România Liberă, decembrie 1986 (Anul 44, nr. 13086-13112)
1986-12-01 / nr. 13086
Sub semnul orientărilor şi exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ____________________________________________________________■_____________________________________________________________ ULTIMA LUNĂ A ANULUI, EXEMPLARĂ MOBILIZARE PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A SARCINILOR DE PIAN Primul an al celui de-al optulea cincinal se apropie de sfîrşit. Această a douăsprezecea lună are întotdeauna semnificaţii aparte, o dată pentru că este luna bilanţului, cînd roadele unui an sînt cintărite, măsurate şi comparate, o dată pentru că ea însăşi rotunjeşte suma prin ceea ce adaugă celor unsprezece luni anterioare, şi nu este mic adaosul dacă ţinem seama de ponderea acestei luni în planul ultimului trimestru şi al anului întreg, dar mai ales pentru că dindecembrie 1986 se vede mai bine ianuarie 1987 şi întregul an care urmează. Acum, în decembrie, se finalizează o gamă de produse cu cicluri lungi de uzinare ce se adaugă realizărilor de peste an, se pun in funcţiune noi capacităţi de producţie, se încheie acţiunea de asigurare cu contracte a producţiei anului viitor, se împlineşte o subetapă a acţiunii de organizare şi modernizare în industrie, încheiem un an rodnic, cu succese remarcabile în întreaga economie, cu o activitate industrială prodigioasă inregistrînd un ritm de creştere de peste 7 la sută, care ne menţine în competiţia economică mondială, cu şanse certe de a ne asigura la sfirşitul actualului cincinal condiţia de ţară socialistă cu dezvoltarea economică şi socială medie, un an , o recoltă bună, cea mai bogată în istoria ţării, în care încep să se vadă roadele investiţiilor materiale şi aportul tot mai evident alştiinţei în realizarea obiectivelor noii revoluţii agrare, un an al ştiinţei, i-am zice, al organizării şi modernizării, în care ritmurile dezvoltării intensive şi primatul laturilor calitative ne confruntă tot mai imperativ cu necesitatea de a trăi, a munci şi a gindi altfel. Acest „altfel“ se află sub semnul schimbării permanente, care duce la o uzură morală rapidă utilajele, tehnologiile, dar care impune şi metoda de organizare adecvată, schema logică imediată, înţelesul unor categorii economice cum ar fi productivitatea, calitatea, competitivitatea, eficienţa, viziunea noastră despre viitor. încheiem cu bine un an totuşi greu, cu încă destule probleme de rezolvat în energetică atît în exploatarea capacităţilor aflate în funcţiune, cit şi în perimetrul punerii in funcţiune la termenele planificate a noilor capacităţi, un an în care la noile obiective de investiţii s-au înregistrat, in unele cazuri, şi ritmuri nesatisfâcătoare, un an in care, cu toate rezultatele bune, suntem totuşi sub posibilităţile reale in domeniul exportului, preocupare majoră şi condiţie extrem de importantă pentru o activitate economică eficientă. Realizările de ansamblu demonstrează că putem mai mult şi aceasta e principalul. „Avem toate condiţiile să încheiem anul cu rezultate bune — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu* la marea adunare populară din Capitală, din 21 noiembrie» F,sie nwwar insă ca, în cele cinci săptămîni care au mai rămas pină la sfirşitul anului, să facem in aşa fel incit fiecare zi de muncă să se încheie cu rezultate maxime în producţie, in înfăptuirea tuturor obiectivelor ce ne stau în faţă“. Ce aşteptăm de la această ultimă lună a anului? în primul rînd, realizarea integrală a planului la toţi indicatorii — aşadar, o producţie ritmică de bună calitate şi la parametrii de eficienţă şi competitivitate cei mai înalţi. Condiţii şi premise în acest sens există. Ştirile sosite din diverse zone ale ţării o confirmă. Iată, de pildă, în judeţul Ialomiţa 41 de unităţi economice înregistrau, la sfîrşitul lunii noiembrie avansuri substanţiale , între 6 şi 10 zile faţă de sarcinile de plan la zi, o rezervă cifrată la aproape o jumătate miliard lei din judeţul Gorj, alte 35 de unităţi se aflau în aceeaşi situaţie cu posibilităţi de realizare a unei producţii suplimentare de peste un sfert de miliard lei; constructorii canalului Poarta Albă — Midia-Năvodari înregistrau un avans de zece zile; întreprinderea de aluminiu din Slatina contabiliza depăşiri ale sarcinilor de plan de un sfert de miliard, în judeţul Mehedinţi se rotunjea la iau milioane lei valoarea producţiei suplimentare etc. Fireşte, nu sunt singur Anton Uncu (Continuare in pag. a 2-a) OAMENI AI MUNCII DIN ECONOMIE! Luna decembrie se constituie într-o perioadă importantă pentru realizarea producţiei pe întregul an. Acţionaţi cu fermitate revoluţionară pentru înfăptuirea tuturor sarcinilor ce vă revin, pentru încheierea cu rezultate remarcabile a anului 1986, pentru pregătirea temeinică şi lansarea în bune condiţiuni a producţiei anului viitor! Proletarî din toate ţările, vn'ţ'-v& ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I Anul XLIV Nr. 13086 | Luni 1 decembrie 1986 6 pagini 50 bani _____________ " J ,,Desfăşurarea evenimentelor istorice a demonstrat cu putere ca Unirea de la 7 Decembrie 1918, care a dus la crearea statului naţional unitar român, a fost rezultatul nemijlocit al luptei hotârite a celor mai largi mase populare, a întregului popor, un act in deplină concordanţă cu drepturile inalienabile ale românilor, cu realitatea obiectivă, cu cerinţele logice ale dezvoltării istorice sociale. Conferinţa de pace încheiată în 1920, la doi ani dupâ realizarea de fapt a unirii Transilvaniei cu România n-a fâcut decit sa consfinţească o realitate concretă, obiectivă Permanenţa idealului de unitate in lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale a poporului român, pentru progresul şi dezvoltarea patriei Sărbătorim astăzi un eveniment înscris cu litere de aur în cartea cea mare a istoriei neamului şi ale cărui semnificaţii, reverberează profund în inima şi în cugetul fiecărui cetăţean al patriei : împlinirea a 68 de ani de la făurirea statului naţional unitar român prin hotărîrile plebiscitare adoptate de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia in prezenţa celor peste 100 000 de locuitori veniţi din toate colţurile Transilvaniei pentru a luă parte la istoricul act şi care au primit cu indescriptibil entuziasm acest moment de secole aşteptat. Cinstim măreaţa zi de 1 Decembrie la sfirşitul unui ar, rodnic al României socialiste, un an marcat de alte semnificative evocări ale istoriei dar, mai ales, de vrednicia muncii, a creaţiei însufleţite dăruite înfloririi patriei, an de manifestare plenară a spiritului revoluţionar şi patriotic românesc, an de afirmare puternică a Ţării în Lume,, an de angajare in înfăptuirea unor cutezătoare programe ce trebuie să propulseze — şi vor propulsa — România in rîndul ţărilor mediu dezvoltate şi, intr-o etapă ulterioară, in rîndul ţărilor multilateral dezvoltate sub toate raporturile. Unitatea naţională. Unirea politică desăvirşită la 1 Decembrie 1918 îşi dobîndeşte, astfel, tot mai mult — prin eroismul tuturor generaţiilor ce au urmat şi vor urma, prin gindurile lor cele mai nobile şi prin faptele lor cele mai harnice — cea mai demnă şi mai înălţătoare consfinţire istorică. Atît de rodnic crescute şi înflorite pe pămîntul românesc, ideile socialismului şi comunismului s-au revendicat aici întotdeauna din istorie şi au reuşit— cu o mare forţă de expresie politică naţională — să mobilizeze poporul român in jurul şi sub steagul de luptă al partidului clasei muncitoare, al Partidului Comunist Român, in spiritul unei exemplare unităţi . „Epoca Nicolae Ceauşescu“ a ridicat aceste glorioase tradiţii ale Unirii româneşti şi muncitoreşti la un nivel calitativ superior, potenţinl, unitatea de monolit a naţiunii noastre socialiste, o unitate organică, militantă, revoluţionară, profund dinamizatoare. Dintre aniversările care au conferit un loc aparte acestui an, se detaşează aceea consacrată partidului, sărbătorit de întregul nostru popor cu profundă recunoştinţă, cu entuziasm şi elan patriotic, la cei 65 de ani de la făurirea sa. Adîncile rădăcini istorice ale partidului nostru coboară pină la înseşi începuturile existenţei noastre, ca neam şi ca popor. Documentele partidului, magistrala operă a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, relevă pregnant unitatea dialectică a luptelor istorice, de eliberare naţională şi socială, unitate dominată de liniile de forţă ale libertăţii, unităţii, dreptăţii şi progresului. Lie atesta cu vigoare faptul că Unirea din 1918 a fost o premisă istorică obiectivă şi necesară a însăşi făuririi P.C.R. că — la rîndul său — partidul s-a dovedit şi se dovedeşte apărătorul Cel mai dîrz şi mai neînfricat al unităţii, integrităţii şi suveranităţii patriei, aşa cum a fost realizată in 1918 şi consolidată în anii de muncă şi de luptă complexă ce au urmat Marii Uniri. Un moment profund semnificativ l-a constituit, în acest sens, procesul de la Braşov din 1936, proces intentat luptătorilor comunişti şi antifascişti, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, încă de atunci a intrat adine in conştiinţa publică prin alesele sale trăsături de revoluţionar şi de patriot înflăcărat pe care le-a dovedit, trăsături ce înnobilează efigia unui bărbat de stat nepereche, eminentă personalitate politică a lumii contemporane. Semicentenarul pe care obştea românească l-a marcat cu emoţie, cu recunoştinţă şi devotament pentru cel mai iubit fiu al naţiunii, a îmbogăţit calendarul aniversărilor istorice din—acest am—sprilejuit evocarea unui moment de exemplară dăruire în slujba celor mai vitale aspiraţii ale poporului, minunată pildă de patriotism revoluţionar ce va rămîne veşnic vie in conştiinţa generaţiilor viitoare. Glorioasele tradiţii de luptă ale mişcării noastre muncitoreşti, revoluţionare, ale partidului au fost reliefate cu strălucire în ansamblul întregii noastre istorii vechi, moderne şi contemporane, în întreaga complexitate a legăturilor indisolubile cu unitatea şi libertatea naţională, în memorabila cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Partidului îi datorăm faptul că unitatea naţională, Unirea — cu toate atributele ei inalienabile — conştiinţa unităţii noastre nu au fost niciodată atît de puternice ca in zilele noastre. Călăuzită de orientarea fecundă iniţiată de preşedintele Nicolae Ceauşescu, conştiinţa istorică a întregului nostru popor devine o forţă morală şi politică tot mai activă, ce are in miezul ei concepţia novatoare, de largă viziune ştiinţifică, a istoriei unitare a poporului român. Congresul al XIII-lea al partidului a subliniat încă o dată rolul, importanţa şi sarcinile crescinde care ne revin în domeniul valorificării bogatului tezaur ale istoriei patriei._____ In acest spirit creator s-au înscris şi celelalte aniversări istorice importante din acest an, aniversări care au cuprins momente de seamă din toate epocile trecutului. Ele vin să potenţeze ideea de istorie unitară şi realizează o veritabilă punte — JJttdttt ^ A lUlUVulL M, Continuităţii luptei pentru independenţă şi unitate. Ni le reîmprospătăm acum în memorie tocmai pentru a înţelege mai profund acţiunea ineluctabilă a legilor istoriei, a progresului istoriei, a dreptăţii istorice, faptul că marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, realiza de fapt o concluzie şi o sinteză istorică firească, cea mai importantă înfăptuire de pînă atunci în devenirea noastră naţională. Putem afirma, astfel, că este pentru prima oară în istoria culturii româneşti cind se acordă o atenţie deosebită, binemeritată, celor dinţii menţiuni înscrise în istoria universală referitor la luptele poporului geto-dac pentru libertate şi independenţă, acum două milenii şi jumătate. Sub semnul aceloraşi preocupări înnoitoare ale istoriografiei noastre a stat şi aniversarea celor şase secole care au trecut de la începutul domniei vrednicului şi viteazului voievod Mircea cel Mare, care a fost un ilustru precursor, nu numai al luptei pentru independenţă ci şi al Unirii, prin numeroase fapte şi semnificaţii (între altele a fost întîiul domnitor muntean a cărui putere s-a exercitat şi în cuprinsul unor părţi importante din toate celelalte provincii istorice româneşti). Mai recent, în toamna acestui an, sărbătorirea celor 125 de ani de la întemeierea importantei societăţi culturale a românilor transilvăneni — Astra — ne-a apropiat în timp şi în linie directă de ultima etapă a luptei pentru desăvîrşirea unităţii politice româneşti. Unitatea culturală, la care „Astra“ a adus p rintrihnt.jp de seamă n-a dovedit, în fond, un adevărat prolog al unităţii politice. NICOLAE CEAUŞESCU 68 de ani de la făurirea statului naţional unitar român PRIN FAPTE EXEMPLARE DE MUNCĂ, ÎNTĂRIM VOTUL NOSTRU PENTRU PACE, PENTRU DEZARMARE SĂ CONSTRUIM ÎN PACE VIITORUL Ziua memorabilă a referendumului a însemnat şi pentru oamenii muncii din judeţul Cluj, nu numai prilejul de a spune un DA ferm dezarmării, păcii, ci şi hotărirea de neclintit de a întări prin fapte demne de tradiţionala hărnicie şi spiritul de creativitate ce domneşte peste tot şi pe aceste meleaguri, semnătura pusă pe buletin. „Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră , ne-a declarat prof. univ. dr. GH. MARCU, directorul Institutului de chimie din Cluj-Napoca întregul nostru colectiv a spus un DA ferm, un DA legămint la referendumul dedicat dezarmării. Aceasta pentru că numai astfel putem înfăptui obiectivele de dezvoltare paşnică prefigurate de programul partidului, numai astfel putem spori contribuţia noastră creatoare la edificarea unei lumi fără arme şi fără războaie. Raportat concret laactivitatea noastră votul mai înseamnă elaborarea unor tehnologii de vîrf, capabile să valorifice superior materiile prime cu consumuri specifice scăzute care să conducă la realizarea de produse moderne efi- Anchetă de opinie crente, competitive. Astfel, colectivul nostru a pus la punct tehnologii de fabricare a feromonilor pentru combaterea dăunătorilor agricoli și din silvicultură pe cale naturală, nepoluantă, biostimulatori pentru sporirea recoltelor la unele culturi, paste conductive pentru industria electrotehnică şi electronică, senzori electrochimici, materiale cromatografice etc. într-un cuvint orientări de cercetare profund pacifiste, menite a determina progresul şi civilizaţia în viaţa noastră. La ora actuală, dind putere de fapt a îndemnurilor şi orientărilor secretarului general al partidului, indicaţiilor de înaltă competenţă ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, producem în fabricaţie proprie peste 200 de asemenea sortimente unicat în ţară cu o valoare de aproape 40 milioane lei anual, activitate ce suntem hotărâţi s-o ridicăm la cote superioare ca răspuns faptic al votului nostru destinat dezarmării şi păcii“. AUREL MUREŞAN, laminarist, Combinatul metalurgic Câmpia Turzii : „După referendum şi colectivul nostru a desfăşurat o deosebită întrecere, a muncit cu mult elan şi însufleţire pentru a întări votul nostru dat păcii cu fapte demne de epoca noastră: aşa se explică intre altele şi bilanţul nostru care ne situează pe primul loc pe ţară. La 23 noiembrie am spus prin semnătura noastră, toţi ca unul, un DA hotărit susţinind fără rezerve noua acţiune de pace iniţiată de secretarul general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aceasta şi pentru că în aceşti ani combinatul nostru a devenit o citadelă modernă cu capacităţi triplate de producţie datorită sprijinului nemijlocit al conducătorului partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia îi datorăm şi înălţarea, în cîmpia Transilvaniei a acestei cetăţi a oţelului ce ne oferă locuri de muncă productive, posibilităţi de a ne afirma personalitatea. Sunt tinăr şi ca toţi tinerii din tara noastră doresc să trăiesc intr-o lume a păcii şi colaborării, aşa cum a prefigurat-o magistral in cuvîntările sale preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi in numeroasele propuneri făcute in forumurile internaţionale, la O.N.U. in speciali Iată de ce îmi voi întări şi eu votul cu noi fapte de muncă, demne de virsta tînără pe care o am şi de epoca noastră socialistă ce ne oferă un viitor atît de luminos.“ ALEXANDRU MARCU maistru Armătura Cluj-Napoca: „Ca toţi oamenii muncii din ţara noastră am spus şi eu un DA hotărit dezarmării la recent Virgil Lazar (Continuare in pag. a 2-a) Depozitul de cărbune din gara Popeşti, aflată pe noul traseu de cale ferată Foto : MIRCEA CARARAT O nouă şi importantă poziţie cîştigată în bătălia pentru cărbune energetic In incintele miniere Berbeşti şi Alunu au intrat, vineri seară, la încărcat, primele garnituri de trenuri, astfel că, în cursul zilei de simbătă, gara Berbeşti — cea mai nouă şi mai rivnită staţie de cale ferată a ţării — primea şi expedia către termocentrale primele vagoane cu cărbune energetic. Iată conţinutul laconic al unui mare eveniment a căru însemnătate se circumscrie susţinutei bătălii naţionale pentru asigurarea resurselor energetice, întregind, totodată, palmaresul constructorilor de căi ferate cu o performanţă de cea mai aleasă factură. Gara Berbeşti, liniile ce o leagă, de-a lungul a opt kilometri, de gara Copăceni — a cărei apariţie am salutat-o in vara acestui an — finalizează şi desăvirşeşte întregul unui proiect privind construcţia căii ferate in zona subcarpatică a Olteniei acolo unde punerea in valoare a importantelor zăcăminte de lignit energetic reclama asigurarea, in cel mai scurt timp posibil, a condiţiilor eficiente de transport oferite de traficul feroviar, de zece ori mai ieftin faţă de cel rutier. Iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a fi abordată cu prioritate construcţia căii ferate dintre Băbeni şi Berbeşti, îndemnurile şi sprijinul permanent acordat proiectanţilor şi constructorilor se constituie intr-un nou atestat al capacităţii conducătorului partidului şi statului nostru de a cuprinde şi rezolva obiective de vital interes pentru dezvoltarea economiei, de a uni şi stimula forţele menite să le înfăptuiască. Pentru că — trebuie spus — construcţia noului drum feroviar a conjugat, la cel mai înalt nivel, necesitatea cu dificultatea, în sensul că beneficiile uriaşe ce se obţin prin edificarea lui se întemeiază pe adevărate file de epopee, pe neobosita zbatere de a contra- cara adversitatea unei naturi, alcătuite din soluri instabile şi infiltraţii de ape puternice, din văi şi dealuri ce s-au constituit in tot atitea obstacole pentru o cale ferată care urma să le traverseze. Repet o întrebare rostită în timpul discuiei purtată, luna trecută, la ntreprinderea minieră Horezu. „Cit ar fi costat transportul cărbunelui, la nivelul producţiei de 2,7 milioane tone a anului 1986, dacă nu ar fi existat noua cale ferată ?“ Repet şi răspunsul: „Pe vechea cale rutieră, s-ar fi ajuns la un volum al cheltuielilor de transport de aproape 190 milioane lei şi la un consum de carburant de peste 13 000 tone“. Nimic, desigur, nu ar putea ilustra mai exact însemnătatea construcţiei, nimic nu ar motiva mai deplin eforturile de gîndire şi muncă depuse pentru ca ea să existe. • Merită " relevată, în acest context, adevărata strategie pe care s-a fundamentat evoluţia Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 2-a) Finalizarea caii ferate Băbeni — Berbești — Suprema voinţă a întregii noastre naţiuni O nobilă idee călăuzitoare Maturitate şi vigoare în atingerea măreţului tel 9 9 (Pagina a 3-a) umanist Dintre formulările clasice asupra păcii, din istoria cugetului, aparţinînd diferitelor limbi şi epoci, una care ni se intipăreşte in suflet cu deosebire este aceasta: omul este un instrument muzical de pace, omul este astfel plăsmuit ontologic ca fiind cel mai aproape de esenţa şi misiunea sa pe pămint, cind înfăptuieşte din adîncurile sale pacea, cind ajunge la acea dăruită împăcare lăuntrică, revărsindu-se binefăcător in afară. S-au căutat diferite definiri ale omului din antichitate pină astăzi, fie ca războinic ori animal politic, fie ca peregrin perpetuu in căutarea cunoaşterii, însă ca stare de fericire a lui i s-a socotit capacitatea de a înfăptui pacea, de a deveni un instrument cosmic, o liră uriaşă ce emană pe coardele de aur mireasma binefăcătoare a înfrăţirii tuturor oamenilor, aşa cum răsună ea in organul final al Simfoniei bucuriei şi împăcării a lui Beethoven. Facem parte dintr-un popor ai cărui eroi, celebraţi de literatura populară, se cheamă Făt-Frumos. Păstorul din Mioriţa, a cărui armă de luptă este fluierul şi iubirea, sau Meşterul Manole ce ridică spre stele o ctitorie a bucuriei şi liniştirii sub împăcate cupole, iar un loan Alexandru (Continuare în pag. a 2-a) Mesaj