România Liberă, decembrie 1987 (Anul 45, nr. 13397-13422)
1987-12-12 / nr. 13406
*“ Pagina a 2-a — 12 decembrie 1987 In cinstea marelui remarcabile Ne aflăm in pragul unui eveniment major in viaţa întregi noastre naţiuni — Conferinţa Naţională a partidului. Comuniştii, toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate, angajaţi plenar in înfăptuirea exemplare a sarcinilor specifice unei largi multitudini de domenii din industrie, in agricultură, pe şantierele de investiţii, în cercetare, in sectoarele extractive, in transporturi şi în circulaţia mărfurilor - aduc în aceste zile salutul lor de muncă marelui forum pe care îl aşteptăm, in acest context, de profundă vibraţie patriotică şi de fapte exemplare, concluziile vizitei de lucru efectuate joi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în unităţi economice reprezentative din Capitală, găsesc un teren dintre cele mai fertile, evenimentul constituindu-se intr-un moment de importanţă majoră, specific stilului de muncă al secretarului general al partidului. Se poate afirma că fiecare colectiv muncitoresc din economia naţională se simte vizat direct, pe coordonatele acestei noi întîlniri cu conducătorul partidului şi statului urmînd a se structura întreaga activitate menită întăririi sub multiple aspecte a eficienţei, a randamentului muncii de zi cu zi. Noul dialog de lucru s-a înscris organic analizelor pe care secretarul general al partidului le efectuează cu organele de conducere din ministere, centrale şi întreprinderi, cu colectivele de oameni ai muncii in vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor prevăzute pe 1987 şi pregătirea producţiei anului viitor, punîndu-se astfel o bază temeinică înfăptuirii planului pe 1988, pe întregul cincinal, care asigură trecerea ţării noastre într-o etapă superioară de dezvoltare economico-socială, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului popor. Valoarea deosebită a indicaţiilor formulate şi cu acest prilej stă, desigur, în puternica lor forţă generalizatoare, precum şi în modalitatea profund democratică prin care au fost desprinse concluziile cu privire la viaţa şi la munca din colectivele vizitate. Este vorba despre discuţiile purtate nu doar cu cei întîlniţi la lucru, în secţii şi ateliere, ci şi în cadrul întîlnirilor cu consiliile oamenilor muncii în întregul lor, putîndu-se astfel contura cu maximă exactitate o gamă diversă de probleme, de situaţii, precum şi cele mai eficiente căi de rezolvare operativă a lor, vizîndu-se întreaga multitudine de aspecte specifice colectivelor de oameni ai muncii, de la măsurile pentru înlăturarea neajunsurilor care mai există, la organizarea superioară a producţiei şi a muncii, cu efect direct, neîntîrziat, în creşterea nivelului tehnic al produselor şi a competitivităţii lor mai accentuate, în înfăptuirea exemplară a tuturor obiectivelor din plan. Stilul de muncă specific secretarului general al partidului este, firește, de natură să mobilizeze mai puternic oamenii din toate sectoarele de activitate, să catalizeze energiile creatoare, să fertilizeze ideile novatoare pe drumul larg al înfăptuirii programului partidului, de ascensiune pe noi trepte de progres şi civilizaţie. al comuniştilor .NAŢIONALA Ademunca CONFERINŢA CONFERINŢA NAŢIONALA A PARTIDULUI . C.E. T. Holboca — Iaşi AL DOILEA GRUP ENERGETIC IN PREAJMA PRIMULUI PARALEL După ce in august 1986« CET noAboca-Iaşi se anunţa o premieră energetică — punerea în funcţiune a primului grup — acum, la finele acestui an, cină pretutindeni oamenii muncii intimpină cu realizări remarcabile Conferinţa naţională a partidului, şi pe această platformă se fac intense pregătiri pentru punerea in paralel la SMsitsmul energetic naţional a celui de al doilea grup. Acum, in zilele premergătoare acestei premiere, in complexa uzină, eforturile constructorilor, monturilor, instalatorilor, beneficiarilor, acţionind toţi în echipe complexe, ating tensiuni înalte. S-a lucrat nonstop, după programe în care fiecare fază de acţiune a fost încadrată pe ore, programe dezbătute operativ în comandamente, de cite două-trei ori pe zi, comandamente — ne spunea directorul CET-ului, inginerul Dan Grecu — ce nu ţin mai mult de 15—20 de minute, „în picioare", ce au loc în Instalaţii. Sigur, s-au făcut schimburi, relata şi inginerul şef loan Itusu, dar coordonatorii colectivelor n-au Închis ochii decit 3—4 ore în douăzeci şi patru. Experienţa celor mai mulţi dintre realizatorii acestei centrale — calitatea funcţionării primului grup, randamentul acestuia — acumulată pe şantierele energetice ale ţării şi-a spus şi acum cuvîntul greu. De pildă, inginerul*Dan Grecu participă, în cei 26 de ani de activitate, la punerea în exploatare a celui de al 14-lea grup. Primul — şi-l aminteşte exact — a fost la Roznov-Neamţ, in 1961. Sau inginerii Adrian Tiron şi Nicolae Miron, Remus Rusu, de la „Energomontaj“, cu şcoala Borzeştiului, sau specialiştii in instalaţii Ioan Gogu, Silvius Anisie, sau inginerii de la „Electrocentrale“ Iaşi Georgeta Dragomir, Nicolae Parasca, subinginerul Vasile Rusu, inginerii Gheorghe Ţendrea şi Dan Iordache, şi meseriaşii ce le-au fost mereu alături, cu faptaconcretă şi ideea rezultată din vocaţie, toţi au devansat termene şi au finalizat încă un important obiectiv energetic. Despre toţi aceşti oameni s-ar putea scrie pagini Întregi de reportaj. Dar să derulăm faptele premergătoare viitorului debut cu inginerii Ioan Mihai, Petru Miler, Grigore Gheorghiu, din conducerea întreprinderii ,,Electrocentrale“-Iaşi, Dan Grecu şi Ioan Rusu, prezenţi toţi in aceste zile în CET Holboca, în zilele de 7, 8 şi 9 decembrie s-au făcut interconexiunile celor două grupuri. Desigur, după ce primul grup a fost oprit. Racordurile de apă, abur şi celelalte instalaţii s-au verificat şi s-au pus la punct, la fel circuitele de ulei, sistemul de reglaj electrohidraulic al turbinei, care apoi a fost rotită cu ajutorul viforului, s-a procedat la excitaţia statică a generatorului — sistemmodern şi eficace. Faze deosebit de delicate şi cu rol decisiv în buna funcţionare a grupului au fost şi probele de etanşeitate a generatorului, care este răcit, in condiţii de exploatare, cu hidrogen şi a spaţiului sub vid al turbinei. Pe 10 decembrie s-au umplut circuitele şi s-a pus în lucru primul grup — turbina şi cazanul — după care a doua turbină a fost lansată progresiv către nivelul de 3 000 de rotaţii pe minut. S-a aşteptat uscarea izolaţiilor. De noitat, ca fapt foarte important, că s-a efectuat o probă de supraturaţie pentru a se şti cu certitudine dacă echipamentele de protecţie ale turbinei sunt perfect fiabile. In ziua de 11 s-au executat probele electrice la generator, făcîndu-se pregătiri pentru primul paralel la sistemul energetic naţional. In flux, se operează la ultimele verificări la cazanul nr. 2 care este şi el gata de a furniza energie termică. In afară de rodajul utilităţilor auxiliare (ventilatoarele de aer, exhaustoarele de gaze, preîncălzitoarele de aer, morile de cărbune și sistemul de alimentare a acestora, concasoarele de zgură, benzile „Redler“ etc.) spălarea mecanică și chimică a fost trecută cu succes. Cînd interiorul zecilor de kilometri de conducte a fost lucios ca oglinda — şi chiar cu oglinzi s-a şi realizat verificarea — atunci poţi spune că ai terminat treaba în acest compartiment al centralei. Şi, iată, acum cîteva performanţe de muncă, la CET Holboca, cea mai scurtă spălare chimică din ţară la un cazan de 420 tone de abur pe oră de 7 zile, in loc de 15; suflarea cazanului şi a conductelor în numai trei zile faţă de un termen normat de pină la 6 zile; scurtarea programului de verificare a circuitelor de ulei şi curăţare a turbogeneratorului de la 14 zile planificate la numai 7 zile; execuţia tuturor probelor şi măsurătorilor, cu turbina în funcţiune, deci, „pe viu“ în numai 20 de ore, în loc de 36 de ore. După efectuarea primului paralel vor urma, în continuare, pregătirea probei de 72 de ore, intrarea efectivă în acest examen de foc a turbogeneratorului — dud se vor pulsa şi primii kilowaţi in sistemul naţional, oprirea pentru reglajele de rigoare şi pornirea din nou a celui de al doilea grup pentru exploatarea de lungă durată. Etape care se vor consuma pină la finele anului, graţie tenacităţii şi competenţei profesionale a tuturor celor care edifică acest obiectiv energetic al ţării. O ultimă şi revelatoare ştire: cărbunele, pentru o bună bucată de vreme din sezonul rece, este asigurat şi pus la adăpost cum se cuvine. Există însă şi o cerinţă expresă, un apel către minerii de la mina Bodoc: cărbunele livrat trebuie să fie de calitate corespunzătoare. O consemnăm, așadar în finalul acestui reportaj. Vasile lancu . p i iy&A '/'/s' • A',/'/,■ ■ . I .- WiiVSI:If ' 'll: I 1 §■ wMMMi. . • . 1 Premieră tehnică la Baia Mare: ROBOTUL MANIPULATOR SINCRON „Manipulator sincron de 500 de kilograme“ acesta este numele complet al unui nou utilaj de mare complexitate, realizat la întreprinderea mecanică de maşini şi utilaj minier din Baia Mare, in fapt o premieră tehnică pentru industria naţională. Născut dintr-o mai veche şi rodnică colaborare a proiectanţilor întreprinderii cu specialiştii Institutului politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara, acest adevărat robot ce amplifică de sute de ori forţa mîinii omului aflat în scaunul de comandă este destinat în primă instanţă mecanizării lucrărilor grele din sectoarele calde ale întreprinderilor constructoare de maşini dar, aşa cum ne-au încredinţat autorii săi, aria de folosinţă este mult mai largă. „Practic una spunea inginerul Constantin Damian, şeful pregătirii fabricaţiei de la I.M.M.U.M. — acest manipulator care este primul dintr-o familie compusă din trei mărimi, 250,500 şi 1000 de kilograme, poate fi utilizat in egală măsură şi in metalurgie, siderurgie şi in toate locurile de muncă ce presupun deplasarea unor sarcini grele sau acolo unde se lucrează in mediu nociv. Spre exemplu, prin dotarea cu o serie de accesorii, intervenţia directă a omului poate fi preluată de maşină in turnătoriile de oţel, la manipularea pieselor calde, la curăţirea şi pozitarea pieselor turnate, debitarea maselotelor şi reţelelor de turnare , în forje, la introducerea şi scoaterea pieselor calde din cuptoare, in alte secţii de producţie. In această variantă, robotul se roteşte in jurul unui punct fix dar, odată prevăzut cu o cale de rulare, el poate fi folosit in nenumărate alte domenii, de la industria minieră pină la depozite, scutind de fiecare dată efortul omului“. Făcînd cunoscută această realizare de prestigiu a constructorilor de maşini băimăreni, care probează pe deplin înalta capacitate tehnică şi profesională a acestui colectiv de muncă, nu ne facem decit datoria amintind şi pe cîţiva dintre cei care au participat in mod direct la proiectarea şi execuţia prototipului : inginerii Dan Belea, Vasile Richter şi colegii lor din atelierul de proiectare nr. 3, condus de inginerul Mihai Vijdeliuc, muncitorul şef de echipă Ludovic Roman, prin mîinile căruia au trecut aproape toate noutăţile lansate în producţie în ultimii ani de întreprinderea băimăreană, inginerul tehnolog Aurel Jentea şi, desigur, şeful secţiei sculărie, inginerul Cornel Roman, care a purtat toată grija ca manipulatorul să fie realizat intr-un termen record — numai două luni de la proiect la execuţie. „Realizarea în premieră a acestui produs — ne spunea ing. Cornel Roman — care intră in producţia de serie atît pentru nevoile proprii cit şi pentru terţi, notaţi că avem deja comenzi de la mai mulţi beneficiari din ţară, — se înscrie între măsurile şi faptele întreprinse de noi pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia vizitei din mai 1986 efectuată în întreprinderea noastră, cu privire la modernizarea produselor, mecanizarea şi robotizarea utilajelor inclusiv ale celor care le producem pentru beneficiarul nostru cel mai important, industria minieră. Iată de ce, în aceste zile fierbinţi ce preced marelui eveniment care este Conferinţa naţională a partidului, ne pregătim pentru testarea acestui utilaj şi în subteran, îndeplinind în acest fel un angajament asumat.“ Radu Piciu (Urmare din pag. I) nu numai specialiştii care lucrează în compartimentul de specialitate, dar şi muncitori şi maiştri din diferite secţii şi ateliere. Despre cadrul de desfăşurare a activităţii propriu-zise am putut afla amănunte din discuţia avută cu tovarăşul ing. Hristu Hristov, din compartimentul de pregătire a fabricaţiei, responsabilul programului de perfecţionare a organizării şi modernizarea proceselor de producţie. După cum o dovedeşte şi denumirea, programul se axează pe două elemente principale, unul dintre ele fiind, după cum se observă, modernizarea. Precizări sunt necesare, evident, pentru a putea ordona caracteristicile definitorii ale acestui program, inclusiv eficienţa sa în practică. „In urmă cu aproape doi ani — spunea interlocutorul, — s-a întocmit programul de modernizare a producţiei ca urmare a indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Acesta cuprinde două etape distincte, prima incheindu-se in luna iulie a anului 1987, cealaltă avind termen de finalizare sfîrşitul anului următor. Liniile directoare ale programului au urmărit şi urmăresc, totodată, valorificarea deplină a potenţialului tehnic, material şi uman in vederea dublării productivităţii muncii, a eficienţei economice in general. Împreună cu colaboratorii noştri, respectiv Institutul de cercetări metalurgice, Institutul de sudură şi încercări materiale din Timişoara, I.C.S.I.T.S.C.M. şi Institutul Politehnic Bucureşti, la care se adaugă centrala de resort, am analizat posibilităţile cit şi modul in care se pot aplica obiectivele cuprinse in program. Ca elemente distincte se are in vedere integrarea întreprinderii cu o fabrică pentru prese de vulcanizat şi reşapat anvelope şi dezvoltarea şi modernizarea sectoarelor calde“. In cele spuse de interlocutor se vădeşte ideea potrivit căreia în întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ au fost inventariate toate resursele care ar putea ridica performanţele tehnice şi economice ale fabricaţiei la un nivel superior. Trebuie însă să subliniem că modernizarea a vizat şi alte direcţii, printre care introducerea unor linii mecanizate de lucru şi a maşinilor universale, în scopul înlocuirii muncii manuale, Înlocuirea pe scară largă a sudurii manuale cu procedee moderne de sudare automată, optimizarea proceselor de producţie prin urmărirea şi dirijarea lor pe calculator. Dacă ne referim concret la eficiența unuia dintre aceste exemple, respectiv la cel care implică folosirea calculatorului electronic, vom observa că saltul făcut este demn de semnalat. La produsele denumite răcitoare cu aer — produse unicat — inclusiv lansarea se face cu ajutorul calculatorului, durata acestei operaţii fiind de patru ori mai mică. „Dacă un utilaj avea 400 de repere, unui tehnolog îi trebuiau, pentru întocmirea tehnologiei circa 40 de zile, la care se adăugau incă 10 zile pentru lansarea în fabricaţie, deci in total 50 de zile. Prin metodele moderne, — calculatorul, in cazul de faţă, — s-a ajuns ca întreaga durată a celor două operaţii să nu depăşească 10—12 , zile“, a ţinut să precizeze ing. H. Hristov. Răminind tot la prezentarea programului, să mai notăm, în continuare, cîteva dintre realizările obţinute în perioada anterioară, cu menţiunea că fiecare din aceste impliniri este o consecinţă firească a muncii depuse de membrii compartimentelor specializate pentru a transpune in practică măsurile luate. Din acest punct de vedere, ni se par semnificative realizările cuprinse in prevederile legate de modernizarea fluxurilor tehnologice de fabricaţie, îndeosebi ne referim la elaborarea tehnologiei şi instalaţiei de confecţionat ţevi cu aripioare candate din cadrul atelierului de microproducţie şi autoutilaje. Discutînd cu tovarăşul ing. Nicolae Dobre, şeful atelierului, am înţeles că eficienţa este deosebită, căci în primul rind se înlătură importul. „Primele tipuri de ţevi cu aripioare, arăta şeful atelierului, erau cu bandă elicoidală din aluminiu, acest material fiind înlocuit astăzi cu oţel, la noile produse. Se obţine, în acest fel, pe lingă o importantă economie de metal neferos, şi o creştere a coeficientului de transfer termic. Acest atelier are şi o activitate de microproducţie, sarcină noastră principală fiind aceea de a realiza ceea ce se proiectează. Avem un colectiv bine pregătit, bine organizat, capabil să producă instalaţii complexe, cu părţi mecanice electrice şi electronice. Dintre ultimele realizări pot să exemplific instalaţia de mandrinat hidraulic ţevi în placa tubulară, instalaţia de sudat ţevi placa tubulară, dispozitivul de prelucrat suprafeţe la flanşe direct pe utilaje. Conştienţi de sarcinile actuale, sîntem mobilizaţi pentru a îmbunătăţi performanţele ţevilor longitudinale cu caneluri la nivelul cerinţelor prezente pe plan mondial“. Aplicarea în practică a unor soluţii tehnice concomitent cu o perfecţionare a organizării muncii, a contribuit direct la obţinerea unor efecte la capitolul economiei de materiale şi energie. Bunăoară, avem in vedere tehnologia şi instalaţia de realizat ţevi cu aripioare longitudinale drepte şi în „U“, sudate, necesare în construcţia hacitoarelor cu aer. Este o premieră la nivel naţional, calculele arătînd un spor la producţia marfă de 24 milioane Iei pe an şi economii de materiale la bandă de 6 tone, la care se adaugă o reducere a cheltuielilor totale de 1,2 milioane lei. Totodată, un interes aparte îl reprezintă acţiunile întreprinse pe tema raţionalizării debitării şi pregătirii materialelor cu accent pe generalizarea debitării tablelor cu ajutorul celulei fotoelectrice, după desen, din care rezultă o reducere a consumului de materiale cu circa 25 tone pe an. Aspecte demne de interes solicită şi preocupările pe linia modernizării şi organizării superioare a controlului de calitate şi a mijloacelor de control tehnic, conducerii producţiei şi a muncii, aplicării acordului global şi celui direct in funcţie de specificul fiecărui atelier şi secţie, ca să nu mai vorbim de atenţia ce s-a acordat pregătirii şi perfecţionării forţei de muncă, la cursurile de policalificare iniţiate participînd, în anul 1987, circa 1200 de oameni. La început am amintit că programul de perfecţionare a organizării şi modernizarea producţiei au în componenţă două etape distincte, una dintre ele incheindu-se, cum am specificat, la jumătatea anului în curs. Ţinînd seama, de acest lucru, orice om îşi poate pune întrebarea ce eficienţă au avut măsurile cuprinse în program, căci fiecare sfîrşit de activitate este un prilej de analiză şi bilanţ. Această întrebare am adresat-o tovarăşului ing. Hristu Hristov, de la care am primit următorul răspuns : — Aşa cum am mai precizat, realizarea întregului program are ca punct final sfirşitul anului 1988, cu toate că unele obiective ţintesc şi o perspectivă mai îndepărtată. Totuşi, putem arăta că prima etapă s-a concretizat cu rezultate conform calculelor iniţiale. Raportind realizările la nivelul anului 1985, se poate aprecia că sporul la producţia marfă este de 112,6 milioane lei, la productivitatea muncii de 32 400 lei pe persoană, in timp ce cheltuielile totale au fost diminuate cu 11,6 milioane lei iar cheltuielile materiale cu 8,3 milioane lei, la energie electrică estimindu-se o economie de 360 MWh. Vă informez că la această dată suntem axaţi pe îndeplinirea prevederilor din etapa a doua, al cărei program cuprinde 69 de măsuri, până la această dată fiind realizate 10 obiective. Pe baza celor arătate se poate aprecia că la întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ există o atmosferă specifică marilor colective muncitoreşti în vederea desfăşurării şi îndeplinirii programelor elaborate, realizările de pină acum dovedind cu putere că in această unitate există o bună experienţă pe linia perfecţionării şi modernizării proceselor de producţie. Un exemplu şi pentru alte unităţi economice în înfăptuirea programului de perfecţionare a organizării muncii şi modernizare WSSBKm "mmmr" Vr Maşina de sudat ţevi cu aripioare longitudinale din aer carbon Foto : MIRCEA CARARAT „România libera" * O importantă realizare a constructorilor feroviari vi A IERI A FOST DATA IM F010SINTA CAFEA FERATĂ DEVA Ieri, 11 decembrie 1987, megafoanele din staţia C.F.R. Deva au anunţat plecarea primului tren cu pasageri pe noul drum de fier construit între localităţile: Deva şi Brad. La acest important eveniment au participat reprezentanţi ai unor organe locale şi ai unor unităţi centrale, lucrători de la căile ferate şi o serie de alţi cetăţeni care au ţinut să vadă plecarea primului tren pe noul traseu. Mecanicul , Emilian Căta, împreună cu ajutorul său Gh. Morar au verificat din vreme, cu atenţie, locomotiva pregătită pentru drum. Şi alţii s-au pregătit temeinic pentru această zi de decembrie. De fapt, erau necesare astfel de măsuri. Linia ferată Deva— Brad completează marile noastre înfăptuiri din perioada pe care poporul român o numeşte cu mîndrie „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Această linie are o lungime de 36 kilometri şi va fi o punte de legătură dintr-o întinsă arteră de circulaţie feroviară a ţării. Să amintim numai cîteva aspecte. Prin darea in folosinţă a liniei amintite circulaţia trenurilor între Deva şi Brad se reduce cu peste 250 de kilometri deoarece garniturile feroviare nu mai trebuie să ocolească prin Arad. Specialiştii au calculat că se economisesc anual sute de milioane lei şi că intr-o perioadă nu prea îndelungată investiţia va fi amortizată. Ieri, 11 decembrie impiegaţii din staţiile construite pe traseu au ridicat, pe rind, paletele dînd cale liberă primului tren de călători. Pină la acest moment inaugural s-a depus insă multă muncă, au fost verificate valorile unor idei şi soluţii tehnice. Pe cei 36 de kilometri s-au construit 77 de poduri şi podeţe, 10 viaducte şi 4 tunele. Numai în zonele in care au lucrat, în ultimii ani, colectivele de la Antrepriza pentru construcţii căi ferate Timişoara s-au excavat circa 2 milioane m.c. pămint şi piatră şi s-au turnat 0,5 milioane m.c. betoane. Nu a fost o lucrare obişnuită. Pe parcurs au apărut dificultăţi topografice şi geologice care au impus soluţii ingenioase şi eforturi. Dar oamenii, Însufleţiţi de chemarea partidului, le-au Învins rind pe rind. Pe o porţiune de circa 80 la sută din lungimea noii căi ferate s-au executat consolidări serioase, dintre care unele au fost realizate pe bază de soluţii tehnice proprii, curajoase. Pentru amatorii de statistici să mai amintim şi alte amănunte. Cel mai lung viaduct de pe traseu se află la Vălişoara şi are 186 metri. Cel mai lung tunel are 350 metri şi a fost săpat in zona denumită Dealu Mare. Prin el vor trece trenuri către Ţara Moţilor iar din Ţara Moţilor către cetatea Devei şi Valea Mureşului. Unele informaţii cuprinse in aceste rinduri ni le-au furnizat Liviu Corfaru, şeful brigăzii nr. 4 de la Antrepriză de construcţii căi ferate Timişoara şi Gheorghe Niţă, şeful staţiei C.F.R. Deva. Primul şi-a exprimat şi dorinţa să amintim un ziar numele unor oameni care au fost mereu la datorie atunci cînd a plouat torenţial sau a nins, atunci cînd a dogorit soarele sau au „crăpat“ pietrele de ger. Este vorba de Pavel Hevelka, Ion Ciorbă, Alexandru Herbei, Nicolae Suciu, Alexandru Ciurtea, Constantin Cismaş, Ioan Sándor, Dorin Cimpeanu, Ioan Giuglea, Vasile Grozea, fraţii Ursache, fraţii Curcă şi alţii. Unii sunt muncitori, alţii coordonatori de formaţii. Acum toţi au dreptul să spună cu justificată mîndrie „şi eu am muncit la construirea căii ferata Deva—Brad.“ Ieri, la orele 12:23 locomotiva trenului inaugural a şuierat prelung şi a pornit spre Ţara Moţilor. Cu dragoste şi recunoştinţă faţă de partid, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, numeroşi cetăţeni au venit in gările de pa traseu exprimindu-şi satisfacţia faţă de noua realizare dedicată apropiatei Conferinţa Naţionala a partidului. I. Cojocarui