România Liberă, octombrie 1986 (Anul 44, nr. 13035-13060)
1986-10-02 / nr. 13035
[ Lj I I &¡. \U I 4›3fcG] Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE 6 pagini 50 bani Joi 2 octombrie 1986 în spiritul orientărilor formulate de secretarul general al partidului RĂSPUNDERE ŞI EXIGENŢĂ SPORITE PENTRU APUCAREA FERMĂ A PRINCIPIILOR AUTOGESTIUNII ŞI AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI Dezbaterile, documentele adoptate de recentul forum al democraţiei muncitoreşti revoluţionare continuă să polarizeze atenţia colectivelor de oameni ai muncii, a tuturor cetăţenilor patriei noastre. Prin bogăţia orientărilor şi indicaţiilor formulate, cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la înalta tribună a congresului se constituie in documente programatice de intestimabilă va-loare principială şi practică, ideile-forţă conţinute reprezentând tot atîtea comandamente prioritare menite să amplifice puterea de angajare a fiecărui colectiv ANA CHELE, preşedintele consiliului oamenilor muncii . „Autoconducere, autogestiune înseamnă, înainte de toate, o bună gospodărire de către fiecare colectiv de oameni ai mujicii a mijloacelor încredinţate spre administrare din avuţia naţională. In calitate de proprietari, producători şi beneficiari, oamenii muncii din întreprinderea noastră poartă întreaga răspundere pentru desfăşurarea şi realizarea producţiei* planificate, pentru ridicarea nivelului tehnic-calitativ al acesteia,, pentru creşterea continuă a eficienţei economice. Conştienţi de acest fapt, acţionînd in spiritul principiilor noului mecanism economico-financiar, noi am reuşit să obţinem în ultima vreme o seamă de rezultate remarcabile care „au condus la ieşirea intreprinderii din rîndurile unităţilor codaşe pe judeţ şi situarea ei pe panoul fruntaşilor în întrecerea socialistă cu unităţile de prode muncă in efortul general pentru înflorirea multilaterală a patriei. Înfăptuirea lor vizează ridicarea pe o treaptă nouă, superioară calitativ, a autoconducerii muncitoreşti si autogestiunii economice, impulsionarea activităţii consiliilor oamenilor muncii si a adunărilor generale, întărirea spiritului de ordine şi disciplină, imprimarea unui suflu nou, viguros, în întreaga viaţă economico-socială. Puternic mobilizaţi de ideile si orientările subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chimiştii de la ÎNTREPRINDEREA DE FIRE ŞI FIBRE POLAMIDICE ROMAN acţionează in această perioadă cu forţe sporite pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin, dovedind prin fapte concrete prin rezultate edificatoare că înţeleg să se afirme ca adevăraţi proprietari, producători si beneficiari, ca devotaţi revoluţionari pentru care nimic jiu este mai preţios decit propăşirea patriei dragi. O dovedesc si răspunsurile pe care le-am primit la ancheta de opinie in legătură cu aplicarea, in această unitate, a principiilor autoconducerii si autofinanţării, a noului mecanism economico-financiar. Anchetă de opinie la întreprinderea de fire şi fibre poliamidice Roman fil din țară. Spre edificare am să prezint citeva cifre : dacă în 1984 colectivul nostru și-a încheiat activitatea cu o pierdere de 196 milioane lei, în 1983 ne-am îndeplinit toți indicatorii, în afară de beneficii, pentru ca in 1986, numai pe opt luni, să înregistrăm suplimentar un beneficiu in valoare de 22 milioane lei. Ca proprietari şi producători, interesaţi de apărareaşi dezvoltarea avuţiei obşteşti încredinţate spre administrare, dar şi de sporirea rodniciei muncii lor, membrii colectivului nostru au acordat o mare atenţie organizării superioare a muncii, modernizării utilajelor şi perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, creşterii eficienţei prin gospodărirea cit mai raţională a resurselor materiale, financiare şi umane de care dispun. Repartizarea din timp şi cunoaşterea de către fiecare formaţie, de către fiecare om al muncii a sarcinilor de producţie, asigurarea unei evidenţe operative, care să permită urmărirea zi de zi a rezultatelor muncii, aplicarea riguroasă a acordului global, iar la unele locuri de muncă, cum ar fi fazele de prelucrare textilă, a acordului individual, stimularea spiritului creator, respectarea cu stricteţe a principiului noului mecanism economico-financiar, utilizarea cu maximă eficienţă a instrumentelor şi pîrghiilor autofinanţării, iată doar citeva din direcţiile in care am acţionat în acest sens.“ NICU AIVANOAIEI, inginer chimist, secţia cord : „M-am numărat, consider eu, printre cei mai tineri participanţi la recentul Congres al oamenilor muncii. Tocmai de aceea atmosfera entuziastă, de lucru, în care s-a desfăşurat acest inalt forum muncitoresc, bogăţia de idei, spiritul novator, exigenţa, înalta principialitate desprinse din dezbateri şi, în primul rînd, din magistrala cuvîntare rostită, la deschiderea lucrărilor, de Const. Azoitn (Continuare in pag. a 3-a) 4P incursiunea EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE Scurtă de bază intr-o celula informaticii româneşti Categoric, o maşină nu poate înlocui omul, „creaţia“ cea mai perfectă a naturii. Fiinţa umană n-a fost încă depăşită. Dar o serie de funcţii umane — observaţia, memoria, decizia, calculul logic — pot fi preluate de maşini. Cea mai complexă şi mai complicată materie — informaţia — este de mai mult timp exploatată de calculatoare. Nu există domeniu in care să nu se tindă spre o conducere cit mai eficace a proceselor de producţie ce pot fi măsurate in orice moment, in diferite faze. Asta o fac cel mai bine echipamentele electronice. Nu mai poate exista progres, azi, fără tehnică electronică de calcul. Un colectiv ambiţios şi dornic să realizeze maşini care să multiplice puterea noastră de gindire este cel al întreprinderii de echipamente periferice pentru tehnică de calcul. Un loc unde iniţiativa are un cimp larg. IEPER este o părticică din puternica noastră industrie electronică, o părticică din această imensă insulă a industriei tehnicii de calcul care se numeşte Pipera. Am purtat o discuţie, pe această temă cu inginerul ION MIU, directorul IEPER. — Cum vedeţi dvs., binefacerile electronicii ? — Urmăreşti in faţa unui ecran de televizor, afli date despre mersul fabricaţiei, livrări, situaţia stocurilor, economisirea energiei. Cunoscînd cum ai muncit azi, poţi interveni, să munceşti mai bine mîine. Electronica perfecţionează actul de conducere. Opţiunea informatică a şi fost făcută. Activităţile creatoare nu mai pot fi concepute fără echipamente electronice. Competiţia de competenţăîntre om şi calculator nu poate fi decit în favoarea primului. Calculatoarele simplifică munca, în primul rind. — Ce înseamnă, de fapt, IEPER? — întreprinderea de echipamente periferice pentru tehnică de calcul, dar de fapt aceasta nu reflectă in întregime profilul întreprinderii, in nomenclatorul ei intrind și terminale de calculator şi microcalculatoare. —Bănuim că echipamentele dvs. nu sit chiar periferice... — De fapt echipamenteperiferice înseamnă echipamentele care sunt capabile să transfere in limbaj uman rezultatele prelucrării datelor de către unităţile centrale ale calculatoarelor sau să permită operatorului să dialogheze cu calculatorul, intr-un limbaj uman. Calculatorul lucrează cu impulsuri electrice, nivele de tensiune, curenţi, in timp ce omul lucrează cu caractere alfabetice, cuvinte, fraze, idei. Misiunea de a traduce limbajul abstract al semnalelor electrice sau al diferitelor sisteme de codificare — pe cartele perforate, pe benzi perforate, pe benzi magnetice. • pe discuri magnetice, pe discuri optice —, într-un limbaj uman, revine echipamentelor periferice.: Mai sintetic, „perifericele“ permit comunicarea informaţiei, precum şi stocarea rezultatelor diferitelor prelucrări ale informaţiilor. — Care sunt cele mai reprezentative ? — Aş numi „consolele de dialog“ in care operatorul ,,discută“ cu calculatorul, în limbajul uman, indicindu-i acestuia modul de prelucrare a datelor şi primind de la el mesaje despre desfăşurarea procesului de prelucrare. In grupa echipamentelor periferice din profilul IEPER putem cita: lectoare şi perforatoare de bandă, terminale de imprimare, consolă de dialog cu imprimare, echipamente de vizualizare, unităţi de bandă magnetică, unităţi de floppy disc, adică discuri magnetice flexibile. — Ce este, de fapt, un calculator ? — O carte de învăţătură. O carte care te învăţă sâ controlezi procese de producţie, tehnologii, finanţe şi cite şi mai cite. Calculatorul este o extensie a minţii. — De cind lucraţi in acest domeniu ? — Am terminat facultatea in 1966, ca inginer de telecomunicaţii şi după o scurtă perioadă, în care am lucrat la CER, în specialitate, din 1969, mi-am schimbat profilul intrind in domeniul tehnicii de calcul. Practic, am asistat la naşterea şi dezvoltarea industriei de tehnică de calcul românească. La începutul anului 1969 lucram cu echipamente de calcul străine iar la sfirşitul său aveam şi primele echipamente de calcul româneşti — maşini de facturat FC 15, maşini de birou CE 130 şi 132 pentru ca, in anii următori, să apară noi şi noi membri ai acestei familii. — Ce virstă au angajaţii dvs. ? — Vîrsta medie a lucrătorilor noştri a ajuns la 27 de ani; este o virstă care dovedeşte maturitate, dar mai ales stabilitate. Oricum, este bine să se ştie că noul nu se naşte fără efort. Oricum am întoarce lucrurile, la capătul lor, tot omul rămine mereu. Aceşti tineri sunt capabili să transforme visul in realitate. Sint tineri oamenii noştri, dar ne place să Petre Mihai Bâcanu (Continuare in pag. a 3-a) Copiii — tinereţea şi vigoarea naţiunii, o nobilă răspundere faţă de societate, faţă de viitorul patriei COMPETENŢĂ Şl DĂRUIRE IN ÎNDRUMAREA TINERELOR FAMILII (Pagina a 2-a) O nouă navă lansată la apă Constructorii de la Şantierul naval din Brăila au marcat încheierea celor trei trimestre care au trecut din acest an cu un însemnat succes naval. Este vorba de lansarea la apă a unei noi nave de 5 000 tdw, cea de a 5-a din seria navelor de acest fel destinate exportului. De menţionat că nava are un grad înalt de integrare şi de saturare. ■ Desfăşurând larg întrecerea socialistă, constructorii de nave brăileni pregătesc în prezent cea de a 6-a navă din această serie,urmând ca in luna----octombrie ea să fie lansată la apă. In acelaşi timp se desfăşoară cu succes lucrările de construcţie la alte două nave de aceeaşi capacitate, planificate pentru anul viitor, care au ajuns intr-un stadiui avansat de execu-ţie şi care dau garanţia că se vor încadra în programul stabilit. (Virgil Chiurtu). ■ ' ■■■IN TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 1 - a primit pe Antonio Esquivel Vedra, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Cuba Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 1 octombrie, pe AntonioEsquivel Vedra, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Cuba, conducătorul delegaţiei ţării sale la lucrările celei de-a VII-a sesiuni a Comisiei mixte românocubaneze de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, care se desfăşoară la Bucureşti. Oaspetele a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că îi revine deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc şi cordiale urări din partea tovarăşului Fidel Castro Ruz, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba, a conducerii de partid, a guvernului şi poporului cubanez. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită din partea sa, a conducerii de partid şi de stat un cald salut şi cele mai bune urări tovarăşului Fidel Castro Ruz, conducerii de partid şi de stat cubaneze, precum şi poporului cubanez prieten. In cadrul întrevederii au fost evocate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, care se dezvoltă în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la cel mai înalt nivel. S-a apreciat că potenţialul economic în continuă creştere al celor două ţări oferă posibilităţi pentru extinderea pe mai departe a cooperării economice şi a schimburilor comerciale româno-cubaneze, in avantajul reciproc. In acest cadru, a fost relevat rolul important ce revine Comisiei mixte in stabilirea de noi căi şi modalităţi de acţiune în vederea intensificării colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi Cuba. S-a subliniat că dezvoltarea pe multiple planuri a conlucrării româno-cubaneze este în folosul şi spre binele ambelor popoare, al Cauzei socialismului, a păcii, înţelegerii şi colaborării in lume. La primire a participat tarăşa Aneta Spornic, vice-primministru al guvernului, preşedintele părţii române in Comisia mixtă româno-cubaneză de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. A fost de faţă Rodney A. Lopez, ambasadorul Republicii Cuba la Bucureşti. . .. .. .cyg'jitSitcare'.. .. C SECTORUL AGRICOL ILFOV A ÎNCHEIAT IMPORTANTE LUCRĂRI AGRICOLE DE TOAMNĂ Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu Acţionînd cu dăruire şi alnesoiei, precum şi alte importante al Partidului Comunist Român, Naţie, cei ce muncesc pe ogoarele Sectorului agricol Ilfov au încheiat recoltarea porumbului şi lucrări de sezon. In telegrama adresată, cu acest prilej, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Angajaţi cu toate forţele in înfăptuirea istoricelor hotărîri adoptate de cel de-al XlII-Iea Congres al Partidului Comunist Român, in realizarea obiectivelor noii revoluţii agrare — proces amplu şi ştiinţific fundamentat de dumneavoastră, ca latură inseparabilă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră —, cei ce muncesc pe ogoarele Sectorului agricol Ilfov vă raportează că, mobilizaţi de organizaţiile de partid, la 1 octombrie au încheiat recoltarea şi transportul din cîmp a porumbului şi soiei, însămînţarea orzului, orzoaicei şi culturilor pentru furaje, în structura prevăzută pe întreaga suprafaţă planificată. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că, puternic stimulaţi de orientările şi indicaţiile date de dumneavoastră la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele agriculturii, cooperatorii, mecanizatorii, specialiştii, toţi oamenii muncii din Sectorul agricol Ilov acţionează cu energie pentru încheierea insaminţării griului pînă cel mai tîrziu la 10 octombrie, pentru strîngerea şi depozitarea în bune condiţii a tuturor resurselor furajere. Folosind la maximumimpul şi la întreaga capacitate maşinile, utilajele, celelalte mijloace, baza materială de care dispunem, acţionăm cu fermitate ca toate unitățile agricole să realizeze, pînă la 1 noiembrie, ogoarele de toamna, sa asigure pregătirea condițiilor necesare bunei desfășurări a campaniei agricole din primăvara anului viitor. Aşa cum dumneavoastră ne-aţi cerut, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, au fost luate măsuri pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, valorificarea superioară a fondului funciar, mobilizarea tuturor locuitorilor satelor la efectuarea lucrărilor agricole, întărirea ordinii, disciplinei şi respectarea cu stricteţe a tehnologiilor optime aferente zonelor de lucru. Beneficiind, şi in această toamnă, de sprijinul institutelor de cercetare ştiinţifică şi Invăţamint superior, am urmărit, generalzarea experienţei pozitive, a metodelor înaintate folosite in unităţile fruntaşe in scopul obţinerii unor recolte bogate, sigure şi stabile, prin executarea la timpul oportun şi de bună calitate a lucrărilor agricole planificate ; se lucrează intens pentru realizarea programelor de îmbunătăţiri funciare, incadrindu-ne in graficele stabilite pentru acest an. Deplin conştienţi de sarcinile mari ce ne revin, vă încredinţăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că organele şi organizaţiile de partid, conducerile unităţilor agricole vor acţiona cu fermitate şi hotărire pentru asigurarea valorificării superioare a potenţialului material şi uman de care dispunem, pentru a infăptui in mod exemplar indicaţiile pe care ni le-ati dat, de a transforma această zonă intr-un puternic centru agricol, capabil să contribuie tot mai mult la realizarea programelor de aprovizionare a populaţiei Capitalei cu produse agroalimentare, la ridicarea necontenită a nivelului de trai al celor ce muncesc. Ne angajăm, cu subemn legămint, că, urmind strălucitul dumneavoastră exemplu de muncă şi viaţă, ne vom consacra energia şi puterea de muncă înfăptuirii programului de înflorire continuă a patriei, a întregii politici interne şi externe a partidului şi statului nostru, care exprimă nobilele aspiraţii de progres şi prosperitate ale poporului român, preşedintele Republicii Socialiste România, de către Comitetiul municipal București al P.CJR., se spune : , ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ Fiecare oră zile decisive pentru recolta actuală şi cea care se pregăteşte . O concentrare maximă a tuturor forţelor de la sate pentru încheierea grabnică a strîngerii recoltei şi a însămînţărilor în judeţele TIMIŞ, IAŞI, SUCEAVA şi Sectorul agricol ILFOV, s-a terminat culesul porumbului pe întreaga suprafaţă . Măsuri urgente pentru asigurarea fabricilor de zahăr cu materia primă în cantităţile prevăzute . Condiţiile prielnice pentru accelerarea însămînţărilor se cer valorificate integral cîntăreşte acum în balanţa recoltei Păşind in luna octombrie se poate spune că lucrările agricole de sezon intră sub semnul urgenţei cind fiecare oră este deosebit de importantă pentru recoltă. Remarcăm faptul că, in cursul zilei de marţi, in judeţul TIMIŞ s-a terminat culesul porumbului pentru consum pe întreaga suprafaţă evaluată, ca şi alte importante lucrări agricole de toamnă. Recoltatul porumbului a fost încheiat şi în judeţele IAŞI, SUCEAVA, precum şi in sectorul agricol ILFOV. In ceea ce priveşte recoltatul soiei, această lucrare s-a terminat în optjudeţe, precum şi in sectorul agricol Ilfov. Rezultate bune s-au obţinut în unele judeţe şi la culesul cartofilor, al sfeclei de zahăr. Totuşi, la această dată, porumbul mai este destrins de pe 13 la sută din suprafaţa evaluată, soia de pe 10 la sută, sfecla de-zahăr de pe 57 la sută, cartofii de toamnă de pe 7 la sută din total. După cum se vede, in următoarele zile, este necesară o şi mai mare concentrare de forţe pe ogoare, eforturi deosebite ca nimic din recoltă să nu se piardă. Chiar in judeţele unde se înregistrează restanţe sunt unităţi agricole care, de pildă, la porumb se apropie de sfîrsit cu lucrările. Aceasta dovedeşte că rămînerile in urmă nu se datoresc unor cauze obiective, ci faptului că, in unele locuri, există o slabă preocupare pentru mobilizarea forţelor de la sate, pentru buna organizare a muncii, pentru folosirea din plin a fiecărei ore, a mijloacelor mecanice. Se întîmplă adesea ca în unităţile agricole cu restanţe în executarea lucrărilor agricole cei din conducerea acestora, ca şi din cea a comunei să se deplaseze pe cîmp sporadic, preferind să rezolve alte probleme mai puţin urgente. Or, în momentul de faţă, nu există o problemă mai importantă la sate decit aceea de a încheia campania agricolă de toamnă la timp şi in bune condiţiuni. Referindu-ne la recoltat nu putem trece cu vederea faptul că, din cauza unor deficienţe organizatorice, recoltarea, transportul şi prelucrarea sfeclei de zahăr nu se desfășoară in ritmul stabilit. Datorită acestor neajunsuri, o serie, de întreprinderi de industrializare a sfeclei de zahăr — Giurgiu, , Luduş, Ianca, Urziceni, Ţăndărei și altele — nu lucrează în toate zilele la capacitatea prevăzută. Mai mult decit atît, sunt fabrici, Fundulea, bunăoară, care, de la începutul campaniei, nu au prelucrat nici o tonă de sfeclă, iar altele, cum ar fi, Babadag și Zimnicea, după o scurtă activitate, au fost oprite. Sunt lipsuri ce trebuie să fie analizate urgent de Ministerul Industriei Alimentare şi al Achiziţionării Produselor Agricole deoarece situaţia riscă să se complice dacă nu se intervine operativ. In orice caz, o colaborare mai eficientă intre unităţile agricole cultivatoare şi fabricile de zahăr se impune deoarece acum, in unele locuri, aceasta a rămas în stadiul bunelor intenţii. Cu unele excepţii, semănatul — şi în special cel al griului — este rămas în urmă. La această dată cind semănatul orzului trebuie încheiat, mai este de pus săminţa pe aproape 65 de mii hectare, restanţe mai mari existînd în judeţele Gorj, Prahova, Vîlcea, Sibiu, Argeş. O accelerare a ritmului de lucru la arături, pregătirea terenului şi semănat se impune şi în cazul griului, realizările la acest capitol reprezentînd doar 22 la sută din prevederi. Timpul prielnic se cere folosit la maximum astfel ca pină cel mai tîrziu la 10 octombrie, in toate zonele agricole să te încheie semănatul griului.