România Liberă, septembrie 1986 (Anul 44, nr. 13008-13033)

1986-09-01 / nr. 13008

A ^ ^ la întîmpinarea Congresului al III-Iea ai oamenilor muncii APUCAREA FERMA A LEGISLAŢIEI ECONOMICE .O cerinţă esenţială în activitatea tuturor colectivelor de muncă ..întărirea ordinii şi respectarea legalităţii socialiste se condiţionează reciproc, constituind o cerinţă logică a dezvoltării democraţiei muncitoreşti revoluţionare. NICOLAE CEAUŞESCU Putem afirma cu toată certi­tudinea că, datorită eforturilor consecvente ale conducerii par­tidului şi statului în direcţia întăririi legalităţii socialiste şi asigurării respectării de către toţi cetăţenii a normelor de drept consfinţite prin autoritatea sta­tului socialist, România se nu­mără printre acele ţări din lume cu un sistem de reglemen­tări legale bine pus la punct, fapt ce constituie un puternic fundament pentru promovarea echităţii, pentru garantarea tu­turor libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, pentru punerea în concordanţă a legilor fundamen­tale ale statului cu dezvoltarea şi perfecţionarea forţelor şi rela­ţiilor de producţie, intr-un cli­mat general de ordine şi disci­plină propriu societăţii noastre, aflată in plin avint de creaţie şi construcţie a unei civilizaţii superioare. Şi nu putem trece de aceste considerente fără a subli­nia că întreg procesul de întă­rire a legalităţii are caracter de continuitate şi permanentă îm­bunătăţire, pentru a se acorda în mod armonios cu transformă­rile calitative, revoluţionare in viaţa societăţii şi a se constitui astfel, in fiecare moment, intr-un cadru juridic adecvat desfăşu­rării in bune condiţii a activi­tăţii fiecărei verigi, atit pe plan general social, cit şi pe plan e­­conomic, în special. Purtînd puternica amprentă a stilului de muncă şi a exi­genţelor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind explicitarea şi precizarea până la detaliu a condiţiilor concrete în care este necesar să se acţioneze în fie­care domeniu, legislaţia noastră economică se prezintă ca un complex de prevederi şi regle­mentări clare şi, mai mult, par­te dintre acestea se regăsesc în domenii înrudite, astfel că de­vin un instrument sigur, uşor ,de manipulat, îndreptat in perma­nenţă spre actul pozitiv al ac­ţiunii în deplină cunoştinţă, ferit de liberul arbitru şi de in­terpretări eronate. Pornind chiar de la sfera activităţilor de conducere în economie, se poate observa că, referitor la atribu­ţiile consiliului oamenilor mun­cii din centrala industrială, a­­cestea sunt conţinute atit în cu­prinsul articolului 46 din Legea nr. 5/1978, cu privire la organi­zarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, cit şi în pre­cizările din Legea cu privire la dezvoltarea ec­onomico-socială planificată a României, şi din Legea finanţelor. Intr-o altă or­dine de idei, referitor la condi­ţiile de realizare a producţiei d­in Legea contractelo­r economice (nr. 71/1969, modificată şi com­pletată prin Legea nr. 3/1979), la articolul 8, în continuarea ali­niatului (d), găsim formularea : „Se interzice lansarea în fabri­caţie de produse care nu au asi­gurată desfacerea prin contract sau comenzi ferme pentru con­sumul intern sau pe piaţa exter­nă“ , ca, în Legea finanţelor, la articolul 60 (1) să se stipuleze : „Băncile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unităţile economice în cazul în care pro­dusele ce se execută nu au des­facere asigurată prin contracte la intern sau export potrivit destinaţiei stabilite prin plan“. Iată, aşadar, elemente care de­monstrează cu câtă grijă urmă­reşte legiuitorul ca problemele cele mai importante ale produc­ţiei să nu fie scăpate din vede­re de cei chemaţi să aplice pre­vederile legale pentru a preveni pagubele in economie şi căderea în greşeală a persoanelor sau a organelor de conducere, prin ne­­respectarea prevederilor legale. Demersurile repetate ale se­cretarului general al partidului în favoarea respectării neabătu­te a legilor, in cazul de faţă a legislaţiei economice, incepind cu Legea Planului national unic de dezvoltare economico-socială, urmăresc realizarea unei ordini perfecte în întregul mecanism al economiei nationale, a unor relaţii pe principiul vaselor co­municante, astfel incit orice re­sursă folosită, conform planului şi balanţelor, să se regăsească într-o creştere echilibrată a tu­turor ramurilor. Acest lucru se cere să fie cunoscut de fiecare organ de conducere colectivă, de fiecare om al muncii ale cărui atribuţii sunt în legătură­ directă cu aplicarea întocmai, ad litte­­ram, a legilor ţării. Activitatea economică este atit de strîns îm­pletită cu cea juridică, incit orice accident juridic in viaţa unui contract, să zicem, poate afecta întregul colectiv al întreprinde­rii şi uneori poate avea impli­caţii care afectează activitatea altor unităţi. Ziar­ul nostru, alte mijloace de informare în masă au adus în atenţia opiniei pu­blice situaţii de acest fel : un combinat siderurgic care produce ţagle pentru ţevi nu-şi respectă angajamentul de a livra canti­tăţi contractate ; un şir de alte întreprinderi — de ţevi, de caza­ne pentru termocentrale, de mon­taj energetic, de producere a energiei electrice, in final,­­ îşi văd afectată activitatea, cu toa­te implicaţiile ce pot decurge de aici, uneori pină la nivelul eco­nomiei naţionale. Orice neres­­pectare a disciplinei contractuale dă naştere la răspunderi, care se înfăţişează tot sub forma unor raporturi de obligaţii, de data aceasta juridice. Nu puţine sunt întreprinderile care şi-au con­sumat o bună parte din fondul de participare a oamenilor mun­cii la beneficii plătind penali­zări pentru prejudicii aduse be­neficiarilor de contracte. Ne referim la contracte, pentru că in această sferă se creează cele mai multe creanţe şi datorii, precum şi unele situaţii para­doxale. Aşa cum accentua nu de mult secretarul general al parti­dului, dacă toţi cei din a căror vină se produc perturbări în me­canismul economico-financiar ar suporta consecințele, stările de lucruri negative ar putea fi în­lăturate mult mai repede. Ob­servație extrem de justa: în acest fel n-am mai intilni fap­tul, complet inechitabil și nede­mocratic, ca o întreprindere pre­lucrătoare să fie penalizată pen­tru nerespectiv­e­ a contractelor încheiate cu diverşi beneficiari, în vreme ce furnizorul de ma­terii prime care nu-şi respectă obligaţiile este exonerat la plata penalizărilor către prelucrător în baza unei „cutume“ potrivit că­reia dacă unităţile fac parte din acelaşi minister, nu se acţio­nează una pe alta la arbitrajul forului tutelar. Pe de altă parte, intîlnim destui beneficiari care se pling că nu vor putea realiza cine ştie ce produs sau obiectiv de investiţii, pentru că furnizo­rul întîrzie sau i-a dat un ter­men dincolo de termenul scadent pentru finalizarea produsului sau­­obiectivului respectiv. Ca să mergem la furnizor, iar­ acesta să ne demonstreze, cu actele pe masă, că beneficiarul nu s-a în­cadrat în termenul de comandă şi de predare a documentaţiei tehnice de comandă , că ii cere, bunăoară, un utilaj pentru ridi­cat, în cinci luni, cinci, după lege, trebuia să dea comanda cu cel puțin 6 luni înaintea înce­perii anului de plan, ca utilajul să-i poată fi livrat în semestrul al doilea. Sau alte asemenea abateri de la normativul-anexă la Legea contractelor economice sau de la art. 16 din aceeași lege, ceea ce îngreunează şi împiedică o activitate economică normală. Sunt în curs de desfăşurare, în întreaga ţară, o serie de acţiuni menite să asigure aplicarea ri­guroasă a principiilor noului mecanism economico-financiar, întărirea autoconducerii munci­toreşti şi a autogestiunii fiecărei unităţi socialiste, în cadrul con­ducerii unitare a întregii activi­tăţi economice prin planul na­ţional unic,­­ în conformitate cu hotărîrile plenarelor din apri­lie şi iunie ale Comitetului Cen­tral al partidului, cu indicaţiile şi exigenţele formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Se acţionează pentru lichidarea cit mai grabnică a stocurilor supra- Ing. Artur loan (Continuare in pag. a 3-a) CONSILIILE OAMENILOR MUNCII - PREOCUPĂRI, INIȚIATIVE, REZULTATE (Pagina a 3-a) Imagine de la întreprinderea metalurgică din Iași Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 13008 Luni 1 septembrie 1986 6 pagini 50 bani | • Ieri, în toate uni­tăţile agricole s-a lu­crat intens la culesul şi transportul recoltei, la executarea arături­lor pentru însămînţârile de toamnă. • In citeva judeţe şi Sectorul agri­col Ilfov, recoltarea flo­rii soarelui s-a încheiat sau se lucrează pe ul­timele suprafeţe . Re­colta strinsa manual trebuie cit mai repede treierată ! • Culesul po­rumbului - în special acolo unde este plantă premergătoare pentru orz şi grîu - se cere intensificat la maximum 9 Toate unităţile agri­cole cultivatoare de orz şi grîu trebuie să intre urgent în posesia se­minţelor de care au nevoie. Şi ieri, Unind , seama de ur­genţele in agricultură, în toate unităţile s-a lucrat din plin, din zori şi pină seara, la strîngerea şi transportul recoltei, la execu­tarea arăturilor de vară, recol­tarea furajelor şi la alte lucrări de sezon. Este o dovadă că lu­crătorii ogoarelor înţeleg impe­rativele acestei campanii şi ac­ţionează in consecinţă. Folosirea la capacitate maximă a combi­nelor, mobilizarea amplă a for­ţelor de la sate, organizarea judicioasă a lucrărilor au dus, aşa cum era normal, la obţine­rea unor rezultate bune la cule­sul recoltei şi pregătirea campa­niei insăminţărilor de toamnă, în cursul săptăminii trecute am menţionat faptul că într-o serie de unităţi agricole din sudul ţării s-a încheiat culesul florii soarelui, lucrarea executindu-se în 3—4 zile. Azi suntem­ in mă­sură să informăm că în cîteva judeţe, precum şi in Sectorul agricol Ilfov, recoltarea florii soarelui, cu realizările de ieri, practic a ajuns aici la final. Cu toate aceste rezultate, pe ansamblu a mai rămas de strins doarea soarelui de pe o supra­faţă destul de mare, ceea ce obligă la concentrarea forţelor şi mijloacelor mecanice, la or­ganizarea în aşa fel a lucrărilor ca nimic din recoltă să nu se piardă. Faptul că am intrat in luna septembrie este un motiv în plus pentru a lua toate mă­surile ca, in timpul cel mai scurt, culesul florii soarelui să se termine deoarece, pe­ unele suprafeţe, sămînţa se apropie de punctul cind se poate scutura uşor din capitule. De pe unele suprafeţe, floarea soarelui s-a cules manual, ceea ce fireşte nu poate fi decit de apreciat. Dar este normal ca, după 2—3 zile de uscare, capitulele să fie tre­ierate, altfel se pot înregistra pierderi prin scuturarea semin­ţelor. Or, acest lucru, din pă­cate, se întîrzie în unele locuri. Porumbul este cultura nr. 1 datorită faptului că, in compa­raţie cu alte culturi ce se culeg acum, ocupă cea mai mare su­prafaţă. După cum s-a stabilit la Consfătuirea cu activul de partid si de stat, pină la 10 sep­tembrie trebuie să se stringă re­colta de pe circa 1 milion de hectare. Ținînd seama că pină acum s-a realizat circa 20—25 la sută din acest obiectiv, se impun măsuri hotărîte ca, în cursul acestei­­săptămî­ni, să se realizeze culesul de un milion de hectare. Pe măsura eliberării de recoltă a acestei suprafeţe destinată să fie însâmîntată cu grîu și orz în această toamnă, pe terenurile respective trebuie să intre imediat tractoarele pen­tru executarea lucrărilor solului. Odată cu intrarea in luna sep­tembrie cind, in mod normal, valorile termice încep să scadă treptat, amploarea campaniei de recoltare crește deoarece încep lucrările și la sfecla de zahăr. Graficele de recoltare a acestei culturi trebuie să fie în prima parte a­­ campaniei corelate strict cu necesarul de materie primă al fabricilor, altfel există riscul ca rădăcinile depozitate pe cîmp, să piardă din greutate şi din conţinutul de zahăr. Faptul că peste puţin timp în­ centrul şi nordul ţării va începe semănatul orzului (după care va urma, la un scurt interval, cel al griului), obligă la urgentarea pregătirilor care constau, în principal, în executarea lucrări­lor socului pe terenurile prevă­zute, administrarea îngrăşămin­telor chimice, asigurarea semin­ţelor. Aflăm că mutaţiile de sămînţă între rudele nu s--au încheiat, iar acolo unde există stocuri, pe plan local, unele uni­tăţi agricole nu s-au prezentat încă să ridice seminţele repar­tizate. Iată deci citeva din ur­genţele campaniei de recoltare şi de pregătire a insăminţărilor de care trebuie să se ţină sea­­­ma, în mod obligatoriu, în ur­mătoarele zile. Actualitatea în agricultură RECOLTA DE TOAMNĂ, STRÎNSĂ FĂRĂ RĂGAZ Ș! FĂRĂ PIERDERI! 10 V Succese ale feroviarilor ieșeni Eforturile cefe­riştilor de pe raza Regionalei de căi ferate Iaşi d in di­recţia extinderii si modernizării reţe­lei feroviare s-au soldat cu rezultate dintre cele mai bune. Astfel, numai în ultima vreme, au fost terminate si date in exploatare, în condiţii de ma­ximă siguranţă a circulaţiei, linia dublă prin triplul de la Mestecăniş, precum şi noua cale ferată Dor­­neşti—Siret şi se acţionează­­ intens, pentru grăbirea fi­nalizării drumului de fier Paşcani— Tîrgu Neamţ. Prin­tre realizările aces­tui colectiv, dedi­cate apropiatului Congres al oame­nilor muncii, se în­scriu, totodată, du­blarea porţiunilor de cale ferată Ad­aici—Bacău şi Ro­man — Paşcani — Suceava de pe ma­gistrala Bucureşti — Suceava, precum şi electrificarea a peste 200 kilometri de reţele. De notat este şi faptul că pe traseul de cale fe­rată Paşcani — Iaşi — Socola în lungime de peste 80 km. în curs de electrificare. , un prim tronson. — Paşcani — Tg.-Fru­­mos. a şi fost dat in funcţiune. (A­­gerpres). mm Spiritul revoluţionar, comunist, normă de muncă şi de viaţă Oameni şi fapte pe şantierele podurilor dunărene Podurile dunărene se înscriu, fără doar şi poate, in rindul celor mai de seamă ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Construirea lor a fost impusă de cerinţele unei economii in plin avint, de necesitatea mo­dernizării si sporirii eficientei transporturilor feroviare şi auto in această zonă a ţârii — una dintre cele mai aglomerate din punct de vedere al traficului. Podurile construite intre Feteşti- Cernavoda de inginerul şi sa­vantul român Anghel Saligny la cumpăna veacului, consolidate in anii noştri, deveniseră neîn­căpătoare de mai multă vreme. Dar construirea altor poduri noi, acum — poduri mult mai mari şi cu funcţiuni multiple —, a fost posibilă, in anii de după Congresul al IX-lea al partidu­lui, perioadă in care poporul nostru şi-a etalat pe un nou plan, superior, vocaţia sa con­structivă, în acest generos arc ,de timp a început — practic, în cincinalul trecut — ampla acţi­une de revitalizare spectaculoa­să a căilor de comunicaţie peste Dunăre. După ce, în prima parte a acestui an — în urma unor se­vere şi spectaculoase încercări in sarcină maximă —, la Borcea a fost dat în circulaţie podul de cale ferată dublă, cu şosele (două fire pe sens) în console laterale,, centrul de greutate al investiţiei a fost deplasat la Cernavoda, unde bătrînului Da­­nubiu i se pune peste fruntea milenară o nouă cunună, din oţei. „Podul mare“ de la Cerna­vodă (calea ferată şi autostrada folosesc în comun aceeaşi su­prastructură) este format din două deschideri de 140 m (cite una la fiecare mal) şi o deschi­dere centrală de 190 metri. Evenimentul principal înre­gistrat in luna august , începe­rea, de pe malul sting, a mon­tajului tablierelor metalice la deschiderea de 190 metri. Pen­tru a înţelege mai bine monu­mentalitatea şi dificultatea a­­cestei opere trebuie să arătăm că, in final, podul va fi o „grin­dă“ continuă între doi piloni uriaşi aflaţi de o parte şi de cealaltă a şenalului navigabil, la distanţa de 190 metri. Această grindă cu zăbrele, spaţială, este asamblată acum, bucată cu bu­cată, in consolă, la 19 metri deasupra luciului apei, fără nici un pilon de susţinere. Nici mă­car provizoriu, pentru a nu stîn­­jeni navigaţia. Lucrarea este executată de muncitorii şi spe­cialiştii din cadrul Antreprizei de poduri Bucureşti, brigada nr. 6 Feteşti, condusă de ingi­nerul Emanoil Iacob... ...Şeful punctului de lucru pe malul sting, tinărul inginer Ga­briel Nicolae, şi maistrul Marcel Pirvulescu se urcă imediat la faţa locului, acolo, unde echipa lui Nicolae Ştefănescu montează prima consolă. Moment de pre­mieră. Şi de emoţii. Operaţie grea — dar totul decurge con­form tehnologiei. A Început... finalul acestei opere de artă. Dinspre malul drept, înaintea­ză echipa condusă de Ion Sa­­viuc. Două fronturi paşnice, aflate în competiţie cu ele in­sele, cu rigorile unei astfel de lucrări, cu timpul, mai ales. Oamenii lui Saviuc lucrează la deschiderea de 140 metri, unde au fost deja montate tablierele metalice pe 60 de metri. Obiec­tivul acestui punct de lucru, condus de inginerul Alexandru Urs și maistrul Toader Giță, este ca, pină la începutul lunii octombrie, să ajungă la prima pilă, din albie, astfel incit pe Victor Dinu (Continuare în pag. a 2-a) De pe malul sting al Dunării a început montajul in consolă al podului de la Cernavoda Se lucrează la viaductul rutier al viitoarei autostrăzi Trans­europene care va traversa Dunărea O noua capacitate de producţie la Bistriţa Pe moderna platformă in­dustrială din municipiul Bistriţa a fost pus in func­ţiune primul modul al , noii fabrici de oxigen, cu o ca­pacitate de 500 Nmc/h, res­pectiv 1 500 Nmc/h azot. Dirijat printr-un sistem de conducte, oxigenul ajunge la fabrica de piese turnate şi forjate din oţel precum şi la celelalte secţii de produc­ţie din cadrul întreprinderii de utilaj tehnologic, unitate în cadrul căreia s-a con­struit noua capacitate. In stadiu avansat de execuţie se află şi cel de-al doilea modul de producere a oxi­genului care, odată pus in funcţiune, va permite racor­darea tuturor capacităţilor de pe moderna platformă integrată bistriţeană la re­ţeaua de distribuire a oxi­genului (Radu Piciu).

Next