România Liberă, decembrie 1987 (Anul 45, nr. 13397-13422)

1987-12-02 / nr. 13397

Protetaii din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLV. Nr. 13397 Miercuri 2 decembrie 1987 6 pagini 50 bani In spiritul dorinţei reciproce de a dezvolta pe mai departe, relaţiile multilaterale dintre România şi Siria, ieri au continuat NICOLAE CEAUŞESCU ŞI PREŞEDINTELE HAFEZ AB-ASSAD La Palatul Consiliului de Stat au continuat, marţi di­mineaţa, convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, şi secretarul ge­neral al Partidului Baas Arab Socialist din Siria, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad. In aceeaşi atmosferă de caldă prietenie, de stimă şi înţele­gere reciprocă, cei doi condu­cători de partid şi de stat au reluat schimbul de păreri în legătură cu dezvoltarea relaţi­ilor bilaterale. Totodată, au fost abordate aspecte actuale ale vieţii politice internaţionale. O­ atenţie deosebită s-a acordat problemelor referitoare la opri­rea cursei înarmărilor, sublini­­indu-se însemnătatea trecerii la măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare irucleară, de eliminare a peri­colelor de război. In cadrul convorbirilor, pre­şedintele Hafez Al-Assad a pre­zentat poziţia Siriei in legătură cu situaţia din Orientul Mijlo­ciu, cu căile şi modalităţile de soluţionare a problemelor din această parte a lumii. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a reafirmat poziţia României privind rezolvarea globală a problemelor din Orientul Mij­lociu, instaurarea unei păci trainice şi juste în această re­giune, pe baza retragerii Is­raelului din teritoriile arabe ocupate, a soluţionării proble­mei poporului palestinian, prin recunoaşterea dreptului său la autodeterminare — inclusiv la crearea unui stat propriu, inde­pendent —, prin asigurarea in­tegrităţii,­ suveranităţii şi secu­rităţii tuturor statelor din zonă. S-a relevat că, în vederea în­făptuirii acestor obiective, este necesară organizarea unei con­ferinţe internaţionale, sub egida O.N.U., la care să participe toate părţile interesate, inclusiv Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei — ca reprezentant unic şi legitim al poporului pa­lestinian —, precum şi Israelul şi membrii permanenţi ai Con­siliului de Securitate. Examinînd o serie de aspecte ale situaţiei economice mon­diale, cei doi conducători de partid şi de stat au apreciat că este necesară intensificarea e­­forturilor pentru lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice interna­ţionale, condiţie de bază a asi­gurării păcii şi securităţii po­poarelor. Cei doi preşedinţi au reliefat, în acest context, în­semnătatea convocării unei con­ferinţe , internaţionale, în cadrul O.N.U., la care să participe, in condiţii de egalitate, atit ţările în curs de dezvoltare, cit şi ţă­rile dezvoltate. La încheierea celor două runde de convorbiri, care au avut loc în cursul zilei de ieri, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad şi-au expri­mat satisfacţia faţă de rezul­tatele vizitei, ale dialogului purtat, care se înscriu ca un moment important in dezvol­tarea colaborării reciproc avan­tajoase dintre România şi Siria. S-a subliniat faptul că extin­derea pe multiple planuri a conlucrării dintre partidele, ţă­rile şi popoarele noastre este in folosul reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţio­nale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Hafez Al-Assad au hotărît să continue dialogul la nivel înalt, care s-a dovedit a fi un factor esenţial in dez­voltarea şi întărirea continuă a bunelor relaţii româno-siriene. în legătură cu rezultatele vi­zitei, ale convorbirilor româno­­siriene la nivel înalt a fost adoptat un comunicat comun. Semnarea Acordului-program privind dezvoltarea pe termen lung a cooperării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale intre Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi secretarul general al Partidu­lui Baas Arab Socialist din Siria,, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad, au semnat, marţi, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Consiliului de Stat, Acordul-program privind dez­voltarea pe termen lung a co­operării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană. L­a ceremonie au fost de faţă membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Co­mitetului Central al partidului, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Au luat parte persoanele ofi­ciale care îl însoţesc pe şeful statului sirian în vizita în ţara noastră. După semnare, cei doi pre­şedinţi şi-au strins mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat, dînd astfel expresie satisfacţiei faţă de rezultatele rodnice ale nou­lui dialog la nivel înalt ro­­mâno-sirian, faţă de înţelege­rile la care s-a ajuns, manifes­­tîndu-şi, totodată, convingerea că, prin înfăptuirea acestora, se vor conferi noi dimensiuni co­laborării dintre ţările noastre, atît pe plan bilateral, cit şi în sfera activităţii internaţionale, in interesul şi spre binele am­belor popoare, al cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării inter­naţionale. Vizitarea unor obiective social-edilitare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi secretarul general al Partidu­lui Baas Arab Socialist din Si­ria,, preşedintele Republicii Ara­be Siriene, Hafez Al-Assad, au vizitat, marţi, o serie de obiec­tive de interes social-edilitar şi cartiere de locuinţe din muni­cipiul Bucureşti. La vizită au participat persoa­ne oficiale române şi siriene, înaltul oaspete sirian a avut posibilitatea să ia cunoştinţă, cu prilejul vizitei, de puternica in­­noire urbanistică a unor mari din Capitală zone ale Capitalei, proces ce a atins în anii din urmă ritmuri deosebit de înalte. După ce a străbătut princi­palele artere din centrul oraşu­lui şi o parte a noului cartier Crîngaşi, coloana de maşini s-a oprit la complexul hidrotehnic Ciurel, realizat de curînd, odată cu lacul de­­ acumulare de pe Dîmboviţa. Aici au fost înfăţi­şate principalele obiective ale proiectului de amenajare com­plexă a rîului Dîmboviţa, proiect elaborat din iniţiativa directă a secretarului general al Partidu­lui Comunist Român, preşedin­tele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. A fost evidenţiat faptul că această lucrare de an­vergură, aflată în prezent în stadiu final de execuţie, se în­scrie în ansamblul de măsuri vi­­zînd modernizarea Capitalei. Mai multe puncte de pe albia Dîmboviţei, unde coloana ofi­cială a poposit, au permis să se remarce noile poduri construite cu prilejul lucrărilor de moder­nizare, ingeniozitatea soluţiilor adoptate. în continuare, s-a vizitat Bu­levardul Victoria Socialismului. Au fost prezentate, cu acest pri­lej, principalele ansambluri ar­­­hitectonice care conturează pro­filul viitorului centru politico­­administrativ al Capitalei. S-a vizitat apoi Complexul comercial — agroindustrial „Unirea“ — realizare deosebită pe­ linia dezvoltării rețelei co­merciale a Capitalei. Cea de-a doua magistrală a metroului bucureştean , obiec­tiv edilitar de larg interes cetă­ţenesc, dat în folosinţă la finele lunii octombrie, a fost vizitat de cei doi preşedinţi, cu un tren special, pe distanţa Piaţa Uni­versităţii — Piaţa Aviatorilor. Pe parcursul vizitei, preşedin­ţii Nicolae Ceauşescu şi Hafez Al-Assad au fost întîmpinaţi cu deosebită căldură de bucu­­reşteni, care, asemenea întregu­lui nostru popor, urmăresc în aceste zile, cu interes şi satis­facţie — noul dialog la nivel înalt româno-sirian — moment important in dezvoltarea şi am­plificarea în continuare a rela­țiilor pe multiple planuri, dintre Republica Socialistă România și Republica Arabă Siriană. •V-­ ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, in contextul vizi­tei oficiale pe care preşedin­tele Hafez Al-Assad o efec­tuează în ţara dumneavoas­tră, vă rugăm să faceţi o apreciere a stadiului actual şi a perspectivelor de dez­voltare a raporturilor de co­laborare dintre cele două ţări prietene, Siria şi Româ­nia. RĂSPUNS : Ne face deosebită plăcere vizita oficială a pre­şedintelui Assad în România, care, sunt convins, va constitui un nou moment important în dezvoltarea relaţiilor de colabo­rare multilaterală dintre Româ­nia şi Siria. Intre ţările noastre s-a dez­voltat, în decursul anilor, o co­laborare largă , economică, tehnico-ştiinţifică, culturală şi în alte domenii. Se poate apre­cia că, pe baza experienţei şi a rezultatelor de pină acum, sunt perspective deosebite pen­tru a obţine o creştere mai pu­ternică a schimburilor econo­mice, a cooperării în producţie, inclusiv in domeniul ştiinţei, tehnicii , factori foarte impor­tanţi pentru progresul economic şi social. In general, pe plan politic relaţiile dintre România şi Siria sunt foarte bune şi am convin­gerea că înţelegerile convenite în cursul convorbirilor cu pre­şedintele Siriei, tovarăşul Assad, vor da noi perspective colabo­rării reciproc avantajoase, in in­teresul dezvoltării independente a ţărilor noastre, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, Siria are un rol nu lipsit de importanţă în acţiunile, vizind eliberarea teritoriilor arabe ocupate şi retrocedarea drepturilor legitime ale poporului pa­lestinian, in instaurarea unei păci juste şi globale in zonă. De asemenea, are un rol important in menţinerea unităţii Libanului şi menţi­nerea integrităţii teritoriului. Cum apreciaţi acest rol al Siriei ? RĂSPUNS : România s-a pro­nunţat întotdeauna pentru solu­ţionarea, prin tratative, a tu­turor problemelor litigioase din­tre state. Am discutat în multe rînduri cu preşedintele Assad aceste probleme şi se poate spu­ne că am ajuns întotdeauna la concluzii comune cu privire la soluţionarea problemelor din Orientul Mijlociu. Fără nici o îndoială că fiind o ţară direct interesată în pro­blemele din Orientul Mijlociu, avind şi o parte din teritoriul său ocupat de Israel, Siria are un rol foarte important în so­luţionarea problemelor din Ori­entul Mijlociu, care trebuie să ducă la retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în răz­boiul din 1907 şi, în­ mod cores­punzător, şi la rezolvarea pro­blemei palestiniene. Aceasta face cu atît mai mult ca Siria, împreună cu celelalte ţări arabe interesate, să aibă un rol im­portant în realizarea obiective­lor privind eliberarea teritorii­lor şi stabilirea unei păci trai­nice şi juste în regiune. ÎNTREBARE : Fiind bine­cunoscut r­olul remarcabil pe care-l aveţi in poli­tica internaţională şi, in mod deosebit, in ceea ce pri­veşte regiunea noastră, vă rugăm să ne spuneţi, dom­nule preşedinte, cum vedeţi dumneavoastră soluţionarea problemei palestiniene — element esenţial al confrun­tărilor din zonă . RĂSPUNS : Aşa cum am menţionat, in general România se pronunţă ferm pentru solu­ţionarea tuturor problemelor litigioase numai prin tratative. Acordăm o atenţie deosebită problemelor deosebit de grave din viaţa internaţională, proble­melor dezarmării, eliminării ar­melor nucleare, soluţionării pro­blemelor subdezvoltării şi reali­zării noii ordini economice in­ternaţionale. In acest cadru, în strînsă con­cordanţă cu politica generală a României, am acţionat şi acţio­năm pentru a se ajunge la con­vocarea conferinţei internaţio­nale, la care să participe toate ţările interesate — şi, desigur, Siria este una din aceste ţâri —­ să participe Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei,, ca repre­zentant unic al poporului pales­tinian, membrii permanenţi­­ ai Consiliului de Securitate. Noi considerăm că în cadrul acestei conferinţe internaţionale este posibil — şi trebuie — să se discute toate problemele şi punctele de vedere privind Orientul Mijlociu, şi să se ajun­gă la înţelegeri care să răspun­dă intereselor tuturor statelor, dar, desigur, să ducă neapărat la retragerea Israelului din te­ritoriile ocupate, la soluţionarea problemei palestiniene pe baza dreptului la autodeterminare, inclusiv a dreptului de consti­tuire a unui stat unic, indepen­dent. Pe această bază se va pu­tea realiza o pace trainică, justă, care să asigure buna con­vieţuire şi securitatea tuturor statelor din regiune. In acest spirit considerăm că ar fi foarte important să fie so­luţionate şi problemele privind războiul dintre Irak şi Iran, pro­blemele din Golf, care afectează, pină la urmă, întreaga zonă, in­clusiv pacea mondială. Situaţia mondială este de aşa natură incit impune un nou mod de gîndire şi de abordare în so­luţionarea problemelor din dife­rite zone, inclusiv din Orientul Mijlociu, a problemelor dezar­mării, impune de a se acţiona pentru soluţionarea pe cale po­litică, prin tratative, pentru stabilirea de relaţii noi, pe prin­cipiile de egalitate, de respect al independenţei şi suveranităţii fiecărei naţiuni, în încheiere, aş dori să folo­sesc acest prilej pentru a adresa poporului prieten sirian cele mai bune urări de succes în dezvol­tarea economico-socială, de prosperitate, bunăstare şi pace. INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat presei siriene După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 30 noiembrie a.c. pe Saber Falhout, directorul general al Agenţiei Siriene de Presă —SANA, preşedintele Uniunii Ziariştilor Sirieni, căruia i-a acordat următorul interviu : ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI ÎNALTĂ RĂSPUNDERE, ANGAJARE FERMĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR ECONOMICE , (în pagina a 3-a) Codul etic — călăuz in procesul formării revoluţionar Ideea devenirii morale a personalităţi umane îşi are în ■conştiinţa naţională o dimen­siune seculară. Acest fapt s-a vădit cel mai profund în com­plexitatea spiritului patriotic românesc, act cu multiple sem­nificaţii şi care ni s-a transmis ca o flacără vie din generaţie în generaţie. Şi, oricît de zbuciumate au fost unele vremuri, de fiecare dată a triumfat „gindul şi fap­ta“, conştiinţei unităţii de neam, de limbă, de cuget şi simţire morală. Spaţiu, ce a fost imprimat pentru eternitate în pietrele de mormînt ale strămoşilor. Glas ce răsună ca un perpetuum „cogi­­to“, care s-a implintat definitiv in „Columna lui Traian“ şi „Coloana infinită“ a lui Brân­­cuşi, in sanctuarul Sarmisege­­tuzei, pe frunţile „sfatului bă­­trinilor“ al lui Vida Geza ca şi în monumentele de la Cărei. Astăzi, jertfelor şi faptelor eroice ale înaintaşilor le adu­cem prinos realizări inegalabile ale unim­ilor noastre. Au intrat în legendă şi în conştiinţa universală o serie de trăsături ale­­ spiritualităţii poporului nostru : curajul şi inteligenţa, cinstea şi inventivitatea, pa­triotismul şi creativitatea. De aceea cînd vorbim de persona­litate morală, facem apel la sfera tuturor domeniilor cu­noaşterii, la locul şi rolul altor forme ale conştiinţei sociale. Acestea au o semnificaţie deosebită in procesul for­mării conştiinţei morale noi, în transpunerea din sfera teo­reticului în viaţa practică, a principiilor şi normelor eticii şi echităţii socialiste. Codul etic, document progra­matic in procesul formării omu­lui nou, revoluţionar, cu o vi­ziune despre lume şi viaţă adecvată imperativelor epocii, s-a dovedit im instrument deosebit în formarea, modela­rea, sau după caz, remodelarea conştiinţei sociale în vederea transformării principiilor şi normelor morale în convingeri comuniste, mobil al marilor realizări ale prezentului. Parafrazînd o binecunoscută teză materialist-dialectică, po­trivit căreia menirea filosofiei nu este de a interpreta lumea într-un mod sau altul, „impor­tant este de a o schimba". în planul vieţii morale, principiile şi normele eticii nu au meni­rea de a interpreta sau contem­pla realitatea ; codul moral devine astăzi o călăuză în ac­ţiune, un îndemn programatic al dezvoltării şi perfecţionării materiale şi spirituale a vieţii sociale. Dar, ca toate documen­tele programatice el are un caracter viu, dialectic. * Toate documentele funda­mentale ale partidului nostru, ce au urmat Congresului al IX-lea al P.C.R., opera teoretică a secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, relevă faptul că în fiecare moment istoric, deve­nirea morală a omului este un proces dinamic şi profund res­ponsabil, conştient, în cuvîntarea rostită la cel de-al III-lea Congres al educa­ţiei politice şi culturii socialiste tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Activitatea­ politi­co-educativă şi culturală, for­marea conştiinţei revoluţionare a omului nou constituie o parte inseparabilă a dezvoltării eco­­nomico-sociale, a făuririi noii orinduiri sociale, a ridicării pa­triei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie... Să por­nim întotdeauna de la fap­tul că activitatea politico-e­­ducativă, de formare a omu­lui nou, constructor conştient al socialismului, să devină un fac­tor determinant al întregii ac­tivităţi în înfăptuirea obiecti­velor de dezvoltare a patriei noastre, întreaga activitate să devină un far care să lumineze calea întregii naţiuni spre noi victorii“. Am ajuns astăzi pe culmi nebănuite, şi ca o consecinţă a jertfelor şi faptelor eroice ale înaintaşilor , vom rămine ca moment unic în conştiinţa neamului prin modul cum ne îndeplinim datoria faţă de pa­trie, partid, popor. Acum, tre­cutul, prezentul şi viitorul se conjugă în conştiinţa poporu­lui român la cota adevărului istoric prin a iubi, a cinsti, a venera pământul şi fapta stră­moşească, a lupta pentru o lume a păcii, dreptăţii şi ega­lităţii, o lume mai bună şi mai dreaptă ; acestor valori naţio­nale şi universale le stau măr­turie realizările inegalabile ale prezentului — de neimaginat în trecut — politica internă şi externă a partidului şi statu­lui nostru, conştiinţa datoriei faţă de viitor, în cugetul moral românesc triada trecut, prezent şi viitor a fost­ o permanenţă a conşti­inţei patriotice, manifestată prin acte de curaj şi sacrificiu, creativitate, cultură şi inteli­genţă, incit dezideratul liric eminescian, rămine o perma­nenţă a purităţii spirituale ro­mâneşti : „La trecutu-ţi mare, mare viitor“. Formarea morală a omului nu cunoaşte limite şi nu are vîrstă. Ea se desfăşoară con­tinuu pină in momentul cînd, în mod firesc omul devine un adevărat model moral şi civic pentru cei în formare sau transformare spirituală. Se pre­­c­ă astfel din generaţie în ge­neraţie , ştafeta dragostei de ţară cit şi a obligaţiei de a urca pe noi culmi realizările materiale şi spirituale ale pre­zentului. Iar, paralel, se con­ştientizează datoria de a păstra veşnic vii faima şi originalitatea creatorului popular, ale celor cari au creat capodopere de talia „Mioriţei“ sau a bala­dei „Meşterului Manole“ şi care au păstrat cu demnitate fiinţa naţională, pentru ca as­tăzi România să­­ ocupe un loc unic in constelaţia spiritualită­ţii universale. Replica prezentului la truda înaintaşilor cinsteşte şi ono­rează sîngele şi eroismul lor. Exemplele sunt extrem de nu- Dr. Mihai Seserman (Continuare in pag. a 5-a)

Next