România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)

1988-01-05 / nr. 13424

MUNCĂ SUSŢINUTĂ, PUTERNICĂ ANGAJARE PATRIOTICĂ DIN PRIMELE ZILE ALE ANULUI 1988 După ceasurile de sărbătoare petrecute în alaiul strămoşeştilor mari de viaţă lungă, cu sănăta, fericire, prosperitate şi pace, dresate celor dragi, ţării, partidlui şi marelui său fiu, varăşul Nicolae Ceauşescu, varăşei Elena Ceauşescu, am venit, în haine de lucru, lasturile fireşti ale vieţii noase, in care işi află obîrşia şi uia bună, şi fericirea, şi prosiritatea, şi pacea neamului roânesc — însuşi viitorul strălut al patriei. Am început o nouă perioadă muncă şi împliniri, purtind inimi şi inconştiinţe sentimenale de aleasă vibraţie patriotică exprimate de conducătorul partiului şi al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Mesajul tresat întregii naţiuni la lumuna dintre ani. Pornim în 1938 find drept călăuză Programul trudului şi hotărîrile Congreslui al XIII-lea, iar ca instruente de lucru programul deuncă şi luptă al partidului şi întregului nostru popor, adopţi de Conferinţa Naţională, pre■derile planului naţional unic, acum şi obiectivele programei prioritare ce potenţează pametrii intensivi ai dezvoltării rii în acest cincinal şi in perfectiva sfirşitului de veachezăşi a înfăptuirii acestor prevderi stă, aşa cum ne îndeamnă cretarul general al partidului, fermitatea cu care vom acţiona, încă din aceste prime zilele anului, pentru mai buna oranizare a activităţii în toate sectoarele, pentru întărirea răspunderii, ordinii şi disciplinei lacare loc de muncă, pentru ca care să facă totul pentru inplinirea neabătută a tuturor romilor ce-i revin, a tuturor anurilor şi programelor de re depinde dezvoltarea genera a patriei, ridicarea in continuare a calităţii vieţii poporului nostru. Sunt, toate acestea, fiii directoare asupra cărora tvarăşul Nicolae Ceauşescu a sistat cu stăruinţă în ultimul nou pentru că într-un asemenea spirit trebuie acţionat ntru a putea valorifica din in condiţiile existente, pentru trece mai uşor peste greutăţi emelnice, pentru a fi mai eficenţi în tot ceea ce facem. La eperienţa profesională uriaşă simulată de colectivele muncireşti din industrie şi celelalte d domenii, un plus de voinţă, or■ vie şi disciplină, individuală şi electivă poate grăbi oricînd rezolvarea celor mai dificile probleme. Ştim de-acum că principalii indicatori ai planului pe 1988 sunt sensibil superiori celor din anul trecut. Ritmul creşte şi datorită faptului că sarcinile lui ’87 nu au fost realizate în întregime — fapt remarcat de conducătorul partidului şi statului chiar în Mesajul de Anul Nou. Deci, aşa cum s-a stabilit odată cu adoptarea Legii Planului naţional unic, in 1988 va trebui să fie recuperate şi o seamă de restanţe din anul de curind încheiat, pentru că cincinalul are în vedere un anume volum de producţie fizică şi noi capacităţi productive ce se cer neapărat realizate. Oricum, ritmul stabilit oferă o imagine concludentă asupra puterii economice actuale a României socialiste. Numai in industrie, de exemplu, creşterea prevăzută la producţia-marfă este echivalentă cu 3,5—4 ori producţia industrială a anului 1950 sau cu întreaga producţie industrială a anului 1981. În acelaşi timp, expresia bănească a activităţii economico-financiare din acest an este cuprinsă în cei peste 433 miliarde lei la venituri, şi tot atita la cheltuieli, din cel mai mare buget de stat pe care l-a cunoscut vreodată ţara noastră. Iată dimensiunile reale ale obiectivelor pe care le avem de îndeplinit şi un raport cu care ni se cere — şi este necesar — să ne comensurăm propriile eforturi, îndeosebi de creaţie şi organizare. Cu grijă statornică pentru direcţionarea potenţialului tehnic şi uman al ţării spre obiectivele economice prioritare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne îndeamnă să punem pe prim-plan realizarea in cele mai bune condiţii a prevederilor de plan privind energia electrică, dezvoltarea bazei de materii prime, încadrarea strictă în normele de consum energetice şi materiale, recuperarea şi refolosirea materialelor, subansamblelor şi pieselor, să acţionăm cu mai mulţi hotărâre pentru reducerea consumurilor, a cheltuielilor materiale, pentru creşterea tot mai puternică a eficienţei economice, a productivităţii muncii. In fiecare dintre aceste obiective se regăsesc elementele calitative ale reproducţiei de tip intensiv, ale angajării resurselor proprii în procesul valorificării superioare, eficiente — indiferent că este vorba de resursele materiale şi energetice sau de propria noastră muncă, ridicată prin permanentă perfecţionare profesională pe noi trepte ale rodniciei. Ritmurile acestui an solicită mai mult ca oricînd ritmicitate perfectă în derularea activităţii zilnice, săptăminale, decadale, lunare. Iată de ce aprovizionarea cu energie, materii prime şi materiale, cu piese şi subansamble din cooperare trebuie să funcţioneze fără sincope încă din primele zile, ceea ce presupune o activitate normală la furnizori, definitivarea tuturor detaliilor la contractele nefinalizate pînă la această dată, respectarea întru totul a tuturor prevederilor contractuale. In domeniul energiei electrice — sector care şi anul trecut a rămas dator economiei naţionale atit in privinţa producţiei propriu-zise, cit şi in privinţa punerilor in funcţiune la termenele planificate a noilor grupuri, a gospodăririi judicioase a apei în lacurile hidrocentralelor, a realizării programului de reparaţii şi modernizări — sunt necesare eforturi susţinute pentru aplicarea in totalitate a măsurilor aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5 octombrie 1987, a celorlalte căi de acţiune prezentate in faţa participanţilor la Conferinţa Naţională a partidului, în ultimul timp s-a înregistrat o îmbunătăţire simţitoare a activităţii acestui sector şi tocmai de aceea trebuie perseverat, în această perioadă favorabilă, pentru lichidarea restanţelor pe şantierele energetice, pentru asigurarea funcţionării normale a grupurilor şi a menţinerii stocurilor de combustibil, îndeosebi, de cărbune, la un volum acoperitor pentru orice situaţie pe care ar crea-o iarna — blinda deocamdată, dar cu destulă ,,rezervă“ de timp pentru a-şi manifesta rigorile. In conexiune directă cu aceste probleme se află munca minerilor şi a petroliştilor, a ceferiştilor — care pot şi trebuie să beneficieze din plin de condiţiile climatice ale acestui început de an pentru a menţine ritmicitatea producţiei şi a transporturilor la un talier cit mai ridicat, corespunzător sarcinilor şi nivelurilor lui 1988. Responsabilitatea, ordinea şi spiritul gospodăresc sunt elemente de sprijin în tot ceea ce secretarul general al partidului ne cere în privinţa folosirii cu grijă maximă a resurselor de care dispunem. Avem nevoie de energie, de materii prime de Ing. Artur loan (Continuare ín pag. a 3-a) „Fie ca noul an se aducă poporului român noi şi noi realizări în înaintarea fermă a patriei noastre pe calea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, spre înaltele piscuri ale civilizaţiei comuniste!" NICOLAE CEAUŞESCU . Spiritul revoluţionar şi noul statut al competenţei OAMENI CARE ÎNALŢĂ TURNURI .. Constructor de turnuri, o metarie plină de spectaculos, cu serie rară, pentru că pe cei care se pricep să ajungă la 280 de metri pe o instalaţie , ce se prijină in cîteva puncte, n umeri pe degete. Coşurile industriale sunt ctitorii-emblemă pe arcurile de triumf ale edificiilor noastre industriale. Constructorii români de turnuri au ridicat cam 300 în ţara şi multe altele pe diferite meridiane ale globului. 300 de începuturi de drumuri, 300 de verticalităţi. Coşurile industriale, cu liniile lor concave, sunt noile noastre embleme industriale. 300 de uriaşi de beton care străpung cutezător înălţimile, ca să devină turnuri celebre. „Coşarii“ — să le spunem aşa constructorilor de coşuri industriale — au spirit baladesc, au virtutea perseverenţei, pentru ei a lucra la peste 200 m Înseamnă eroism lucid, iar in marele detaşament al constructorilor ei ocupă un loc aparte. Coşarii sunt grupaţi într-o întreprindere unică în ţară —i antrepriza de coşuri industriale, glisări şi precomprimări. In fruntea ei se află doi oameni care au trudit la multe coşuri, încă tinerii ingineri DAN ENE, director şi ŞTEFAN MOLDOVEANU, inginer şef. Unde şi-au început ei meseria ? La Fabrica de sticlă Bucureşti, la combinatul petrochimic Piteşti, la Tulcea, Iaşi, Slatina, la Arad sau Zalău. Cam tot ce-i coş industrial este opera acestei antreprize. Practic nu există platformă industrială in ţară unde oameni să au fi lucrat, mai sunt şi turnurile de mare, unde s-a executat un în premieră europeasarea suprastructurii de liftarea unui platelaj 750 tone, de excepţie a „colconstituie şi element pane marine pentru portuară de la Agitata premieră pe ar fi lansat, ideea de a rea£soane, ar fi Şedere! „Noi, acializaţi in ideea IPTANA, Mariana Stănescu, care le propunea o astfel de lucrare. Şi ce lucrare ! Chesoanele se execută pe mal, glisarea se face pînă la cota, +5. Acest colos de metal şi beton este preluat de cărucioare, ca la calele de lansare, intră în plutire şi apoi este tractat cu remorcherul la cheu. A doua fază de glisare este la cheu. De fapt, sunt trei silozuri legate între ele, trei celule jumelate, cum le zic constructorii. Trei celule care se aşează pe patul de piatră amenajat pe fundul mării de constructorii hidrotehnici și de scafandri. — In ce constă îndrăzneala dv. ? — il Întrebăm pe inginerul Ene. — Am îndrăznit să-l facem cu trei celule. Realizăm un beton perfect impermeabil. Glisarea este o tehnologie continuă, cu o decofrare rapidă, betonul nu trebuie să aibă rosturi. Se realizează trei metri liniari la o glisare în 24 de ore. Un adevărat spectacol, glisarea chesoanelor. Cind inginerii Paul Olcsvaru și Dorin Năstase dau comanda : „Pornim glisarea“, se toarnă cite 80 rac de beton în 12 ore, iar oamenii unor şefi de utilaje ca Gheorghe Răgălie, Mihai Bîrsan, Vasile Astanei, Vasile Onuţă, Ion Toma, nu mai ştiu ce-i liniştea. Lucrul odată început nu se întrerupe decit cinci este gata. Aceşti oameni poarta răspunderea fiecărui centimetru din corpul acestui „vapor“ de beton a cărui valoare se ridică la cîteva milioane. SIMBOLUL UNEI PERFORMANŢE Şl FRUMUSEŢEA CURAJULUI Un coş se execută după un grafic precis de lucru. Aici totul este fixat dinainte. Trebuie să te încadrezi In ritmul de căţărare impus de cofrajele glisante, acest falnic obelisc ce se tot avîntă spre cer. Normal, un coş de 280 metri se execută în doi ani şi jumătate. Dacă se mai poate reduce ceva ? Cel mult, acolo, o lună sau două. Dar, 1, s-a ivit o situaţie deosebită. Directorul Antreprizei de coşuri industriale, glisări şi precomprimări, inginerul Dam Ene, este chemat la ministru. Trebuie să executăm un coş industrial de 280 metri la Drobeta-Turnu Severin. Termenul trebuie scurtat drastic. Inginerii Dan Ene şi Ştefan Moldoveanu se deplasează de urgenţă in oraşul trandafirilor. Era in aprilie 1987. Studiază situaţia de acolo şi se întorc la ministru. — Ei, cum este ? — Dacă se predă fundația la 1 mai, noi l-am putea scoate intr-un an și jumătate. — Gindiți-vă dacă nu s-ar mai putea reduce ceva. — Doar dacă... își întrerupse inginerul Ene gindurile. — Doar dacă ce ? — Doar dacă am încerca o premieră. — Dacă sînteți siguri pe ea, încercaţi-o ! Un termen de coş industrial nu este prea elastic,oamenii nefiind deloc tentaţi să lucreze lejer. Dar aceste minţi iscoditoare, aceşti oameni care se află intr-o ofensivă deschisă împotriva lui „merge şi aşa“, deci inginerii Ene şi Moldoveanu şi-au zis atunci că este momentul să încerce o soluţie de natură să scurteze termenul de zidire a unui coş. O idee cu care se bate la porţile viitorului în construcţia de turnuri. Practic s-a realizat imposibilul. In timp ce proiectanţii işi puneau mintea la contribuţie pentru a ajunge la cea mai bună soluţie constructivă, inginerii Ene şi Moldoveanu se consultau cu cîţiva profesori universitari, specialişti în domeniu. Unii au spus că-i imposibil, alţii că-i riscant, ştiindu-se ce valori înglobează un turn. Dar profesorul RADU AGENT, şeful catedrei de rezistenţă, a spus „Da“. Mai mult, a contrasemnat proiectul şi calculele atelierului de proiectare condus de inginerul Lazirenţiu Naum. ISPE şi-a însuşit soluţia tehnică, soluţie menită să revoluţioneze construcţia de coşuri industriale. Constructorii s-ar fi putut apuca de lucru, dar apare o avarie la un coş de la Brăila, se întîrzie şi predarea fundaţiei coşului. La 30 iunie „coşarii“ pornesc în ritm alert. Se lucra zi şi noapte la organizarea lucrului. La 39 iulie montajul instalaţiei se termina, cindi în alte condiţii dura două luni. Organizarea de şan- Petre Mihai Băcanu I* (Continuare in pag. a 2-a) Proletaii din toate tarile, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRATIEI SI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13424 Marti 5 ianuarie 1988 6 pagini — 50 bani ! REALIZĂRI Suceava: Ritmuri înalte de muncă In unităţile industriale cu activitate neîntreruptă din judeţul Suceava, primele zile ale noului an au fost marcate de ritmuri înalte de muncă. Intre colectivele care s-au aflat la datorie s-au numărat cele de la Combinatul de Fire, Celuloză şi Hirtie şi întreprinderea de Sticlărie Menaj, de la întreprinderea Chimică din Fălticeni, din sectoarele forestiere şi de minerit. Asigurind funcţionarea optimă a utilajelor şi instalaţiilor din dotare şi acordind o atenţie prioritara folosirii eficiente a fondului de materii prime şi materiale, oamenii muncii din unităţile cu foc continuu au reuşit să înscrie în grafice o depăşire a sarcinilor de plan de aproape un milion lei. Galaţi: Primele succese ale constructorilor siderurgişti Primele zile din noul an i-au găsit la datorie şi pe oamenii muncii de la întreprinderea ele Construcţii-Montaj si Reparaţii Siderurgice Galaţi. Pe şantierul furnalului de 3 500 mc de pe platforma siderurgică, care se află in reparaţii capitale, constructorii au obţinut primele succese. Astfel, in vederea reducerii timppului de execuţie a lucrărilor la fiecare, instalaţie, paralel cu montarea blindajului furnalului, au fost concentrate importante forţe la efectuarea instalaţiilor conexe. Ca urmare, au fost devansateprincipalele lucrări de montaj şi construcţii, ceea ce dă garanţia încheierii reparaţiei capitale a furnalului de 3 500 mc la termenul prevăzut şi intrarea acestuia în circuitul productiv intr-un timp cit mai scurt. Patru unităţi fruntaşe din puternicul bazin carbonifer Rovinari — carierele Tismana-2, Tismana-1, Pinoasa şi Seciuri- Vest-1 — au extras şi furnizat suplimentar termocentralelor, altor beneficiari, in primele zile din ianuarie, mai mult de 20 000 tone de lignit. Menţinînd ritmul producţiei la nivelul realizărilor din 1987, cind au înscris in plus in bilanţul anual la producţia fizică 41 400 tone cărbune energetic, minerii-excavatorişti de la cariera Tismana-2 au reuşit să realizeze zilnic, peste plan, în medie 4 360^ tone de lignit. La rindul la minerii-excavatorişti, de lariera Tismana-1 au depăşit ducţia fizică zilnică^ tone, in timp ce la nivrei întreprinderi minU sa, sarcinile de plan, păşite cu 500 de toni REMARCABILE ÎN ECONOMIE Rovinari: Primele cantităţi de lignit peste plan Combinatul de lianţi şi azbociment Fiei Materiale de construcţii elaborate suplimentar Colectivul muncitoresc de la Combinatul de lianţi şi azbociment din Fieni, care prin rezultatele obţinute a adus unităţii inaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“, a consemnat, in aceste zile de început de an, primele depresiri de plan. Astfel, au fost elaborate suplimentar 2 500 tone ciment şi 300 tone var. Sporul de producţie a fost înregistrat in condiţiile încadrării în normele energetice de consum planificate. Paralel cu realizarea prevederilor de plan, cimentiştii acorda o atenţie deosebită reparării şi reviziei unor linii de fabricaţie in aşa fel incit în 1988 producţia să fie superioară anului recent încheiat. De notat că producţia suplimentară de materiale de construcţii obţinută în al doilea an al actualului cincinal este suficientă pentru ridicarea a 18 000 de apartamente convenţionale. (Agerpres). i ■ ii K- Iflp | Spr v iir -sg» ! « •J L Răspunzînd ca în spirit revoluţionar, vibrantelor îndemnuri adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou ! Creştem răspunderii consiliilor populare în realizam programelor de autoaprovizionare teritorială Recent votat de către Marea Adunare Naţională. Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare și bunuri industriale de consum pe anul 1988 implică din partea consiliilor populare nou alese ,răspunderi deosebit de importante pentru ca, prin programele de autoconducere și autoaprovizionare in profil teritorial ce le întocmesc in temeiul acestui Program, să răspundă pe deplin cerinţelor creşterii continue a nivelului de trai al cetăţenilor din perimetrul pe care îl gospodăresc. Elaborate potrivit hotărârilor Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale, ale partidului, fiecare din aceste, programe în profil teritorial reflectă succesele economiei noastre naţionale ce permit ca în cursul anului 1988 să se asigure populaţiei din fiecare judeţ cantităţi tot mai mari de produse agroalimentare şi de ■ produse industriale, precum şi sporirea şi diversificarea volumului prestărilor de servicii. Referindu-se cu precădere la sarcinile privind realizarea programelor de autoaprovizionare, cu produse alimentare pe 1988, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, sublinia la Conferinţa Naţională a partidului că acestea asigură mijloacele unei bune aprovizionări a populaţiei cu tot ceea ce este necesar, arătînd că anul viitor urmează să fie tăiate un milion de bovine pentru consumul populaţiei, cu 300 000 mai mult decit în acest an şi 7,5 milioane de porcine, să fie asigurate pentru fiecare locuitor 15 kg de carne de pasăre ; aceste cifre urmează să fie întregite cu cele 5 milioane de porcine care se taie in gospodăriile populaţiei, cu un număr de circa 9 milioane de oi şi cu numărul nelimitat de păsări care se cresc în gospodăriile populaţiei. Ocupindu-se de aceeaşi problemă la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, secretarul general al partidului menţiona că există baza materială corespunzătoare pentru ca fiecărui locuitor al ţării să i se asigure in anul 1988 un consum de carne de circa 70 kg, iar cu ceea ce se va tăia din gospodăriile populaţiei, cu preparatele şi conservele ce se vor fabrica, această cantitate va fi depăşită. La aceasta se vor adăuga şi cele 15 kg de peste ce vor reveni fiecărui locuitor, cantităţi mai mari de lapte, produse zaharoase, precum şi cantităţi sporite de grîu pentru pline, porumb, paste făinoase, biscuiţi, orez. Toate aceste aprecieri ale conducătorului partidului şi statuluinostru demonstrează marile posibilităţi de care dispune economia ţârii pentru creşterea continuă a calităţii vieţii cetăţenilor. Important este acum ca, în ceea ce priveşte consiliile populare, acestea să adopte un stil de muncă dinamic, eficient pentru a promova măsurile cele mai adecvate de creştere continuă a producţiei agricole, de satisfacere în fiecare unitate administrativ-teritorială a nevoilor de consum cu produse agroalimentare ale populaţiei, precum şi de îndeplinire integrală a obligaţiilor de livrare la fondul de stat pentru asigurarea industriei cu materii prime şi a altor nevoi ale economiei. Se ştie ca, potrivit legii, consiliile populare, comitetele şi birourile executive ale acestora au obligaţii deosebit de importante pentru a realiza conducerea unitară a întregii agriculturi din teritoriu, pentru a mobiliza toate rezervele materiale şi umane existente in înfăptuirea tuturor indicatorilor planului, a măsurilor stabilite în programele complexe de dezvoltare a agriculturii. Ca urmare a atribuţiilor mereu sporite în acest domeniu, consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale nou alese trebuie să acţioneze astfel incit programele proprii de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială să prevadă asigurarea resurselor necesare aprovizionării, stabilind pe fiecare localitate suprafeţele de culturi, efectivele de animale, producţiile ce trebuie obţinute pentru asigurarea consumului întregii populaţii şi constituirea fondului local de consum, precum şi a fondului centralizat al statului. Mobilizind la această importantă acţiune de staţii, comitetele de cetăţeni, consiliile populare au datoria de a acţiona cu toată răspunderea pentru sporirea producţiilor şi a efectivelor de animale din fiecare gospodărie deţinătoare de teren agricol şi să întocmească pentru gospodăriile populaţiei planuri de producţie şi planuri privind obligaţiile de livrare la fondul de stat. Este necesar ca în actualul mandat al consiliilor populare să fie extinsă şi mai mult decit pînă acum organizarea unor largi acţiuni pentru identificarea tuturor suprafeţelor din perimetrul localităţilor cit şi din afara acestora — care în prezent sunt necorespunzător gospodărite şi utilizate — in vederea cultivării lor de către oamenii muncii, in special cu legume. Organele locale ale puterii şi administraţiei de stat au datoria să asigure în perimetrul teritorial administrativ pe care 11 gospodăresc şi realizarea de programe locale privind creşterea numărului iepurilor de casă, a producţiei de peşte, de recoltare a ciupercilor, a fructelor de pădure, de obţinere a materialului săditor pentru pomi fructiferi şiviţă de vie, de sporire a efectivelor de animale şi păsări în gospodăriile anexe ale cantinelor-restaurant şi ale altor unităţi. Aprofundarea unor aspecte privindaceastă activitate pune, însă, in lumină unele neajun- Grazîela Vântu (Continuare in pag a 2-a)