România Liberă, iulie 1987 (Anul 45, nr. 13265-13291)
1987-07-01 / nr. 13265
in cel de-al doilea semestru al anului . EXIGENET SPORITE IN ACTIVITATEA ECONOMICĂ Inaugurăm astăzi a doua juătate a anului, pășind totodiîn cel de-al patrulea semestru in actualul cincinal. Asociem în mod firesc aceste dimensiuni Calendaristice, intrunit legătura dintre ele este subrdonată permanent ideii de ■Viitate intre realizările fiecărei zile de muncă şi obiectivele abilite de Congresul al XITI-lea al partidului, concretizate inrevederile Legii Planului naţional unic de dezvoltare a ţării la perioada 1980—1990. Intr-oormulare mai exactă, aceasta 1 iresupune înfăptuirea ritmică şi integrală a programelor de pro- I icţie ale fiecărei întreprinderi, intrate industriale şi ramuri, ră de care nu pot fi atinse nivelele prevăzute pentru 1990 concept ce se află şi la orinea tuturor sarcinilor conţi- I Ite in documentele adoptate de Scenta Plenară comună a Con- f‘liului Naţional al Oamenilor uncii şi Consiliului Suprem al I .‘zvoltării Economice şi Socite. ‘Profitat atit pe asigurarea 'utilizării integrale a planului curent, cit şi pe pregătirea minţioasă a producţiei anului următor, al doilea semestru al fiecărui an a căpătat de citva imn o încărcătură complexă, îideosebi sub aspect organizator. Tocmai de aceea, in procesul perfecţionării cadrului democratic de dezbatere a celor importante probleme ale . irii — instituit cu 20 de ani in rmă de secretarul general al partilului, tovarăşul Nicolaeeauşescu — s-a relevat a fi nesar, întrunirea, într-o sesiune de vară, a forumului democramuncitoreşti-revoluţionare, care, pe baza analizei raportuluiuvernului privind realizările pe aici luni şi preliminările primul semestru, a altor documte vizind programele spele, noul mecanism economic funciar sau celelalte domenii activităţii economice, să alte hotăriri corespunzătoare ptru partea a doua a anului pectiv. O asemenea formulă lucru şi-a dovedit viabilitaaa, devenind tradiţională. In ceea ce priveşte acest al 1doilea semestru al lui 1937, măsurile şi programele de acţiune stabilite în cadrul Biroului Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale — adoptate de Plenara comună şi conţinute implicit in Hotărirea-Chemare, dată publicităţii la 27 iunie —, orientările şi indicaţiile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au menirea de a direcţiona eforturile fiecărui sector in parte astfel incit, după cum sublinia secretarul general al partidului, „să se poată asigura, in toate domeniile de activate, îndeplinirea in cele mai bune condiţii a planului pe acest an, care are un rol de importanţă deosebită in realizarea întregului cincinal“. Economia românească porneşte in al doilea semestru de la o serie de rezultate pozitive in realizarea sarcinilor pe acest an. Există şi unele rămineri in urmă irecuperabile, totuşi, cum s-a hotărit, in trimestrul III. Şi se poate, pentru că, in unele sectoare sau judeţe, o parte din restanţe au fost pricinuite in bună măsură de condiţiile nefavorabile din iarnă , in altele, de intirzieri in punerea in funcţiune a unor obiective de investiţii planificate în prima parte a anului, şi pe care se contează încă din acest trimestru ; au mai fost semnalate unele dereglări in aprovizionare, care au fost soluţionate , sau sunt probleme de corelări între indicatori, care, iarăşi, pot fi rezolvate. Rezultatele din aprilie, mai si luni" confirmă câ planul este realist, judicios dimensionat — aşadar, poate fi realizat in întregime. Totul depinde de modul şi rapiditatea cu care vor fi puse în practică măsurile privind organizarea corespunzătoare a muncii şi a producţiei, luate în fiecare unitate sau centrală. Argumente sunt suficiente pentru a demonstra acest lucru. Minerii de la Combinatul Rovinari, care se prezintă azi cu circa 2,5 milioane tone de lignit extras in plus, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, dar care n-au atins încă nivelul planificat, sunt convinşi că vor atinge in curînd cotele prevăzute „la zi“, pe 1987. In judeţul Mehedinţi, realizările la producţiamarfă sunt cu 10—11 procente superioare celor din primul semestru din 1986, dar acest judeţ se inregistrează cu restanţe datorită neintrarii in funcţiune, la termen, a unor capacităţi de la întreprinderea metalurgică şi combinatul chimic. Centrala industrială a confecţiilor Sibiu işi face planul la producţia fizică, dar, datorită structurii materiilor prime, nu realizează valoarea producţiei-marfa, deci are probleme de necorelare intre indicatori, care pot, şi trebuie, să fie puşi în concordanţă. Mergind mai departe cu exemplele, vom constata că, în majoritatea covârşitoare, rămînerile in urmă se datorează neutilizării la capacitatea proiectată a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, încălcării disciplinei tehnologice, întîrzierilor in aplicarea programelor de organizare superioară şi modernizarea proceselor de producţie, lacunelor existente în procesul perfecţionării profesionale a cadrelor, uşurinţei cu care au fost tratate în unele întreprinderi importantele sarcini sau şantier, la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin in cadrul colectivului. Pornind de la rezultatele generale, înregistrate pină acum, şi de la prevederile planului pe acest an, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniază încă o dată, atenţia deosebită ce trebuie acordată producţiei fizice, singurul indicator ce condiţionează realizarea generală a celorlalţi, atit la nivelul întreprinderii, cit şi la cel al economiei naţionale. In această ordine de idei, conducătorul partidului şi statului atrage din nou atenţia asupra pericolului pe care il reprezintă obţinerea de valori ridicate ale producţiei-marfă, prin vinzări-cumpărări succesive, intre diverse unităţi, ale unuia şi aceluiaşi produs (semifabricat, subansamblu) şi accentuează că valoarea producţiei-marfă trebuie să reflecte realizarea producţiei fizice, a tuturor sortimentelor prevăzute în toate sectoarele. Intre acestea, pe primul plan se află cele producătoare de materii prime — cărbune, in special cărbune cocsificabil, ţiţei, minereuri şi alte substanţe minerale utile, precum şi ramurile producătoare de materiale : metalurgia, chimia, petrochimia, materialele de construcţii şi altele. După cum este bine ştiut, conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, manifestă o preocupare susţinută faţă de modul în care sunt aplicate măsurile stabilite privind creşterea producţiei de energie electrică, in special a celor privind reparaţiile capitale şi intrarea în producţie a noilor grupuri. Semestrul al doilea va fi pentru energeticieni mai scurt decit în celelalte ramuri. Pină în toamnă energeticienii au datoria de a rezolva toate problemele de care depinde buna aprovizionare cu energie electrică şi termică a economiei naţionale şi a populaţiei, in perioada de toamna-iarnă , intrări în producţie, reparaţii, asigurarea stocurilor de combustibil, în primul rînd de cărbune, gospodărirea judicioasă a apei lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor. Dar trimestrul al treilea şi primele săptămini din toamnă, se cer a fi folosite la maximum şi pe celelalte şantiere de investiţii şi reparaţii capitale. Aici, concentrarea forţelor pe obiectivele aflate în fază avansată de execuţie, organizarea temeinică, tip „stat major“, a fluxului de aprovizionare şi a zonelor de activitate a utilajelor şi formaţiilor specializate, implicarea directă, responsabilă, a furnizorilor de echipamente in finalizarea obiectivelor planificate constituie factorii-cheie in înfăptuirea programelor şi planurilor din acest sector. Experienţa cîştigată în această privinţă de antreprizele de construcţii ale Ministerului Construcţiilor Industriale, ale Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, ale întreprinderii „Metrou“ şi ale Consiliului Naţional al Apelor, care au acţionat în Capitală în ultimele luni, se cere Ing. Artur loan (Continuare în pag. a 3-a) privind producţia de export, precum şi datorită: depăşirii substanţiale a normelor de consum. Ceea ce este de reţinut, e că nici una dintre problemele amintite nu este insurmontabilă. Dimpotrivă, având caracter subiectiv, toate, absolut toate pot fi soluţionate grabnic, printr-o implicare mai responsabilă a tuturor factorilor de la membrii consiliului oamenilor muncii pină la cel mai tînăr muncitor din fabrică, uzină, mină „ Trebuie să acţionăm în aşa fel incit toate unităţile, toate sectoarele să se prezinte la Conferinţa Naţională şi la a 40-a aniversare a Republicii cu realizarea planurilor şi chiar cu depăşirea lor intr-o serie de domenii de activitate“. NICOLAE CEAUSESCU ACTUALITATEA ÎN AGRICULTURĂ strins scurt in timp . Intr-o serie de judeţe din sudul ţării, recoltatul orzului a fost încheiat sau se apropie de sfîrşit ; în celelalte zone agricole trebuie, pe măsura coacerii lanurilor, să se treacă la secerişul orzului E3 Cum trebuie să se acţioneze pentru ca toate combinele să dea maximum de randament 19 Ritmul însămînţării celei de a doua culturi se cere mult accelerat 13 Un control zilnic al Ienurilor de griu permite declanşarea secerişului fără nici o întîrziere. cel recoltat din zi prielnică! prima Ceea ce anticipam ieri în legătură cu continua extindere a ariei secerişului este confirmat azi de informaţiile primite de la corespondenţii noştri care ne anunţă că şi in judeţele Arad, Gorj, Vrancea s-a trecut la orz. In întreaga ţară, orzul a fost secerat de pe aproape 60 la sută din suprafaţa cultivată, lucrarea fiind terminată integral in judeţele Olt, Teleorman si Tulcea. Secerişul Orzului este practic Încheiat şi judeţele Călăraşi. Ialomiţa. Constanta. Giurgiu. Brăila. Buzău. Galaţi, precum si in Sectorul agricol Ilfov, răminind aici numai unele suprafeţe ,rezervate loturilor semincere a căror recoltare este In curs sau se va face in următoarele zile cind boabele vor ajunge la condiţii optime de conservare. Pentru ca secerişul orzului să poată fi terminat in cel mai scurt timp in întreaga tară este nevoie ca, acolo unde lanurile s-au copt să se lucreze la capacitatea maximă a combinelor, pe toată durata zilei-lumină, iar in zonele unde vegetaţia este mai intirziată să se urmărească, cu cea mai mare atenţie, gradul de maturizare astfel ca utilajele să poată intra la lucru fără nici o întârziere. O intensificare a ritmului de lucru la secerişul orzului se impune, in mod deosebit. In judetele Dolj, Timiş, Mehedinţi si Dîmboviţa unde, alături de unităţi care au terminat lucrările in 2—3 zile, sint altele unde se constată rămineri in urmă. In aceste condiţii este necesar să se facă urgent o redistribuire a mijloacelor mecanice din unităţile agricole care au încheiat secerişul la orz spre cele care mai au suprafeţe importante de recoltat. Pentru ca secerişul orzului să fie terminat rapid, se va lucra in schimburi prelungite din zori si pină seara, urmărindu-se ca viteza zilnică prevăzută să fie realizată şi depăşită. Pentru a se evita staţionarea combinelor este necesar ca fiecărei formaţii de combine să i se asigure un număr de autocamioane sau remorci tractate care să permită transportul producţiei concomitent cu recoltarea. Se interzice, cu desăvirşire, folosirea mijloacelor de transport din dotarea formaţiilor complexe la alte lucrări decit transportul cerealelor sau al produselor secundare. Numai in cazul în care timpul este ploios, mijloacele de transport vor putea fi cu aprobarea şefului formaţiei complexe, utilizate in alte scopuri agricole. De asemenea, se va acţiona pe linia realizării zilnice a cel puţin patru curse cu fiecare mijloc de transport. Aceasta presupune alegerea unor trasee din cele mai scurte, respectarea graficelor orare de sosire la întreprinderile de nutreţuri combinate sau la bazele de recepţie, descărcarea produselor prin basculare, astfel ca staţionările să fie reduse la minimum. Pe terenurile eliberate de recolta de orz sunt condiţii din cele mai prielnice pentru obţinerea pină la toamnă, a unor recolte de porumb, legume, furaje. Din cele aproape 330 000 hectare de pe care s-a strins orzul, circa 110 000 hectare au pl~it săminta ceea ce reprezintă doar 33 la sută. Exemplul judeţelor Olt, Constanta, Brăila, Timis si Vaslui care au semănat importante suprafeţe cu cea de-a doua cultură (si in primul rind cu porumb boabe) trebuie să fie urmat de toate celelalte judete. Azi, miine, se va declanşa la unităţile agricole din sudul tării, secerişul la griu. Pentru a se putea încheia această lucrare în 8—10 zile, este necesar ca, prin controlul permanent al lanurilor, să înceapă fără întirziere secerișul din momentul in care se constată că s-a ajuns la momentul optim. m , ir \ yf'i ii, i * ' yr iitfeî - ;4' ■HI 5-S. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV Nr. 13265 Miercuri 1 iulie 1987 6 pagini 50 banii TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 7 - a primit pe Georges Haoui, secretar general al C.C. al Partidului Comunist Libanez Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Georges Haoui, secretarul , general al Comitetului Central al Partidului Comunist Libanez, care efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C al P.C.R. Oaspetele a mulţumit pentru Întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a se întîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, de a avea un schimb de vederi în probleme de interes comun. Secretarul general al C.C. al P.C. Libanez a dat o înaltă apreciere noburii externe a României, activităţii pe plan internaţional, iniţiativelor şi demersurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea pe cale paşnică a problemelor complexe cu care se confruntă omenirea. In acest context, oaspetele a apreciat poziţia constructivă a României privind reglementarea politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, restabilirea păcii şi normaliza rea vieţii economico-sociale din Liban. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru sentimentele exprimate, şi a adresat urări de pace şi prosperitate poporului libanez prieten. In timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Libanez, relevindu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Abordîndu-se o serie de probleme ale vieţii internaţionale, s-a apreciat că în condiţiile actuale, deosebit de complexe, se impune intensificarea eforturilor tuturor popoarelor, a forţelor democratice şi progresiste de pretutindeni, pentru oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii. Totodată, a fost subliniată necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a tuturor stărilor de încordareşi conflict existente în diferite zone ale lumii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia principială a ţării noastre referitoare la soluţionarea pe cale paşnică a problemelor din Orientul Mijlociu şi a subliniat necesitatea organizării unei conferinţe internaţionale, sub egida O.N U., in vederea reglementării situaţiei din această zonă, cu participarea tuturor statelor interesate, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, precum şi a Israelului. In acest cadru, secretarul general al partidului nostru a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru a se ajunge cit mai rapid la depăşirea actualei situaţii din Liban, pentru retragerea totală şi imediată a forţelor israeliene de pe teritoriul libanez, pentru a se pune capăt oricărui amestec în treburile interne ale acestei ţări şi pentru a se găsi calea care să ducă la o largă colaborare a tuturor forţelor politice, pentru asigurarea unităţii poporului libanez, a independenţei şi libertăţii sale. La întrevedere a luat parte tovarășul Constantin Radu, secretar al C.C. al P.C.R. RITM, CALITATE, EFICIENŢA în întreaga activitate economică din agricultură . ORGANIZARE TEMEINICĂ Şl OPERATIVITATE MAXIMĂ LA SECERIS . Experienţe pe care le supunem atenţiei : MODERNIZAREA PRODUCŢIEI Şl SPIRITUL GOSPODĂRESC LA BAZA CREŞTERII RENTABILITĂŢII . Un nou obiectiv economic pe harta Dobrogei . UZINA DE REPARATII NAVALE MIDIA (Pagina a 3-a) Cifrele înscrise pe hartă reprezintă realizările (in procente) la secerișul orzului de toamnă. Datele au fost centralizate la Ministerul Agriculturii in seara zilei de 29 iunie E A FI REVOLUŢIONAR, ASTĂZI Căratele cantatii La un moment dat, ing. Iuliu Ferencz se înalţă pe un scaun şi desprinde de pe perete un text înrămat. Mi-l aşează sub privire. Citesc : „Clientul este persoana cea mai importanţă din întreprinderea noastră, chiar cind nu este prezent“. Apoi, mai departe : „Clientul nu reprezintă perturbarea activităţii noastre, ci scopul ei“... Şi alte cîteva asemenea precepte extrase dintr-un statut sui-generis al clientului — agreat internaţional — conceput de experţi ai O.N.U. De ce a simţit nevoie directorul întreprinderii de mănuşi şi obiecte din piele din Tg. Mureş să-mi arate codul cu pricina, aveam să mă dumiresc pe dată. De mai mulţi ani mănuşarii mureşeni se confruntă cu o spinoasă problemă : la uşa lor bat cu mult mai mulţi solicitanţi decit capacităţile lor de producţie pot să cuprindă. Era din această simplă informaţie, prima confirmare a renumelui firmei mureşene. Faimă de care atiţi dintre noi au auzit, fireşte, dar pe care puţini au cutezat să şi-o explice. Tentativă în care ne lansăm în cele ce urmează. Meşteşugul mănuşeriei are oarecare tradiţie aici. Din 1934 funcţiona pe malul Mureşului, acolo unde azi e secţia de confecţii din piele, un atelier de tăbăcărie şi mănuşi. Cam acelaşi lucru se face şi acum. Desigur, la alte dimensiuni. Un reper în timp ? Prin1968 actuala fabrică intra in funcţiune pe un nou amplasament şi era socotită drept cea mai mare şi mai modernă unitate de gen din Europa. De atunci au mai fost atacate incă două etape de dezvoltare dintre altele, tăbăcăria devenind o secţie modernă. S-au construit şi patru staţii chimice pentru producerea de uleiuri, de agenţi de spălare şi alte substanţe specifice pielăriei. Producţia proprne de asemenea furnituri, deşi foarte recentă, va fi în acest an de circa 450 tone. Un pas foarte mare către realizarea unei integrări (a se citi : independenţe) depline a producţiei româneşti de pielărie fină. Adăugaţi la acestea şi o febrilă activitate de cercetare uzinală, graţie căreia au fost asimilate (şi chiar inventate !) în ultima vreme numeroase dintre maşinile şi utilajele aflate azi în funcţiune în întreprindere şi veţi obţine vectorul eficienţei acestei cunoscute unităţi a industriei noastre uşoare, în ultimile trei cincinale principalii indicatori economici s-au realizat ritmic, în cadenţe lunare. Fără nici un rabat ! Două sunt temeiurile pe care şi-au clădit in toţi aceşti ani ,,marca“ mărişarii mureşeni : calitatea exemplară a produselor şi promptitudinea in execuţie şi livrare. Nu m-a mirat precizarea ce mi s-a făcut, că printre preocupările lor de ultimă oră, pentru a se menţine la aceleaşi cote de exigenţă, este „imbătrînirea“ renumelui firmei. O metaforă, desigur, ce sugerează vitalitatea maximă a prestigiului unui valoros colectiv muncitoresc. Dincolo de dotările — de excepţie — ale întreprinderii, sînt oamenii. Oricît de moderne ar fi maşinile, fără iscusinţa oamenilor care să le însufleţească marea ispravă , nu s-ar face. Faţă în faţă, in haine de lucru, schimbăm gînduri cu cîţiva dintre meşterii cei mai de vază ai întreprinderii. Un tăbăcar, maistrul Maior Miron, unul dintre oamenii ce par a fi clădiţi in mod egal din entuziasm şi luciditate, ne dezvăluie taine nebănuite ale unei meserii nu prea spectaculoase, dar cu frumuseţi inegalabile pentru cei răbdători să le descopere muncind. „Pielea e materie vie — spune cu vorbă cumpănită —, are toate atributele vieţii. Pielăria pentru mănuşi are tehnologiile cele mai subtile şi mai delicate. Să nu uităm, că o mănuşă este făcută să îmbrace o mină. E un produs util, dar şi o podoabă ! Cei ce lucrează in acest domeniu se formează ca meseriaşi, dar şi ca oameni, sub influenţa acestor exigenţe complementare“. Meşterul Maior are aproape 40 de ani de carieră şi din perspectiva unei asemenea experienţe ştie că în branşa lui răzbat doar cei foarte buni, întotdeauna au fost tăbăcarii şi entuziaşti şi straşnici profesionişti, chiar înainte de a fi fost lucrători, în cea mai importantă fabrică de mănuşi de pe continent. In ultimele două decenii fabrica s-a modernizat „enorm“. Termenul l-am auzit rostit deseori, la diferite nivele de competenţă. Ii redau ca pe un argument la ceea ce maistrul tăbăcar Maior Miron mi-a furnizat drept o informaţie subiectivă : „şi noi ne-am perfecţionat odată cu fabrica — zicea — nu se putea altfel. Nu ne-a fost greu. Eram, suntem deprinşi cu munca in condiţii nu întotdeauna comode, simple. In tăbăcărie această realitate este cu atit mai evidentă. Drumul pielii de la faza brută la cea finită este anevoios şi alambicat, dar satisfacţia In meserie este greu de Corneliu Antim (Continuare in pap. a 2-a) Schiţă pentru un portret 7 XT