România Liberă, septembrie 1986 (Anul 44, nr. 13008-13033)
1986-09-01 / nr. 13008
A ^ ^ la întîmpinarea Congresului al III-Iea ai oamenilor muncii APUCAREA FERMA A LEGISLAŢIEI ECONOMICE .O cerinţă esenţială în activitatea tuturor colectivelor de muncă ..întărirea ordinii şi respectarea legalităţii socialiste se condiţionează reciproc, constituind o cerinţă logică a dezvoltării democraţiei muncitoreşti revoluţionare. NICOLAE CEAUŞESCU Putem afirma cu toată certitudinea că, datorită eforturilor consecvente ale conducerii partidului şi statului în direcţia întăririi legalităţii socialiste şi asigurării respectării de către toţi cetăţenii a normelor de drept consfinţite prin autoritatea statului socialist, România se numără printre acele ţări din lume cu un sistem de reglementări legale bine pus la punct, fapt ce constituie un puternic fundament pentru promovarea echităţii, pentru garantarea tuturor libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, pentru punerea în concordanţă a legilor fundamentale ale statului cu dezvoltarea şi perfecţionarea forţelor şi relaţiilor de producţie, intr-un climat general de ordine şi disciplină propriu societăţii noastre, aflată in plin avint de creaţie şi construcţie a unei civilizaţii superioare. Şi nu putem trece de aceste considerente fără a sublinia că întreg procesul de întărire a legalităţii are caracter de continuitate şi permanentă îmbunătăţire, pentru a se acorda în mod armonios cu transformările calitative, revoluţionare in viaţa societăţii şi a se constitui astfel, in fiecare moment, intr-un cadru juridic adecvat desfăşurării in bune condiţii a activităţii fiecărei verigi, atit pe plan general social, cit şi pe plan economic, în special. Purtînd puternica amprentă a stilului de muncă şi a exigenţelor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind explicitarea şi precizarea până la detaliu a condiţiilor concrete în care este necesar să se acţioneze în fiecare domeniu, legislaţia noastră economică se prezintă ca un complex de prevederi şi reglementări clare şi, mai mult, parte dintre acestea se regăsesc în domenii înrudite, astfel că devin un instrument sigur, uşor ,de manipulat, îndreptat in permanenţă spre actul pozitiv al acţiunii în deplină cunoştinţă, ferit de liberul arbitru şi de interpretări eronate. Pornind chiar de la sfera activităţilor de conducere în economie, se poate observa că, referitor la atribuţiile consiliului oamenilor muncii din centrala industrială, acestea sunt conţinute atit în cuprinsul articolului 46 din Legea nr. 5/1978, cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, cit şi în precizările din Legea cu privire la dezvoltarea economico-socială planificată a României, şi din Legea finanţelor. Intr-o altă ordine de idei, referitor la condiţiile de realizare a producţiei din Legea contractelor economice (nr. 71/1969, modificată şi completată prin Legea nr. 3/1979), la articolul 8, în continuarea aliniatului (d), găsim formularea : „Se interzice lansarea în fabricaţie de produse care nu au asigurată desfacerea prin contract sau comenzi ferme pentru consumul intern sau pe piaţa externă“ , ca, în Legea finanţelor, la articolul 60 (1) să se stipuleze : „Băncile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unităţile economice în cazul în care produsele ce se execută nu au desfacere asigurată prin contracte la intern sau export potrivit destinaţiei stabilite prin plan“. Iată, aşadar, elemente care demonstrează cu câtă grijă urmăreşte legiuitorul ca problemele cele mai importante ale producţiei să nu fie scăpate din vedere de cei chemaţi să aplice prevederile legale pentru a preveni pagubele in economie şi căderea în greşeală a persoanelor sau a organelor de conducere, prin nerespectarea prevederilor legale. Demersurile repetate ale secretarului general al partidului în favoarea respectării neabătute a legilor, in cazul de faţă a legislaţiei economice, incepind cu Legea Planului national unic de dezvoltare economico-socială, urmăresc realizarea unei ordini perfecte în întregul mecanism al economiei nationale, a unor relaţii pe principiul vaselor comunicante, astfel incit orice resursă folosită, conform planului şi balanţelor, să se regăsească într-o creştere echilibrată a tuturor ramurilor. Acest lucru se cere să fie cunoscut de fiecare organ de conducere colectivă, de fiecare om al muncii ale cărui atribuţii sunt în legătură directă cu aplicarea întocmai, ad litteram, a legilor ţării. Activitatea economică este atit de strîns împletită cu cea juridică, incit orice accident juridic in viaţa unui contract, să zicem, poate afecta întregul colectiv al întreprinderii şi uneori poate avea implicaţii care afectează activitatea altor unităţi. Ziarul nostru, alte mijloace de informare în masă au adus în atenţia opiniei publice situaţii de acest fel : un combinat siderurgic care produce ţagle pentru ţevi nu-şi respectă angajamentul de a livra cantităţi contractate ; un şir de alte întreprinderi — de ţevi, de cazane pentru termocentrale, de montaj energetic, de producere a energiei electrice, in final, îşi văd afectată activitatea, cu toate implicaţiile ce pot decurge de aici, uneori pină la nivelul economiei naţionale. Orice nerespectare a disciplinei contractuale dă naştere la răspunderi, care se înfăţişează tot sub forma unor raporturi de obligaţii, de data aceasta juridice. Nu puţine sunt întreprinderile care şi-au consumat o bună parte din fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii plătind penalizări pentru prejudicii aduse beneficiarilor de contracte. Ne referim la contracte, pentru că in această sferă se creează cele mai multe creanţe şi datorii, precum şi unele situaţii paradoxale. Aşa cum accentua nu de mult secretarul general al partidului, dacă toţi cei din a căror vină se produc perturbări în mecanismul economico-financiar ar suporta consecințele, stările de lucruri negative ar putea fi înlăturate mult mai repede. Observație extrem de justa: în acest fel n-am mai intilni faptul, complet inechitabil și nedemocratic, ca o întreprindere prelucrătoare să fie penalizată pentru nerespective a contractelor încheiate cu diverşi beneficiari, în vreme ce furnizorul de materii prime care nu-şi respectă obligaţiile este exonerat la plata penalizărilor către prelucrător în baza unei „cutume“ potrivit căreia dacă unităţile fac parte din acelaşi minister, nu se acţionează una pe alta la arbitrajul forului tutelar. Pe de altă parte, intîlnim destui beneficiari care se pling că nu vor putea realiza cine ştie ce produs sau obiectiv de investiţii, pentru că furnizorul întîrzie sau i-a dat un termen dincolo de termenul scadent pentru finalizarea produsului sauobiectivului respectiv. Ca să mergem la furnizor, iar acesta să ne demonstreze, cu actele pe masă, că beneficiarul nu s-a încadrat în termenul de comandă şi de predare a documentaţiei tehnice de comandă , că ii cere, bunăoară, un utilaj pentru ridicat, în cinci luni, cinci, după lege, trebuia să dea comanda cu cel puțin 6 luni înaintea începerii anului de plan, ca utilajul să-i poată fi livrat în semestrul al doilea. Sau alte asemenea abateri de la normativul-anexă la Legea contractelor economice sau de la art. 16 din aceeași lege, ceea ce îngreunează şi împiedică o activitate economică normală. Sunt în curs de desfăşurare, în întreaga ţară, o serie de acţiuni menite să asigure aplicarea riguroasă a principiilor noului mecanism economico-financiar, întărirea autoconducerii muncitoreşti şi a autogestiunii fiecărei unităţi socialiste, în cadrul conducerii unitare a întregii activităţi economice prin planul naţional unic, în conformitate cu hotărîrile plenarelor din aprilie şi iunie ale Comitetului Central al partidului, cu indicaţiile şi exigenţele formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se acţionează pentru lichidarea cit mai grabnică a stocurilor supra- Ing. Artur loan (Continuare in pag. a 3-a) CONSILIILE OAMENILOR MUNCII - PREOCUPĂRI, INIȚIATIVE, REZULTATE (Pagina a 3-a) Imagine de la întreprinderea metalurgică din Iași Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 13008 Luni 1 septembrie 1986 6 pagini 50 bani | • Ieri, în toate unităţile agricole s-a lucrat intens la culesul şi transportul recoltei, la executarea arăturilor pentru însămînţârile de toamnă. • In citeva judeţe şi Sectorul agricol Ilfov, recoltarea florii soarelui s-a încheiat sau se lucrează pe ultimele suprafeţe . Recolta strinsa manual trebuie cit mai repede treierată ! • Culesul porumbului - în special acolo unde este plantă premergătoare pentru orz şi grîu - se cere intensificat la maximum 9 Toate unităţile agricole cultivatoare de orz şi grîu trebuie să intre urgent în posesia seminţelor de care au nevoie. Şi ieri, Unind , seama de urgenţele in agricultură, în toate unităţile s-a lucrat din plin, din zori şi pină seara, la strîngerea şi transportul recoltei, la executarea arăturilor de vară, recoltarea furajelor şi la alte lucrări de sezon. Este o dovadă că lucrătorii ogoarelor înţeleg imperativele acestei campanii şi acţionează in consecinţă. Folosirea la capacitate maximă a combinelor, mobilizarea amplă a forţelor de la sate, organizarea judicioasă a lucrărilor au dus, aşa cum era normal, la obţinerea unor rezultate bune la culesul recoltei şi pregătirea campaniei insăminţărilor de toamnă, în cursul săptăminii trecute am menţionat faptul că într-o serie de unităţi agricole din sudul ţării s-a încheiat culesul florii soarelui, lucrarea executindu-se în 3—4 zile. Azi suntem in măsură să informăm că în cîteva judeţe, precum şi in Sectorul agricol Ilfov, recoltarea florii soarelui, cu realizările de ieri, practic a ajuns aici la final. Cu toate aceste rezultate, pe ansamblu a mai rămas de strins doarea soarelui de pe o suprafaţă destul de mare, ceea ce obligă la concentrarea forţelor şi mijloacelor mecanice, la organizarea în aşa fel a lucrărilor ca nimic din recoltă să nu se piardă. Faptul că am intrat in luna septembrie este un motiv în plus pentru a lua toate măsurile ca, in timpul cel mai scurt, culesul florii soarelui să se termine deoarece, pe unele suprafeţe, sămînţa se apropie de punctul cind se poate scutura uşor din capitule. De pe unele suprafeţe, floarea soarelui s-a cules manual, ceea ce fireşte nu poate fi decit de apreciat. Dar este normal ca, după 2—3 zile de uscare, capitulele să fie treierate, altfel se pot înregistra pierderi prin scuturarea seminţelor. Or, acest lucru, din păcate, se întîrzie în unele locuri. Porumbul este cultura nr. 1 datorită faptului că, in comparaţie cu alte culturi ce se culeg acum, ocupă cea mai mare suprafaţă. După cum s-a stabilit la Consfătuirea cu activul de partid si de stat, pină la 10 septembrie trebuie să se stringă recolta de pe circa 1 milion de hectare. Ținînd seama că pină acum s-a realizat circa 20—25 la sută din acest obiectiv, se impun măsuri hotărîte ca, în cursul acesteisăptămîni, să se realizeze culesul de un milion de hectare. Pe măsura eliberării de recoltă a acestei suprafeţe destinată să fie însâmîntată cu grîu și orz în această toamnă, pe terenurile respective trebuie să intre imediat tractoarele pentru executarea lucrărilor solului. Odată cu intrarea in luna septembrie cind, in mod normal, valorile termice încep să scadă treptat, amploarea campaniei de recoltare crește deoarece încep lucrările și la sfecla de zahăr. Graficele de recoltare a acestei culturi trebuie să fie în prima parte a campaniei corelate strict cu necesarul de materie primă al fabricilor, altfel există riscul ca rădăcinile depozitate pe cîmp, să piardă din greutate şi din conţinutul de zahăr. Faptul că peste puţin timp în centrul şi nordul ţării va începe semănatul orzului (după care va urma, la un scurt interval, cel al griului), obligă la urgentarea pregătirilor care constau, în principal, în executarea lucrărilor socului pe terenurile prevăzute, administrarea îngrăşămintelor chimice, asigurarea seminţelor. Aflăm că mutaţiile de sămînţă între rudele nu s--au încheiat, iar acolo unde există stocuri, pe plan local, unele unităţi agricole nu s-au prezentat încă să ridice seminţele repartizate. Iată deci citeva din urgenţele campaniei de recoltare şi de pregătire a insăminţărilor de care trebuie să se ţină seama, în mod obligatoriu, în următoarele zile. Actualitatea în agricultură RECOLTA DE TOAMNĂ, STRÎNSĂ FĂRĂ RĂGAZ Ș! FĂRĂ PIERDERI! 10 V Succese ale feroviarilor ieșeni Eforturile ceferiştilor de pe raza Regionalei de căi ferate Iaşi d in direcţia extinderii si modernizării reţelei feroviare s-au soldat cu rezultate dintre cele mai bune. Astfel, numai în ultima vreme, au fost terminate si date in exploatare, în condiţii de maximă siguranţă a circulaţiei, linia dublă prin triplul de la Mestecăniş, precum şi noua cale ferată Dorneşti—Siret şi se acţionează intens, pentru grăbirea finalizării drumului de fier Paşcani— Tîrgu Neamţ. Printre realizările acestui colectiv, dedicate apropiatului Congres al oamenilor muncii, se înscriu, totodată, dublarea porţiunilor de cale ferată Adaici—Bacău şi Roman — Paşcani — Suceava de pe magistrala Bucureşti — Suceava, precum şi electrificarea a peste 200 kilometri de reţele. De notat este şi faptul că pe traseul de cale ferată Paşcani — Iaşi — Socola în lungime de peste 80 km. în curs de electrificare. , un prim tronson. — Paşcani — Tg.-Frumos. a şi fost dat in funcţiune. (Agerpres). mm Spiritul revoluţionar, comunist, normă de muncă şi de viaţă Oameni şi fapte pe şantierele podurilor dunărene Podurile dunărene se înscriu, fără doar şi poate, in rindul celor mai de seamă ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Construirea lor a fost impusă de cerinţele unei economii in plin avint, de necesitatea modernizării si sporirii eficientei transporturilor feroviare şi auto in această zonă a ţârii — una dintre cele mai aglomerate din punct de vedere al traficului. Podurile construite intre Feteşti- Cernavoda de inginerul şi savantul român Anghel Saligny la cumpăna veacului, consolidate in anii noştri, deveniseră neîncăpătoare de mai multă vreme. Dar construirea altor poduri noi, acum — poduri mult mai mari şi cu funcţiuni multiple —, a fost posibilă, in anii de după Congresul al IX-lea al partidului, perioadă in care poporul nostru şi-a etalat pe un nou plan, superior, vocaţia sa constructivă, în acest generos arc ,de timp a început — practic, în cincinalul trecut — ampla acţiune de revitalizare spectaculoasă a căilor de comunicaţie peste Dunăre. După ce, în prima parte a acestui an — în urma unor severe şi spectaculoase încercări in sarcină maximă —, la Borcea a fost dat în circulaţie podul de cale ferată dublă, cu şosele (două fire pe sens) în console laterale,, centrul de greutate al investiţiei a fost deplasat la Cernavoda, unde bătrînului Danubiu i se pune peste fruntea milenară o nouă cunună, din oţei. „Podul mare“ de la Cernavodă (calea ferată şi autostrada folosesc în comun aceeaşi suprastructură) este format din două deschideri de 140 m (cite una la fiecare mal) şi o deschidere centrală de 190 metri. Evenimentul principal înregistrat in luna august , începerea, de pe malul sting, a montajului tablierelor metalice la deschiderea de 190 metri. Pentru a înţelege mai bine monumentalitatea şi dificultatea acestei opere trebuie să arătăm că, in final, podul va fi o „grindă“ continuă între doi piloni uriaşi aflaţi de o parte şi de cealaltă a şenalului navigabil, la distanţa de 190 metri. Această grindă cu zăbrele, spaţială, este asamblată acum, bucată cu bucată, in consolă, la 19 metri deasupra luciului apei, fără nici un pilon de susţinere. Nici măcar provizoriu, pentru a nu stînjeni navigaţia. Lucrarea este executată de muncitorii şi specialiştii din cadrul Antreprizei de poduri Bucureşti, brigada nr. 6 Feteşti, condusă de inginerul Emanoil Iacob... ...Şeful punctului de lucru pe malul sting, tinărul inginer Gabriel Nicolae, şi maistrul Marcel Pirvulescu se urcă imediat la faţa locului, acolo, unde echipa lui Nicolae Ştefănescu montează prima consolă. Moment de premieră. Şi de emoţii. Operaţie grea — dar totul decurge conform tehnologiei. A Început... finalul acestei opere de artă. Dinspre malul drept, înaintează echipa condusă de Ion Saviuc. Două fronturi paşnice, aflate în competiţie cu ele insele, cu rigorile unei astfel de lucrări, cu timpul, mai ales. Oamenii lui Saviuc lucrează la deschiderea de 140 metri, unde au fost deja montate tablierele metalice pe 60 de metri. Obiectivul acestui punct de lucru, condus de inginerul Alexandru Urs și maistrul Toader Giță, este ca, pină la începutul lunii octombrie, să ajungă la prima pilă, din albie, astfel incit pe Victor Dinu (Continuare în pag. a 2-a) De pe malul sting al Dunării a început montajul in consolă al podului de la Cernavoda Se lucrează la viaductul rutier al viitoarei autostrăzi Transeuropene care va traversa Dunărea O noua capacitate de producţie la Bistriţa Pe moderna platformă industrială din municipiul Bistriţa a fost pus in funcţiune primul modul al , noii fabrici de oxigen, cu o capacitate de 500 Nmc/h, respectiv 1 500 Nmc/h azot. Dirijat printr-un sistem de conducte, oxigenul ajunge la fabrica de piese turnate şi forjate din oţel precum şi la celelalte secţii de producţie din cadrul întreprinderii de utilaj tehnologic, unitate în cadrul căreia s-a construit noua capacitate. In stadiu avansat de execuţie se află şi cel de-al doilea modul de producere a oxigenului care, odată pus in funcţiune, va permite racordarea tuturor capacităţilor de pe moderna platformă integrată bistriţeană la reţeaua de distribuire a oxigenului (Radu Piciu).