România Liberă, iulie 1987 (Anul 45, nr. 13265-13291)

1987-07-01 / nr. 13265

in cel de-al doilea semestru al anului . EXIGENET SPORITE IN ACTIVITATEA ECONOMICĂ Inaugurăm astăzi a doua ju­­ătate a anului, pășind totod­i­­în cel de-al patrulea semestru in actualul cincinal. Asociem în mod firesc aceste dimensiuni Calendaristice, intru­­nit legătura dintre ele este sub­­rdonată permanent ideii de ■Viitate intre realizările fiecărei zile de muncă şi obiectivele abilite de Congresul al XITI-lea al partidului, concretizate in­­­­revederile Legii Planului na­ţional unic de dezvoltare a ţării l­a perioada 1980—1990. Intr-o­ormulare mai exactă, aceasta 1 iresupune înfăptuirea ritmică şi integrală a programelor de pro- I icţie ale fiecărei întreprinderi, intrate industriale şi ramuri, ră de care nu pot fi atinse nivelele prevăzute pentru 1990 concept ce se află şi la ori­­­­nea tuturor sarcinilor conţi- I Ite in documentele adoptate de S­centa Plenară comună a Con- f‘liului Naţional al Oamenilor uncii şi Consiliului Suprem al I­ .‘zvoltării Economice şi So­­c­ite. ‘Profitat atit pe asigurarea 'utilizării integrale a planului curent, cit şi pe pregătirea mi­­nţioasă a producţiei anului ur­mător, al doilea semestru al fiecărui an a căpătat de citva imn o încărcătură complexă, î­ideosebi sub aspect organizato­­r. Tocmai de aceea, in pro­cesul perfecţionării cadrului de­­mocratic de dezbatere a celor importante probleme ale . irii — instituit cu 20 de ani in rmă de secretarul general al parti­lului, tovarăşul Nicolae­eauşescu — s-a relevat a fi ne­­­sar,­­ întrunirea, într-o sesiune de vară, a forumului democra­­muncitoreşti-revoluţionare, c­are, pe baza analizei raportului­uvernului privind realizările pe aici luni şi preliminările pr­­imul semestru, a altor docu­­mte vizind programele spe­­le, noul mecanism economic f­­unciar sau celelalte domenii activităţii economice, să a­­lte hotăriri corespunzătoare p­tru partea a doua a anului pectiv. O asemenea formulă lucru şi-a dovedit viabilita­­aa, devenind tradiţională. In ceea ce priveşte acest al 1doilea semestru al lui 1937, mă­surile şi programele de acţiune stabilite în cadrul Biroului Con­siliului­­ Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale — adop­tate de Plenara comună şi con­ţinute implicit in Hotărirea-Che­mare, dată publicităţii la 27 iu­nie —, orientările şi indicaţiile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au menirea de a di­­recţiona eforturile fiecărui sector in parte astfel incit, după cum sublinia secretarul general al partidului, „să se poată asigura, in toate domeniile de activ­­a­te, îndeplinirea in cele mai bune condiţii a planului pe acest an, care are un rol de importanţă deosebi­tă in realizarea întregu­lui cincinal“. Economia românească porneşte in al doilea semestru de la o serie de rezultate pozitive in realizarea sarcinilor pe acest an. Există şi unele rămineri in urmă i­recuperabile, totuşi, cum s-a hotărit, in trimestrul III. Şi se poate, pentru că, in unele sectoare sau judeţe, o parte din restanţe au­ fost pri­cinuite in bună măsură de con­diţiile nefavorabile din iarnă , in altele, de intirzieri in pu­nerea in funcţiune a unor obiec­tive de investiţii planificate în prima parte a anului, şi pe care se contează încă din acest tri­mestru ; au mai fost semnalate unele dereglări in aproviziona­re, care au fost soluţionate , sau sunt probleme de corelări între indicatori, care, iarăşi, pot fi rezolvate. Rezultatele din apri­lie, mai si luni" confirmă câ planul este realist, judicios di­mensionat — aşadar, poate fi realizat in întregime. Totul de­pinde de modul şi rapiditatea cu care vor fi puse în practică măsurile privind organizarea corespunzătoare a muncii şi a producţiei, luate în fiecare uni­tate sau centrală. Argumente sunt suficiente pentru a demons­tra acest lucru. Minerii de la Combinatul Rovinari, care se prezintă azi cu circa 2,5 milioa­ne tone de lignit extras in plus, faţă de perioada corespunzătoa­re a anului trecut, dar care n-au atins încă nivelul planifi­cat, sunt convinşi că vor atinge in curînd cotele prevăzute „la zi“, pe 1987. In judeţul Me­hedinţi, realizările la producţia­marfă sunt cu 10—11 procente superioare celor din primul se­mestru din 1986, dar acest ju­deţ se inregistrează cu restanţe datorită neintrarii in funcţiune, la termen, a unor capacităţi de la întreprinderea metalurgică şi combinatul chimic. Centrala in­dustrială a confecţiilor Sibiu işi face planul la producţia fizică, dar, datorită structurii mate­riilor prime, nu realizează va­loarea producţiei-marfa, deci are probleme de necorelare intre indicatori, care pot, şi trebuie, să fie puşi în concordanţă. Mer­­gind mai departe cu exemplele, vom constata că, în majoritatea covârşitoare, rămînerile in urmă se datorează neutilizării la ca­pacitatea proiectată a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, încăl­cării disciplinei tehnologice, în­­tîrzierilor in aplicarea progra­melor de organizare superioară şi modernizarea proceselor de producţie, lacunelor existente în procesul perfecţionării profesio­nale a cadrelor, uşurinţei cu care au fost tratate în unele în­treprinderi importantele sarcini sau şantier, la îndeplinirea atri­buţiilor ce le revin in cadrul colectivului. Pornind de la rezultatele ge­nerale, înregistrate pină acum, şi de la prevederile planului pe acest an, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniază încă o dată, atenţia deosebită ce tre­buie acordată producţiei fizice, singurul indicator ce condiţio­nează realizarea generală a ce­lorlalţi, atit la nivelul întreprin­derii, cit şi la cel al economiei naţionale. In această ordine de idei, conducătorul partidului şi statului atrage din nou atenţia asupra pericolului pe care il reprezintă obţinerea de valori ridicate ale producţiei-marfă, prin vinzări-cumpărări succesive, intre diverse unităţi, ale unuia şi aceluiaşi produs (semifabri­cat, subansamblu) şi accentuea­ză că valoarea producţiei-marfă trebuie să reflecte realizarea producţiei fizice, a tuturor sor­timentelor prevăzute­ în toate sectoarele. Intre acestea, pe pri­­mul­ plan se află cele producă­toare de materii prime — căr­bune, in special cărbune cocsi­­ficabil, ţiţei, minereuri şi alte substanţe minerale utile­­, pre­cum şi ramurile producătoare de materiale : metalurgia, chi­mia, petrochimia, materialele de construcţii şi altele. După cum este bine ştiut, con­ducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, manifestă o preocu­pare susţinută faţă de modul în care sunt aplicate măsurile stabi­lite privind creşterea produc­ţiei de energie electrică, in spe­cial a celor privind reparaţiile capitale şi intrarea în produc­ţie a noilor grupuri. Semestrul al doilea va fi pentru energeti­­cieni mai scurt decit în celelalte ramuri. Pină în toamnă e­­nergeticienii au datoria de a rezolva toate problemele de care depinde buna apro­vizionare cu energie electrică şi termică a economiei na­ţionale şi a populaţiei, in perioada de toamn­a-iarnă , in­trări în producţie, reparaţii, asi­gurarea stocurilor de combusti­bil, în primul rînd de cărbune, gospodărirea judicioasă a apei lacurilor de acumulare ale hi­drocentralelor. Dar trimestrul al treilea şi primele săptămini din toamnă, se cer a fi folosite la maximum şi pe celelalte şantie­re de investiţii şi reparaţii ca­pitale. Aici, concentrarea forţe­lor pe obiectivele aflate în fază avansată de execuţie, organiza­rea temeinică, tip „stat major“, a fluxului de aprovizionare şi a zonelor de activitate a utilajelor şi formaţiilor specializate, im­plicarea directă, responsabilă, a furnizorilor de echipamente in finalizarea obiectivelor planifi­cate constituie factorii-cheie in înfăptuirea programelor şi pla­nurilor din acest sector. Experi­enţa cîştigată în această privin­ţă de antreprizele de construcţii ale Ministerului Construcţiilor Industriale, ale Ministerului Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor, ale întreprinderii „Me­trou“ şi ale Consiliului Naţional al Apelor, care au acţionat în Capitală în ultimele luni, se cere Ing. Artur loan (Continuare în pag. a 3-a) privind producţia de export, precum şi datorită: depăşirii substanţiale a normelor de con­sum. Ceea ce este de reţinut, e că nici una dintre problemele amintite nu este insurmontabi­lă. Dimpotrivă, având caracter subiectiv, toate, absolut toate pot fi soluţionate grabnic, prin­­tr-o implicare mai responsabilă a tuturor factorilor de la mem­brii consiliului oamenilor mun­cii pină la cel mai tînăr­ mun­citor din fabrică, uzină, mină „ Trebuie să acţionăm în aşa fel incit toate unităţile, toate sectoarele să se prezinte la Conferinţa Naţională şi la a 40-a aniversare a Republicii cu realizarea planurilor şi chiar cu depăşirea lor intr-o serie de domenii de activitate“. NICOLAE CEAUSESCU ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ strins scurt in timp . Intr-o serie de judeţe din sudul ţării, re­coltatul orzului a fost încheiat sau se apropie de sfîrşit ; în celelalte zone agricole trebuie, pe măsura coacerii lanurilor, să se treacă la secerişul orzului E3 Cum trebuie să se acţio­neze pentru ca toate combinele să dea ma­ximum de randament 19 Ritmul însămînţării celei de a doua culturi se cere mult accelerat 13 Un control zilnic al Ienurilor de griu per­mite declanşarea secerişului fără nici o întîr­­ziere. cel­­ recoltat din zi prielnică! prima Ceea ce anticipam ieri în le­gătură cu continua extindere a ariei secerişului este confirmat azi de informaţiile primite de la corespondenţii noştri care ne anunţă că şi in judeţele Arad, Gorj, Vrancea s-a trecut la orz. In întreaga ţară, orzul a fost secerat de pe aproape 60 la sută din suprafaţa cultivată, lucra­rea fiind terminată integral in judeţele Olt, Teleorman si Tul­­cea. Secerişul Orzului este prac­tic Încheiat şi judeţele Călă­raşi. Ialomiţa. Constanta. Giur­­giu. Brăila. Buzău. Galaţi, pre­cum si in Sectorul agricol Ilfov, răminind aici numai unele su­prafeţe ,rezervate loturilor se­­mincere a căror recoltare este In curs sau se va face in urmă­toarele zile cind boabele vor a­­junge la condiţii optime de con­servare. Pentru ca secerişul orzului să poată fi terminat in cel mai scurt timp in întreaga tară este nevoie ca, acolo unde lanurile s-au copt să se lucreze la ca­pacitatea maximă a combinelor, pe toată durata zilei-lumină, iar in zonele unde vegetaţia este mai intirziată­ să se urmă­rească, cu cea mai mare aten­ţie, gradul de maturizare ast­fel ca utilajele să poată intra la lucru fără nici o întârziere. O intensificare a ritmului de lucru la secerişul orzului se impune, in mod deosebit. In judetele Dolj, Timiş, Mehedinţi si Dîm­boviţa unde, alături de unităţi care au terminat lucrările in 2—3 zile, sint altele unde se con­stată rămineri in urmă. In a­­ceste condiţii este necesar să se facă­ urgent o redistribuire a mijloacelor mecanice din uni­tăţile agricole care au încheiat secerişul la orz spre cele care mai au suprafeţe importante de recoltat. Pentru ca secerişul orzului să fie terminat rapid, se va lucra in schimburi prelungite din zori si pină seara, urmărindu-se ca viteza zilnică prevăzută să fie realizată şi depăşită. Pentru a se evita staţionarea combinelor este necesar ca fiecărei formaţii de combine să i se asigure un număr de autocamioane sau re­morci tractate care să permită­­ transportul producţiei concomi­tent cu recoltarea. Se interzice, cu desăvirşire, folosirea mijloa­celor de transport din dotarea formaţiilor complexe la alte lu­crări decit transportul cereale­lor sau al produselor secunda­re. Numai in cazul în care timpul este ploios, mijloacele de transport vor putea fi cu apro­barea şefului formaţiei comple­xe, utilizate in alte scopuri agricole. De asemenea, se va acţiona pe linia realizării zilnice a cel puţin patru curse cu fiecare mijloc de transport. Aceasta presupune alegerea unor trasee din cele mai scurte, respectarea graficelor orare de sosire la în­treprinderile de nutreţuri com­binate sau la bazele de recep­ţie, descărcarea produselor prin basculare, astfel ca staţionările să fie reduse la minimum. Pe terenurile eliberate de re­colta de orz sunt condiţii din cele mai prielnice pentru obţi­nerea pină la toamnă, a unor recolte de porumb, legume, fu­raje. Din cele aproape 330 000 hectare de pe care s-a strins orzul, circa 110 000 hectare au pl~­it săminta ceea ce repre­­zintă doar 33 la sută. Exemplul judeţelor Olt, Constanta, Bră­ila, Timis si Vaslui care au se­mănat importante suprafeţe cu cea de-a doua cultură (si in primul rind cu porumb boabe) trebuie să fie urmat de toate celelalte judete. Azi, miine, se va declanşa la unităţile agricole din sudul tării, secerişul la griu. Pentru a se putea încheia această lucrare în 8—10 zile, este necesar ca, prin controlul permanent al la­nurilor, să înceapă fără întir­­ziere secerișul din momentul in care se constată că s-a ajuns la momentul o­ptim. m , ir \ yf'i ii, i * ' yr iitfeî - ;4' ■HI 5-S. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13265 Miercuri 1 iulie 1987 6 pagini 50 banii TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 7 - a primit pe Georges Haoui, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Libanez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Georges Haoui, secretarul , general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Libanez, care efec­tuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C­ al P.C.R. Oaspetele a mulţumit pentru Întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a se întîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, de a avea un schimb de vederi în pro­bleme de interes comun. Secre­tarul general al C.C. al P.C. Libanez a dat o înaltă aprecie­re nobu­rii externe a României, activităţii pe plan internaţional, iniţiativelor şi demersurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor com­plexe cu care se confruntă omenirea. In acest context, oaspetele a apreciat poziţia constructivă a României pri­vind reglementarea politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, restabilirea păcii şi normaliza­­ rea vieţii economico-sociale din Liban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimente­le exprimate, şi a adresat urări de pace şi prosperitate poporu­lui libanez prieten. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de priete­nie şi colaborare dintre Parti­dul Comunist Român şi Parti­dul Comunist Libanez, relevin­­du-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlu­crării dintre ţările şi popoare­le noastre. Abordîndu-se o serie de pro­bleme ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că în condiţiile ac­tuale, deosebit de complexe, se impune intensificarea eforturi­lor tuturor popoarelor, a forţe­lor democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, pentru a­­sigurarea păcii. Totodată, a fost subliniată necesitatea so­luţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordare­­şi conflict existente în diferite zone ale lumii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mij­lociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe in­ternaţionale, sub egida O.N­ U., in vederea reglementării situa­ţiei din această zonă, cu parti­ciparea tuturor statelor intere­sate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. In acest cadru, secretarul ge­neral al partidului nostru a evi­denţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru a se ajunge cit mai rapid la depăşirea ac­tualei situaţii din Liban, pen­tru retragerea totală şi imediată a forţelor israeliene de pe teri­toriul libanez, pentru a se pune capăt oricărui amestec în tre­burile interne ale acestei ţări şi pentru a se găsi calea care să ducă la o largă colaborare a tuturor forţelor politice, pentru asigurarea unităţii poporului li­banez, a independenţei şi liber­tăţii sale. La întrevedere a luat parte tovarășul Constantin Radu, se­cretar al C.C. al P.C.R. RITM, CALITATE, EFICIENŢA în întreaga activitate economică d­in agricultură . ORGANIZARE TEMEINICĂ Şl OPERATIVITATE MA­XIMĂ LA SECERIS . Experienţe pe care le supunem atenţiei : MODER­NIZAREA PRODUCŢIEI Şl SPIRITUL GOSPODĂRESC LA BAZA CREŞTE­RII RENTABILITĂŢII . Un nou obiectiv economic pe harta Dobrogei . UZINA DE REPARATII NAVALE MIDIA (Pagina a 3-a) Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (in procente) la secerișul or­zului de toamnă. Datele au fost centralizate la Ministerul Agriculturii in seara zilei de 29 iunie E A FI REVOLUŢIONAR, ASTĂZI Căratele can­­tatii La un moment dat, ing. Iuliu Ferencz se înalţă pe un scaun şi desprinde de pe perete un text înrămat. Mi-l aşează sub privire. Citesc : „Clientul este persoana cea mai importanţă din întreprinderea noastră, chiar cind nu este prezent“. Apoi, mai departe : „Clientul nu reprezin­tă perturbarea activităţii noas­tre, ci scopul ei“... Şi alte cîteva asemenea precepte extrase din­­tr-un statut sui-generis al clien­tului — agreat internaţional — conceput de experţi ai O.N.U. De ce a simţit nevoie direc­torul întreprinderii de mănuşi şi obiecte din piele din Tg. Mureş să-mi arate codul cu pri­cina, aveam să mă dumiresc pe dată. De mai mulţi ani mă­­nuşarii mureşeni se confruntă cu o spi­noasă problemă : la uşa lor bat cu mult mai mulţi solicitanţi decit capacităţile lor de producţie pot să cuprindă. Era d­in această simplă infor­maţie, prima confirmare a re­­numelui firmei mureşene. Fai­mă de care atiţi dintre noi au auzit, fireşte, dar pe care pu­ţini au cutezat să şi-o explice. Tentativă în care ne lansăm în cele ce urmează. Meşteşugul mănuşeriei are oarecare tradiţie aici. Din 1934 funcţiona pe malul Mureşului, acolo unde azi e secţia de con­fecţii din piele, un atelier de tăbăcărie şi mănuşi. Cam ace­laşi lucru se face şi acum. De­sigur, la alte dimensiuni. Un reper în timp ? Prin­­1968 ac­tuala fabrică intra in funcţiune pe un nou amplasament şi era socotită drept cea mai mare şi mai modernă unitate de gen din Europa. De atunci au mai fost atacate incă două etape de dez­voltare d­intre altele, tăbăcăria devenind o secţie modernă. S-au construit şi patru staţii chimice pentru producerea de uleiuri, de agenţi de spălare şi alte substanţe specifice pielări­ei. Producţia proprne de aseme­nea furnituri, deşi foarte re­centă, va fi în acest an de circa 450 tone. Un pas foarte mare către realizarea unei integrări (a se citi : independenţe) depli­ne a producţiei româneşti de pielărie fină. Adăugaţi la acestea şi o fe­brilă activitate de cercetare uzi­nală, graţie căreia au fost asi­milate (şi chiar inventate !) în ultima vreme numeroase dintre maşinile şi utilajele aflate azi în funcţiune în întreprindere şi veţi obţine vectorul eficienţei acestei cunoscute unităţi a in­dustriei noastre uşoare, în ulti­­mile trei cincinale principalii indicatori economici s-au reali­zat ritmic, în cadenţe lunare. Fără nici un rabat ! Două sunt temeiurile pe care şi-au clădit in toţi aceşti ani ,,marca“ mărişarii mureşeni : calitatea exemplară a produse­lor şi promptitudinea in execu­ţie şi livrare. Nu m-a mirat precizarea ce mi s-a făcut, că printre preocupările lor de ul­timă oră, pentru a se menţine la aceleaşi cote de exigenţă, este „imbătrînirea“ renumelui firmei. O metaforă, desigur, ce sugerează vitalitatea maximă a prestigiului unui valoros colec­tiv muncitoresc. Dincolo de dotările — de ex­cepţie — ale întreprinderii, sînt oamenii. Oricît de moderne ar fi maşinile, fără iscusinţa oame­nilor care să le însufleţească marea ispravă , nu s-ar face. Faţă în faţă, in haine de lucru, schimbăm gînduri cu cîţiva dintre meşte­rii cei mai de vază ai întreprinderii. Un tăbăcar, maistrul Maior Miron, unul dintre oamenii ce par a fi clădiţi in mod egal din en­tuziasm şi lucidi­tate, ne dezvăluie taine nebă­nuite ale unei meserii nu prea spectaculoase, dar cu frumuseţi­ inegalabile pentru cei răbdători să le descopere muncind. „Pie­lea e materie vie — spune cu vorbă cumpănită —, are toate atributele vieţii. Pielăria pen­tru mănuşi are tehnologiile cele mai subtile şi mai delicate. Să nu uităm, că o mănuşă este fă­cută să îmbrace o mină. E un produs util, dar şi o podoabă ! Cei ce lucrează in acest dome­niu se formează ca meseriaşi, dar şi ca oameni, sub influenţa acestor exigenţe complemen­tare“. Meşterul Maior are aproape 40 de ani de carieră şi din perspectiva unei asemenea ex­perienţe ştie că în branşa lui răzbat doar cei foarte buni, în­totdeauna au fost tăbăcarii şi entuziaşti şi straşnici profesio­nişti, chiar înainte de a fi fost lucrători, în cea mai importan­tă fabrică de mănuşi de pe con­tinent. In ultimele două decenii fa­brica s-a modernizat „enorm“. Termenul l-am auzit rostit de­seori, la diferite nivele de com­petenţă. Ii redau ca pe un ar­gument la ceea ce maistrul tă­băcar Maior Miron mi-a furni­zat drept o informaţie subiecti­vă : „şi noi ne-am perfecţionat odată cu fabrica — zicea — nu se putea altfel. Nu ne-a fost greu. Eram, suntem­ deprinşi cu munca in condiţii nu întotdeau­na comode, simple. In tăbăcă­rie această realitate este cu atit mai evidentă. Drumul pielii de la faza brută la cea finită este anevoios şi alambicat, dar sa­tisfacţia In meserie este greu de Corneliu Antim (Continuare in pap. a 2-a) Schiţă pentru un portret 7 XT

Next