabricate, insă a trimis numai 139 mc. Restanţe serioase are şi I.F.E.T. Caransebeş. La Timişoara s-au comandat 350 mc cherestea din lemn de cer, prefabricată sută la sută, dar nu s-a primit nimic. La rindul său, C.P.L. Drobeta Turnu Severin are datorii mari la livrarea furnirului din stejar. Intr-o perioadă au existat probleme si cu placajul dar, în acest caz, a intervenit bine centrala industriala din Bucureşti şi, la ora actuală, C.P.L. Piteşti asigură în mod satisfăcător placajul. Nici unitatea specializată a Ministerului Aprovizionării nu respectă disciplina de plan. B.J.A.T.M. Mureş nu a asigurat in primul semestru, la nivelul repartiţiilor, hirtie gumată, produse chimice, hirtie pentru ambalaj şi alte produse. Tovarăşa Viorica Fekete spunea : „O parte dintre oamenii noştri, in loc să producă, trebuie să umble pe la furnizorii de materiale deşi, in cele mai multe cazuri, noi avem relaţii directe numai cu baza de aprovizionare şi nu cu întreprinderile producătoare“. Contrar aşteptărilor, la I.P.L. Tirgu Mureş sunt , deocamdată, şi arte probleme, daure care unele depăşesc competenţa collectivului şi a consmului oamenilor muncii. Mai mulțt beneficiani nu au preluat la timp produsele contractate şi, in consecinţa, întreprinderea are un stoc mare de produse finite, in noue condiţii de creditare, aceasta situaţie are repercusiuni directe atit asupra rezultatelor financiare aie întreprinderii, cit şi asupra nivelului fondului de retribuire. Deci, ea nu poate fi tolerata, cineva zicea — şi are dreptate — ca unii tovarăşi de la „Tennoforest-expor f nu vor sa-şi „supere" beneficiarii şi trec cu vederea nerespectarea unor clauze contractuale, pentru care alţii ar pretinde despăgubiri substanţiale. Dacă ar fi vorba despre, produse mai puţin pretenţioase, am mai „înţelege" ; dar cind în cauză sint creaţiile unor ebenişti de primă mărime, ca aceia din Tirgu Mureş, ni se pare ciudată atitudinea tovarăşilor de la Întreprinderea de comerţ exterior, vizavi de litera şi spiritul legii. Acestea sint cîteva cauze care au determinat nerealizarea integrală a principalilor indicatori de plan. Oamenii cu care am discutat despre ele s-au referit, in primul rind, la datoriile şi preocupările colectivului din unitate. Am reţinut că se depun eforturi pentru recuperarea restanţelor şi organizarea unei activităţi cu adevărat model, in cadrul întreprinderii se desfăşoară o acţiune amplă pentru modernizarea producţiei şi a transportului intern. Prima etapă a programului stabilit în acest sens este deja în curs de finalizare. întregul colectiv este hotărît şi preocupat să iasă din impas. La apelul făcut de comitetul de partid, de consiliul oamenilor muncii, de sindicat, O.D.U.S. şi organizaţia U.T.C., muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici au organizat la sfirşitul săptămînii trecute, o zi de producţie-record, cu rezultate bune. Am aflat, de asemenea, că pe plan local şi chiar la nivelul forurilor tutelare s-a analizat situaţia de la I.P.L. Tîrgu Mureş şi s-au stabilit anumite măsuri. Esenţial este, acum, ca toţi factorii care poartă răspunderi pentru realizarea producţiei şi desfacerea ei să-şi respecte obligaţiile. Pentru că, aşa cum a subliniat de mai multe ori secretarul general al partidului, planul de producţie trebuie realizat ritmic, la toţi indicatorii şi la un nivel cit mai înalt de eficienţă economică. Iacob Cojocaru Original procesor electronic La marea întreprindere clujeană „Armătura“ a fost conceput şi realizat un original procesor electronic destinat automatizării proceselor de producţie in turnătorii. Avînd în componenţă exclusiv piese electronice fabricate în ţară, procesorul comandă cu precizie toate operaţiile specifice maşinilor de format miezuri în cutii calde. La finalul unui ciclu de fabricaţie, procesorul electronic decuplează automat maşina de la sursa de alimentare cu energie electrică, evitindu-se astfel mersul în gol. Prin concepţie ■ şi construcţie, procesorul permite înlocuirea rapidă a componentelor în caz de defecţiune, precum şi anularea comenzii date anterior. în întreprindere se află în funcţiune 10 astfel de procesoare, care concură la sporirea productivităţii muncii, la economisirea energiei, la creşterea calităţii produselor. (Agferpres). Puternică afirmare a capacităţii creatoare a poporului român (Urmare din pag. I) u nico-ştiinţifice. Automatizarea şi robotizarea proceselor tehnologice, crearea unor materiale noi, cu proprietăţi superioare, folosirea descoperirilor ştiinţei pentru creşterea eficienţei activităţii industriale, realizarea unor produse competitive pe plan internaţional — toate acestea sunt strîns legate de o valorificare mai atentă, mai responsabilă, tocmai a capacităţii de creaţie. Spiritul creator, va fi în egală măsură solicitat şi de dezvoltarea intensivă a agriculturii, care cuprinde azi mai multe discipline decit agronomia propriu-zisă, unele dintre ele considerate cîndva fără legătură directă cu munca cîmpului : chimia,ingineria genetică, ergonomia. Mari investiţii de creativitate sunt „alocate“ pentru construcţia socială, pentru mai buna organizare a relaţiilor de producţie, pentru făurirea unui om nou, cu o conştiinţă înaintată, demn de această epocă. De fapt, nu există domeniu de activitate sau direcţie de acţiune în care oamenii muncii să nu aibă dreptul şi datoria de a-şi pune în valoare gindirea inventivă, de a lupta cu inerţia, de a promova sistematic noul. In Cuvîntarea la Adunarea solemnă organizată cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a evidenţiat pregnant această legătură necesară între marile şi însufleţitoarele obiective care ne stau în faţă şi receptivitatea faţă de cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii . „Nu trebuie să uităm nici un moment că, pentru a asigura realizarea programului partidului, trebuie să organizăm întreaga viaţă economico-socială pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane in general. Iată de ce in noua etapă de dezvoltare a ţării creşte şi mai puternic rolul ştiinţei, invăţămintului, culturii, al întregii activităţi politico-educative de formare a omului nou, constructor conştient al viitorului său liber, al comunismului“. Cei douăzeci şi unu de ani care au trecut de la Congresul al IX-lea,al partidului, congres al marilor deschideri, al inaugurării unui timp al creaţiei, au constituit o adevărată şcoală a promovării gîndirii realiste, creatoare, în toate domeniile de activitate. S-a creat un cadru complex şi elastic de valorificare promptă, indirectă concordanţă cu cerinţele vieţii, a ideilor înnoitoare, a tuturor iniţiativelor viabile de perfecţionare a muncii. Sistemul democraţiei noastre muncitoreşti-revoluţionare constituie un adevărat receptacul al spiritului creator al maselor. De la „Tribuna democraţiei“, de la numeroasele tribune ale democraţiei care ii stau la dispoziţie, fiecare cetăţean al patriei a avut şi are continuu posibilitatea să-şi exprime şi i se pretinde să-şi exprime cu tot mai multă cutezanţă, în continuare, întreaga sa capacitate de creaţie, de participare la construcţia civilizaţiei socialiste. Un cadru la fel de favorabil şi de stimulator pentru afirmarea gîndirii creatoare îl asigură integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, necesităţile producţiei, învăţămintele activităţii practice constituind un izvor nesecat de idei înnoitoare pentru specialişti şi pentru cei care se pregătesc să devină specialişti. Iar în planul creaţiei umaniste, amplul Festival naţional „Cîntarea României“ asigură accesul liber la cultură al tuturor oamenilor muncii al tuturor fiilor patriei şi asigură, totodată, participarea lor directă la crearea valorilor spirituale. Pe lingă cadrul social-politic care favorizează şi stimulează creaţia, sunt mobilizate în acelaşi scop importante mijloace materiale. Nu există oraş care să nu aibă o casă sau mai multe case de cultură (de fapt şi satele, şi unităţile economice dispun de edificii sau săli în care se desfăşoară manifestări culturale de toate categoriile). Nu există şcoală care să nu aibă laboratoare şi sectoare de producţie. Nu există domeniu de activitate în care institutele de cercetări, staţiunile experimentale să nu fie profund implicate in modernizarea proceselor tehnologice şi a însuşi modului de gîndire al oamenilor. In acest dinamism al promovării spiritului creator recunoaştem stilul inconfundabil instituit în construcţia socialismului din ţara noastră de personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adept şi promotor al unei gîndiri revoluţionare creatoare, de o remarcabilă intransigenţă comunistă şi, in acelaşi timp, de o exemplară capacitate de a lua în considerare specificul societăţii româneşti, realitatea însăşi, în întreaga ei complexitate. Convingerea sa că nu există soluţii care să poată fi date o dată pentru totdeauna, că un adevărat revoluţionar trebuie să ştie mereu să vadă procesele, chiar şi pe cele mai discrete, ale lumii din care face parte şi să le ia în calcul în elaborarea oricărui plan de acţiune, această convingere se răsfrînge ■benefic in tot ce întreprinde societatea românească de azi, în însuşi demersul său de autoconstrucţie. Trăim, cum spunea poetul. In „miezul unui ev aprins“, într-un timp al creaţiei. Spiritul creator constituie o adevărată forţă de propulsie in direcţia înfăptuirii unor idealuri şi năzuinţe care au însufleţit poporul nostru de mii de ani. Marile obiective care ne stau în faţă sunt o şansă istorică pentru România de a-şi cuceri locul meritat în lume şi sunt, în acelaşi timp, pentru fiecare dintre noi, indiferent de vîrstă sau naţionalitate, de profesie sau pregătire, o şansă de a ne realiza ca oameni, in sensul deplin al cuvintului.