România Liberă, octombrie 1986 (Anul 44, nr. 13035-13060)

1986-10-02 / nr. 13035

[ Lj I I &¡. \U I 4›3fcG] Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 6 pagini 50 bani Joi 2 octombrie 1986 în spiritul orientărilor formulate de secretarul general al partidului RĂSPUNDERE ŞI EXIGENŢĂ SPORITE PENTRU APUCAREA FERMĂ A PRINCIPIILOR AUTOGESTIUNII ŞI AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI Dezbaterile, documentele adoptate de recentul forum al democraţiei muncito­­reşti­ revoluţionare continuă să polarizeze atenţia colectivelor de oameni ai muncii, a tuturor cetăţenilor patriei noastre. Prin bogăţia orientărilor şi indicaţiilor for­mulate, cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la înalta tribună a congresului se constituie in docu­mente programatice de intestimabilă va-­­­loare principială şi practică, ideile-forţă conţinute reprezentând tot atîtea coman­damente prioritare menite să amplifice puterea de angajare a fiecărui colectiv ANA CHELE, preşedintele consiliului oamenilor muncii . „Autoconducere, autogestiune înseamnă, înainte de toate, o bună gospodărire de către­ fie­care colectiv de oameni ai mujicii a mijloacelor încredin­ţate spre administrare din avu­ţia naţională. In calitate de proprietari, producători şi be­neficiari, oamenii muncii din întreprinderea noastră poartă întreaga răspundere pentru desfăşurarea şi realizarea pro­ducţiei* planificate, pentru ridi­carea nivelului tehnic-calitativ al acesteia,, pentru creşterea continuă a eficienţei economi­ce. Co­nştienţi de acest fapt, ac­­ţionînd in spiritul principiilor noului mecanism economico-fi­­nanciar, noi am reuşit să obţi­nem în ultima vreme o seamă de rezultate remarcabile care „au condus la ieşirea intreprin­derii din rîndurile unităţilor co­daşe pe judeţ şi situarea ei pe panoul fruntaşilor în întrecerea socialistă cu unităţile­ de pro­de muncă in efortul general pentru în­florirea multilaterală a patriei. Înfăptui­rea lor vizează ridicarea pe o treaptă nouă, superioară calitativ, a autoconduce­­rii muncitoreşti si autogestiunii econo­mice, impulsionarea activităţii consiliilor oamenilor muncii si a adunărilor gene­rale, întărirea spiritului de ordine şi dis­ciplină, imprimarea unui suflu nou, vi­guros, în întreaga viaţă economico-so­­cială. Puternic mobilizaţi de ideile si orientările subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chimiştii de la ÎNTREPRIN­DEREA DE FIRE ŞI FIBRE POL­AMIDICE ROMAN acţionează in această perioadă cu forţe sporite pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor ce le revin, dovedind prin fapte concrete prin rezultate edificatoare că înţeleg să se afirme ca adevăraţi proprietari, producă­tori si beneficiari, ca devotaţi revolu­ţionari pentru care nimic jiu este mai preţios decit propăşirea patriei dragi. O dovedesc si răspunsurile pe care le-am primit la ancheta de opinie in legătură cu aplicarea, in această unitate, a prin­cipiilor autoconducerii si autofinanţării, a noului mecanism economico-financiar. Anchetă de opinie la întreprinderea de fire şi fibre poliamidice Roman fil din țară. Spre edificare am să prezint citeva cifre : dacă în 1984 colectivul nostru și-a în­cheiat activitatea cu o pierdere de 196 milioane lei, în 1983 ne-am îndeplinit toți indicatorii, în afară de beneficii, pentru ca in 1986, num­ai pe opt luni, să înregistrăm suplimentar un be­neficiu in valoare de 22 mili­oane lei. Ca proprietari şi pro­ducători, interesaţi de apărarea­­şi­ dezvoltarea avuţiei obşteşti încredinţate spre administrare, dar şi de sporirea rodniciei muncii lor, membrii colectivu­lui nostru au acordat o mare atenţie organizării superioare a muncii, modernizării utilajelor şi perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, creşterii eficien­ţei prin gospodărirea cit mai raţională a resurselor materia­le, financiare şi umane de care dispun. Repartizarea din timp şi cunoaşterea de către fiecare formaţie, de către fiecare om al muncii a sarcinilor de pro­ducţie, asigurarea unei eviden­­ţe operative, care să permită urmărirea zi de zi a rezultate­­lor muncii, aplicarea riguroasă a acordului global, iar la unele locuri de muncă, cum ar fi fa­zele de prelucrare textilă, a a­­cordului individual, stimularea spiritului creator, respectarea cu stricteţe a principiului nou­lui mecanism economico-finan­­ciar, utilizarea cu maximă efi­cienţă a instrumentelor şi pîr­­ghiilor autofinanţării, iată doar citeva din direcţiile in care am acţionat în acest sens.“ NICU AIVANOAIEI, inginer chimist, secţia cord : „M-am­ numărat, consider eu, printre cei mai tineri participanţi la recentul Congres al oamenilor muncii. Tocmai de aceea atmos­fera entuziastă, de lucru, în care s-a desfăşurat acest inalt forum muncitoresc, bogăţia de idei, spiritul novator, exigenţa, înalta principialitate desprinse din dezbateri şi, în primul rînd, din magistrala cuvîntare rosti­­tă, la deschiderea lucrărilor, de Const. Azoitn­ (Continuare in pag. a 3-a) 4P incursiune­a EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE Scurtă de bază intr-o celula informaticii româneşti Categoric, o maşină nu poate înlocui omul, „creaţia“ cea mai perfectă a naturii. Fiinţa uma­nă n-a fost încă depăşită. Dar o serie de funcţii umane — ob­servaţia, memoria, decizia, cal­culul­­ logic — pot fi preluate de maşini. Cea mai complexă şi­­ mai complicată materie — in­formaţia — este de mai mult timp exploatată de calculatoare. Nu există domeniu in care să nu se tindă spre o conducere cit mai eficace a proceselor de pro­ducţie ce pot fi măsurate in ori­ce moment, in diferite faze. Asta o fac cel mai bine echipa­mentele electronice. Nu mai poate exista progres, azi, fără tehnică electronică de calcul. Un colectiv ambiţios şi dornic să realizeze maşini care să mul­tiplice puterea noastră de gin­­dire este cel al întreprinderii de echipamente periferice pentru tehnică de calcul. Un loc unde iniţiativa are un cimp larg. IEPER este o părticică din pu­ternica noastră industrie elec­tronică, o părticică din această imensă insulă a industriei teh­nicii de calcul care se numeşte Pipera. Am purtat o discuţie, pe această temă cu inginerul ION MIU, directorul IEPER. — Cum vedeţi dvs., bineface­rile electronicii ? — Urmăreşti in faţa unui ecran de televizor, afli date despre mersul fabricaţiei, livrări, situaţia stocurilor, economisirea energiei. Cunoscînd cum ai muncit azi, poţi interveni, să munceşti mai bine mîine. Elec­tronica perfecţionează actul de conducere. Opţiunea informatică a şi fost făcută. Activităţile cre­atoare nu mai pot fi concepute fără echipamente electronice. Competiţia de competenţă­­între om şi calculator nu poate fi decit în favoarea primului. Cal­culatoarele simplifică munca, în primul rind. — Ce înseamnă, de fapt, IEPER? — întreprinderea de echipa­mente periferice pentru tehnică de calcul, dar de fapt aceasta nu reflectă in întregime profilul întreprinderii, in nomenclatorul ei intrind și terminale de calcu­lator şi microcalculatoare. —­­Bănuim că echipamentele dvs. nu si­­t chiar periferice... — De fapt echipamente­­peri­ferice înseamnă echipamentele care sunt capabile să transfere in limbaj uman rezultatele pre­lucrării datelor de către unită­ţile centrale ale calculatoarelor sau să permită operatorului să dialogheze cu calculatorul, in­tr-un limbaj uman. Calculatorul lucrează cu impulsuri electrice, nivele de tensiune, curenţi, in timp ce omul lucrează cu carac­tere alfabetice, cuvinte, fraze, idei. Misiunea de a traduce lim­bajul abstract al semnalelor electrice sau al diferitelor sis­teme de codificare — pe cartele perforate, pe benzi perforate, pe benzi magnetice. • pe discuri magnetice, pe discuri optice —, într-un limbaj uman, revine echipamentelor periferice.: Mai sintetic, „perifericele“ permit comunicarea informaţiei, precum şi stocarea rezultatelor diferi­telor prelucrări ale informa­ţiilor. — Care sunt cele mai repre­zentative ? — Aş numi „consolele de dia­log“ in care operatorul ,,discută“ cu calculatorul, în limbajul uman, indicindu-i acestuia mo­dul de prelucrare a datelor şi primind de la el mesaje despre desfăşurarea procesului de pre­lucrare. In grupa echipamente­lor periferice din profilul IEPER putem cita: lectoare şi perforatoare de bandă, termina­le de imprimare, consolă de dia­log cu imprimare, echipamente de vizualizare, unităţi de ban­dă magnetică, unităţi de floppy disc, adică discuri magnetice flexibile. — Ce este, de fapt, un calcu­lator ? — O carte de învăţătură. O carte care te învăţă sâ contro­lezi procese de producţie, tehno­logii, finanţe şi cite şi mai cite. Calculatorul este o extensie a minţii. — De cind lucraţi in acest do­meniu ? — Am terminat facultatea in 1966, ca inginer de telecomuni­caţii şi după o scurtă perioadă, în care am lucrat la CER, în specialitate, din 1969, mi-am schimbat profilul intrind in do­meniul tehnicii de calcul. Prac­tic, am asistat la naşterea şi dezvoltarea industriei de tehni­că de calcul românească. La începutul anului 1969 lucram cu echipamente de calcul străine iar la sfirşitul său aveam şi pri­mele echipamente de calcul ro­mâneşti — maşini de facturat FC 15, maşini de birou CE 130 şi 132 pentru ca, in­ anii următori, să apară noi şi noi membri ai acestei familii. — Ce virstă au angajaţii dvs. ? — Vîrsta medie a lucrătorilor noştri a ajuns la 27 de ani; este o virstă care dovedeşte maturitate, dar mai ales stabilitate. Oricum, este bine să se ştie că noul nu se naşte fără efort. Oricum am întoarce lucrurile, la capătul lor, tot omul rămine mereu. Aceşti tineri sunt capabili să transfor­me visul in realitate. Sint tineri oamenii noştri, dar ne place să Petre Mihai Bâcanu (Continuare in pag. a 3-a) Copiii — tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei COMPETENŢĂ Şl DĂRUIRE IN ÎNDRUMAREA TINERELOR FAMILII (Pagina a 2-a) O nouă navă lansată la apă Constructorii de la Şantierul naval din Brăila au marcat în­cheierea celor trei trimestre care au trecut din acest an cu un în­semnat succes naval. Este vorba de lansarea la apă a unei noi nave de 5 000 tdw, cea de a 5-a din seria navelor de acest fel destinate exportului. De men­ţionat că nava­ are un grad înalt de integrare şi de saturare. ■ Desfăşurând larg întrecerea so­­cialistă, constructorii de nave brăileni pregătesc în prezent cea de a 6-a navă din această serie,­­urm­ân­d­­ ca in luna----octombrie ea să fie lansată la­ apă. In acelaşi timp se desfăşoară cu succes lucrările de construcţie la alte două nave de aceeaşi ca­pacitate, planificate pentru anul viitor, care au ajuns in­tr-un stadiui avansat de execu-­­­ţie şi care dau garanţia că se vor încadra în programul sta­bilit. (Virgil Chiurtu). ■ ' ■■■IN TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 1 - a primit pe Antonio Esquivel Vedra, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Cuba Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 1 octombrie, pe An­tonio­­Esquivel Vedra, vicepre­şedinte al Consiliului de Miniş­tri al Republicii Cuba, condu­cătorul delegaţiei ţării sale la lucrările celei de-a VII-a se­­siuni a Comisiei mixte româno­­cubaneze de­ colaborare econo­mică şi tehnico-ştiinţifică, care se desfăşoară la Bucureşti. Oaspetele a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a ară­tat că îi revine deosebita onoa­re de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc şi cordiale urări din partea tovarăşului Fidel Cas­tro Ruz, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului Comunist din Cuba, preşedinte­­­­le Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Re­publicii­ Cuba, a conducerii de partid, a guvernului şi poporu­lui cubanez. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită din partea sa, a con­ducerii de partid şi de stat un cald salut şi cele mai bune urări tovarăşului Fidel Castro Ruz, conducerii de partid şi de stat cubaneze, precum şi po­porului cubanez prieten. In cadrul întrevederii au fost evocate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele, ţă­rile şi popoarele noastre, care se dezvoltă în spiritul înţele­gerilor convenite cu prilejul dialogului la cel mai înalt ni­vel. S-a apreciat că potenţialul economic în continuă creştere al celor două ţări oferă posibili­­tăţi pentru extinderea pe mai departe a cooperării economice şi a schimburilor comerciale româno-cubaneze, in avantajul reciproc. In acest cadru, a fost relevat rolul important ce re­vine Comisiei mixte in stabi­lirea de noi căi şi modalităţi de acţiune în vederea intensifică­rii colaborării economice şi teh­­nico-ştiinţifice dintre România­­ şi Cuba. S-a subliniat că dez­voltarea pe multiple planuri a conlucrării româno-cubaneze este în folosul şi spre binele ambelor popoare, al Cauzei so­cialismului, a păcii, înţelegerii şi colaborării in lume. La primire a participat ta­­răşa Aneta Spornic, vice-prim­­ministru al guvernului, preşe­dintele părţii române in Co­misia mixtă româno-cubaneză de colaborare economică şi teh­­nico-ştiinţifică. A fost de faţă Rodney A. Lo­pez, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti. . .. .. .cyg'jitSitc­are'..­­ .. C SECTORUL AGRICOL ILFOV A ÎNCHEIAT IMPORTANTE LUCRĂRI AGRICOLE DE TOAMNĂ Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu Acţionînd cu dăruire şi alne­­soiei, precum şi alte importante al Partidului Comunist Român, Naţie, cei ce muncesc pe ogoare­le Sectorului agricol Ilfov au în­cheiat recoltarea porumbului şi lucrări de sezon. In telegrama adresată, cu acest prilej, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Angajaţi cu toate forţele in înfăptuirea isto­ricelor hotărîri adoptate de cel de-al XlII-Iea Congres al Partidului Comunist Român, in rea­lizarea obiectivelor noii revoluţii agrare — pro­ces amplu şi ştiinţific fundamentat de dumnea­voastră, ca latură inseparabilă a făuririi societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră —, cei ce muncesc pe ogoarele Sectoru­lui agricol Ilfov vă raportează că, mobilizaţi de organizaţiile de partid, la 1 octombrie au în­cheiat recoltarea şi transportul din cîmp a po­rumbului şi soiei, însămînţarea orzului, orzoai­cei şi culturilor pentru furaje, în structura pre­văzută pe întreaga suprafaţă planificată. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că, puternic stimulaţi de orientările şi indicaţiile date de dumneavoastră la Consfătui­rea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele agriculturii, cooperatorii, mecanizatorii, specia­liştii, toţi oamenii muncii din Sectorul agricol Ilov acţionează cu energie pentru încheierea insaminţării griului pînă cel mai tîrziu la 10 oc­tombrie, pentru strîngerea şi depozitarea în bune condiţii a tuturor resurselor furajere. Folosind la maximum­­impul şi la întreaga capacitate maşinile, utilajele, celelalte mijloace, baza mate­rială de care dispunem, acţionăm cu fermitate ca toate unitățile agricole să realizeze, pînă la 1 noiembrie, ogoarele de toamna, sa asigure pregătirea condițiilor necesare bunei desfășurări a campaniei agricole din primăvara anului viitor. Aşa cum dumneavoastră ne-aţi cerut, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, au fost luate măsuri pentru mai buna organizare a pro­ducţiei şi a muncii, valorificarea superioară a fondului funciar, mobilizarea tuturor locuitorilor satelor la efectuarea lucrărilor agricole, întă­rirea ordinii, disciplinei şi respectarea cu stric­teţe a tehnologiilor optime aferente zonelor de lucru. Beneficiind, şi in această toamnă, de spri­jinul institutelor de cercetare ştiinţifică şi Invă­­ţam­int superior, am urmărit, generalzarea expe­rienţei pozitive, a metodelor înaintate folosite in unităţile fruntaşe in scopul obţinerii unor recol­te bogate, sigure şi stabile, prin executarea la timpul oportun şi de bună calitate a lucrărilor agricole planificate ; se lucrează intens pentru realizarea programelor de îmbunătăţiri funciare, incadrindu-ne in graficele stabilite pentru acest an. Deplin conştienţi de sarcinile mari ce ne re­vin, vă încredinţăm, mult stimate tovarăşe secre­tar general, că organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole vor acţio­na cu fermitate şi hotărire pentru asigurarea valorificării superioare a potenţialului material şi uman de care dispunem, pentru a infăptui in mod exemplar indicaţiile pe care ni le-ati dat, de a transforma această zonă intr-un puternic centru agricol, capabil să contribuie tot mai mult la realizarea programelor de aprovizionare a populaţiei Capitalei cu produse agroalimentare, la ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ne angajăm, cu subem­n legămint, că, urmind strălucitul dumneavoastră exemplu de muncă şi viaţă, ne vom consacra energia şi puterea de muncă înfăptuirii programului de înflorire con­tinuă a patriei, a întregii politici interne şi ex­terne a partidului şi statului nostru, care expri­mă nobilele aspiraţii de progres şi prosperitate ale poporului român, preşedintele Republicii Socialiste România, de către Comitet­iul municipal București al P.CJR., se spune : , ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Fiecare oră zile decisive pentru recolta actuală şi cea care se pregăteşte . O concentrare maximă a tuturor forţelor de la sate pentru încheierea grabnică a strîngerii recoltei şi a însămînţărilor­­ în judeţele TIMIŞ, IAŞI, SUCEAVA şi Sectorul agricol ILFOV, s-a terminat culesul porumbului pe întreaga supra­faţă . Măsuri urgente pentru asigurarea fabrici­lor de zahăr cu materia primă în cantităţile prevă­zute . Condiţiile prielnice pentru accelerarea în­­sămînţărilor se cer valorificate integral cîntăreşte acum în balanţa recoltei Păşind in luna octombrie se poate spune că lucrările agri­cole de sezon intră sub sem­nul urgenţei cind fiecare oră este deosebit de importantă pentru recoltă. Remarcăm fap­tul că, in cursul zilei de marţi, in judeţul TIMIŞ s-a terminat culesul porumbului pentru con­sum pe întreaga suprafaţă eva­luată, ca şi alte importante lu­crări agricole de toamnă. Re­coltatul porumbului a fost în­cheiat şi în judeţele IAŞI, SU­CEAVA, precum şi in secto­rul agricol ILFOV. In ceea ce priveşte recoltatul soiei, a­­ceastă lucrare s-a terminat în opt­­judeţe, precum şi in sec­torul agricol Ilfov. Rezultate bune s-au obţinut în unele ju­deţe şi la culesul cartofilor, al sfeclei de zahăr. Totuşi, la această dată, po­rumbul mai este de­strins de pe 13 la sută din suprafaţa evaluată, soia de pe 10 la sută, sfecla­ de-zahăr de pe 57 la sută, cartofii de toamnă de pe 7 la sută din total. După cum se vede, in următoarele zile, este necesară o şi mai mare concentrare de forţe pe o­goare, eforturi deosebite ca nimic din recoltă să nu se piar­dă. Chiar in judeţele unde se înregistrează restanţe sunt unităţi agricole care, de pildă, la porumb se apropie de sfîrsit cu lucrările. Aceasta do­vedeşte că rămînerile in urmă nu se datoresc unor cauze obiective, ci faptului că, in unele locuri, există o slabă preocupare pentru mobilizarea forţelor de la sate, pentru buna organizare a muncii, pen­tru folosirea din plin a fiecă­rei ore, a mijloacelor mecanice. Se întîmplă adesea ca în uni­tăţile agricole cu restanţe în executarea lucrărilor agricole cei din conducerea acestora, ca şi din cea a comunei să se deplaseze pe cîmp sporadic, preferind să rezolve alte pro­bleme mai puţin urgente. Or, în momentul de faţă, nu există o problemă mai importantă la sate decit aceea de a încheia campa­nia agricolă de toamnă la timp şi in bune condiţiuni. Referindu-ne la recoltat nu putem trece cu vederea faptul că, din cauza unor deficienţe organizatorice, recoltarea, trans­portul şi prelucrarea sfeclei de zahăr nu se desfășoară in rit­mul stabilit. Datorită acestor neajunsuri, o serie, de întreprin­deri de industrializare a sfe­clei de zahăr — Giurgiu, , Lu­duş, Ianca, Urziceni, Ţăndărei și altele — nu lucrează în toate zilele la capacitatea prevăzută. Mai mult decit atît, sunt fabrici, Fundulea, bunăoară, care, de la începutul campaniei, nu au pre­lucrat nici o tonă de sfeclă, iar altele, cum ar fi, Babadag și Zimnicea, după o scurtă activi­tate, au fost oprite. Sunt lip­suri ce trebuie să­ fie analizate urgent de Ministerul Industriei Alimentare şi al Achiziţionării Produselor Agricole deoarece si­tuaţia riscă să se complice dacă nu se intervine operativ. In orice caz, o colaborare mai efi­cientă intre unităţile agricole cultivatoare şi fabricile de zahăr se impune deoarece acum, in unele locuri, aceasta a rămas în stadiul bunelor intenţii. Cu unele excepţii, semănatul — şi în special cel al griului — este rămas în urmă. La a­­ceastă dată cind semănatul orzului trebuie încheiat, mai este de pus săminţa pe aproape 65 de mii hectare, restanţe mai mari existînd în judeţele Gorj, Prahova, Vîlcea, Sibiu, Argeş. O accelerare a ritmului de lucru la arături, pregătirea terenului şi semănat se impune şi în ca­zul griului, realizările la a­­cest capitol reprezentînd doar 22 la sută din prevederi. Tim­pul prielnic se cere folosit la maximum astfel ca pină cel mai tîrziu la 10 octombrie, in toate zonele agricole să te în­cheie semănatul griului.

Next