România Liberă, iunie 1987 (Anul 45, nr. 13239-13264)

1987-06-01 / nr. 13239

1 Proletari din toate ţările, vniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13239 Luni 1 iunie 1987 6 pagini 50 bani | In spiritul orientărilor şi exigenţelor formulate de tovarăşul Ceauşescu­­ PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PRODUCŢIEI PLANIFICATE Cu ziua de astăzi intrăm in ultima lună a primului semes­tru al anului, perioadă conside­rată pe drept cuvînt, hotărîtoa­­re pentru realizarea in condiţii optime a sarcinilor pe întregul an. Se cuvine, din această per­spectivă, să analizăm, fie şi succint, cum s-au înfăptuit o­­biectivele de ,pină acum ale tri­mestrului II şi ce rol a putut avea luna mai în conturarea acelor rezultate, pe care unită­ţile le vor raporta la sfirşitul lunii pe care o începem astăzi. Concluziile reieşite vor sluji, de bună seamă, la elaborarea promptă a măsurilor ce se impun pentru asigurarea bunului mers al activităţii viitoare, potrivit sarcinilor de plan, importante­lor obiective ce se cer înfăp­tuite în lumina prevederilor a­­cestora. Aşa cum era de­ aşteptat, ca­racteristica definitorie a lunii mai este nemijlocit legată de eforturile sporite care s-au concentrat pe parcursul ei asu­pra infăptuirii obiectivelor pri­oritare ale fiecărei unităţi, ale fiecărui colectiv : realizarea producţiei fizice planificate­ — şi, îndeosebi, a sarcinilor de export —, îmbunătăţirea mai accentuată a calităţii produse­lor, încadrarea în normele de consum stabilite — coordonate care, de fapt, au un rol hotă­­rîtor in insăşi reliefarea nive­lului de eficienţă pe care îl atinge o unitate* economică. In investiţii, sarcinile specifice s-au axat, ca întotdeauna, pe termenele de punere în func­ţiune, pe cerinţa respectării cit mai riguroase a fiecărui stadiu fizic planificat, pe recuperarea unor întîrzieri în materializa­rea prevederilor, în condiţiile unor mai înalte exigenţe în a­­sigurarea calităţii lucrărilor. Respectarea cu stricteţe a sar­cinilor caracteristice domeniului, ramurii, sectorului de activitate în care acţionează oameni ai muncii de cele mai diferite pro­fesii s-au făcut simţite, de ase­menea, în industria extractivă, nu energetică, în alte domenii. Aşadar, şi în luna mai sarci­nile au fost bine cunoscute fie­cărui colectiv de oameni ai muncii, fără a putea motiva ci­neva că nu au existat condiţii pentru realizarea lor. Argumen­te ale acestei prime concluzii sunt înseşi rezultatele bune şi foarte bune pe care le-au do­­bîndit numeroase colective din întreprinderi industriale, din construcţii, din transporturi, din­ unităţile industriei extractive, din cercetare şi proiectare. Bu­năoară, in judeţul Timiş, avan­sul de timp cîştigat de unităţi­ Ultima lună a primului semestru din acest an le care şi-au Îndeplinit Înainte de termen sarcinile pe primele cinci luni ale anului, a asigu­rat, pină la sfirşitul lunii mai, o producţie suplimentară în va­loare totală de peste 350 mili­oane lei, concretizată în lami­nate, oţel, utilaje şi instalaţii tehnologice, echipamente elec­tronice, materiale ceramice ş.a. La întreprinderea minieră Lu­­poaia, zilele trecute a fost­ ma­jorată la 50 000 tone cantitatea de lignit extrasă și livrată în plus in luna mai. Colectivul fa­bricii­ de utilaje industriale de la întreprinderea ,,Progresul“ din Brăila a livrat la export produse în valoare de 4 milioa­ne lei. La Centrala electrică şi de termoficare din Drobeta- Turnu Severin, s-a realizat, la mijlocul lunii trecute, primul „paralel“ al turbogeneratorului nr. 2, demonstrîndu-se astfel răspunderea cu care s-a acţio­nat în tot timpul lucrărilor de construcţii-montaj, eficienţa co­laborării mai bune dintre bene­ficiar, montar şi furnizorii de utilaje. Desigur, exemplele ar putea continua, ele fiind cu mult mai numeroase. Cuvîntul de ordine în aceste colective a fost şi este legat de aplicarea fermă, responsabilă, promptă, a măsurilor tehnico-organizatori­­ce vizînd, în principal, moder­nizarea tehnologiilor, creşterea productivităţii muncii, prelucra­rea superioară a materiilor prime şi materialelor, asigura­rea ritmicităţii producţiei, gos­podărirea judicioasă a energiei, ca de altfel a tuturor resur­selor. c­ât modul cum sunt corelate efor­turile beneficiarilor şi furnizo­rilor şi-a demonstrat în conti­nuare rolul său covirşitor. Pen­tru că, ştim cu toţii, activitatea economică nu poate fi împăr­­ţită pe „felii“ de-sine-stătătoa­­re, ea constituind un singur tot­ absolut unitar, de la baza de materii prime pină la cele mai sofisticate utilaje şi instalaţii gata de livrare. Este lesne de înţeles, în lumina acestei puter­nice interdependenţe — care nu acţionează doar intre unităţi, ci, implicit, între vaste dome­nii de activitate — că orice de­reglare a muncii intr-un sector sau altul, orice diminuare a e­­forturilor­, orice rabat la răs­pundere se repercutează inompt în activitatea întregii înlănţuiri de verigi care conferă profil economic şi valoare socială unei anume producţii, oricare ar fi ea. La întreprinderea de sticlă­rie şi porţelan din Dorohoi ni se spunea, recent, că tocmai a­­cestei legături optime cu majo­ritatea furnizorilor, ei înşişi asi­­gurîndu-şi la rîndul lor relaţii bune de cooperare cu furnizorii proprii, i se datoresc rezulta­tele frumoase dobîndite la toţi indicatorii în trimestrul trecut, precum şi în lunile aprilie şi mai, din trimestrul pe care, doar peste o altă lună, îl vom încheia. Se poate lesne concluziona: Nicolae Păun (Continuare in pag. a 2-a) „Griviţa Roşie“ Acţiuni complexe pentru reducerea consumurilor specifice într-o întreprindere care in­troduce anual în procesul de fabricaţie mari cantităţi de metal, tablă sau laminate pen­tru a căror prelucrare se con­sumă importante cantităţi de energie electrică şi gaz metan, cum este ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ CHIMIC „GRI­VIŢA ROŞIE“, obligaţia de a da — prin realizarea unor echipamente şi utilaje chimice de înalte performanţe — o în­trebuinţare superioară mate­riilor prime utilizate se con­jugă, nemijlocit, şi cu sarcina de a obţine produsele respec­tive în condiţiile accentuării eficienţei economice. Demer­surile întreprinse în acest s­eris vizează multiplele ipostaze ale producţiei,­ incepind cu proiec­tarea— capacitată să promo­veze soluţii , constructive şi tehnologii moderne,­ care­­ să conducă la valorificarea supe­rioară a materiilor prime şi la sporirea nivelului tehnic cali­tativ — continuind cu secţiile primare, prelucrătoare şi fi­nal­izatoare, datoare să contri­buie —, prin respectarea disci­plinei tehnologice — la înca­drarea in normele de consum specifice şi la reducerea lor continuă. Obiectivul comun al scăderii Consumurilor specifice preocupă intens colectivul uni­tăţii, o atenţie specială acor­­dindu-se, cum e şi firesc, mo­dului in care se folosesc ma­rile cantităţi de energie şi gaze naturale, n­­ecesare derulării producţiei. După cum ne-a in­format inginerul Dan Ioniţă, energeticianul şef al între­prinderii, in primele patru luni, ca rezultat al materiali­zării unor iniţiative şi acţiuni menite a asigura atit respecta­rea consumurilor planificate cit şi realizarea unor economii (Continuare in pag. a 5-a) Întreprinderea de utilaj chimic ACTUALITATEA IN AGRICULTURĂ Indiferent de evoluţia vremii LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE A CULTURILOR TREBUIE ACCELERATE Intrăm în prima lună de vară, anotimp care înseamnă nu nu­mai executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, ci şi începerea recoltării­ diverselor produse de pe cimp (de fapt a şi început stringerea furajelor). Va fi un volum mare de mun­că căruia este nevoie să i se facă faţă cu succes pentru ca fiecare lucrare să se execute la timp, de calitate şi fără pier­deri. Pină atunci, pină cind combinele vor intra în lanurile de orz şi griu, pină ce va in­­cepe culesul fructelor, princi­palele lucrări, care nu suferă nici un fel de amânare, rămîn praşilele. Vremea este destul de capricioasă pentru perioada la care ne găsim, dar acest lu­cru nu înseamnă că lucrările de întreţinere pot fi amînate. Din informaţiile primite la redacţie de la corespondenţii noştri re­iese că sunt parcele pe care nu s-a intrat până acum cu sapa sau cu mijloacele mecanice, în special la porumb, ceea ce face ca buruienile să fie acum mai dezvoltate decit plantele de cul­tură. Se invocă motivul „timp neprielnic“, adică ploaia, dar în acelaşi timp foarte mulţi o do­resc pentru a reface rezerva de apă a pămîntului, mai ales acum cînd cerealele semănate toamna trecută au intrat în pe­(Continuare in pag. a 2-a) d­in unele judeţe, acţionindu-se cu toate forţele, s-a încheiat prima praşilă la porumb . Se impune concentrarea forţelor la finalizarea grabnică a lucră­rilor de întreţinere la floarea soarelui şi porumb . Primăriile trebuie să acţio­neze mai temeinic pentru mobilizarea locuitorilor satelor la munca cîmpului . Fiecare zi de întîrziere la prăşit poate determina diminuarea recoltelor ff. Ieri, în multe unităţi agricole, s-a lucrat din plin la înlăturarea buruienilor din Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (în procente) la executarea primei praşile manuale la porumb. Datele au fost centralizate la Ministerul Agriculturii in seara zilei de 30 mai a.c. 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI COPIILOR, GRIJA SI DRAGOSTEA ÎNTREGII NOASTRE SOCIETĂŢI Ca totdeauna, 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului, ne evocă cele mai gingaşe, cele mai calde simţăminte pentru lumea unică a celor mici, de care se leagă atîtea din nădejdile şi bucuriile noastre. Cine, oare, dintre noi n-a fost fermecat de zîmbetul dinţii al noului năs­cut, de privirile şi întrebările inocente ale ce­lor de-o şchioapă, n-a fost emoţionat de mi­rările şi curiozităţile faţă de viaţă mai întîi naive ale nevîrstnicilor, devenite, mai apoi fapte şi acte conştiente pe drumul spinos al cunoaşterii prin învăţătură ? Dar, la fel ca tot­deauna, dincolo de vraja şi bucuria fără sea­măn pe care lumea aceasta minunată a copi­lăriei le degajă, gindurile noastre, animate forţa lucidităţii se ordonează în jurul marilor răspunderi pe care copiii ni le impun — acest dar nepreţuit al vieţii, intruchipind însuşi vi­itorul umanităţii, pe care îl dorim al progre­sului, al bunăstării, al pă­cii pe planeta noastră. Pentru că sărbătoarea aceasta nu este nu­mai a noastră, ea este, deopotrivă, sărbătoare­a tuturor copiilor lumii, ceea ce ne îndeam­nă să reflectăm la faptul că prezentul este încă departe de a fi luminos pentru micuţii fii şi fiice din au­te, părţi ale globului. Din nefericire pentru mulţi, foarte mulţi dintre aceşti mici locuitori ai pămîntului, foametea, subnutriţia, lipsurile de tot felul, bolile şi multe alte flageluri ale subdezvoltării, răz­boaiele, cursa mereu mai periculoasă a înar­mărilor răspindesc tristeţe şi suferinţă, situa­ţie dramatică ce ne obligă pe noi, locuitorii unei ţări demne şi libere, ai cărei locuitori işi făuresc o civilizaţie superioară, să milităm din toate puterile pentru ca idealurile noas­tre de bunăstare, de progres, de demnitate, de pace să devină tot mai mult valori fundamen­tale pentru toţi locuitorii lumii. Iată, în anul 2000 se vor împlini patru decenii de la adop­tarea de către Naţiunile Unite a „Declaraţiei drepturilor copilului“ în al cărei preambul se subliniază că „omenirea datorează copilului tot ce-i poate dărui ea mai bun“. Este datoria tu­turor popoarelor ca nu mai puţin de un dece­niu şi jumătate ce ne mai desparte de mile­niul al treilea, să contribuie decisiv la îmbu­nătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor din lumea întreagă, la crearea unor condiţii de dezvoltare armonioasă, sănătoasă a acestora. Iată o aspiraţie care nu se poate să nu ani­me gindurile şi preocupările unui popor ca al nostru, pentru care răspunderea şi grija de a dărui copiilor patriei tot ce avem mai bun re­prezintă o concepţie ridicată la rang de po­l­­itică de stat a României socialiste în toate do­meniile ce privesc creşterea şi formarea tine­rei generaţii, încă înainte de apariţia ei pe lume şi pină cînd trece pragul maturităţii. Ne­numărate fapte, oglindind realităţile noastre de fiece zi sunt tot atitea mărturii aia afec­ţiunii părinteşti, ale înaltului umanism pe care ie acordă partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, destinului luminos al copiilor României socialiste. Subliniind că toate măre­ţele realizări pe care le înfăptuieşte astăzi po­porul nostru vor aparţine şi vor fi dezvoltate in viitor de către tinăra noastră generaţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului arăta : „In toate domeniile trebuie să avem în vedere că viitorul Româ­niei este in­­iinile tineretului, ale copiilor, că aşa cum va creşte tineretul, cum vor creşte copiii patriei aşa va fi şi viitorul României socialiste. Şi am deplina convingere că noi creştem un tineret bun, copii sănătoşi­­ şi fi­zic şi intelectual — cu o minte şi cu o pîndire înaripată, care se pregătesc să servească pa­tria, poporul, comunismul !“ . Corespunzind acestor calde aprecieri ale secretarului general al partidului, toate marile noastre adevăruri privind condiţiile de bună­stare şi fericire pe care le asigurăm, in pre­zent, copiilor,, slujesc pregătirii lor consecven­te pentru a prelua de la generaţia actuală răs­punderile viitoare ale operei de construcţie a Socialismului. Sunt cunoscute marile investiţii făcute de societatea noastră, pentru ca poli­tica demografică a partidului şi statului nos­tru, al cărei scop este menţinerea tinereţii şi vigorii naţiunii, să se înfăptuiască in condiţii optime prin sprijinirea activă a familiilor cu copii. Milioane de familii cu copii dispun azi, la oraşe şi sate, de locuinţe confortabile, pur­­tind atributele civilizaţiei moderne. Miliarde de lei sunt alocaţi anual de la bugetul statu­lui sub formă de alocaţii de stat şi alte aju­toare pentru copii. Atenţia deosebită ce se acordă sprijinirii mamei şi copilului, sporirii indicelui de nata­litate a determinat crearea unei ample şi mo­derne reţele de maternităţi slujind venirii pe Ca un simbol de-a pururea al vieţii Eşti floare intr-a patriei grădină, Şi soare eşti in pragul dimineţii, Copilărie - zimbet de lumină. In ochii tăi e o iubire vie Pentru acest preabun ţi scump pămînt; Şi porţi in piept imensa bucurie Ce înfloreşte pe aripi de cint. Copilărie, zbor spre fericire; Tu eşti mereu un vis cutezător, Şi-un cer senin de pace şi-mplinire Rodeşte azi privind­­spre viitor. (Continuare in pag.­­a 3-a) Zîmbet de lumină Iţi ocroteşte drumul înainte Un ne-nfricat partid biruitor, Şi-n fruntea lui, un bun şi drag părinte; E-al patriei iubit Conducător. O inimă cu dragoste de ţară, Fiică demnă-a bravului popor, Ca bună mamă azi te înconjoară; Te mingi­e şi-ţi dă puteri de zbor. Tu eşti simbol de-a pururea de viaţă, Păstrat prin ani drept cel mai scump tezaur; Şi soare eşti un prag de dimineaţă, Copilăria Epocii de Aur. Viorel Cozma Evoluţia evenimentelor internaţionale impune măsuri ferme din partea tuturor statelor pentru asigurarea securităţii şi păcii in Europa şi in întreaga lume Opinia publică din ţara noas­tră a luat cunoştinţă cu viu interes de lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia, desfăşu­rată recent la Berlin, care a prilejuit examinarea aprofun­dată a situaţiei din Europa şi din lume, documentele adopta­te ilustrind­inaltul spirit de răspundere manifestat de par­ticipanţi faţă de propriile po­poare, faţă de destinele între­gii omeniri. Consfătuirea a pus incă o dată în evidenţă hotărâ­rea de a se acţiona pentru înlă­turarea primejdiei unei catas­trofe nucleare nimicitoare, pen­tru înfăptuirea dezarmării, a re­aşezării cursului vieţii interna­ţionale pe făgaşul destinderii, pentru întărirea securităţii şi păcii in lume, pentru dezvolta-,­rea paşnică şi progresul propri­ilor popoare, ale tuturor po­poarelor. După cum este cunoscut, ţara noastră a fost reprezentată la Consfătuire de o delegaţie condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Repu­blicii, care, şi in acest cadru, a promovat in mod strălucit politica principială,­­ profund constructivă a partidului şi sta­tului nostru in problemele dis­cutate. in deplină concordanţă cu orientările stabilite la Con­gresul al XlII-lea al partidului, in conformitate cu interesele fundamentale ale poporului ro­mân. ale întregii omeniri Consfătuirea de la Berlin a avut loc in împrejurări cînd si­tuaţia internaţională se men­ţine deosebit de încordată ca urmare a escaladării cursei înarmărilor,­ îndeosebi a celor nucleare, care pot distruge de mai multe ori întreaga planetă, insăşi viaţa pe Pămînt. După cum este ştiut­, pe arena mon­dială,­ au continuat in ultimii ani şi chiar s-au intensificat unele conflicte militare, au avut loc noi acţiuni de forţă şi de ame­ninţare cu forţa, de amestec in treburile interne, de incalcare a independenţei şi libertăţii unor state. S-a agravat in mod consi­derabil situaţia "economiei mon­diale, îndeosebi a ţărilor in curs de dezvoltare. Pornind de la aceste realităţi, România socialistă, prin glasul ei cel­ mai autorizat a subliniat in repetate r­induri că problema fundamentală a epocii noastre o­ constituie oprirea cursei înar­mărilor, in primul rind a înar­mărilor nucleare, eliminarea cu desăvirşire a armelor nucleare,­­reducerea radicală a armelor convenţionale, lupta pentru re­laţii noi, de egalitate, pentru colaborare activă, pentru pace trainică pe planeta noastră. To­varăşul Nicolae Ceauşescu subli­nia : „Omenirea nu are nevoie de arme nucleare şi in general de nici un fel de arme de distruge­re in masă, nici strategice, nici cu rază medie, nici cu rază mai mică de acţiune ! Omenirea are nevoie de pace, de securitate, de un climat de încredere şi co­laborare. Este mai necesar ca oricind ca toate popoarele să-şi unească eforturile şi să conlu­creze tot mai strins pentru a impune dezarmarea şi pacea, pen­tru lichidarea armelor nu­cleare, pentru excluderea răz­boiului din viaţa, societăţii­­ în­totdeauna socialiştii şi comuniş­tii au fost împotriva războiului — şi cu atit mai mult trebuie să fie acum, cind s-au creat a­­semenea arme, cum sunt armele nucleare, care, folosite, ar duce la distrugerea a însăşi vieţii pe Pămint“. Momentul internaţional ac­tual impune o gindire şi o a­­bordare nouă a problemelor războiului şi păcii, care să por­nească de­ la faptul că, in ac­tualele condiţii, un nou război mondial şi, in general, orice război sunt de neconceput. A­­ceasta este, de altfel, şi una din ideile centrale subliniate in do­cumentele­­adoptate la Consfă­tuirea de la Berlin. Acum a de­venit deosebit de clar că tre­buie să se renunţe la iluzia că armele nucleare pot contribui la crearea unei securităţi, că ar garanta cuiva liniştea şi pacea. ■Dimpotrivă, este un adevăr ce nu­ mai trebuie demonstrat că existenţa armelor nucleare­ a făcut sa se „micşoreze“ distan­ţele, popoarele fiind astăzi in­­­tr-o mai strinsă interdependen­ţă ca oricind, sortite să împăr­tăşească acelaşi destin. Avind in vedere această rea­litate, Consfătuirea de la Ber­lin a reafirmat convingerea că un sistem trainic de securitate pentru toate ţările şi popoarele poate fi infaptuit numai prin mijloace politice, că singura opţiune raţională a umanităţii o constituie coexistenţa paşnică intr-o lume fără arme şi fără războaie. De aceea este necesar ca in prezent toate eforturile să fie îndreptate spre preîntimpi­­narea unui război nimicitor şi eliminarea definitivă a spectru­lui acestuia din viaţa omenirii. Este necesară oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la mă­suri efective de dezarmare, în primul rind­ de dezarmare nu­cleară, înfăptuirea unui aseme­nea deziderat impune, mai mult ca oricind, aşa cum se sublinia­ză in Comunicatul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al ţărilor participante la Tra­tatul de la Varşovia, unirea eforturilor tuturor statelor, ale forţelor iubitoare de pace de pretutindeni. Că pericolul apărut la orizontul umanităţii este mare, este evi­dent, în lume s-a acumulat des­tulă nesiguranţă şi, desigur, de o mare însemnătate este întări­rea încrederii dintre state, nu­mai pe o asemenea bază fiind posibilă conlucrarea lor pentru asigurarea păcii. Ceea ce presu­pune înţelegerea­ corectă a în­­­­grijorărilor, scopurilor şi inten­ţiilor în domeniul militar exis­tente intr-o ţară sau alta, de partea unei alianţe militare şi a celeilalte. In acest scop, in ca­drul recentei consfătuiri de la Berlin, s-a adoptat documentul „Cu privire la doctrina militară a statelor participante la Trata­tul de la Varşovia“. Este bine cunoscut faptul că ţările parti­cipante la acest tratat sunt an­gajate intr-o vastă operă de construcţie paşnică, în înfăp­tuirea unor programe de pro­funde transformări economico­­sociale. Or, prin însăşi esenţa sa, socialismul implică pace, destindere, securitate şi conlu­crare internaţională echitabilă, contribuţie la edificarea unei lumi a păcii şi înţelegerii. Por­nind de la acest adevăr şi de la axioma că programele de dez­voltare ale fiecărei ţări sunt mult îngreunate, amînate sau chiar­­stagnate de evenimente, procese şi fenomene din viaţa interna­ţională care provoacă încordare sau chiar conflicte, ţările socia­liste, prin ideologia care stă la baza politicii pe care o promo­vează, sunt chemate să acţioneze ferm pentru eliminarea forţei şi Th. Şerbănescu (Continuare in pag. a 5-a)

Next