România Liberă, februarie 1987 (Anul 45, nr. 13138-13161)

1987-02-02 / nr. 13138

,Románia liberól• In spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Ceauşescu ÎNALTĂ răspundere, angajare fermă pentru REALIZAREA INTEGRALĂ A SARCINILOR ECONOMICE 1chemare este ce însufleţi harnicul colectiv al minerilor de la Comăneşti, PATRIEI. MAI MULT • Introducerea, în premieră pe Valea Trotuşului a combinei de abataj • Extinderea mecanizării în subiţi teran • Noi abataje, de mare productivitate, date în /II exploatare • Au fost livrate suplimentar beneficiate unlor cantități sporite de cărbune de calitate supertrioara. Răspunzind chemării partidului, minerii din bazinul carb®nifer Comăneşti desfăşoară, in aceste zile, o amplă bătălie pentru a scoate din adincuri şi pune la dispoziţia economiei naţionala cantităţi cit mai mari de cărbune. Ei au înţeles să acţioneze cu maximum de eforturi şi eficacitate pentru a depăşi dificultăţile create de anotimpul rece şi a livra beneficiarilor cantităţile de cărbune necesare funcţionării în bune condiţiuni a agregatelor energetice. O primă direcţie in care se acţionează în acest sens, o constituie amplificarea procesului de modernizare a muncii în abataje, prin introducerea unor tehnologii noi, prin punerea in funcţiune a unor utilaje de mare randament, cu productivitate ridicată. — Chiar în aceste zile, — ne spune inginerul Nicolae Bejan, directorul întreprinderii, — în abatajul 6 615 din Rectorul Lapoş-Nord a fost introdusă, In premieră pe Valea Troturului, tăierea mecanizată a cărbunelui prin punerea in funcţiune a unei combine de abataj. Ea a fost incredinţată formaţiilor de mineri conduse de Ion Damian, Constantin Dulhac si Constantin Aparaschivei. Utilizarea acestui mijloc modern de exploatare asigură creşterea de trei ori a productivităţii muncii in abataj, in comparaţie cu sistemul practicat pină acum prin folosirea ciocanelor pneumatice, precum şi o apreciabilă reducere a efortului fizic. Acest lucru a fost posibil datorită eforturilor depuse de colectivul din sectorul de cercetare geologică de a descoperi şi da in exploatare zăcăminte de cărbune cu straturi mai groase, precum şi însuşirii de către mineri a tehnologiilor moderne de exploatare. Ca urmare a intensificării activităţii geologice de cercetare au fost descoperite şi puse in valoare şi alte rezerve de carbune. In sectorul Vermeşti, de pildă, a fost dat în exploatare abatajul 6513, alte două abataje urmînd să fie puse în funcţiune în stratul 3 de la sectorul Leorda. Pentru creşterea vitezei de avansare şi urgentarea dării în exploatare a rezervelor de cărbune puse în evidenţă, au fost întreprinse ample acţiuni de extindere a procesului de mecanizare în subteran. Astfel, la propunerea brigadierului Ioanisim Nistor, recent a fost introdusă o maşină de încărcat, cu aer comprimat, şi la frontul de înaintare de la sectorul Lapoş-Nord. Asemenea utilaje de mare productivitate funcţionează, la ora actuală, şi în sectoarele Asău, Rafka, Vermeşti. In prezent,se fac ultimele pregătiri pentru punerea în funcţiune la sectorul Asău a primei combine de înaintare, care va asigura creşterea productivităţii muncii cu cel puţin 30 la sută. La Vermeşti se apropie de sfîrşit execuţia puţului central de extracţie, cu o adîncime de 500 de metri, la care a şi fost montată o maşină modernă de extracţie construită la Satu Mare. Prin darea in exploatare a noului puţ se asigură nu numai creşterea capacităţii de extracţie, dar şi punerea in exploatare a noi straturi de profunzime. Lucrările se apropie de faza finală şi la puţul de extracţie ..1 Mai“. Cum este şi firesc, îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate, traducerea în fapt a măsurilor înscrise in programul de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei impune o susţinută preocupare pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională. In legătură cu aceasta am reţinut opinia maistrului Simion Lupchian, secretarul comitetului de partid din întreprindere . — In repetate rinduri, secretarul general al partidului nostru a insistat asupra rolului pe care-l are in această perioadă de mari transformări revoluţionare continua pregătire profesională a oamenilor, promovarea largă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Iată de ce, pe baza unui program special adoptat de consiliul oamenilor muncii, în întreprindere se desfăşoară o largă acţiune de perfecţionare a pregătirii profesionale a oamenilor. La ora actuală, aproape 1000 de mineri, mecanici, electricieni şi alţii se pregătesc prin cursuri speciale de ridicare a calificării. Un alt important număr de mineri urmează cursuri de policalificare, pentru a deveni electrolăcătuşi, adică muncitori capabili să exploateze şi să întreţină instalaţiile şi utilajele perfecţionate, care urmează să fie introduse in perioada următoare atit in subteran, cit şi la suprafaţă. Merită remarcat faptul că, deşi planul pe 1987 marchează o creştere de peste 10 000 de tone, in perioada care a trecut de la începutul anului, minerii din sectoarele de exploatare de pe Valea Trotuşului au reuşit să îndeplinească şi chiar să depăşească sarcinile „la zi“, expediind suplimentar termocentralei din localitate şi altor beneficiari cantităţi importante de cărbune energetic. In acelaşi timp, ca urmare a exploatării selective, atente a straielor, asortării producţiei în abataj şi pe benzile de transport, calitatea cărbunelui a fost îmbunătăţită, ceea ce a dus la creşterea puterii calorifica a cărbunelui cu peste 50 kcal/kg. Sunt, toate acestea, mărturii ale priceperii şi vredniciei minerilor de aici, ale spiritului revoluţionar şi înaltei conştiinţe de care este animat acest destoinic colectiv. Const. Azoiţii CĂRBUNE! Pe şantierele C. U. G. Cluj-Napoca: în întreaga ţară se desfăşoară recensămîntul animalelor domestice Declanşarea recensămintului animalelor domestice a fost precedată şi în judeţul Galaţi de minuţioase pregătiri şi măsuri organizatorice care să asigure reuşita acestei importante acţiuni. Potrivit informaţiilor furnizate de către tovarăşul Aurel Ciuntu, directorul Secţiei administraţie locală de stat, control şi secretariat din Consiliul popular judeţean formularele de înregistrare a efectivelor de animale au ajuns pină în ultimul sat. La rindul lor, consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale, împreună cu întregul personal antrenat în această acţiune, au fost instruite şi dotate cu întregul material necesar bunei desfăşurări a recensămintului. Ieri dimineaţă, împreună cu echipele de recenzori am ajuns în comuna Cudalbi, una din aşezările importante ale judeţului, cu oameni gospodari, recunoscuţi ca buni crescători de animale. Comuna numără aproape 9 000 de locuitori. De la primărie, se oferă să ne însoţească şi tovarăşul Sandu Dumitrache, primarul comunei. Pe drum pină să ajungem in sectorul 1, unde are de efectuat recensămîntul echipa pe care o însoţim şi al cărei responsabil este tovarăşul Petru Chebac, aflăm amănunte despre modul cum a fost organizat recensămîntul. cite animale au fost înIeri, la ora 8, în toate localităţile Maramureşului, judeţ cu frumoase şi bogate tradiţii în zootehnie, a început recensămîntul animalelor din unităţile agricole socialiste şi gospodăriile populaţiei. De la început trebuie să remarcăm buna organizare a acestei acţiuni de interes naţional, strădania comisiei judeţene de recensămînt, a organelor de partid şi de stat care au luat toate măsurile pentru instruirea din timp a recenzorilor, a membrilor comisiilor locale, a întregului personal antrenat, pentru înregistrarea corectă a uneia dintre cele mai mari bogăţii ale ţării, a cărei continuă sporire constituie unul dintre obiectivele majore ale noii revoluţii agrare. Deşi iarna este aspră şi în multe zone, mai ales la munte, grosimea stratului de zăpadă se apropie de un metru, prin masurile întreprinse de consiliile populare, cu sprijinul Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri şi al altor întreprinderi s-au creat condiţii de acces pentru ca echipele de recenzori să poată ajunge şi in locurile mai izolate unde sunt adăpostite animale. La prima oră a declanşării recensămîntului ne aflăm in comuna Satulung, aşezare cu oameni harnici şi buni crescători de animale, unde însoţim una dintre cele 12 echipe de recenzori : medicul veterinar Nicolae Stanciu şi Maria Buşecan, şefă de echipă la cooperativa agricolă din localitate. La nr. 152 locuieşte Gheorghe Mihali, dar registrate anul trecut în comună, cum a evoluat numărul acestora. „Ca să meargă treaba repede şi bine, spunea primarul Sandu Dumitrache, am împărţit comuna în 14 sectoare. Nici unul din sectoare nu are mai mult de 200 de gospodării de recenzat. Asta înseamnă că, în 4—5 zile, sperăm să efectuăm recensămintul tuturor animalelor domestice. Vreau sa reţineţi că la noi in comună, numărul animalelor a crescut de la un an la altul. Ca urmare, comuna a livrat anul trecut statului prin contracte 110 tone carne taurine, 25 tone carne porcine, 20 tone carne ovine, peste 2 000 hectolitri lapte etc. Iată-ne ajunşi la poarta ţăranului cooperator Tănase Gh. Gheorghe. — Poftiţi, poftiţi, bine aţi venit, ne primeşte binevoitor gospodarul. — Cum stăm cu efectivele ? Au crescut ?, îl întreabă recenzoruL ne întîmpină soţia acestuia Florica. Casă frumoasă, gospodărie îngrijită, prevăzută cu tot ce trebuie pentru creşterea animalelor in condiţii cit mai bune. „Avem două bovine — declară gazda — dintre care o juninca de prăsilă, 5 porci, 15 iepuri, 15 păsări. Eu sunt contabilă la C.A.P.. — Eu aşa zic, răspunde zimbind gospodarul. Apoi adaugă : păi sâ le facem „inventarul“ : 3 taurine, adică o vacă şi două viţele de 12 şi respectiv 8 luni, 6 oi, 2 porci, 62 găini. Anul acesta dau mai mult la contract, pentru că şi animale am in gospodărie mai mult decit aveam în anul trecut. Astfel am şi încheiat contract pentru doi porci, 2 000 litri lapte, o oaie, un miel şi 15 kg carne pasăre. La un alt gospodar, Alexandru Dragomir, constatăm, de asemenea, că efectivele de animale din gospodăria acestuia au crescut faţă de anul trecut. El a inscris în fişa de recensămînt a acestui an două vaci, un viţel, 3 porci, 14 oi. In timp ce ne oprim şi la gospodăriile ţăranilor, Ion D. Topărău, Tache Goga, Iancu I. Crăciun, Marcel Drăghici, crescători renumiţi de animale care in fiecare an livrează statului importante cantităţi de carne şi lapte din gosunde locuieşte Vasile Mureşan. La cei 69 de ani ai săi gazda ne asigură că se ţine în rînd cu tinerii la coasă şi ne prezintă cu mindrie rezultatele muncii sale : 4 bovine de toată frumuseţea din care 2 capete tineret, 2 porci, 34 de păsări. „Noi nu cumpărăm, nu mai vindem“, afirmă podăriile iar, mai aflăm că primăria se îngrijeşte să asigure gospodarilor furaje şi, în general, să le creeze toate condiţiile pentru ca aceştia să poată creşte cu mai multe animale domestice, într-o altă comună. Schela, poposim pentru scurtă vreme în sectorul 4 al comunei, însoţind echipa formată din Grigore Hodorogea, Gheorghe Pelin şi Ion Hilohi. La ţăranul cooperator P. Tudorel şi la Aurel Manolache, recenzorii consemnează în fişele de recensămînt un număr mai mare de animale în gospodării faţă de anul trecut. ,,Eu cresc anul acesta, spunea ţăranul Aurel Manolache, două vaci, 2 viţei, 8 oi, 2 porci, 30 de păsări. Asta mi-a permis să contractez de pe acum cu statul 2 viţei, 1 porc şi 2 000 litri lapte de vacă“. Atit în cele două localităţi unde am zăbovit mai mult însoţind echipele de recenzori, cit şi în altele cum ar fi Pechea, Independenţa, Hanu Conachi, Iveşti, Lieşti, acţiunea s-a declanşat simultan pe întreg teritoriul localităţilor, iar recensămîntul se desfăşoară bine, cu operaţi vitale, gospodarii înţelegînd importanţa acestuia şi ajutindu-i pe recenzori să înscrie în fişe întregul efectiv de animale domestice existente in fiecare gospodărie. (VIOREL OR 111 RT ) „Animalele ne aduc venituri frumoase — declară el — apoi este datoria fiecărui cetăţean, cred eu, să le crească, căci ele sunt averea noastră a comunei şi pină la urmă averea ţării“. La ora amiezii am ajuns în comuna vecină Şomcuta Mare, în cele 8 sate — ne spune primarul comunei şi preşedintele comisiei de recensămînt, Alexandru Dragoş acţionează 16 echipe de recenzori. Am luat încă de ieri măsuri de deszăpezire a drumului spre satele Buteasa şi Codrul Butesei aflate pe dealuri, astfel că la ora 8 şi aici recensămîntul s-a declanşat ca şi in celelalte sate. Pină la această oră au fost recenzate 417 gospodării, inregistrindu-se cu 20 de gospodării mai multe decit în anul trecut, dar îmbucurător este faptul că a sporit și numărul de animale împreună cu o echipă de verificare am intrat în cîteva gospodării : în satul Ciolt la numărul 50, la Vasile Ciolte, In Văleni la numărul 69, la Ioan Marieş, în Şomcuta la loan Blaga şi Gheorghe Vancea unde am putut constata nu numai preocuparea şi dragostea sătenilor pentru creşterea animalelor, regăsită în numărul şi starea efectivelor, în trăinicia şi curăţenia adăposturilor, multe modernizate, prevăzute cu apă curentă, dar şi corectitudinea şi responsabilitatea civică de care dau dovadă crescătorii de animale, sprijinul pe care îl acordă bunei desfăşurări a recensămîntului. (RADU PICIU). Galaţi: Numărul animalelor din gospodării este în creştere Maramureş. Şi în zonele înzăpezite acţiunea se derulează normal soţul meu are şi el serviciu dar noi aşa am crescut, aşa am învăţat de la părinţi că la ţară, fără animale omul nu se poate numi gospodar. Nu-i uşor sâ le creşti, dar ne găsim timp şi pentru ele şi — de ce să nu recunoaştem — de pe urma lor avem şi noi tot ce ne trebuie şi putem contribui şi la realizarea planului economic al comunei. Suntem din familie, dar anul trecut am predat la fondul de stat peste 700 litri lapte, un porc, 250 de ouă, 10 kg de carne de pasăre şi alte produse agricole“. Intrăm într-o altă gospodăria din comună, la numărul 159 gazda, subliniind că munca şi animalele asigură bunăstarea oricărei gospodării din sat. Intr-adevăr şi in anul trecut Vasile Mureşan a contribuit la realizarea fondului de stat cu peste 3 500 litri lapte, un porc, carne de pasăre, ouă şi alte produse la care se adaugă şi două viţele de prăsilă, omul fiind recunoscut ca un bun crescător de animale. Un număr sporit de animale faţă de anul trecut cresc şi în gospodăria lui Gheorghe Coteţ de la numărul 165 şi a altor cetăţeni din vecini. In loc de o vacă, anul acesta are două, iar numărul oilor ce le deținea crescut de la 21 la 31. Pagina a 3-a — 2 februarie 1937 OBIECTIVELE ACESTUI AN TREBUIE PUSE ÎN FUNCŢIUNE LA TERMEN Combinatul de utilaj greu din municipiul Cluj-Napoca este, la ora actuală, nu numai una dintre cele mai ample şi moderne unităţi economice productive din oraşul de pe malurile Someşului, dar şi un vast şantier. Pentru că, până în prezent,, pe suprafaţa celor 74 de hectare, pe cit se va desfăşura în final acest mare combinat — ce include de acum trei fabrici, una de maşini termoenergetice, alta metalurgică şi una de utilaje — au fost date in funcţiune circa 34 la sută din obiectivele prevăzute, restul fiind încă un lucru sau doar proiectate. Obiectul reportajului nostru l-a constituit, desigur, partea de şantier a combinatului, adică ceea ce se află în curs de înfăptuire. O primă constatare a fost faptul că, în ciuda gerului aspru care se lăsase în acea zi peste oraş, pe şantierele combinatului acţionau peste 400 de constructori, 150 de montori, plus formaţiile pe care beneficiarul le-a organizat în sprijinul lucrărilor de investiţii. Pentru că, ne spunea inginerul-şef cu problemele de investiţii, Sabin Bărbosu, dacă anul trecut, pe ansamblul combinatului, sarcinile de investiţii au fost realizate in proporţie de peste 125 la sută, iar la construcţii-montaj de 100 la sută, pentru 1987, atit constructorii şi montorii, cit şi beneficiarul. Intr-o colaborare de zi cu zi, sunt hotăriţi nu numai să finalizeze obiectivele din plan, dar şi să obţină, în folosul economiei, al producţiei propriu-zise, o serie de avansuri. Pentru că, aici, din punct de vedere organizatoric şi al promovării pe şantiere a tehnologiilor de mare randament, în materie de construcţii industriale, s-a obţinut o valoroasă experienţă, care — şi o să dăm un singur exemplu, dar extrem de concludent — le-a permis in 1985 să pună în funcţiune, cu cîteva luni mai devreme, o oţelărie însumînd 30100 tone anual, cea ce mie puin. Ceea ce reflectă un anume stil de muncă pe şantiere, o anume organizare de mare eficienţă. Şi, iată, vizitând acum obiectivele în lucru, am constatat că această experienţă este generalizată şi că munca, în ansamblul ei, se desfăşoară la parametrii stabiliţi prin grafice — fireşte, formaţiile fiind repliate zilnic la lucrările cărora temperatura de afară şi din hale se permite o execuţie fără rabat, la calitate. Unul dintre principalele obiective este hala mecanică de montaj general, hală ce acoperă ea singură circa 6 hectare. Mai ling de trei sferturi din construcţie este aptă pentru punerile in funcţiune, 80—35 la sută din structurile de rezistenţă în închideri fiind terminate. Acest fapt a permis echipelor conduse de Vasile Gazda — formaţii organizate de beneficiar — să treacă intr-un ritm alert la montajul utilajelor, ale căror fundaţii au fost, de asemenea, terminate în cea mai mare parte. Au fost montate până acum circa 30 la sută din utilaje, sigur, nu toate în întregime, ci pe măsură ce au sosit şi sosesc componentele lor. După cum ne explică ing. Ion Rusu, şeful brigăzii Trustului- Antrepriză generală de construcţii industriale Cluj-Napoca, pentru grăbirea ritmului de înălţare a halei respective s-a făcut asamblarea acoperişului la sol care, ulterior, s-a ridicat, gata realizat, cu macaraua. Prin tehnologia aceasta, productivitatea a crescut cu 60 la sută iar calitatea a fost ireproşabilă, permiţînd şi un control riguros. Lucrat pe poziţie, sus, acoperişul ar fi necesitat asamblarea, piesă cu piesă, a 900 de bucăţi construcţii metalice. Tot la sol au fost construite unele Închideri laterale, montindu-se din ansamble mari şi tablă cutată, ceea ce, la fel, a dus la o productivitate înaltă , obţinută de formaţiile conduse de Arcadie Kiss, Elisa Pojar, Ilea Augustin şi Florea Baciu. Referindu-se la ritmul de construcţie a acestor hale, ing. Sabin Bărbosu ne-a demonstrat că durata minimă normată este cu mult mai mare decit, timpul în care au fost executate la stadiul de acum. Hala are termen final 1988, dar constructorii şi montorii se străduiesc să ciştige timp. La turnătoria de oţel, constructorii au realizat cota-parte din lucrările ce le revin in proporţie de 95 la sută. Principala lor misiune aici este acum finalizarea fundaţiei pentru maşina de format, utilaj de bază al liniei de turnare. Şi aici utilajele sunt sosite în proporţie de75 la sută, dar unele restanţe se cuvin urgentate de furnizori pentru că altfel se diminuează capacitatea de folosire a restului instalaţiilor. Ne referim in principal la „îndependenţa“ — Sibiu, restantă cu linia de tratamente termice, maşina de format — pentru care, pe şantier, există acum condiţii de a fi montate —, dar şi la alţi furnizori. De subliniat că această turnătorie de oţel va însuma linii moderne, de mare randament, care vor realiza şi o calitate superioară, soluţionindu-se astfel problemele legate de elaborarea unor produse extrem de pretenţioase. Linia de formare mecanizată are termenul de punere în funcţiune în acest an, de unde şi alerta constructorilor şi montorilor, preocuparea lor pentru grăbirea, pe cit posibil, încă din aceste zile de iarnă, a ritmurilor de lucru. Montorii de sub conducerea inginerului Virgil Neamţu sunt la datorie, lucrînd de zor la cuptoare, la transportoarele de nisip, la montarea căilor cu role. Ei spun că dacă și cuptorul de 5 tone ar sosi mai grabnic, cind este gata linia, ar putea porni paralel cu ■restul lucrărilor de montaj, ceea ce ar fi un cîştig de timp şi de materiale pentru celelalte sectoare ale combinatului. In ceea ce priveşte fabrica de oxigen, constructorii au pre- dat corpului principal la montaj, ei repliindu-şi forţele spre staţia de îmbuteliere, în trimestrul III, această fabrică de mare importanţă pentru combinat şi întreaga platformă Industrială „Someş-Nord“, va fi terminată complet. Se mai află într-o fază avansată hala de tratamente termice secundare, obiectiv de unde, de asemenea, constructorii s-au retras, lăsînd front de lucru pentru montori și instalatori, iar la gospodăria de şpan — alt obiectiv — se fac ultimele finisări înainte de inaugurare, probele în gol fiind efectuate iar cele tehnologice în prag de debut. Nu ne vom referi la celelalte obiective mai mici, totuşi dintre ele ne-a atras atenţia unul pentru care şi în anul trecut, şi in prezent, s-au făcut şi se fac numeroase schimburi de adrese între combinat şi unităţile de profil ale consiliului popular judeţean , titular de investiţie : canalul colector al apelor menajere, lung de circa 1,5 km. Ei bine, într-una dintre adresele primite de combinat, ca justificare a tergiversării lucrării, se argumentează cu faptul că pe o anumită porţiune — „bătută la pas“, se spune în adresă, de specialiştii unităţilor respective — terenul nu este eliberat de anumite materiale şi solicită, in consecinţă, curăţirea amplasamentului. Intîmplarea — şi ironia — face ca amplasamentul respectiv să fie ocupat cu materiale tot de către o Întreprindere subordonată consiliului popular judeţean — cea de transporturi locale, care înalţă în preajmă depoul de tramvaie. Considerăm, totuşi, că dacă s-ar fi discutat direct cu beneficiarul — iar nu prin intermediul atîtor hirtii —, poate că azi terenul era eliberat şi, cine ştie, şi canalul realizat. Or, acum apa menajeră ameninţă să înfunde toate canalele din incinta şantierului... Acestea sunt cîteva aspecte de pe şantierele Combinatului de utilaj greu din Cluj-Napoca, în prima lună din acest an, ce dau certitudinea că atit constructorii, cit şi montorii şi instalatorii, mină în mină cu beneficiarul, vor face din 1987 un an ce va completa această mare întreprindere cu noi capacităţi moderne. Virgil Lázár INVESTIŢII ’87 PROGRAM CONCRET SI MOBILIZATOR DE ACŢIUNE (Urmare din pag. I) generatoare de dificultăţi potenţiale ne întăresc ideea că se cuvine, şi se justifică, a fi intreprinsă o analiză detaliată a problemelor acestui sector — altădată considerat „de elită" in ansamblul ramurilor economice — măsuri adecvate, idei noi, acţiuni hotărite pentru a se ajunge cit mai grabnic la nivelele stabilite prin program. In ceea ce priveşte producţia de export şi exportul, care, în dinamică, prin importanta nerealizare din anul trecut, a scăzut la aproximativ nivelul anului 1983, lucrurile par cu atit mai de neînţeles cu cit, încă de la şedinţa din 6 februarie 1986 a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras in modul cel mai serios atenţia asupra importanţei capitale a realizării sarcinilor în acest domeniu. S-a realizat, in 11 luni din anul trecut, o producţie-marfă fără desfacere asigurată in valoare de 3,3 miliarde lei (din care în industria de utilaj greu şi in industria uşoară aproape 1,7 miliarde) încălcindu-se vădit atit articolul 8 (d) din Legea contractelor economice, cit şi articolul 60 din Legea finanţelor. Pe temeiul bilanţului general al anului 1983 şi exprimind convingerea că aspectele negative referitoare la acesta, discutate in şedinţa Comitetului Politic Executiv, vor constitui baza măsurilor necesare in vederea lichidării lor rapide, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a jalonat, cu rigoarea şi clarvizuunea-i recunoscută, căile principale de acţiune menite să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţiuni a planului pe acest an şi perfecţionarea continuă a organizării întregii activităţi — ca o garanţie a pregătirii, mobilizării şi creşterii responsabilităţii tuturor oamenilor muncii pentru înfăptuirea obiectivelor anului 1987. Cu pilduitoare stăruinţă şi grijă pentru bunul mers al întregii economii secretarul general al partidului a subliniat că sunt create toate condiţiile necesare îndeplinirii şi chiar depăşirii planului in industrie, ca şi pentru realizarea obiectivelor noii revoluţii agrare, pentru dezvoltarea celorlalte ramuri de activitate, accentuind in mod deosebit asupra necesităţii stabilirii ordinii şi soluţionării problemelor din domeniul energiei, — în conexiune directă cu domeniul minier şi petrolier —, astfel incit, pe de o parte, economia naţională să dispună pe tot parcursul anului de energia necesară iar, pe de altă parte, să putem intra in 1988 cu un sistem energetic bine pus la punct. In aceeaşi sferă de preocupări vizînd asigurarea şi gospodărirea bazei materiale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se acorde toată atenţia cuvenită încadrării în normele de consum energetice şi materiale, in toate sectoarele de activitate, măririi gradului de recuperare şi refolosire a materialelor şi a diferitelor subansamble, reducerii generale a cheltuielilor materiale şi de producţie — garanţia sigură a creşterii mai puternice a venitului naţional. Una dintre principalele coordonate pe care se sprijină proiectele actuale şi de viitor ale creşterii economice intensive o constituie, se ştie, organizarea şi modernizarea producţiei — acţiune de nivel naţional, a cărei coordonare, pe baza programelor etapizate pină în 1988, este asigurată cu înaltă competenţă ştiinţifică de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului. In acest sens, s-a cerut ca în toate ramurile să se treacă cu toată hotârirea la faza finală a primei etape astfel incit, începind cu a doua jumătate a anului, să se treacă la etapa următoare. Ca un corolar, ca un efect general pozitiv al aplicării tuturor măsurilor şi programelor in direcţia perfecţionării pregătirii profesionale, ridicării nivelului tehnic-calitativ al tuturor produselor noastre, creşterii competitivităţii lor pe piaţa externă — comerţul exterior, îndeosebi exportul, trebuie să reflecte mai bine, mai eficient, mai benefic pentru ţară strădania oamenilor muncii. In definitiv, acesta este şi scopul unei economii superioare — de a se încadra cit mai bine în schimburile comerciale externe, pentru a-şi valorifica superior rezultatele şi pentru a-şi asigura o bună parte din resursele de care are nevoie. Depăşind faza dezvoltării extensive — pentru care, se ştie bine, au fost făcute mari eforturi şi pe plan valutar — este momentul să ne punem mai bine în valoare experienţa dobindită, ştiinţa de a produce bine, de calitate. De aceea secretarul general al partidului a cerut să se recupereze in acest an o parte din nerealizările din anul trecut ale comerţului exterior, să nu se mai admită sub nici un motiv creşterea nejustificată a consumurilor la intern, indicînd să se stabilească, ca normă obligatorie, destinarea la export a cel puţin 50 la sută din creşterea producţiei anuale. Este firesc, este economic, este chiar sensul unei civilizaţii economice elevate de a nu consuma tot ceea ce se produce şi, mai ales, de a nu produce fără a avea garanţia că o parte din mijloacele folosite — aduse pe valută străină şi conţinind valoare adăugată prin muncă — nu se reproduc într-o cantitate mai mare de valută. Noua şi inestimabila contribuţie a secretarului general al partidului nostru la întărirea bazei de acţiune a activului de partid şi de stat, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii cu teze şi orientări de largă aplicare in plan teoretic şi practic, pe care, în continuare, le vom comenta şi le vom supune dezbaterii conform hotăririi Comitetului Politic Executiv, se focalizează intr-un demers de importanţă cardinală pentru mersul nostru înainte in înfăptuirea obiectivului strategic stabilit acestei etape de Congresul al XIII-lea al partidului . Chemarea fierbinte adresată de iubitul nostru conducător clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, către toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, către întregul popor , de a acţiona cu toată hotârirea, de a face totul pentru a asigura îndeplinirea în mod exemplar a planului şi a programelor, pentru ca fiecare unitate să devină o puternică cetate a construcţiei socialiste, care să-şi aducă pe deplin contribuţia la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — se constituie intr-un viguros factor mobilizator al tuturor forţelor naţiunii în înfăptuirea obiectivelor acestui an şi ale întregului cincinal, pentru întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului cu noi izbînzi in întărirea şi înflorirea patriei socialiste. PRODUCŢIA GLOBALĂ AGRICOLĂ VENITUL NAŢIONAL (în procente) 107,3 mm 1986