România Liberă, august 1986 (Anul 44, nr. 12982-13007)

1986-08-01 / nr. 12982

„Románia libera" Pagina a 3-a —­­ august 1986 ­N RITM, CALITATE, EFICIENŢA în întreaga activitate economică II­I Preocupări optimizarea Distincţiile acordate în luna iunie pentru rezultatele întrece­rii din 1985, au reliefat, printre unităţile fruntaşe pe ţară, şi Regionala de căi ferate Cluj- Napoca onorată cu „Ordinul Muncii“ clasa I. Fără a mai in­tra în toate detaliile unui bilanţ de prestigiu, ne rezumăm a spune doar că acest harnic co­lectiv — „cărăuşi de n­offe­­ide“, cum a ţinut să precizeze direc­torul general al Regionalei, Ni­­colae Cherteş — colectiv distri­buit pe raza a şase judeţe şi, parţial, pe încă trei, a depăşit, anul trecut, toţi Indicatorii de plan, înregistrînd beneficii de 37 milioane lei. Dar, pentru că la începutul acestui an Regionala C.F.R. Cluj-Napoca a lansat Chemarea la întrecere pe 1986 şi pentru că au trecut de acum mai bine de şase luni de muncă, am încer­cat, în documentarea noastră, să urmărim felul în care expe­rienţa cîştigată anul trecut şi în cei anteriori este folosită, gene-­ ralizată, în noua etapă inaugu­rată odată cu debutul celui de al 8-lea cincinal. Aceasta por­nind de la dezideratul esenţial, de la comandamentul la ordinea zilei în domeniul respectiv ; .op­timizarea transporturilor, atît de vitale pentru buna aprovizio­nare cu materii prime și mate­riala a întreprinderilor econo­mice, pentru ca produsele fabri­cate să ajungă grabnic la bene­ficiari. Toate acestea în condi­ţiile unei depline siguranţe, ale unei calităţi superioare şi ale folosirii depline, intensive, a bazei tehnico-materiale din do­tare. Or, iată, ne explică Radu Pascu, şeful serviciului tehnic al Regionalei, în semestrul I acest colectiv a înscris rezultate bune care pot fi rezumate în cîteva cifre de sinteză. De exem­plu, volumul total de transpor­turi a fost depăşit, faţă de pre­vederi, cu 7,8 la sută. Se va în­ţelege mai bine cum s-a ajuns la această performanţă dacă mai adăugăm cîteva argumente ce e­u condus­ la depăşirea respectivă. Viteza comercială a trenurilor de marfă a fost mai mare decit s-a programat cu 2,2 la sută. Apoi, încărcătura statică pe osie, a fost şi ea depăşită cu 1,5 la sută, iar în ceea ce pri­veşte timpul între două descăr­cări, acesta a fost redus cu 2,4 la sută. Se observă şi numai la trecerea în revistă, a acestor cifre că şi în acest domeniu b­ă­­tălia pentru optimizarea trans­porturilor înseamnă, în ultimă instanţă, o bătălie de anvergură, în fiecare staţie, la fiecare bene­ficiar, în fiecare atelier, pentru timp. Sunt notabile realizările aces­tei regionale pe primul semes­tru, dar iată că alte trei regio­nale C.F.R. au obţinut punctaje mai bune, ceea ce înseamnă că, în a doua parte a anului,­ între­cerea va fi deosebit de animată. Aici, la Cluj-Napoca sunt gîndite măsuri şi iniţiative pentru creş­terea in continuare a indicato­rilor, în primul rînd a produc­tivităţii muncii, care, in semes­trul I, a sporit cu 7,7 la sută. Bunăoară, se folosesc cu mare randament, un ciclu plin-plin, navetele cu cărbuni aduşi din bazinul Olteniei în staţiile Epis­copia Bihorului şi Oşorhei, unde se reîncarcă apoi rapid cu calcar pentru Govora, cu cărbune ener­getic de la Halmeu etc. S-a or­ganizat, de asemenea, extrem de minuţios activitatea la termina­lele de transcontainere, asigu­­rîndu-se manevre pentru schim­bul de vagoane de două­ ori pe tură. A sporit astfel numărul transcontainerelor activizate cu 30—40 bu­căţi pe zi.­­Cît priveşte ordinea şi disciplină văzută de reporter la modul cel mai con­cret, voi împărtăşi un aspect edificator. Pentru transportul cărbunelui din bazinul Popeşti şi Sărmăşag la Episcopia Biho­rului (pentru C.E.T. Oradea) a fost sporit considerabil numărul de garnituri zilnice. Iar pentru ca totul să decurgă la milimetru şi secundă, cum se spune, s-au nominalizat locomotivele pentru remorcarea acestor garnituri, s-a titularizat întregul personal în­soţitor, mecanici etc., s-a asigu­rat alimentarea ritmică cu car­burant. S-a dat, intr-un cuvint, „cale liberă“ trenurilor cu căr­bune, conform unor grafice orare minuţioase. O asemenea luptă pentru timp are loc şi în ateliere. De exem­plu organizarea reparaţiilor s-a făcut şi se face în flux con­tinuu atit în Depoul din Cluj- Napoca — situat pe locul X in întrecerea pe ţară, după 6 luni —, cit şi in cel din Dej. Acest fapt a determinat reducerea timpului de imobilizări cu a­­proape 2 la sută faţă de plan. Cîştig considerabil în avantajul transporturilor propriu-zise. In flux continuu s-a iniţiat de alt­fel şi reparaţia vagoanelor de marfă. Plus că s-a sincronizat activitatea locomotivelor de ma­nevră din staţii cu reprizele de la liniile de reparaţii ceea ce a redus timpii neproductivi re­­zultînd sporirea numărului de vagoane puse în circulaţie cu circa 200, zilnic. Dar, semnificativ este şi fap­tul că toată această activitate se desfăşoară într-un înalt spi­rit gospodăresc. Ceea ce a dus la reducerea cheltuielilor la 1 000 lei venituri brute cu 53,20 lei, ceea ce a dus la economii de energie de 107 MWh, în se­mestrul I. Spirit gospodăresc etalat și de preocuparea pentru dezvoltarea unei adevărate in­dustrii proprii de reciclări, re­­condiţionări şi refolosiri a unor piese, ansamble şi subansamble,­­de aparatură şi materiale, in valoare de circa 80 milioane lei anual. Măsuri şi acţiuni care, firesc, au condus şi la rentabi­litatea înaltă a întregii activi­tăţi, rentabilitate reflectată şi de volumul mare de beneficii din semestrul I, cu mult peste cotele planificate, dar şi paste cele înregistrate in 1985 , adică însumînd peste 72 milioane lei. Sigur, timpul nu stă pe loc şi, , pentru un colectiv fruntaş, fiecare zi, fiecare oră, minut şi secundă, îşi are importanţa sa. Iată de ce semestrul II este acum prefigurat şi el în pro-­ grame concrete, defalcate pînă la ultimul om, programe în curs de înfăptuire în aceeaşi atmo­sferă şi hotărîre de autodepă­­şire. Intre altele, aici s-a am­plificat­­ritmul lucrărilor de transformare a căii Înguste de pe traseul Satu Mare — Bixad. Intr-o linie ferată cu ecarta­­ment normal, obiectiv pe care oamenii muncii de pe şantierul respectiv sunt hotăriţi să-l de­vanseze şi să-l dea in circula­ţie înainte de termen. S-a tre­cut apoi la noi acţiuni de mo­dernizare a procesului de pre­gătire, echipare şi reparare a locomotivelor electrice în noile hale înălţate la depourile din Cluj-Napoca şi Dej. Se vor in­troduce curînd, în premieră în Regionala C.F.R. Cluj-Napoca, rame electrice pe trasee locale, cum e, de pildă, Cluj-Napoca- Dej-Bistriţa. La depoul din Dej se pregăteşte un simulator pen­tru perfecţionarea personalului de locomotive, iar în gara Cluj- Napoca se va pune în funcţiune afişajul electronic pentru o mai bună informare a călătorilor privind circulaţia trenurilor... Sunt cîteva dintre acţiunile în curs şi ele m-au făcut să-mi amintesc cuvintele directorului general al regionalei, cum că şi in anul acesta întrecerea dintre unităţile de transporturi este foarte strînsă, dar că ceferiştii din raza acestei mari unităţi concură, din nou, cu toate for­ţele şi capacitatea lor creatoare, pentru ocuparea unui loc pe po­dium.. Hotărîre şi ambiţie, aşa cum le stă bine unor fruntaşi ce au vădit şi vădesc, în toate îm­prejurările, o înaltă conştiinţă socialistă. Virgil Lazăr şi rezultate transporturilor Astăzi vom vorbi despre roa­­rele bazin legumicol­dele grădinilor, mai precis de­­­cut cele 8 cooperative pre modul în care sunt recol­tate legumele şi cum ajung ele pe pieţe sau în depozite. Ne-am oprit la aceste produse dat fiind pericolul de perisabilitate şi faptul că foarte curînd (spre sfirşitul primei decade a lu­nii pe care am început-o) se va atinge virful de recoltare, pe­rioadă ce se va prelungi şi în septembrie. Deci, cum se ac­ţionează în grădini ? Cît de re­pede se transportă produsele ? Mai intii, cîteva date generale la nivelul judeţului GIURGIU, acolo unde am întreprins un raid-anchetă. Ni le-a oferit directorul Trus­tului horticulturii, ing. Cornel Bernat . „In iulie am livrat la fondul de stat cu 2 500 tone mai multe legume decit era pre­văzut. Asta pe total, pentru că pe sortimente, in special la ceapă nu stăm prea bine. Zil­nic se recoltează in judeţ 400 tone tomate, 250 tone ceapă, alte cantităţi de vinete, ardei, varză. Cei mai mari producători sunt I.P.L. Uzunu, fermele proprii ale întreprinderii de industria­lizare de la Giurgiu, asocia­ţiile economice de la Vedea şi Izvoarele. La­ acestea se a­­daugă o serie de unităţi agri­cole cooperatiste. Recolta este bună, ritmul de cules la fel. Insă cu preluările avem neca­zuri. Nu există o sincronizare intre producătorii de legume, care fin de Ministerul Agricul­turii, cei care preiau produsele aparţinind de Ministerul Indus­triei Alimentare, şi cei care vind recolta şi care fac parte din Ministerul Comerţului In­terior. Mijloacele de transport sunt cu totul insuficiente, am­balajele mai mult lipsesc decit sunt, ca să nu mai vorbesc de calitatea acestor lădiţe". Cele spuse de interlocutor aveau să se confirme pe teren. In plus, şi alte aspecte. De pildă, canalele de irigaţii au foarte puţină apă pe ele (un nivel de la care apa nu poate fi adusă la plante). Or, legume fără apă nu ştim că s-ar putea produce. In zona Vidra — Hota­ Regionala C.F.R. Cluj-Napoca recunos­agricole ar putea iriga legumele cu apă din Argeş şi Sabar, folosind motopompele. Dar nici acestea nu pot fi fo­losite din lipsa motorinei. Ar fi necesare, pentru cele 8 unităţi, cam 4 tone de mo­torină pe zi. Cu această canti­tate s-ar putea obţine o recoltă foarte mare de legume pe toată suprafaţa cultivată în perime­trul amintit. Aici este zona de bază a judeţului pentru ardei, gogoşari şi vinete. , Am intrat în fermele I.P.L. Uzunu. Din 150 de aripi de udare nu funcţiona nici măcar una. Motivul ? Nu e apă pe ca­nale. Şi trebuie să avem în vedere că întreprinderea are a­­proape 2 000 de hectare cu le­gume, că trebuie să livreze de pe această suprafaţă 42 mii tone. Străbatem drumurile, în­soţiţi de directorul întreprin­derii, ing. Nicolae Istrate. Aflăm amănunte : se lucrează cu 600—700 de oameni, care sunt dirijaţi­­ la fermele cu maximă activitate ; necesarul zilnic de lădire pentru tomate este de 20 mii bucăţi, dar s-au asigurat maximum 5 m­ii (în această si­tuaţie trebuie scăzut ritmul de recoltare, ceea ce nu este deloc bine, ştiută fiind uşurinţa cu care se strică roşiile) ; s-ar putea livra în 24 de ore 200—250 tone de legume, dar nu se a­­ting nici 100 tone (lipsesc am­balaje­ şi mijloace de trans­port) ; la ceapă se li­vrează 30—40 tone pe zi, deşi s-ar putea da cel puţin 150 tone, avînd în vedere că pe cimp, stau 1 500 tone de ceapă recoltată ; delegaţii I.L.F. Berceni, pri­mul beneficiar al produselor de la Uzunu, nu sunt prezenţi mereu la locul de recoltare şi, încărcare a legumelor (mai ales duminica). Ca urmare a­­par frecvente declasări de marfă. Exact in ziua in care eram în judeţ întreprinderea a primit prin poştă acte de de­clasare pentru conopidă şi ceapă verde livrate de.... peste 40 de zile ; în această lună cantitatea de legume ce se va recolta zilnic va ajunge la 400—500 de tone, cantitate ce trebuie livrată în aceeaşi zi. Asta înseamnă că toate proble­mele de ambalaje, de trans­port trebuie rezolvate grabnic; o ultimă observaţie : din cele 42 000 tone cît s-a contractat cu I.L.F. Berceni, s-au expe­diat doar 3 000 tone, cu toate că s-ar fi putut mult mai mult. Observaţii proprii : în ferma nr. 8, condusă de ing. Dumitru Titu, se recoltează 8—10 tone de tomate pe zi şi 15 tone de roşii. Ar trebui mai multe forţe, dat fiind că suprafaţa de tomate este de 93 de ha şi coacerea este masivă acum. In ferma nr. 5 (şef de fermă, ing. Aurel Băcanu) s-au recoltat 400 tone de varză și s-au li­vrat... 70 de tone. Restul stă , pe cimp. In ziua în care ne-am aflat aici, pînă la ora 13 nu venise nici un mijloc de trans­port. Cu o zi înainte se încăr­­case doar unul. „Avem ne­voie de mai multe mijloace de transport, de ambalare tip P, pentru varză, şi mai ales de apă“, afirma şeful fermei. In ferma nr. 9, sute de tone de ceapă pusă în saci sau în rîn­duri pe pămînt aşteaptă bene­ficiarul să vină s-o ridice. Problema cepei nu se ridică doar la Uzunu! La cooperativa din Oinacu recoltarea a Început pe 14 iulie (ştire aflată de la șeful fermei, Ilie Rotaru). Din 300 tone cit s-a adunat in grămezi beneficiarul (I.L.F. Berceni) a preluat 200 de tone. Este drept că acum sunt mai multe mijloace de transport, dar să­­nu uităm că mai trebuie a­­dunată recolta de pe încă 25 de hectare — recoltă care nu poate rămine pe cimp săptămini în şir. Apoi, şi unitatea agricolă trebuie să se preocupe mai mult de încărcarea rapidă a autocamioanelor. Am intîlnit aici pe delegatul I.L.F. Berceni, Iu­lian Nicolescu, care ne-a spus că, deşi a recepţionat toată ceapa de pe cimp şi s-a hotă­rît preluarea ei, totuşi I.L.F. Giurgiu repartizează mijloace de transport în alte judeţe. Cul­mea este că mijloacele de transport sunt încărcate mai întîi pentru ceilalţi benefi­ciari, maşinile I.L.F. Berceni rămînînd la urmă. Şoferul Paul Georgescu, de pe auto 23-B-9104, a sosit pe cimp la ora 9,30, iar la­ ora 14 nu-i venise rindul. Chiar i s-a spus că o să ră­­mînă pentru a doua zi. Asta pentru că au fost încărcate ma­şinile din Argeş, judeţ cu care, totuşi nu există un contract în­cheiat. O situaţie mai aparte, la cooperativa din Braniştea. Ceapa stă pe cimp de cinci a fost strînsă. Sunt vreo 300 de tone. Producătorul vrea s-o li­vreze numai la calitatea I. Be­­neficiarul (tot I.L.F. Berceni) spune că nu se încadrează toată la această calitate. Am văzut-o și noi pe cimp. Dacă am fi fost cumpărători, nu am fi ridicat-o numai la prima calitate. Trebuie, In prealabil, făcută o sortare. In plus este nevoie și de o mai bună orga­nizare. Un camion (24-B-4442) stătea pe timp de cîteva ore bune pentru Încărcare. Cîteva concluzii : se impune ca I.L.F. Berceni să asigure, conform graficelor, numărul de mijloace de transport nece­sare și in acelaşi timp amba­lajele . In grădini este nevoie de o mai bună organizare a sortării şi încărcării autoca­mioanelor ; trebuie găsite solu­ţii rapide pentru irigarea cul­turilor. Cei cu care am stat de vorbă au afirmat că peste 2 săp­tămini va fi tîrziu să se mai irige. Să nu uităm că avansul­­­in vegetaţie la legume este de două săptămini, deci virful de recoltare va fi mai aproape. Pînă atunci, dar foarte urgent, este absolut necesar ca să se re­zolve problemele amintite. Eugen Sasu : Recolta de legume este bună. Cît de repede ajunge la beneficiar?­ ­ Recolta de legume este bună. O dovedeşte şi imaginea de fată surprinsă într-o grădină giurgiuveană ! 500 de tone de ceapă aştteaptă mijloacele de transport ale beneficiarului (I.L.F. Berceni) pe terenurile I.P.L. Uzunu Dacă pină mai zilele trecute cooperatorii din Ob­acui stăteau cu ceapa pe cimp, acum beneficiarul a început să ridice firmle marfa Nici varza nu este prea căutată de­­către cei cu care producă­torii au încheiat contracte. Tot la Uzunu, doar intr-o singură fermă (nr. 5), stau peste 300 tone, gata culese să ajungă pe pieţe PLANUL REALIZAT RITMIC LA TOŢI INDICATORII!­­.p.LTg.Mureş: Cîteva obligaţii care se impun ■ Colectivul întreprinderii de prelucrare a lemnului din Tîr­­gu Mureş trebuie să-şi confirme un renume că Un fel de „lanţ al slă­biciunilor" . Furnizori care livrează justificări 1. Semnale pentru centrala industrială ■ Indulgenţe păgubitoare M Cind şi cum vor fi recuperate restanţele Colectivul întreprinderii pen­tru prelucrarea lemnului din Xirgu­in,ureş se va prezenta la apropiata adunare generală a oamenilor muncii cu restanţe destul de mari acumulate, de la începutul anului, la principalii indicatori de plan. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din ca­drul întreprinderii sunt, pe bună d­­re parie, nemulţumiţi. Nu au fost obişnuiţi cu asemenea situaţii iar nerealizarea planu­lui ii afectează evident. „In alți ani, colectivul nostru a ocupat locuri fruntaşe in întrecere şi chiar a fost decorat cu Ordinu­l f­lnicii explică tovarăşa Viorica Fene­te, secretara comitetului de partid, starea de nemulţumire din unitate. De fapt, datorită realizărilor din ultima vreme, I.P.L. „23 August“ din Tîrgu Mureş a fost aleasă să devină unitate-etalon pe ramură. De ce se află acum un impas ? De ce are restanţe la realizarea prin­cipalilor indicatori de pian ? Am căutat, zilele trecute, răs­punsuri la aceste întrebări iar investigaţiile ne-au condus la concluzia că există un fel de „lanţ al slăbiciunilor“ care are verigi şubrede atît în întreprin­dere, cit şi dincolo de poarta ei. Tovarăşul Nicolae Vereş,­­direc­tor comercial, ne-a relatat : „Nici noi nu am asigurat o or­ganizare perfectă a muncii d­ar am intimpinat greutăţi serioase in ceea ce priveşte aproviziona­rea şi desfacerea“. La aceste as­pecte s-au referit şi alţii, fără să ocolească partea de vină ce revine colectivului. Prevederile de plan privind productivitatea muncii pe semestrul I s-au rea­lizat numai în proporţie de 91,8 la sută. Este adevărat că, la în­ceput de an, au existat greutăţi în ceea ce priveşte energia elec­trică şi termică, dar măsurile luate ulterior nu au dus la re­cuperarea restanţelor. In luna martie s-a depăşit planul pro­ducţiei marfă cu cîteva procen­te, în schimb, în aprilie, nu s-a realizat planul. Luna mai s-a încheiat la limită, iar în iunie au apărut din nou restante. Aceste „zig-zag“-uri se datoresc intr-o anumită măsură fisurilor care mai există în ceea ce pri­veşte disciplina şi eficienţa muncii. Dar nu este singura lor cauză, întreprinderea de prelu­crare a lemnului din Tîrgu Mu­reş are acelaşi for coordonator ca şi principalii săi furnizori, iar, pe de altă parte, Centrala de prelucrare a lemnului se află foarte aproape de cea de ex­ploatare. „Partenerii“ nu se în­ţeleg, însă, aşa cum ar trebui. Unii furnizori au livrat în ulti­mele luni... justificări, în joc de material lemnos, în anumite ca­zuri, nici centrala industrială şi nici serviciile de specialitate din ministerele de resort nu au luat cele mai bune măsuri. In mod firesc, întreprinderea con­sumă cantităţi tot mai mari de semifabricate din lemn, Dii nu orice semifabricate. Mulţi bene­ficiari externi — care reprezintă, de fapt, majoritatea clienţilor — fac cereri de serie mică, chiar de 50 bucăţi dintr-un anumit pro­dus. Ca atare, este nevoie de multe S.D.V.-uri, de reglarea operativă a maşinilor şi, bineîn­ţeles, de materiale corespunză­toare. Nu intimplător, Între­prinderea a avut, la Reghin, un atelier şi un­­depozit de semifa­bricate pe care şi le coordona după cerinţe şi posibilităţi. De citva timp, insă, atelierul şi depozitul au fost transferate la I.F.E.T. Reghin. Poate că in­tenţiile au fost bune, dar de cind s-a luat măsura amintită au început discuţiile între re­prezentanţii I.P.L. Tîrgu Mureş şi I.F.E.T. Reghin. Fiecare îşi apără interesele şi dă vina pe celălalt. Situaţia s-a complicat şi datorită faptului că alţi fur­nizori de material lemnos nu-şi onorează la timp contractele. Tovarăşul Eugen Vata, şeful biroului aprovizionare, ne-a dat cîteva exemple de furnizori care au serioase datorii. între­prinderea de prelucrare a lem­nului din Tirgu Mureş ar tre­bui să primească 60 la sută din materialul necesar sub formă de prefabricate şi 40 la sută cherestea brută. Ideal ar fi ca prima categorie să deţină o pondere sporită. Dar nici pro­porţia amintită nu se respectă. In primele 6 luni din acest an, I.F.E.T. Craiova trebuia să li­vreze 940 mc semifabricate, insă a trimis numai 139 mc. Restanţe serioase are şi I.F.E.T. Caran­sebeş. La Timişoara s-au co­mandat 350 mc cherestea din lemn de cer, prefabricată sută la sută, dar nu s-a primit ni­mic. La rindul său, C.P.L. Dro­­beta Turnu Severin are datorii mari la livrarea furnirului din stejar. Intr-o perioadă au exis­tat probleme si cu placajul dar, în acest caz, a intervenit bine centrala industriala din Bucu­reşti şi, la ora actuală, C.P.L. Piteşti asigură în mod satisfă­cător placajul. Nici unitatea specializată­­ a Ministerului Aprovizionării nu respectă dis­ciplina de plan. B.J.A.T.M. Mu­reş nu a asigurat in primul se­mestru, la nivelul repartiţiilor, hirtie gumată, produse chimice, hirtie pentru ambalaj şi alte produse. Tovarăşa Viorica Fe­kete spunea : „O parte dintre oamenii noştri, in loc să pro­ducă, trebuie să umble pe la furnizorii de materiale deşi, in cele mai multe cazuri, noi avem relaţii directe numai cu baza de aprovizionare şi nu cu între­prinderile producătoare“. Contrar aşteptărilor, la I.P.L. Tirgu Mureş sunt , deocamdată, şi arte probleme, daure care unele depăşesc competenţa col­­lectivului şi a consmului oame­nilor muncii. Mai mulțt benefi­­ciani nu au preluat la timp pro­dusele contractate şi, in conse­cinţa, întreprinderea are un stoc mare de produse finite, in noue condiţii de creditare, aceasta si­tuaţie are repercusiuni directe atit asupra rezultatelor financi­are aie întreprinderii, cit şi asu­pra nivelului fondului de retri­buire. Deci, ea nu poate fi to­lerata, cineva zicea — şi are dreptate — ca unii tovarăşi de la „Tennoforest-expor­ f nu vor sa-şi „supere" beneficiarii şi trec cu vederea nerespectarea unor clauze contractuale, pen­tru care alţii ar pretinde des­păgubiri substanţiale. Dacă ar fi vorba despre, produse mai puţin pretenţioase, am mai „în­ţelege" ; dar cind în cauză sint creaţiile unor ebenişti de primă mărime, ca aceia din Tirgu Mu­reş, ni se pare ciudată atitudi­nea tovarăşilor de la­­ Întreprin­derea de comerţ exterior, vizavi de litera şi spiritul legii.­­ Acestea sint cîteva cauze care au determinat nerealizarea in­tegrală a principalilor indicatori de plan. Oamenii cu care am discutat despre ele s-au referit, in primul rind, la datoriile şi preocupările colectivului din unitate. Am reţinut că se de­pun eforturi pentru recuperarea restanţelor şi organizarea unei activităţi cu adevărat model, in cadrul întreprinderii se desfă­şoară o acţiune amplă pentru modernizarea producţiei şi a transportului intern. Prima eta­pă a programului stabilit în acest sens este deja în curs de finalizare. întregul colectiv este hotărît şi preocupat să iasă din impas. La apelul făcut de co­mitetul de partid, de consiliul oamenilor muncii, de sindicat, O.D.U.S. şi organizaţia U.T.C., muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii de aici au organizat la sfirşitul săptămînii trecute, o zi de producţie-record, cu rezul­tate bune. Am aflat, de aseme­nea, că pe plan local şi chiar la nivelul forurilor tutelare s-a analizat situaţia de la I.P.L. Tîrgu Mureş şi s-au stabilit anumite măsuri. Esenţial este, acum, ca toţi factorii care poartă răspunderi pentru reali­zarea producţiei şi desfacerea ei să-şi­­ respecte obligaţiile. Pentru că, aşa cum a subliniat de mai multe ori secretarul ge­neral al partidului, planul de producţie trebuie realizat rit­mic, la toţi indicatorii şi la un nivel cit mai înalt de eficienţă economică. Iacob Cojocaru Original procesor electronic La marea întreprindere clu­jeană „Armătura“ a fost conce­put şi realizat un original pro­cesor electronic destinat auto­matizării proceselor de producţie in turnătorii. Avînd în compo­nenţă exclusiv piese electronice fabricate în ţară, procesorul co­mandă cu precizie toate opera­ţiile specifice maşinilor de for­mat miezuri în cutii calde. La finalul unui ciclu de fabricaţie, procesorul electronic decuplează automat maşina de la sursa de alimentare cu energie electrică, evitindu-se astfel mersul în gol. Prin concepţie ■ şi construcţie, procesorul permite înlocuirea ra­pidă a componentelor în caz de defecţiune, precum şi anularea comenzii date anterior. în între­prindere se află în funcţiune 10 astfel de procesoare, care con­cură la sporirea productivităţii muncii, la economisirea ener­giei, la creşterea calităţii pro­duselor. (Agferpres). Puternică afirmare a capacităţii creatoare a poporului român (Urmare din pag. I) u nico-ştiinţifice. Automatizarea şi robotizarea proceselor tehnologi­ce, crearea unor materiale noi, cu proprietăţi superioare, folo­sirea descoperirilor ştiinţei pen­tru creşterea eficienţei activită­ţii industriale, realizarea unor produse competitive pe plan in­ternaţional — toate acestea sunt strîns legate de o valorificare mai atentă, mai responsabilă, tocmai a capacităţii de creaţie. Spiritul creator, va fi în egală măsură solicitat şi de dezvolta­rea intensivă a agriculturii, care cuprinde azi mai multe discipli­ne decit agronomia propriu-zisă, unele dintre ele considerate cîndva fără legătură directă cu munca cîmpului : chimia,­­ingi­neria genetică, ergonomia. Mari investiţii de creativitate sunt „alocate“ pentru construc­ţia socială, pentru mai buna or­ganizare a relaţiilor de produc­ţie, pentru făurirea unui om nou, cu o conştiinţă înaintată, demn de această epocă. De fapt, nu există domeniu de activitate sau direcţie de acţiune în care oamenii muncii să nu aibă drep­tul şi datoria de a-şi pune în valoare gindirea inventivă, de a lupta cu inerţia, de a promo­va sistematic noul. In Cuvînta­­rea la Adunarea solemnă orga­nizată cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea Parti­dului Comunist Român, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a evi­denţiat pregnant această legătu­ră necesară între marile şi în­­sufleţitoarele obiective care ne stau în faţă şi receptivitatea fa­ţă de cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii . „Nu trebuie să uităm nici un moment că, pentru a asigura realizarea pro­­gramului partidului, trebuie să organizăm întreaga viaţă econo­­mico-socială pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehni­cii, ale cunoaşterii umane in general. Iată de ce in noua eta­pă de dezvoltare a ţării creşte şi mai puternic rolul ştiinţei, invăţămintului, culturii, al în­tregii activităţi politico-educati­ve de formare a omului nou, constructor conştient al viitoru­lui său liber, al comunismului“. Cei douăzeci şi unu de ani care au trecut de la­ Congresul al IX-lea,al partidului, congres al marilor deschideri, al inaugu­rării unui timp al creaţiei, au constituit o adevărată şcoală a promovării gîndirii realiste, cre­atoare, în toate domeniile de ac­tivitate. S-a creat un cadru complex şi elastic de valorifi­care promptă, in­directă concor­danţă cu cerinţele vieţii, a idei­lor înnoitoare, a tuturor iniţiati­velor viabile de perfecţionare a muncii. Sistemul democraţiei noastre muncitoreşti-revoluţio­­nare constituie un adevărat re­ceptacul al spiritului creator al maselor. De la „Tribuna demo­craţiei“, de la numeroasele tri­bune ale democraţiei care ii stau la dispoziţie, fiecare cetă­ţean al patriei a avut şi are continuu posibilitatea să-şi ex­prime şi i se pretinde să-şi ex­prime cu tot mai multă cute­zanţă, în continuare, întreaga sa capacitate de creaţie, de parti­cipare la construcţia civilizaţiei socialiste. Un cadru la fel de fa­vorabil şi de stimulator pentru afirmarea gîndirii creatoare îl asigură integrarea învăţămîntu­­lui cu cercetarea şi producţia, necesităţile producţiei, învăţă­mintele activităţii practice con­stituind un izvor nesecat de idei înnoitoare pentru specialişti şi pentru cei care se pregătesc să devină specialişti. Iar în planul creaţiei umaniste, amplul Festi­val naţional „Cîntarea Români­ei“ asigură accesul liber la cul­tură al tuturor oamenilor mun­cii al tuturor fiilor patriei şi asigură, totodată, participarea lor directă la crearea valorilor spirituale. Pe lingă cadrul social-politic care favorizează şi stimulează creaţia, sunt mobilizate în ace­laşi scop importante mijloace materiale. Nu există oraş care să nu aibă o casă sau mai multe case de cultură (de fapt şi sa­tele, şi unităţile economice dis­pun de edificii sau săli în care se desfăşoară manifestări cultu­rale de toate categoriile). Nu există şcoală care să nu aibă la­boratoare şi sectoare de produc­ţie. Nu există domeniu de acti­vitate în care institutele de cer­cetări, staţiunile experimentale să nu fie profund implicate in modernizarea proceselor tehno­logice şi a însuşi modului de gîndire al oamenilor. In acest dinamism al promo­vării spiritului creator recunoaş­tem stilul inconfundabil insti­tuit în construcţia socialismului din ţara noastră de personalita­tea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adept şi promotor al unei gîndiri revoluţionare crea­toare, de o remarcabilă intransi­genţă comunistă şi, in acelaşi timp, de o exemplară capacita­te de a lua în considerare spe­cificul societăţii româneşti, rea­litatea însăşi, în întreaga ei complexitate. Convingerea sa că nu există soluţii care să poată fi date o dată pentru totdeauna, că un adevărat revoluţionar tre­buie să­­ ştie mereu să vadă pro­cesele, chiar şi pe cele mai dis­crete, ale lumii din care face parte şi să le ia în calcul în ela­borarea oricărui plan de acţiu­ne, această convingere se răs­­frînge ■­­benefic in tot ce între­prinde societatea românească de azi, în însuşi demersul său de autoconstrucţie. Trăim, cum spunea poetul. In „miezul unui ev aprins“, într-un timp al creaţiei. Spiritul creator constituie o adevărată forţă de propulsie in direcţia înfăptuirii unor idealuri şi năzuinţe care au însufleţit poporul nostru de mii de ani. Marile obiective care ne stau în faţă sunt o şansă is­torică pentru România de a-şi cuceri locul meritat în lume şi sunt, în acelaşi timp, pentru fie­care dintre noi, indiferent de vîrstă sau naţionalitate, de pro­fesie sau pregătire, o şansă de a ne realiza ca oameni, in sen­sul deplin al cuvintului.

Next