România Liberă, ianuarie 1987 (Anul 45, nr. 13113-13137)

1987-01-29 / nr. 13135

„Románia liberó”• ENERGIA — problemă vitală a economiei naţionale, a noastră, a tuturor Sunt necesare măsuri ferme pentru a asigura funcţionarea termocentralelor la capacitatea programată Indiscutabil, asigurarea nece­sarului de energie pentru eco­nomia naţională constituie punc­tul de referinţă al momentului actual. Este problema prioritară a energeticienilor, a minerilor şi petroliştilor, a tuturor oame­nilor muncii, a cetăţenilor. Des­pre acest imperativ am avut prilejul să scriem deseori în paginile ziarului nostru. Vom reveni iarăşi şi cu ocazia artico­lului de faţă, încercînd să pre­zentăm noi puncte de vedere in legătură cu mersul producţiei in centralele termoelectrice cu funcţionare pe cărbuni. Avem convingerea că abordind din nou acest subiect, cititorul işi va da seama de importanţa reală a energiei in perioada actuală, că în urma celor constatate acesta va deveni un participant activ la gospodărirea severă a fiecărui kilowwatt-oră furnizat de cen­tralele electrice. Rostind aces­te adevăruri, vă prezentăm in cele ce urmează cîteva obser­vaţii în legătură cu funcţionarea grupurilor energetice din unele termocentrale. Nu înainte de a menţiona că vremea din ultima perioadă nu a adus modificări în situaţia debitelor rîurilor care alimentează lacurile de acu­mulare ale hidrocentralelor, majoritatea acestor lacuri avînd un volum de apă foarte redus. O privire de ansamblu asupra precipitaţiilor căzute în peri­oada anterioară ne relevă o si­tuaţie deloc favorabilă în ceea ce priveşte capacităţile hidro­energetice, o eventuală creştere a debitelor urmînd să aibă loc abia în lunile de primăvară. In aceste condiţii este lesne de în­ţeles că greul revine acum ter­mocentralelor, unde se cer de­puse şi în continuare mari eforturi pentru asigurarea pute­rilor stabilite. Ceea ce nu înţe­legem este faptul că, la nivel global, funcţionarea centralelor pe cărbune nu se ridică încă la nivelul aşteptărilor. Dovadă sunt fluctuaţiile pe putere apă­rute de la o zi la alta, aceste schimbări avind consecinţe ne­gative asupra bunului mers al proceselor industriale. Nu pu­nem la îndoială spiritul în care se acţionează în unele termo­centrale, însă măsura, adevărata măsură a efortului depus de energeticieni este una singură: sporirea producţiei de energie electrică. Or, aşa cum arată re­zultatele din ultimele zile, în marile centrale energetice nu s-a reuşit să se păstreze pute­rile medii, relativ superioare, obţinute. Răsfoind bloc-notesul ne dăm seama că avem nume­roase exemple de asemenea situaţii. Luînd în consideraţie doar cîteva, respectiv termocen­tralele Rovinari, Turceni şi Doiceşti, constatăm că faţă de puterile medii înregistrate în urmă cu circa o săptămînă, pe 26 ianuarie ele produceau lao­laltă cu cîteva sute de mega­waţi mai puţin. Le-am ales pe acestea pentru că situaţiile lor ni se par mai acute şi, ca atare, nu semnalăm cu intenţia decla­rată de a le vedea, în foarte scurt timp, soluţionate, adică de a pulsa în sistem energia pro­gramată. Este momentul ca fie­care colectiv să înţeleagă situa­ţia şi să-şi realizeze planul de producţie a energiei electrice ce i-a fost repartizat. Mai ales că vremea permite acest lucru — atât activitatea de extracţie a cărbunelui, cit şi transportul acestuia puţind să se desfăşoare fără prea mari greutăţi. Asta, în general luat. Că se poate, notăm ca argument producţia realizată de CET Işalniţa, Bor­­zeşti şi Oradea-1, unde pute­rile de la o zi la alta sunt aproa­pe constante. Ceea ce înseam­nă că energeticienii din aceste centrale electrice şi-au însuşit ideea disciplinei tehnologice, concomitent cu buna organizare, din convingerea că acesta este punctul de plecare spre obţine­rea unor parametri superiori ai grupurilor energetice. Sigur, că ne confruntăm în continuare cu unele greutăţi, iarna, prin na­tura ei, îngreunind activitatea din sectorul energetic, insă ma­rele detaşament al energeticie­nilor trebuie să dovedească prin fapte că ştie să învingă situaţii de acest gen, asigurind cores­punzător economia naţională cu energia de care are nevoie. Evi­dent, cu sprijinul minerilor, care trebuie să asigure la timp şi la o calitate superioară ma­teria primă pentru termocen­trale, respectiv cărbunele. Aş­teptăm, deci, din partea tuturor oamenilor muncii care participă la realizarea producţiei de ener­gie electrică o mobilizare co­respunzătoare , pentru respecta­rea programelor in vigoare, aceasta fiind o condiţie esen­ţială pentru desfăşurarea nor­mală a procesului de producţie. Eliade Bălan ■ Aportul hidrocentralelor continuă să fie redus în această perioadă ■ Trebuie evitată apariţia fluctuaţiilor de pu­tere in unele centrale electrice. ■ Înaltă mobilizare pentru sporirea continuă a cantităţilor de energie electrică. ■ Aprovizionare ritmică a termocentralelor cu cărbune de bună calitate Pregătirile pentru campania agricolă de primăvară trebuie intensificate (Urmare din pag. 1) pentru a avea timp, în cazul în care o parte din săminţă se do­vedeşte a fi sub normele cu­noscute, să se facă aprovizio­narea din alte surse. A doua situaţie este cea in care culti­vatorii trebuie să preia sămîn­­ţa de la centrele judeţene. Şi în acest caz se cere grabă pen­tru a evita situaţia anilor tre­cuţi cind semănatul începuse, dar o serie de unităţi nu aveau încă sămînţa ajunsă la ei acasă. Consecinţa ? S-a întîrziat lucra­rea, iar producţia obţinută toamna a fost cu mult mai mică decit acolo unde s-a însămîn­­ţat la timp. Îmbunătăţiri funciare : Iarna este un anotimp propice exe­cutării lucrărilor de îmbunătă­ţiri funciare. Mai ales că tere­nurile, în bună parte, nu sunt ocupate de culturi. Dat fiind volumul mare de muncă, supra­feţele întinse pe care trebuie să se lucreze se impune ca în toa­te zilele prielnice utilajele şi forţa manuală să fie folosite din plin. Atit la lucrările de amploare — cele în sisteme — cit şi la amenajările locale. In plus, toţi oamenii ogoarelor Îşi cunosc bine pămintul pe care il lucrează. Fiecare ştie unde an de an bălteşte apa şi ca ur­mare se pot iniţia de pe acum acţiuni care să determine înlă­turarea acestui fenomen. Tre­buie, deci, mobilizate forţele — în mai mare măsură disponi­bile acum — pentru ca peste tot unde este nevoie de astfel de lucrări acestea să fie exe­cutate fără intîrziere. Este tot o condiţie pentru ca în primă­vară să se poată semăna pe front larg şi la timp. Activitatea în zootehnie : Ani­malul, ca să producă, are ne­voie în permanenţă de hrană şi îngrijire corespunzătoare. In­diferent că este iarnă sau vară procesul de producţie trebuie să continue normal. Dat fiind că anul trecut a fost mai secetos, în multe unităţi cantităţile de furaje sunt mai reduse ca în alţi ani. Tocmai de aceea se impune, in primul rînd, o foar­te bună gospodărire a lor, în­lăturarea cu desăvirşire a risi­pei. Apoi, fiind încă în ano­timpul rece, cînd gerul, visco­lul, ninsorile sînt pe deplin po­sibile, se impun măsuri care să contracareze efectele rigorilor iernii. Aceasta înseamnă reve­­rificarea etanşeităţii adăpostu­rilor, asigurarea aproape de sectorul zootehnic a furajelor pentru cîteva zile, la fel şi a apei. Orice dereglare pe fluxul procesului de producţie se sol­dează cu scăderea cantităţii de lapte, cu diminuarea sporului în greutate. Am enumerat doar cîteva din acţiunile ce trebuie întreprinse în aceste zile la sate. Desigur că sunt mult mai multe. Nu am amintit de pregătirea noii re­colte de legume, de acţiunile ce trebuie întreprinse în livezi şi vii, de aprovizionarea cu îngră­şăminte chimice etc. Toate tre­buie avute în vedere. Toate işi au importanţa lor pentru ca apul acesta să fie cit mai rodnic. Extinderea activităţii unităţilor C.E.C. Printre serviciile solicitate de populaţie se află şi cele asigu­rate prin unităţile C.E.C. Cum se acţionează în Capitală pen­tru extinder­ea reţelei de astfel de unităţi şi pentru asigurarea servirii mai operative a cetăţe­nilor la ghişeele C.E.C. ? — Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni — ne precizează tovarăşa VERA NISTOR, direc­tor al Sucursalei de economii a ■municipiului Bucureşti — asi­­­­gură servirea, din punct de ve­dere financiar-bancar, a între­gii populaţii a ţării, fiind banca cu cea mai largă sferă de acti­vitate în rândurile populaţiei. In activitatea unităţilor C.E.C. s-au obţinut an de an tot mai bune rezultate, principalii indicatori înregistrind o evoluţie ascen­dentă. Aceasta confirmă in mod elocvent încrederea populaţiei în politica economică a parti­dului şi statului nostru, creşte­rea nivelului material şi spiri­tual al poporului, sporirea ve­niturilor nominale şi reale ale oamenilor muncii. în Capitală, prin antrenarea largă a cetăţenilor în acţiunea de economisire, soldul general al economiilor populaţiei a cres­cut in anul 1986 — faţă de anul anterior — cu 9,2 la sută, soldul mediu pe locuitor cu 10,4 la sută, iar soldul mediu pe li­bret cu 10,6 la sută. Prin reţeaua unităţilor C.E.C. se asigură o gama diversă de servicii. — Ce amănunte pot fi date in acest sens ? — De relevat mai intii fap­tul că instrumentele de econo­misire oferite populaţiei de uni­tăţile C.E.C., răspund cerinţei fireşti a depunătorilor de a se păstra economiile lor băneşti in cea mai deplină siguranţă. Gama operaţiunilor efectuate de unităţile C.E.C. este foarte largă. Astfel, la agenţiile C.E.C. şi la ghişeele C.E.C. din între­prinderi şi instituţii, se efec­tuează operaţiuni de economii pe diverse librete, precum şi pe obligaţiuni C.E.C. cu ciştiguri. La dispoziţia populaţiei a mai fost pusă o formă avantajoasă de a economisi in mod constant sume de bani, chiar la locul de muncă , depunerea pe bază de consimţământ scris prin vira­ment. Prin folosirea acestei, for­me de economisire, se asigură efectuarea sistematică a depu­nerilor — lunar sau chenzinal — fără ca depunătorul să se de­plaseze la unitatea C.E.C., aces­te operaţiuni fiind efectuate de întreprinderea sau instituţia unde acesta îşi are locul de muncă. In anul 1986, activitatea desfăşurată prin depunerile pe bază de consimţămint scris prin virament, a sporit — faţă de anul anterior — cu 11 la sută. Tot în anul precedent a spo­rit şi activitatea efectuată pe bază de cont curent personal, numărul depunătorilor care uti­lizează această formă avanta­joasă de economisire ajungînd la 84 000. Este important de a­­rătat că depunătorii respectivi sunt sprijiniţi în efectuarea din cont curent personal a plăţilor periodice către unităţile presta­toare de servicii (plata chiriei, a consumurilor de energie elec­trică și de gaze, a abonamen­telor Radio-TV etc.), fiind scu­tit­ de a se mai deplasa in acest scop la unităţile respec­tive. In prezent se efectuează cal­culul dobinzilor cuvenite depu­nătorilor C.E.C. — din fişele personale de cont ale libretelor depunătorilor — pînă la 31 de­cembrie 1986, urmînd ca înscrie­rea dobinzilor in libretele titu­larilor să se înceapă la finele lunii februarie a.c. De menţionat că unităţile C.E.C. mai prestează şi alte servicii, printre care încasarea de la populaţie a diferite impo­zite şi taxe. — Ce se întreprinde pentru dezvoltarea spiritului de econo­misire in rindurile tineretului şcolar ? — Sucursala de economii a mu­nicipiului Bucureşti manifestă o preocupare susţinută pe această linie, desfăşurind diferite ac­ţiuni in unităţile de invăţămînt (şcoli generale, licee, institute de invăţămînt superior etc.). Astfel au fost organizate 183 puncte mandatare C.E.C. în u­­nităţile de invăţămînt. La dis­poziţia elevilor se pun seturi de cecuri şcolare precum şi foi şi timbre de economii. în acelaşi scop, desfăşoară o activitate intensă şi Casele de economii şcolare. Ele funcţio­nează pe principiul autocondu­­cerii de către elevi, sub îndru­marea şi supravegherea cadre­lor didactice şi a comitetelor de părinţi. La Casele de economii şcolare se efectuează operaţiuni de primire şi restituire a depu­nerilor, pe librete speciale de economii, pentru elevi, prin care se pot cumpăra diverse materiale şi echipament sportiv precum şi alte obiecte, opera­ţiuni pe foi şi timbre de eco­nomii, pe cecuri şcolare şi pe librete de economii emise ele­vilor de alte unităţi C.E.C în Capitală funcţionează in pre­zent 20 de puncte de case de economii şcolare, numărul aces­tora urmînd să se extindă. — Dezvoltarea urbanistică şi economică a Capitalei, cit şi creşterea numărului depunăto­rilor la C.E.C., impun extinde­rea corespunzătoare a reţelei de servire... — Pentru satisfacerea acestei cerinţe, s-a avut in vedere, in primul rind, apropierea unită­ţilor C.E.C. de locurile de muncă. Acţionîndu-se in acest mod, s-a ajuns ca pînă la sfir­­şitul anului precedent să se în­fiinţeze în Capitală 528 de ghi­şee C.E.C. în diferite întreprin­deri şi instituţii. Prin aceste unităţi se efectuează diverse operaţii C.E.C. : depuneri şi restituiri de sume pe librete C.E.C., depuneri iniţiale pe li­brete noi sau în conturi curen­te personale etc. Aceste ghişee se vor extinde şi în alte unităţi de producţie, pe măsura nece­sităţii de a se asigura apropie­rea serviciil­or C.E.C. de locu­rile de huincă. De menţionat că diverse prestări de servicii se efectuează şi prin 116 oficii P.T.T.R. din Capitală. Concomitent, s-au luat măsuri pentru extinderea reţelei agen­ţiilor C.E.C. proprii, cu deose­bire in noile cartiere de locu­inţe. Astfel, prin deschiderea în anul precedent a agenţiilor C.E.C. din zonele Olteniţei— Apărătorii Patriei şi Uverturii, precum şi prin mutarea agenţiei C.E.C. Timpuri Noi intr-un lo­cal nou de pe calea Văcăreşti 207, numărul agenţiilor C.E.C. proprii a ajuns la 130. In acest an se prevede des­chiderea altor trei noi agenţii C.E.C. pe bd. Victoria Socia­lismului bloc 8, pe artera Izvor- Coşbuc 104 şi in ansamblul de locuinţe Galvani-Tei. In con­tinuare, in actualul cincinal se mai prevede deschiderea altor 11 agenţii C.E.C. in ansamblu­rile noi de locuinţe din zonele: Aviaţiei, Mihai Bravu—Matei Voevod, Ferentari, Mărgeanului, Drumul Taberei—Răzoare, Păcii, Plevnei—Orhideelor şi altele. Concomitent cu aceste acţiuni — ne declară, în încheierea, in­terlocutoarea — vom acorda atenţia cuvenită ridicării nive­lului profesional al cadrelor, spre a putea răspunde cit mai bine cerinţelor cetăţenilor, a presta servicii de calitate, cu o durată mai redusă de efectuare a operaţiunilor C.E.C. Mircea Scripcă DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE • Sondorii de la Schela de foraj Scăieni au săpat, de la începutul acestei luni, 4 515 me­tri, reușind să predea în termen, schelei petroliere beneficiare, două sonde. Ei mai au un stadiu final de forare o sondă, care va fi predată pentru exploatare pînă la sfîrşitul lunii. Cu cele mai bune realizări se înscriu brigăzile nr. 6 Sinaia-Amaru şi nr. 5 Măgurele-Mălăeşti. • Depunind eforturi sporite, colectivele de oameni ai muncii de la întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila au obţinut în ultima perioadă în­semnate rezultate în ce priveşte realizarea sarcinilor asumate faţă de beneficiarii externi. Astfel, colectivul fabricii de semifabricate turnate şi forjate a pus cu două zile mai devreme la dispoziţia beneficiarilor ex­terni un număr de 34 tone piese forjate şi peste 18 tone piese turnate din fontă. Acest succes al colectivului de oameni ai muncii din Brăila se datoreşte, în principal, mai bunei organi­zări a producţiei şi a muncii, precum şi utilizării la parame­tri superiori a maşinilor şi uti­lajelor din dotare.­­ Metalurgiştii tulceni înscriu în bilanţul activităţii producti­ve din prima lună a anului un succes de prestigiu: realizarea peste sarcinile de plan a 150 de şarje de siliciu metalic, ceea ce va face ca volumul supli­mentar de producţie-marfă al colectivului secţiei de siliciu metalic să depăşească, în luna ianuarie, valoarea de un milion lei. Specialiştii combinatului sunt preocupaţi, totodată de recu­perarea grabnică a restanţelor la alte categorii de produse, precum şi de diversificarea şi îmbunătăţirea calitativă a fero­aliajelor, de punerea la punct a tehnologiilor pentru fabrica­rea unor noi sortimente, cum sunt siliciul măcinat și siliciul modificator. (Agerpres). Manifestări consacrate României BRASILIA 28 (Agerpres). — In cadrul manifestărilor de peste hotare dedicate marcării aniversării Unirii Principatelor Române, la Brasilia a fost or­ganizată o întîlnire cu repre­zentanţi ai presei braziliene. In acest cadru, a fost prezentată importanţa actului istoric de la 24 ianuarie 1859, prin care au fost puse bazele statului unitar român. Pentru marcarea aceluiaşi e­­veniment, societatea culturală „Amicii României“ din oraşul brazilian Curitiba a organizat o săptămînă a istoriei, civilizaţiei şi culturii poporului român. NEW YORK 28 (Agerpres). — Biblioteca română din New York a făcut o donaţie de cărţi bibliotecii Congresului S.U.A. Au fost oferite volumele 1—25, în limba engleză, din seria ope­relor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, lucrări tratînd di­ferite perioade ale istoriei pa­triei, precum şi cărţi de litera­tură beletristică şi de artă. Membri ai Camerei Reprezentanţilor din S.U.A. au cerut aminarea sine die a unei experienţe nucleare WASHINGTON 28 (Ager­pres).­­ Un număr de 50 de deputaţi americani, reprezen­tanţi ai Partidului Democrat în Camera Reprezentanţilor, au cerut preşedintelui Ronald Reagan aminarea sine die a unei experienţe nucleare, pre­văzută pentru săptămînă vii­toare, transmite agenţia ADN. Intr-o scrisoare adresată pre­şedintelui S.U.A., semnatarii a­­cestui document subliniază că U.R.S.S. a declarat că va pune capăt moratoriului său, instau­rat din august 1985, la prima experienţă nucleară pe care Statele Unite o vor efectua în cursul acestui an. Cerînd, „în mod insistent“ aminarea pe ter­men nedefinit a acestui test nuclear, atita vreme cit Uniunea Sovietică se abţine de a pro­ceda la experienţe nucleare, de­putaţii democraţi solicită, de asemenea, şefului executivului „să angajeze serioase negocieri pentru a se ajunge la o încetare definitivă, verificabilă şi mu­tuală a testelor nucleare“. Imperativul dezarmării nucleare WASHINGTON 28 (Agerpres). — Intr-un articol publicat de ziarul „Los Angeles Times“ şi reluat de agenţia TASS, fostul ministru al apărării al S.U.A., Robert McNamara, relevă că piedica principală aflată în ca­lea spre o lume fără arme nu­cleare este strategia occidentală, care mizează pe folosirea ar­melor de exterminare în masă. In articol se face un apel către Administraţia S.U.A. de a trece neîntîrziat la o reducere echi­librată a armamentelor nucleare potrivit direcțiilor care s-au prefigurat în cadrul întilnirii sovieto-americane la nivel înalt de la Reykjavik. Reuniunea la nivel inalt a Organizaţiei Conferinţei Islamice KUWEIT 28 (Agerpres). — în Kuweit au continuat, miercuri, lucrările celei de-a V-a reuniuni la nivel înalt a Organizaţiei Conferinţei Islamice, in cadrul căreia au luat cuvîntul preşe­dintele Egiptului, Hosni Mu­barak, preşedintele Siriei, Ha­fez Al Assad, regele Hussein al Iordaniei, preşedintele Libanu­lui, Amin Gemayel, preşedin­tele Comitetului Executiv al O.E.P., Yasser Arafat, alţi şefi de delegaţie. In luările de cu­­vint a fost subliniată necesita­tea soluţionării negociate a conflictului iraniano-irakian, a convocării cit mai curând posi­bil a unei conferinţe interna­ţionale asupra Orientului Mijlo­ciu care să ducă, la soluţio­narea problemei palestiniene ca o condiţie pentru asigura­rea stabilităţii în zonă, pre­cum şi a încetării imediate a luptelor din zona taberelor de refugiaţi palestinieni ,din Liban, a combaterii terorismului. Ei s-au pronunţat, de asemenea, pentru acţiuni în direcţia con­solidării unităţii lumii arabe şi islamice şi dezvoltării coope­rării dintre aceste ţări. R. P. D. Coreeană: Protest faţă de proiectatele manevre militare americano-sud-coreene PHENIAN 28 (Agerpres).­­ Potrivit agenţiei A.C.T.C., con­ducătorul părţii R.P.D. Coreene în Comisia militară de armis­tiţiu din Coreea a trimis repre­zentantului părţii americane în această comisie o scrisoare în care se exprimă protestul ho­­tărît faţă de proiectatele ma­nevre militare comune am­eri­­cano-sud-coreene de mare am­ploare, pe teritoriul Coreii de Sud, începind de la 19 februa­rie, denumite „Team Spirit-87“. Arătînd că o asemenea acţiune constituie o încălcare gravă a prevederilor armistiţiului din Coreea, conducînd în mod ine­vitabil la o amplificare a stării de tensiune şi la crearea de ob­stacole în calea instaurării păcii şi realizării reunificării paşnice a Coreii, mesajul reînnoieşte propunerile rezonabile ale R.P.D. Coreene cu privire la reducerea masivă a exerciţiilor militare şi la desfăşurarea de convorbiri în vederea adoptării de măsuri care să permită transformarea Peninsulei Co­reea într-o zonă a păcii, liberă de arme nucleare. Partea R.P.D. Coreene cere renunţarea la pla­nul de desfăşurare a manevre­lor militare „Team Spirit-87“. încheierea plenarei C. C. al P. C. Francez PARIS 28 (Agerpres). — La Paris s-au încheiat lucrările plenarei Comitetului Central al P.C. Francez, care a dezbă­tut raportul prezentat de Geor­ges Marchais, secretar general al P.C.R­., în legătură cu pre­gătirea celui de-al XXVI-lea Congres al partidului şi a Con­ferinţei naţionale a P.C.F. Plenara a adoptat hotărîrea de a convoca viitorul congres al partidului în luna decembrie anul acesta, iar Conferinţa na­ţională d­in luna iunie 1987. Pagina a I-a — 29 ianuarie 1987 im miwmwm. mimmwms • La Varşovia s-au deschis miercuri lucrările şedinţei Sei­mului R.P. Polone. Raportul privind situaţia economică şi socială a ţării şi programul de activitate al guvernului pe anul 1987 au fost prezentate de pre­şedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Polone, Zbigniew Mes­sner. La lucrările Seimului par­ticipă Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al C.C. al P.M.UP., preşedintele­ Consiliu­lui de Stat al R.P. Polone. • Intr-o declaraţie făcută la Delhi, preşedintele Perului, Alan García, s-a pronunţat îm­potriva amestecului străin în treburile interne ale popoarelor, împotriva politicii de forţă şi de ameninţare cu forţa în ra­porturile internaţionale. El a respins tendinţele unor mari puteri social-economice şi po­­litice de a impune altor tari modelul lor de gîndire şi ac­ţiune, arătînd că nimănui nu-i este permis, în relaţiile interna­ţionale, să-şi aroge dreptul de tutelă. • Cancelarul Austriei, Franz Vranitzky, a declarat că, în vir­tutea neutralităţii acestei ţări, nu se pune problema aderării la Piaţa comună. După prima şedinţă a cabinetului, cance­larul Vranitzky a relevat că gu­vernul austriac se pronunţă pentru intensificarea raporturi­lor cu C.E.E., dar a subliniat că nu poate fi vorba despre o apartenenţă la Piaţa comună, din cauza „obiectivelor privind uniunea politică“ în cadrul C.E.E. • La Madrid s-au desfăşurat, timp de două zile, convorbiri între reprezentanţi ai N.A.T.O. şi Spaniei, referitoare la forme­le de participare a acestei ţări la activităţile Alianţei Atlanti­ce. La sfîrşitul convorbirilor nu a fost dat publicităţii nici un comunicat, dar presa relevă că examinarea statutului militar al Spaniei în cadrul N.A.T.O. generează divergențe serioase. • împotriva sediului din Pa­ris al revistei „Jeune Afrique“ a fost comis un atentat terorist. Explozia unei bombe în incinta sediului a provocat pagube materiale. Nu s-au înregistrat victime. • în regiunea El Abadia din Algeria s-a produs un cutremur de pămînt a cărui magnitudine a fost de 5,1 grade pe scara Richter. Potrivit unui prim-bi­­lanţ difuzat la Alger, o persoa­nă a fost ucisă, alte şapte ră­nite, iar 923 familii au rămas fără locuinţă. Din aceeaşi sur­să se menţionează că au fost înregistrate, în continuare, în aceeaşi zonă, situată la 200 km de capitala algeriană, alte cu­tremure de intensităţi mai mici. în plină iarnă Despre... alergătorii de cursă lungă — Ce fac cicliştii în plină iarnă ? întrebarea i-am adre­sat-o ieri tovarăşului Gheorghe Stănel, secretar responsabil al federaţiei de specialitate. — Rulează, rulează de zor în aşteptarea sezonului intern şi internaţional. Lotul A, de pildă, cuprinzind 18 rutieri, se pre­găteşte la Herculane, sub în­drumarea foştilor internaţio­nali, azi antrenori Ion Arde­­leanu şi Constantin Ciocan. — Ce noutăţi prezintă acest lot ? — Au fost promovaţi citiva tineri, talentaţi, de reală per­spectivă, cum ar fi Valentin Buduroiu, Ludovic Covaci, Ste­lian Borlăreanu, Lorinz Szolt, Mitrache Vasilică, provenit de la velodrom, alături de care figurează consacraţii C. Valen­tin, Ionel Gancea, C. Parăschiv, Gh. Lăuta­ru, Olimpiu Celea, Cristian Neagoe, Costel Popa, N­icolae Aldulea etc. — Mircea Romăşcanu ? — Are 35 de ani şi... — Ce prevede calendarul in­ternaţional ? — Multe. Mai întîi „Turul Turciei“ programat între 16—24 martie, primul prilej de verifi­care. Apoi lotul va fi prezent, ca în fiecare an, la „Turul re­giunilor“ (25 aprilie — 1 mai) organizat de federaţia italiană. Aceste două competiţii ne vor edifica asupra formei sportivi­lor şi ele vor fi decisive in al­cătuirea echipei pentru „Cursa Păcii“ care va începe din R.D. Germană în ziua de 6 mai. Mai avem, in iulie, o invitaţie pentru a participa, în R.F. Ger­mania, la ,,Turul Renania“. — Pe plan intern ? — Calendarul este dominat de „Turul României“ progra­mat intre 30 august şi 6 sep­tembrie. Intenţionăm ca pleca­rea şi sosirea să aibă loc la Bucureşti. Am fixat traseul, în lungime de peste 1 300 km. Ara lansat invitaţii federaţiilor din Polonia, Bulgaria, R.D. Germa­nă, Cehoslovacia, R.F. Germa­nia, Ungaria, Turcia, Siria şi alte ţări. — Tovarăşe Stănel înţeleg că ciclismul are in acest an un bogat program intern şi inter­naţional. Dacă nu mă înşel Şi anul trecut el a fost destul de încărcat. Din cunoştinţele noas­tre, ciclismul a făcut un oare­care salt faţă de anii trecuţi, dar, socotim noi, el se află încă rămas in urma altor sporturi. Sunteţi sau nu de acord cu acest punct de vedere ? — Mă aflu la conducerea fe­deraţiei de 4 ani. In aceşti patru ani am reuşit să reîn­fiinţăm secţii de ciclism pentru seniori la clubul Steaua, la Metalul Plopeni, Tg Mureş, Voinţa Bucureşti, Voinţa Arad, Olimpia Bucureşti, Cluj-Napo­­ca, I.M.G.B., am stabilit loturi reprezentative, cu activitate continuă, A, B, tineret şi ju­niori. Am obţinut şi unele re­zultate bune pe plan interna­ţional. Şi eu consider însă că ciclismul nostru nu a atins incă nivelul aşteptat. Mai avem multe de făcut pentru ca si Federaţia de ciclism să intre în rindurile federaţiilor cu bune şi foarte bune rezultate pa plan international. Dispunem de condiţii bune, de sprijinul con­ducerii C.N.E.F.S., există, in general, un mai mare interes in jurul ciclismului aşa că sperăm să atingem performan­ţele dorite şi aşteptate de iubi­torii sportului. — Vă mulţumesc şi aşteptăm şi noi să consemnăm victorii de prestigiu ale cicliştilor români. Ion Bocioaca 0 MIERCURI, în Sala Floreas­­ca din Capitală s-a disputat derbyul campionatului republi­can masculin de volei dintre formaţiile bucureştene Steaua şi Dinamo. Meciul s-a încheiat cu victoria voleibaliştilor de la Steaua, cu scorul de 3—0 (15— 12, 15—6, 15—4), care şi-au consolidat astfel poziţia de li­deri ai clasamentului. 0 TURNEUL INTERNAŢIO­NAL DE ŞAH de la Jaiţe (Iu­goslavia) s-a încheiat cu victo­ria marii maestre sovietice Iri­na Levitina care a totalizat 8 puncte din 12 .posibile. Pe locu­rile următoare s-au clasat Ele­na Ahmilovskaia, Zsuzsa Ve­­rpezi — cite 7,5 puncte, Savova şi Petek — 6,5 p etc. Dana Nu­­ţu (România) s-a situat pe lo­cul 8 — cu 5,5 p. In ultima run­dă a 13-a Brenska a cîştigat la Puljek, în timp ce partidele Levitina — Veroczi, Măriei — Savova, Ahmilovskaia — Nuţu, Anghelova — Petrovici s-au terminat remiză. 0 PROBA MASCULINA de slalom special (pentru combina­ta alpină) din cadrul Campio­natelor mondiale de schi ce se desfăşoară în staţiunea de spor­turi de iarnă elveţiană Crans — Montana, a fost cîştigată de schiorul austriac Bernhard Gstrein, cronometrat în două manşe cu timpul de 1’42”45/100. Pe locurile următoare s-au cla­sat Guenther Mader (Austria) — 1’44”48/100, Felix McGrath (S.U.A.) — 1’44”60/100, Josef Schick (R.F.G.) — 1’45”70/100. 0 LA ROMA s-a disputat meciul internaţional amical de fotbal dintre selecţionatele U.R.S.S. şi echipa A.S. Roma. Fotbaliştii sovietici au termi­nat învingători cu scorul de 1—0 (0—0). 0 REZULTATELE înregis­trate in ultimele meciuri din grupele sferturilor de finală ale „Cupei Cupelor“ la baschet masculin : Juventud Badalona — T.S.K.A. Moscova 92—106 ; N.H.K.G. Ostrava — A.S. Vil­leurbanne 83—77 ; Cibona Za­greb — Efes Istanbul 123—73 ; Racing Malines — Scavolini Pesaro 89—84. Pentru semifinalele competi­ţiei s-au calificat echipele T.S.K.A. Moscova, Scavolini Pesaro, A.S. Villeurbanne şi Cibona Zagreb. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie și Hidro­­logie comunica : VREMEA va fi închisa în regiunile sudice şi estice ale ţarii unde pe alocuri va ninge. în restul teritoriului vremea va fi schimbătoare, iar ninso­rile vor avea un caracter izolat. Vintul va sufla slab pînă la moderat, cu unele intensificări in estul şi sudul teritoriului, cu viteze pînă la 45 kilo­metri pe oră. In zona de munte vi­teza vîntului va depăşi 100 km/h. Temperaturile maxime vor fi cue­­prinse între —10 şi 0 grade, iar cele minime între —22 şî —12 grade în nordul şi în centrul ţării şi între —15 şi —5 grade în rest. LA BUCUREŞTI : Vremea va fi În­chisă, cu condiţii de ninsoare slabă. Vîntul va sufla moderat, cu intensifi­cări trecătoare de 35 kilometri pe oră. Temperatura maximă, va fi cuprinsă între -3 și -1 grad, iar cea minimă între -8 și -6 grade. Încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.CM.S. MOSCOVA 28 (Agerpres).­­ La Moscova s-au încheiat miercuri lucrările plenarei C.C. al P.C.U.S., care a dezbătut ra­portul „Cu privire la reorgani­zarea și politica de cadre a parti­dului“, prezentat de Mihail Gorbaciov, secretar general al C.C. al P.C.U.S., relatează a­­genţia TASS. Plenara a adoptat o hotărîre în această problemă. Au fost adoptate, de aseme­nea, o serie de măsuri organi­zatorice. Plenara l-a ales pe N. N. Sliankov membru su­pleant al Biroului Politic, ca secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Iakovlev, secretar al C.C., a fost ales membru au-, pleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., iar A. I. Lu­­kianov secretar al C.C. al P.C.U.S. S-a hotărît eliberarea lui D. A. Kunaev din func­ţia de membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S. în le­gătură cu ieşirea sa la pensie. Plenara l-a eliberat din func­ția de secretar al C.C. al P.C.U.S. pe M. V. Zimianin în legătură cu ieșirea sa la pen­sie din motive de sănătate. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul M. Gorbaciov. Secretarul general al O. N. U. despre dificultăţi economico-sociale ale lumii contemporane NAŢIUNILE UNITE 28 (Agerpres). — Intr-un docu­ment adresat participanţilor la conferinţa anuală a organizaţi­ilor neguvernamentale şi inti­tulat „îmbunătăţirea condiţiei umane — o agendă pentru ac­ţiune“, secretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuel­lar, şi-a exprimat convingerea în privinţa contribuţiei mai mari pe care o poate aduce organizaţia mondială la ame­liorarea situaţiei persoanelor afectate şi confruntate cu di­verse probleme în unele ţări ale lumii. Perez de Cuellar a subliniat necesitatea eradicării foametei si malnutriţiei pe glob, care rămîn o sursă de profundă preocupare. „In po­fida unor eforturi stăruitoare, există încă milioane de oameni pe Terra nevoiţi să se anga­jeze zilnic intr-o luptă crân­cenă pentru supravieţuire ; în fiecare an, 15 milioane de copii isi pierd viaţa din cauza foa­metei si a maladiilor“. Pe de altă parte, secretarul general al O.N.U. a relevat că s-a constatat, de asemenea, agravarea problemei consumu­lui si traficului de droguri în lume, în ciuda eforturilor de­puse de diferite guverne. El a făcut apel la sporirea atenţiei acordate îmbunătăţirii coordo­nării acestor eforturi, astfel incit noile strategii puse la punct să facă faţă dificultăţi­lor crescinde. In încheiere, Perez de Cuel­lar a subliniat că este esenţial ca organizaţiile neguvernamen­tale să mobilizeze în conti­nuare opinia publică, să difu­zeze informaţii şi să-şi înde­plinească rolul ce le revine în eforturile comune pentru îm­bunătăţirea condiţiei umane , după cum precizează un docu­ment al Departamentului pen­tru informaţii publice al O.N.U. Conflictul dintre Iran şi Irak TEHERAN 28 (Agerpres).­­ Continuindu-şi înaintarea în interiorul poziţiilor irakiene, pe teatrul de operaţiuni „Kar­­bala-5“, forţele iraniene au preluat controlul unei noi por­ţiuni de 2 kilometri a şoselei Shalamcheh-Basra, din Irak, informează un comunicat mi­litar difuzat la Teheran şi ci­tat de agenţia Ima. Totodată, informează agenţia Ima, forţele aeriene irakiene au bombardat zone de locuinţe din oraşele iraniene Qom, Isfa­han, Khomein, Pro-Dokhtar şi Ilam, cauzînd victime în rîndul populaţiei civile şi pagube ma­teriale. BAGDAD 28 (Agerpres).­­ Un purtător de cuvînt militar, citat de agenţia INA, a anunţat la Bagdad că forţele celui de-al treilea corp al armatei irakiene au respins un atac lansat de o divizie şi două brigăzi ira­niene, forţîndu-le să se re­tragă fără a cîştiga vreo palmă de teren. Agenţia citată adaugă că de la pătrunderea lor la sud de Lacul Peştelui la începutul re­centei ofensive împotriva Ira­kului, forţele iraniene nu au reuşit să mai efectueze nici o înaintare. Ele sunt ţintuite în­tr-o mică porţiune de teren în­tre frontiera internaţională a Irakului şi Lacul Peştelui, por­ţiune care nu depăşeşte 2,5 ki­lometri in unele locuri. Orientul Mijlociu BEIRUT 28 (Agerpres).­­ Miercuri, în zona taberelor de refugiaţi palestinieni din su­dul Beirutului au continuat duelurile intermitente de arti­lerie între miliţiile Amal şi combatanţii palestinieni. Po­trivit agenţiei Q.N.A., care ci­tează surse ale poliţiei liba­neze, în cursul luptelor din ul­timele 48 de ore, două persoa­ne şi-au pierdut viaţa, iar 15 au fost rănite. Pe de altă parte, doi mili­tari ai dataşamentului irlandez din Forţa Interimară a O.N.U. din Liban (UNIFIL) au fost răniţi intr-o explozie care s-a produs in localitatea Tibrin din sudul Libanului, informea­ză agenţia Taniug, citind un purtător de cuvînt al UNIFIL. KUWEIT 28 (Agerpres* — Yasser Arafat, preşedintele Co­mitetului Executiv al O.E.P., s-a întîlnit în Kuweit cu se­cretarul general al O.N.U., Ja­vier Perez de Cuellar. In cursul întrevederii, au fost exami­nate chestiuni referitoare la problema palestiniană, în prin­cipal ultimele evoluţii din ta­berele de refugiaţi palestinieni din Liban, situaţia pe plan a­­rab şi internaţional, conflictul dintre Iran şi Irak. Yasser Ara­fat a fost informat de secreta­rul general al O.N.U. despre ini­ţiativele privind convocarea unei conferinţe internaţionale de pace în Orientul Mijlociu, re­levă agenţia palestiniană de presă WAFA, citată de M.A.P.

Next