România Liberă, decembrie 1986 (Anul 44, nr. 13086-13112)

1986-12-01 / nr. 13086

Sub semnul orientărilor şi exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ____________________________________________________________■_________________________________________________­____________ ULTIMA LUNĂ A ANULUI, EXEMPLARĂ MOBILIZARE PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A SARCINILOR DE PIAN Primul an al celui de-al op­tulea cincinal se apropie de sfîrşit. Această a douăspre­zecea lună are întotdeauna semnificaţii aparte, o dată pen­tru că este luna bilanţului, cînd roadele unui an sînt cintă­­rite, măsurate şi comparate, o dată pentru că ea însăşi rotun­jeşte suma prin ceea ce adaugă celor unsprezece luni ante­rioare, şi nu este mic adaosul dacă ţinem seama de ponderea acestei luni în planul ultimului trimestru şi al anului întreg, dar mai ales pentru că din­­de­cembrie 1986 se vede mai bine ianuarie 1987 şi întregul an care urmează. Acum, în decembrie, se finalizează o gamă de pro­duse cu cicluri lungi de uzinare ce se adaugă realizărilor de peste an, se pun in­­ funcţiune noi capacităţi de producţie, se încheie acţiunea de asigurare cu contracte a producţiei anului viitor, se împlineşte o subetapă a acţiunii de organizare şi mo­dernizare în industrie, încheiem un an rodnic, cu succese remarcabile în întreaga economie, cu o activitate in­dustrială prodigioasă inregis­­trînd un ritm de creştere de peste 7 la sută, care ne men­ţine în competiţia economică mondială, cu şanse certe de a ne asigura la sfirşitul actua­lului cincinal condiţia de ţară socialistă cu dezvoltarea eco­nomică şi socială medie, un an , o recoltă bună, cea mai bo­gată în istoria ţării, în care în­cep să­ se vadă roadele investi­ţiilor materiale şi aportul tot mai evident al­­ştiinţei în rea­lizarea obiectivelor noii revolu­ţii agrare, un an al ştiinţei, i-am zice, al organizării şi mo­dernizării, în care ritmurile dezvoltării intensive şi prima­tul laturilor calitative ne con­fruntă tot mai imperativ cu necesitatea de a trăi, a munci şi a gindi altfel. Acest „altfel“ se află sub semnul schimbării per­manente, care duce la o uzură morală rapidă utilajele, tehno­logiile, dar care impune şi me­toda de organizare adecvată, schema logică imediată, înţele­sul unor categorii economice cum ar fi productivitatea, cali­tatea, competitivitatea, eficien­ţa, viziunea noastră despre vi­itor. încheiem cu bine un an totuşi greu, cu încă destule probleme de rezolvat în ener­getică atît în exploatarea ca­pacităţilor aflate în funcţiune, cit şi în perimetrul punerii in funcţiune la termenele plani­ficate a noilor capacităţi, un an în care la noile obiective de investiţii s-au înregistrat, in unele cazuri, şi ritmuri nesatis­­fâcătoare, un an in care, cu toate rezultatele bune, sun­tem­ totuşi sub posibilităţile reale in domeniul exportului, preocupare majoră şi condiţie extrem de importantă pentru o activitate economică eficientă. Realizările de ansamblu de­monstrează că putem mai mult şi aceasta e principalul. „Avem toate condiţiile să în­cheiem anul cu rezultate bune — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu* la marea adunare populară din Capitală, din 21 noiembrie» F,sie nwwar insă ca, în cele cinci săptămîni care au mai rămas pină la sfirşitul anului, să facem in aşa fel in­cit fiecare zi de muncă să se încheie cu rezultate maxime în producţie, in înfăptuirea tuturor obiectivelor ce ne stau în faţă“. Ce aşteptăm de la această ul­timă lună a anului? în primul rînd, realizarea integrală a pla­nului la toţi indicatorii — aşa­dar, o producţie ritmică de bună calitate şi la parametrii de eficienţă şi competitivitate cei mai înalţi. Condiţii şi prem­ise în acest sens există. Ştirile so­site din diverse zone ale ţării o confirmă. Iată, de pildă, în judeţul Ialomiţa 41 de unităţi economice înregistrau, la sfîrşi­­tul lunii noiembrie avansuri substanţiale , între 6 şi 10 zile faţă de sarcinile de plan la zi, o rezervă cifrată la aproape o jumătate miliard lei d­in jude­ţul Gorj, alte 35 de unităţi se aflau în aceeaşi situaţie cu po­sibilităţi de realizare a unei producţii suplimentare de pes­te un sfert de miliard lei; constructorii canalului Poarta Albă — Midia-Năvodari înre­gistrau un avans de zece zile; întreprinderea de aluminiu din Slatina contabiliza depăşiri ale sarcinilor de plan de un sfert de miliard, în judeţul Mehedinţi se rotunjea la iau milioane lei valoarea producţiei suplimenta­re etc. Fireşte, nu sunt singur Anton Uncu (Continuare in pag. a 2-a) OAMENI AI MUNCII DIN ECONOMIE! Luna decembrie se constituie într-o perioadă importantă pentru realizarea producţiei pe întregul an. Acţionaţi cu fermitate revoluţionară pentru înfăptuirea tuturor sarcinilor ce vă revin, pentru încheierea cu rezultate remarcabile a anului 1986, pentru pregătirea temeinică şi lansarea în bune condiţiuni a producţiei anului viitor! Proletarî din toate ţările, vn'ţ'-v& ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I Anul XLIV Nr. 13086 | Luni 1 decembrie 1986 6 pagini 50 bani _____________ " J ,,Desfăşurarea evenimentelor istorice a demonstrat cu putere ca Unirea de la 7 Decembrie 1918, care a dus la crearea statului naţional unitar român, a fost rezultatul nemijlocit al luptei hotârite a celor mai largi mase populare, a întregului popor, un act in deplină con­cordanţă cu drepturile inalienabile ale românilor, cu realitatea obiectivă, cu cerinţele logice ale dezvoltării istorice sociale. Conferinţa de pace încheiată în 1920, la doi ani dupâ realizarea de fapt a unirii Transilvaniei cu România n-a fâcut decit sa consfinţească o realitate concretă, obiectivă Permanenţa idealului de unitate in lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale a poporului român, pentru progresul şi dezvoltarea patriei Sărbătorim astăzi un eveni­ment înscris cu litere de aur în cartea cea mare a istoriei nea­mului şi ale cărui semnificaţii, reverberează profund în inima şi în cugetul fiecărui cetăţean al patriei : împlinirea a 68 de ani de la făurirea statului naţional unitar român prin hotărîrile plebiscitare adoptate de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia in prezenţa celor peste 100 000 de locuitori veniţi din toate colţurile Transilvaniei pentru a luă parte la istoricul act şi care au primit cu in­descriptibil entuziasm acest mo­ment de secole aşteptat. Cinstim măreaţa zi de 1 Decembrie la sfirşitul unui ar, rodnic al României socialiste, un an mar­cat de alte semnificative evo­cări ale istoriei dar, mai ales, de vrednicia muncii, a creaţiei însufleţite dăruite înfloririi pa­triei, an de manifestare plenară a spiritului revoluţionar şi pa­triotic românesc, an de afirmare puternică a Ţării în Lume,, an de angajare in înfăptuirea unor cutezătoare programe ce trebuie să propulseze — şi vor propul­sa — România in rîndul ţărilor mediu dezvoltate şi,­ intr-o etapă ulterioară, in rîndul ţărilor multilateral dezvoltate sub toate raporturile. Unitatea naţională. Unirea po­litică desăvirşită la 1 Decem­brie 1918 îşi dobîndeşte, astfel, tot mai mult — prin eroismul tuturor generaţiilor ce au urmat şi vor urma, prin gindurile lor cele mai nobile şi prin fap­tele lor cele mai harnice — cea mai demnă şi mai înăl­ţătoare consfinţire istorică. Atît de rodnic crescute şi înflo­rite pe pămîntul românesc, ideile socialismului şi comunis­mului s-au revendicat aici în­totdeauna din­ istorie şi au reu­şit­­— cu o mare forţă de expre­sie politică­ naţională — să mo­bilizeze poporul român in jurul şi sub steagul de luptă al parti­dului clasei muncitoare, al Parti­dului Comunist Român, in spi­ritul unei exemplare unităţi . „Epoca Nicolae Ceauşescu“ a ridicat aceste glorioase tradiţii ale Unirii româneşti şi munci­toreşti la un nivel calitativ su­perior, potenţinl, unitatea de monolit a naţiunii noastre socialiste, o unitate organică, militantă, revoluţionară, profund dinamizatoare. Dintre aniversările care au conferit un loc aparte acestui an­, se detaşează aceea consa­crată partidului, sărbătorit de întregul nostru popor cu profun­dă recunoştinţă, cu entuziasm şi elan patriotic, la cei 65 de ani de la făurirea sa. Adîncile rădăcini istorice ale partidului nostru coboară pină la înseşi începuturile existenţei noastre, ca neam şi ca popor. Documen­tele partidului, magistrala operă a secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, relevă pregnant unitatea dialectică a luptelor istorice, de eliberare naţională şi socială, unitate do­minată de liniile de forţă ale libertăţii, unităţii, dreptăţii şi progresului. Lie atesta cu vigoa­re faptul că Unirea din 1918 a fost o premisă istorică obiec­tivă şi necesară a­ însăşi făuri­rii P.C.R. că — la rîndul său — partidul s-a dovedit şi se dove­deşte apărătorul Cel mai dîrz şi mai neînfricat al unităţii, inte­grităţii şi suveranităţii patriei, aşa cum a fost realizată in 1918 şi consolidată în anii de muncă şi de luptă complexă ce au urmat Marii Uniri. Un moment profund semnifi­cativ l-a constituit, în acest sens, procesul de la Braşov din 1936, proces intentat luptători­lor comunişti şi antifascişti, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, încă de atunci a intrat adine in conştiinţa pu­blică prin alesele sale trăsături de revoluţionar şi de patriot în­flăcărat pe care le-a dovedit, trăsături ce înnobilează efigia unui bărbat de stat nepereche, eminentă personalitate politică a lumii contemporane. Semicente­narul pe care obştea românească l-a marcat cu emoţie, cu recu­noştinţă şi devotament pentru cel mai­­ iubit fiu al naţiunii, a îmbogăţit calendarul aniversă­rilor istorice din—acest­ am—s­prilejuit evocarea unui moment de exemplară dăruire în slujba celor mai vitale aspiraţii ale po­porului, minunată pildă de pa­triotism revoluţionar ce va ră­­mîne veşnic vie in conştiinţa generaţiilor viitoare. Glorioasele tradiţii de luptă ale mişcării noastre muncito­reşti, revoluţionare, ale partidu­lui au fost­ reliefate cu strălu­cire în ansamblul întregii noas­tre istorii vechi, moderne şi contemporane, în întreaga com­plexitate a legăturilor indisolu­bile cu unitatea şi libertatea naţională, în memorabila cuvîn­­tare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită cu prilejul aniversării a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Partidului îi datorăm faptul că unitatea naţională, Unirea — cu toate atributele ei inalienabile — conştiinţa unită­ţii noastre nu au fost niciodată atît de puternice ca in zilele noastre. Călăuzită de orientarea fecundă iniţiată de preşedintele Nicolae Ceauşescu, conştiinţa istorică a întregului nostru popor devine o forţă morală şi politică tot mai activă, ce are in miezul ei concepţia novatoare, de largă viziune ştiinţifică, a istoriei unitare a poporului român. Congresul al XIII-lea al partidului a­ subliniat încă o dată rolul, importanţa şi sarcinile crescinde care ne revin în do­meniul valorificării bogatului tezaur ale istoriei patriei._____ In acest spirit creator s-au înscris şi celelalte aniversări istorice importante din acest an, aniversări care au cuprins mo­mente de seamă din toate epo­cile trecutului. Ele vin să poten­ţeze ideea de istorie unitară şi realizează o veritabilă punte — JJttdttt ^ A lUlUVulL M, Con­tinuităţii luptei pentru indepen­denţă şi unitate. Ni le reîm­prospătăm acum în memorie tocmai pentru a înţelege mai profund acţiunea ineluctabilă a legilor istoriei, a progresului istoriei, a dreptăţii istorice, faptul că marele eveniment de la 1 Decembrie 1918, realiza de fapt o concluzie şi o sinteză istorică firească, cea mai impor­tantă înfăptuire de pînă atunci în devenirea noastră naţională. Putem afirma, astfel, că este pentru prima oară în istoria culturii româneşti cind se acor­dă o atenţie deosebită, bine­meritată, celor dinţii menţiuni înscrise în istoria universală re­feritor la luptele poporului geto-dac pentru libertate şi in­dependenţă, acum două milenii şi jumătate. Sub semnul acelo­raşi preocupări înnoitoare ale istoriografiei noastre a stat şi aniversarea celor şase secole care au trecut de la începutul domniei vrednicului şi viteazu­lui voievod Mircea cel Mare, care a fost un ilustru precursor, nu numai al luptei pentru in­dependenţă ci şi al Unirii, prin­­ numeroase fapte şi semnificaţii (între altele a fost întîiul dom­nitor muntean a cărui putere s-a exercitat şi în cuprinsul unor părţi importante din toate celelalte provincii istorice româ­neşti). Mai recent, în toamna acestui an, sărbătorirea celor 125 de ani de la întemeierea impor­tantei societăţi culturale a românilor transilvăneni — Astra — ne-a apropiat în timp şi în linie directă de ultima etapă a luptei pentru desăvîrşirea unită­ţii politice româneşti. Unitatea culturală, la care „Astra“ a adus p rintrihnt.jp de seamă n-a do­vedit, în fond, un adevărat pro­log al unităţii politice. NICOLAE CEAUŞESCU 68 de ani de la făurirea statului naţional unitar român PRIN FAPTE EXEMPLARE DE MUNCĂ, ÎNTĂRIM VOTUL NOSTRU PENTRU PACE, PENTRU DEZARMARE SĂ CONSTRUIM ÎN PACE VIITORUL Ziua memorabilă a referen­dumului a însemnat şi pentru oamenii muncii din judeţul Cluj, nu numai prilejul de a spune un DA ferm dezarmării, păcii, ci şi hotărirea de neclin­tit de a întări prin fapte dem­ne de tradiţionala hărnicie şi spiritul de creativitate ce domneşte peste tot şi pe aceste meleaguri, semnătura pusă pe buletin. „Alături de toţi oa­menii muncii din ţara noastră , ne-a declarat prof. univ. dr. GH. MARCU, directorul Institu­tului de chimie din Cluj-Na­­poca întregul nostru colec­tiv a spus un DA ferm, un DA legămint la referendumul dedi­cat dezarmării. Aceasta pentru că numai astfel putem înfăp­tui obiectivele de dezvoltare paşnică prefigurate de progra­mul partidului, numai astfel putem spori contribuţia noas­tră creatoare la edificarea unei lumi fără arme şi fără răz­boaie. Raportat concret la­­activi­tatea noastră votul mai în­seamnă elaborarea unor tehno­logii de vîrf, capabile să valo­rifice superior materiile prime cu consumuri specifice scă­zute care să conducă la reali­zarea de produse moderne efi- Anchetă de opinie crente, competitive. Astfel, co­lectivul nostru a pus la punct tehnologii de fabricare a fe­­romonilor pentru combaterea dăunătorilor agricoli și din sil­vicultură pe cale naturală, ne­­poluantă, biostimulatori pentru sporirea recoltelor la unele cul­turi,­­ paste conductive pentru indu­stria electrotehnică şi elec­tronică, senzori electrochimici, materiale cromatografice etc. într-un cuvint orientări de cercetare profund pacifiste, menite a determina progresul şi civilizaţia în viaţa noastră. La ora actuală, dind putere de fapt a îndemnurilor şi orientă­rilor secretarului general al partidului, indicaţiilor de înal­tă competenţă ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului, producem în fabricaţie proprie peste 200 de asemenea sortimente unicat în ţară cu o valoare de aproape 40 milioane lei anual, activita­te ce suntem­ hotărâţi s-o ridi­căm la cote superioare ca răs­puns faptic al votului nostru destinat dezarmării şi păcii“. AUREL MUREŞAN, lamina­rist, Combinatul metalurgic Câm­­pia Turzii : „După referen­dum şi colectivul nostru a desfăşurat o deosebită între­cere, a muncit cu mult elan şi însufleţire pentru a întări vo­tul nostru dat păcii cu fapte demne de epoca noastră­: aşa se explică intre altele şi bi­lanţul nostru care ne situează pe primul loc pe ţară. La 23 noiembrie am spus prin semnătura noastră, toţi ca unul, un DA hotărit susţinind fără rezerve noua acţiune de pace iniţiată­­ de secretarul general al partidului, preşedintele ţă­rii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aceasta şi pentru că în aceşti ani combinatul nostru a devenit o citadelă modernă cu capacităţi tripla­te de producţie datorită spriji­nului nemijlocit al conducătoru­lui partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, căruia îi datorăm şi­ înălţarea, în cîmpia Tran­silvaniei a acestei cetăţi a oţe­lului ce ne oferă locuri de muncă productive, posibilităţi de a ne afirma personalitatea. Sunt tinăr şi ca toţi tinerii din tara noastră doresc să trăiesc intr-o lume a păcii şi colabo­rării, aşa cum a prefigurat-o magistral in cuvîntările sale preşedintele Nicolae Ceauşescu, precum şi in numeroasele pro­puneri făcute in forumurile internaţionale, la O.N.U. in speciali Iată de ce îmi voi în­tări şi eu votul cu noi fapte de muncă, demne de virsta tî­­nără pe care o am şi de epo­ca noastră socialistă ce ne ofe­ră un viitor atît de luminos.“ ALEXANDRU MARCU mais­tru Armătura Cluj-Napoca: „Ca toţi oamenii muncii din ţara noastră am spus şi eu un DA hotărit dezarmării la recent Virgil Lazar (Continuare in pag. a 2-a) Depozitul de cărbune din gara Popeşti, aflată pe noul traseu de cale ferată Foto : MIRCEA CARARAT O nouă şi importantă poziţie cîştigată în bătălia pentru cărbune energetic In incintele miniere Berbeşti şi Alunu au intrat, vineri seară, la încărcat, primele garnituri de trenuri, astfel că, în cursul zi­lei de simbătă, gara Berbeşti — cea mai nouă şi mai rivnită sta­ţie de cale ferată a ţării — primea şi expedia către termo­centrale primele vagoane cu căr­bune energetic. Iată conţinutul laconic al unui mare eveniment a căru însemnătate se circumscrie sus­ţinutei bătălii naţionale pentru asigurarea resurselor energetice, întregind, totodată, palmaresul constructorilor de căi ferate cu o performanţă de cea mai alea­să factură. Gara Berbeşti, liniile ce o leagă, de-a lungul a opt kilo­metri, de gara Copăceni — a cărei apariţie am salutat-o in vara acestui an — finalizează şi desăvirşeşte întregul unui pro­iect privind construcţia căii fe­rate in zona subcarpatică a Olteniei acolo unde punerea in valoare a importantelor zăcă­minte de lignit energetic recla­ma asigurarea, in cel mai scurt timp posibil, a condiţiilor efi­ciente de transport oferite de traficul feroviar, de zece ori mai ieftin faţă de cel rutier. Iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a fi abordată cu prioritate construcţia căii fe­rate dintre Băbeni şi Berbeşti, îndemnurile şi sprijinul perma­nent acordat proiectanţilor şi constructorilor se constituie in­­tr-un nou atestat al capacităţii conducătorului partidului şi sta­tului nostru de a cuprinde şi rezolva obiective de vital inte­res pentru dezvoltarea econo­miei, de a uni şi stimula for­ţele menite să le înfăptuiască. Pentru că — trebuie spus — construcţia noului drum fero­viar a conjugat, la cel mai înalt nivel, necesitatea cu difi­cultatea, în sensul că benefi­ciile uriaşe ce se obţin prin edi­ficarea lui se întemeiază pe adevărate file de epopee, pe neobosita zbatere de a contra-­ cara adversitatea unei naturi, alcătuite din soluri instabile şi infiltraţii de ape puternice, din văi şi dealuri ce s-au consti­tuit in tot atitea obstacole pen­tru o cale ferată care urma să le­ traverseze. Repet o în­trebare rostită în timpul discu­­iei purtată, luna trecută, la ntreprinderea minieră Horezu. „Cit ar fi costat transportul căr­bunelui, la nivelul producţiei de 2,7 milioane tone a anului 1986, dacă nu ar fi existat noua cale ferată ?“ Repet şi răspunsul: „Pe vechea cale ru­tieră, s-ar fi ajuns la un volum al cheltuielilor de transport de aproape 190 milioane lei şi la un con­sum de carburant de peste 13 000 tone“. Nimic, de­sigur, nu ar putea ilustra mai exact însemnătatea construcţiei, nimic nu ar motiva mai deplin eforturile de gîndire şi muncă depuse pentru ca ea să existe. • Merită " relevată, în acest context, adevărata strategie pe care s-a fundamentat evoluţia Cornelia Simionescu (Continuare in pag. a 2-a) Finalizarea caii ferate Băbeni — Berbești — Suprema voinţă a întregii noastre naţiuni O nobilă idee călăuzitoare Maturitate şi vigoare în atingerea măreţului tel 9 9 (Pagina a 3-a) umanist Dintre formulările cla­sice asupra păcii, din isto­ria cugetului, aparţinînd di­feritelor limbi şi epoci, una care ni se intipăreşte in su­flet cu deosebire este aceas­ta: omul este un instrument muzical de pace, omul este astfel plăsmuit ontologic ca fiind cel mai aproape de esenţa şi misiunea sa pe pă­­mint, cind înfăptuieşte din adîncurile sale pacea, cind ajunge la acea dăruită îm­păcare lăuntrică, revărsin­­du-se binefăcător in afară. S-au căutat diferite defi­niri ale omului din antichi­tate pină astăzi, fie ca răz­boinic ori animal politic, fie ca peregrin perpetuu in căutarea cunoaşterii, însă ca stare de fericire a lui i s-a socotit capacitatea de a înfăptui pacea, de a deveni un instrument cosmic, o liră uriaşă ce emană pe coardele de aur mireasma binefăcă­toare a înfrăţirii tuturor oa­menilor, aşa cum răsună ea in organul final al Simfo­niei bucuriei şi împăcării a lui Beethoven. Facem parte dintr-un po­por ai cărui eroi, celebraţi de literatura populară, se cheamă Făt-Frumos. Păsto­rul din Mioriţa, a cărui armă de luptă este fluierul şi iu­birea, sau Meşterul Manole ce ridică spre stele o ctito­rie a bucuriei şi liniştirii sub împăcate cupole, iar un loan Alexandru (Continuare în pag. a 2-a) Mesaj

Next