România Liberă, noiembrie 1986 (Anul 44, nr. 13061-13085)

1986-11-01 / nr. 13061

! Proletari din toate ţările, uniţrivă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 13061 Sîmbătă 1 noiembrie 1986 6 pagini 50 bani Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 octombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a ana­­lizat RAPORTUL PRIVIND ASIGURAREA Şl CONTRO­LUL CALITĂŢII PRODUSELOR Şl ACTIVITATEA DE ME­TROLOGIE IN TRIMESTRUL 111/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie de rezultate bune in ridi­carea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, in în­tărirea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari privind cali­tatea produselor ce se manifestă atît pe piaţa internă, cit şi pe cea externă, Comitetul Politic Executiv a ce­rut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor să ia, in continuare, mă­suri hotărite pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi din acest domeniu. In mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respec­tarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic si calitativ al produselor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărite pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, incepind de la activitatea de cerce­tare, proiectare şi pină la realizarea produsului finit. S-a cerut, in acest sens,­să se acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, in viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru per­fecţionarea in continuare a acestora, pentru aplicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui produs un nivel calitativ ri­dicat, performanţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu hotă­­rîre pentru perfecţionarea întregii activităţi de proiec­tare, pentru o schimbare radicală in gindirea, conce­perea şi realizarea tuturor produselor, astfel incit acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv a examinat, in continuare, RAPORTUL PRIVIND ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE REPARAŢII CAPITALE, MODERNIZĂRI ŞI REVIZII GE­NERALE ALE FONDURILOR FIXE IN PERIOADA 1 IANUARIE - 30 SEPTEMBRIE 1986. Avind in vedere realizările obţinute, precum şi ne­ajunsurile manifestate in acest sector, Comitetul Poli­tic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotă­­rire pentru perfecţionarea activităţii în acest domeniu, pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costu­rilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de in­vestiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia mă­suri hotărâte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărat o îmbunătăţire a parametrilor teh­­nico-economici ai utilajelor sau instalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indi­cat să se revadă şi să se perfecţioneze in continuare reglementările şi normele de realizare a lucrărilor de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe. In acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze în continuare situaţia reparaţiilor capitale, şi să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi responsabilitate, îmbunătăţirea radicală a intregii activităţi din acest domeniu. In continuare, Comitetul Politic Executiv a dezbătut si aprobat RAPORTUL CU PRIVIRE LA DESFĂSURAREA INVATAMINTULUI POLITICO-IDEOLOGIC IN ANUL 1985-1986 SI MASURILE CE SE IMPUN PENTRU NOUL AN DE STUDIU. Analizind rezultatele obţinute, Comitetul Politic Exe­­cutiv a stabilit măsuri privind îmbunătăţirea, in con­­tinuare, a organizării şi desfăşurării invaţămintului po­litico-ideologic in anul de studiu 1986-1987. Măsurile stabilite asigură­­ in lumina exigenţelor Programului ideologic al partidului, a orientărilor şi sarcinilor sta­bilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu - creşterea rolului invâţămintului politico-ideologic in ridicarea nivelului de pregătire a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, in înfăptuirea hotâririlor partidului şi statului, a legilor ţării, in dez­voltarea spiritului revoluţionar, a combativităţii şi res­ponsabilităţii cadrelor de partid şi de stat, a fiecărui om al muncii la locul de producţie şi in societate. In acest spirit, s-a stabilit desfăşurarea invaţămintului politico-ideologic intr-un sistem unitar, atit pentru ca­drele şi activul de partid, cit şi pentru ceilalţi comu­nişti şi oameni ai muncii, urmarindu-se îmbinarea or­ganică a pregătirii ideologice a acestora cu însuşirea temeinică a problemelor privind perfecţionarea în con­tinuare a activităţii economico-sociale, a organizării şi conducerii democratice a societăţii, in cadrul procesu­lui general de dezvoltare socialistă a ţării, întreaga desfăşurare a invâţămintului de partid va trebui să asigure creşterea rolului organizaţiilor de partid, al consiliilor oamenilor muncii in soluţionarea probleme­lor economice, ale organizării muncii şi producţiei, în­suşirea temeinică de către comunişti, de toţi oamenii muncii a problemelor fundamentale ale conducerii şti­inţifice a societăţii, ale autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, a tezelor de bază ale materialismului dialectic şi istoric, a Programului partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare­a României spre comunism. In cadrul şedinţei a fost prezentată o INFORMARE CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE EFEC­TUATA IN TARA NOASTRA, IN PERIOADA 15-18 OC­TOMBRIE, DE PREŞEDINTELE REPUBLICII LIBERIA, SAMUEL KANYON DOE. Comitetul Politic Executiv a apreciat rezultatele con­vorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe, care au pus in evi­denţă hotărirea comună de a dezvolta in continuare relaţiile româno-liberiene, pe diferite planuri şi, în mod deosebit, în domeniul colaborării economice. In, acest sens, a fost relevată însemnătatea Acordului pe termen lung privind dezvoltarea cooperării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale intre Republica Socialistă România şi Republica Liberia, semnat In timpul vizitei, care asigură extinderea conlucrării bi­laterale, in concordanţă cu posibilităţile economiilor naţionale ale celor două ţâri, cu programele lor de dezvoltare economico-socială. A fost reliefată, totodată, importanţa schimburilor de vederi pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe le-au avut în proble­me actuale ale vieţii internaţionale. A fost apreciată hotârirea României şi Liberiei de a conlucra tot mai strins pe arena mondială, în lupta pentru dezarmare, şi pace, pentru rezolvarea pe cale paşnică, prin tra­tative, a problemelor litigioase dintre state, pentru li­chidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini eco­nomice internaţionale, pentru instaurarea trainică a unui climat de destindere, securitate, înţelegere şi co­laborare in Europa, Africa şi în întreaga lume. Aprobind inţelegerile şi documentele convenite cu prilejul vizitei, Comitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor in viaţă, pentru în­tărirea continuă a colaborării şi cooperării româno­­liberiene. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. EMBLEME ALE DEVENIRII NOASTRE SOCIALISTE CALEA FERATĂ BĂBENI— CĂRBUNEŞTI O dîrză bătălie a constructorilor pe drumurile cărbunelui energetic Despre cumulul de implicaţii şi beneficii . Oameni care dau fiecărei clipe măsura maximă Drumul de fier va traversa întreaga zonă subcarpa­tica a Olteniei (Pagina a 3-a) Desfăşurată sub preşedinţia tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, Plena­ra Consiliului Naţional al Şti­inţei şi Invâţămintului, orga­nism de conducere democratică chemat să asigure mobilizarea întregului nostru potenţial teh­­nico-ştiinţific în scopul partici­pării tot mai intense la trans­punerea în viaţă a programelor de dezvoltare socialistă şi co­munistă a patriei, constituie un eveniment de maximă impor­tanţă, atit pentru sectoarele direct implicate, cât şi pentru activitatea economico-socială în ansamblul ei. Se va împlini, luna aceasta, un an de la Con­gresul Ştiinţei şi învăţămintu­­lui, înaltul forum fiind organizat din iniţiativa­ secretarului ge­neral al partidului, preşedinte­le Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in cadrul preocupă­rilor constante de perfecţionare continuă a democraţiei munci­­toreşti­ revoluţionare. S-a apre­ciat atunci, pe bună dreptate că congresul deschidea o nouă perspectivă asupra activităţii de cercetare ştiinţifică şi invăţâ­­mint, intr-un moment cînd în­cepeau să prindă viaţă hotărî­­rile Congresului al XIII-lea al P.C.R., privind înfăptuirea noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi noii revoluţii agrare. Plenara organismului ales de congres — Consiliul Naţional al Ştiinţei şi Invâţămintului — aflat sub con­ducerea exigentă, de v­artă com­petentă a tovarăşei academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidului, savant de reputaţie internaţională, a putut efectua acum un pripi bilanţ, apreciind modul in care ştiinţa şi invăţă­­mintul au acţionat, acţionează şi sunt chemate să-şi desfăşoare activitatea şi in viitor pentru promovarea progresului tehnic, pentru dezvoltarea, intensivă a economiei naţionale, moderni­zarea forţelor de producţie, va­lorificarea tot mai eficientă a potenţialului material şi uman al ţării. In faţa acestor sectoare, al căror rol determinant in viaţa societăţii noastre socialiste a fost nu o dată subliniat de con­ducătorul partidului şi statului, stau sarcini de excepţională răs­pundere, corespunzător cerinţe­lor, actualei etape de dezvoltare economico-socială a ţării. Cu­vântarea­ tovarăşei Elena Ceauşescu la Plenara Consiliu­lui Naţional al Ştiinţei şi învă­­ţămîntului, document de Înaltă valoare teoretică, preţios îndrep­tar pentru transpunerea în prac­tică a acestor sarcini reuneşte într-o atotcuprinzătoare sinteză totalitatea modalităţilor prin care ştiinţa şi învăţămîntul pot duce mai departe şi perfecţiona procesul de implicare organică in măreaţa operă de construcţie socialistă şi comunistă a ţării, la parametri de eficienţă tot mai ridicaţi . Un vast şi com­plet summum de sarcini, în care enunţul problematicii şi priorităţilor primeşte, pentru fiecare punct în parte, cele mai adecvate soluţii de rezolvare practică. Se scoate în evidenţă faptul că succesele obţinute de oame­nii muncii în realizarea planu­lui pe 1986 — anul de început al unui cincinal care are drept scop trecerea ţării la un stadiu superior de dezvoltare, o nouă calitate a muncii , şi vieţii în­tregului popor . Înglobează şi aportul neprecupeţit al cercetă­rii ştiinţifice, concretizat în asi­milarea şi introducerea in pro­ducţie de tehnologii noi sau modernizate, în depăşirea pla­nului de producţie al unităţilor de cercetare şi inginerie tehno­logică. Cercetarea ştiinţifică ro­mânească Îşi găseşte un amplu şi fertil teren de activitate în sfera perfecţionării, organizării şi modernizării proceselor de producţie, acţiune revoluţionară iniţiată de secretarul general al partidului, care a cuprins toata sectoarele de muncă şi a deter­minat o puternică mobilizare a forţelor tehnice din cercetare şi producţie, a maselor largi de oameni ai muncii in vederea În­deplinirii si depăşirii obiective­lor cincinalului 1986—1990. In cadrul acestei acţiuni, pe baza programelor care au stabilit desfăşurarea incă In anul cu­rent a unei prime etape de realizare a obiectivelor propuse au fost obţinute rezultate im­portante in domeniul înnoirii producţiei industriale prelucră­toare, al introducerii în fabrica­ţie a unor produse de nivel teh­nic ridicat ; se impune ca şi in etapa a doua a aplicării progra­mului de modernizare şi per­fecţionare a organizării produc­ţiei, cercetarea, împreună cu toa­te forurile de resort să acţio­neze mai ferm pentru traduce­rea în practică a măsurilor stabilite în privinţa organizării ştiinţifice a producţiei, creşterii productivităţii muncii, ridicării nivelului tehnic al produselor, reducerii consumurilor de ma­terii prime şi materiale, spori­rii eficienţei economice. Perspective de puternică şi fructuoasă afirmare, de angaja­re intensă în rezolvarea celor mai stringente preocupări şi exigenţe ale activităţii economi­co-sociale sunt oferite cercetării ştiinţifice de programele spe­ciale vizînd dezvoltarea intensi­vă a economiei naţionale, ela­borate în baza orientărilor adop­tate de Congresul al XIII-lea al partidului. Cercetarea ştiinţifică este chemată să acţioneze efi­cient, cu întreaga sa capacitate creatoare, folosind mijloacele sale specifice pentru dezvolta­rea in continuare a bazei pro­prii de materii prime şi mate­riale, prin scurtarea duratei cer­cetărilor de teren şi pentru valorificarea neîntîrziată a zăcă­mintelor de substanţe utile ca şi pentru valorificarea superioa­ră a materiilor prime şi mate­rialelor, pentru realizarea pro­gramului de recuperare şi valorificare a materialelor re­­folosibile şi a programului de recondiţionare a pieselor de schimb şi subansamblelor, ca şi pentru ridicarea mai accen­tuată a productivităţii muncii — sarcină de importanţă decisivă, in măsura in care aceasta se va realiza, în proporţie de 57 la sută pe seama progresului teh­nic. Un alt obiectiv de cea mai mare importanţă în etapa pe care o parcurgem, ridicarea ni­velului tehnic şi calitativ al produselor, pentru asigurarea in continuare a creşterii compe­titivităţii tehnico-economice a industriei româneşti, sporirea contribuţiei sale la realizarea exporturilor. Ia progresul gene­ral al economiei noastre soli­cită de asemenea intr-o mă­sură hotărâtoare aportul cerce­tării ştiinţifice. Cuvîntarea a subliniat rolul de importanţă deosebită care revine cercetă­rii ştiinţifice in înfăptuirea noii revoluţii agrare, accentuind asupra faptului că deşi s-au ob­ţinut succese de seamă in creş­terea producţiei agricole, există încă mari posibilităţi pentru crearea de noi soiuri de cereale, de înaltă productivitate, de noi rase de animale, ameliorate pre­cum si pentru perfecţionarea metodelor da fertilizare şi pre- B. Buzila (Continuare in pag. a 5-a) Stiinta si învătămîntul­­.. .. .ş­i puternice forte ale construcţiei socialiste INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat revistei „The Tide" din Banglades După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit la 2 sep­tembrie a.c. pe Enayet Karira, redactorul şef şi editor al revis­tei „The Tide" din Bangladesh, şi pe Fahmida Karim, redactor de politică externă la aceeaşi revistă, cărora le-a acordat un interviu. Interviul a apărut la 31 octombrie într-un număr special al revistei „The Tide“ consacrat României. Împreună cu interviul preşedintelui Nicolae Ceauşescu, sunt inserate articole, ilustrate cu fotografii, care prezintă realizările poporului român in anii construcţiei socialiste, îndeosebi după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Redăm textul interviului . ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, viaţa şi activita­tea dumneavoastră şi istoria României moderne sunt inse­­parabile. Aţi dori să ne spu­neţi ce deosebire există intre România de azi şi România cînd dumneavoastră aveaţi 15 ani ? Cum vedeţi România de miine ? RĂSPUNS : La începutul ani­lor '30, România era o ţară slab dezvoltată, cu o industrie care nu reprezenta nici 20 la sută in venitul naţional, o ţară „emina­mente agricolă“ — cum o carac­terizau pe atunci unii econo­mişti —, dar cu o agricultură, de asemenea, înapoiată. Această stare de lucruri era determinată de perioada foarte lungă de dominaţie străină apoi de pătrunderea monopolurilor străine imperialiste, care deţi­neau, în acea perioadă, cea mai mare parte a capitalurilor din România. Spre exemplu, una din bogăţiile importante ale României — petrolul — se afla aproape în întregime in m­îinile societăţilor imperialiste. Această situaţie s-a agravat in timpul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului practicat de Germania hitleristă, dar şi a consecinţelor războiului propriu-zis. In comparaţie cu situaţia din această perioadă — mă refer concret la anul 1944, cînd a avut loc revoluţia de eliberare so­cială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cînd Româ­nia a ieşit din războiul dez­lănţuit de Germania hitleris­tă şi s-a alăturat Uniunii Sovie­tice şi aliaţilor din coaliţia anti­­hitleristă­­, producţia indus­trială a României este în acest an de circa 111 ori mai mare, iar producţia agricolă a crescut de peste 4 ori. Dar numai aceste cifre nu sunt suficiente pentru a caracte­riza puternica dezvoltare indus­trială a României. Practic, in­dustria românească produce astăzi cele mai moderne maşini şi utilaje din toate domeniile, inclusiv din domeniul nuclear şi al aviaţiei. România s-ar putea caracteriza astăzi ca o ţară industrial­­agrară în plin proces de moder­nizare şi dezvoltare in toate do­meniile de activitate. Venitul na­ţional a crescut de peste 32 de ori. Pe această bază s-a ridicat nivelul de trai, material şi spiri­tual al poporului. Veniturile reale au crescut in aceeaşi pe­strucţii social-culturale. Anul trecut, circa 80 la sută din populaţie locuia în locuinţe noi, construite in ultimii 40 de ani, de fapt realizate în cea mai mare parte in ultimii 20 de ani. România era, în trecut, o ţară in care analfabetismul reprezen­ta 40 la sută. Am lichidat de mult această situaţie. Am gene­ralizat învăţământul de 10 ani obligatoriu şi gratuit, iar a­­proape 80 la sută din tineretul ţării urmează învăţămîntul de 12 ani. învăţămîntul superior asi­gură pregătirea tuturor cadrelor necesara şi, în acelaşi timp, dă posibilitatea unui număr impor­tant de tineri din alte ţări — peste 15 000 — să înveţe in România. TW»I «ja pnafa mnpri.riaa tin flflil socialismului, România a par­curs mai multe etape de dezvol­tare, de la societatea burghezo­­moşierească cu adinei rămăşiţe feudale — cum o caracterizăm noi — la societatea socialistă, şi a trecut la făurirea unei faze superioare, aceea a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realmente putem afirma că, faţă de acum 50 de ani, România s-a transformat în mod radical. In toate domeniile , a devenit o ţară socialistă in plin progres, care asigură Întregului, popor condiţii de muncă, de viaţă, o deplină egalitate in drepturi pentru toţi cetăţenii tării, fără nici un fel de deosebire. Am dezvoltat larg formele de­mocratice de conducere a so­cietăţii. Am creat, de fapt, o nouă formă, a democraţiei mun­­citoreşti-revoluţionare, in care masele populare, întregul popor participă la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Por­nim de la faptul că societatea nouă pe care o realizăm trebuie să se bazeze pe cea mai largă democraţie, să asigure participa­rea tuturor categoriilor sociale, a întregului popor la conducerea societăţii, a diferitelor sectoare ale vieţii economice şi sociale. Din toate aceste înfăptuiri de­curg și perspectivele pentru vi­­­itor. Congresul al XIII-lea al partidului a elaborat un amplu program de dezvoltare pină în 1990, și, in perspectivă, pină in anul 2000. Avem în vedere ca, in următorii 5 ani, România să intre intr-un nou stadiu de dez­voltare, iar pină în anul 2000, să devină o ţară socialistă mul­tilateral dezvoltată şi să trecem la înfăptuirea in practică a unor principii de muncă şi de viaţă centul pe dezvoltarea intensivă a industriei şi a celorlalte ra­muri de activitate, să înfăptuim noua revoluţie tehnico-ştiinţifică şi noua revoluţie agrară, care presupun organizarea întregii activităţi pe baza celor mai noi cunoştinţe ale tehnicii şi ştiinţei, creşterea puternică a eficienţei economice, a productivităţii muncii, realizarea unei înalte producţii agricole. Despre ceea ce înseamnă aceasta voi da un singur exemplu. Recent, am acordat unui­ judeţ titlul de „Erou al noii revoluţii agrare“ pentru rezultatele din agricultu­ră. Aceasta înseamnă o produc­ţie de peste 6 000 kg grâu la hectar, peste 7 000 kg orz la hec­tar, peste 21 000 kg porumb ştiu­­leţi la hectar, şi, in mod co­respunzător, producţii mari şi la celelalte culturi. Deci obiectivele noii revoluţii agrare presupun realizarea in Întreaga ţară de producţii asemănătoare, ceea ce va asigura un progres foarte mare al, întregii agriculturi. încă anul acesta, primul an al noului cincinal, vom realiza cea mai mare producţie de cereale pe care a avut-o ţara noastră pină acum. Ne vom apropia de obiec­tivul stabilit pentru 1990 — de a realiza circa 30 milioane tone cereale. t-----|----------------- ..„„(*„1 iii lUn/U Wi VX3(J UtK/UlVl — naţional urmează să crească cu 70—80 la sută, asigurindu-se, pe această bază, întreaga dezvol­tare economico-socială, inclusiv ridicarea nivelului de trai al po­porului. Deci ne-am propus să folosim condiţiile create pină acum precum şi progresele obţi­nute în ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale, ştiinţi­fice ale maselor populare, pentru a realiza un progres general în toate domeniile de activitate. In condiţii de pace avem toate po­sibilităţile să înfăptuim cu suc­ces aceste obiective. ÎNTREBARE : Criza eco­nomică mondială afectează grav toate economiile naţio­nale, dar cu deosebire pe cele ale ţărilor in curs de dezvol­tare. Cum vedeţi dumnea­voastră, domnule preşedinte, rezolvarea dificilei probleme a datoriilor acestor ţări ? RĂSPUNS : In primii cinci ani din acest deceniu situaţia economică mondială a fost deosebit de gravă. S-a accentuat decalajul dintre ţările bogate şi sărace, ca urmare a politicii imperia­liste a monopolurilor şi capi­talului financiar, a dobînzilor excesiv de mari, a politicii de preţuri. De fapt, toate acestea au dus la o scădere puternică a veniturilor ţărilor în curs de dezvoltare, la o acumulare de bogăţii şi de venituri de către monopolurile Internaţionale şi ţările imperialiste, la creşterea datoriei externe a ţărilor In curs de dezvoltare, care a ajuns la aproape 1 000 miliarde dolari, realizat un uriaş volum de con-Ne-am propus să punem ac- (Continuare In pag. a 6-a) Inii ăle preşedi­n d înt tiativele de pace ntelui Nicolae Ceauşescu ferm susţinut e redid popor român (Pagina a 2-a)

Next