România Liberă, aprilie 1988 (Anul 46, nr. 13500-13524)

1988-04-02 / nr. 13500

T&IM.l1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! TIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13 500 Simbătă 2 aprilie 1988 6 pagini - 50 bani­­ Documente adoptate de Plenara C.C. al P.C.R.I din 28—29 martie 1988 Cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1987 şi activitatea politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor partidului Cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă în anul 1987 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului (Pagina a 2-a) ) spiritul sarcinilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R., »—■ ■„ ................................... .........................■■■■■­!! " ' ’ 1 ~ al legilor și hotâririlor adoptate de Marea Adunare Naționala »LANUL PE ANUL 1988 ÎNDEPLINIT RITMIC, LA TOȚI INDICATORII! MASURI STIMULATIVE PENTRU CREŞTEREA RODUCŢIEI DE EXPORT ŞI A EXPORTULUI L ni, 31 martie, Marea Adiț­­re Naţională, în cadrul ordi­­i de zi adoptate, a aprobat, în­altele, Legea privind per- I ionarea sistemului de retri­­re pentru stimularea produs­­de export şi a exportului, [zenta lege stabileşte condi­­şi cuantumurile stimulen­­t­e materiale pentru realizarea [lueţiei destinate exportului, ce sint necesare aceste mă- Am încercat Să găsim, ’’iza secretarul general al­­tidului, tovarăşul Nicolae 1­uşescu, tn cuvîntarea de la [­nara C.C. al P. R. de marţi, I condiţiile noastre, socialiste, forme care să ducă la creş­­a cointeresării in producţie, ■eallzarea exportului — pe i. Insă, a realizării produc­­a calităţii —, avind in ve­li importanţa pe care o are [trtul in dezvoltarea econo­­fo-socială a patriei noastre.“ [ Ident, realizarea unui co­­exterior activ şi avantajos­­­ide, in primul rînd, de rea­­l­îa unul echilibru între lun­­g şi export, de aşa manieră,­­ întreaga activitate să asi­­o balanţă comercială ac­­ide natură să sporească re­de devize ale ţării. Rea­­l­a acestui deziderat Strate­gie care legea recent apro­­fit concretizează nuanţat, la nivelul fiecărui factor implicat, începe şi se termină cu produc­ţia, cu calitatea acesteia. Ex­portul, prioritatea priorităţilor în etapa actuală de dezvoltare intensivă a economiei româneşti, vine să confirme, prin rezulta­tele sale, creşterea aportului factorilor calitativi ai dezvol­tării, cu toate elementele ce se înscriu in acest larg perimetru de referinţă, începind cu calita­tea şi nivelul de pregătire al cadrelor pină la calitatea produ­selor pe care o certifică succe­sul pe piaţa externă. Nu vom reveni in demersul nostru la importanţa principială pa care comerţul exterior o are, prin acea virtute de atitea ori subliniată, de a menţine eco­nomia naţională in contact di­rect cu cerinţele şi exigenţele calitative ale pieţii şi, prin ex­tensie, cu performanţele tehnico-­ ştiinţifice din sfera producţiei la nivel mondial. Saltul calita­tiv pe care trebuie să îl reali­zăm in comerţul exterior în da­tele actuale ale timpului se re­feră mai întîi la înţelegerea exactă a unui domeniu într-o continuă şi spectaculoasă schim­bare. Calitatea unui produs, condi­ţia de bază a succesului său pe piaţa externă, este rezultatul unei analize comparative in ter­menii cost-beneficiu in sfera producţiei pe care piaţa o sanc­ţionează prin preţ. Cîştigi in comparaţie cu produsele simi­lare de un nivel calitativ infe­rior, pierzi­ prin comparaţie cu produsele similare de un nivel calitativ superior. In acest tip de comparaţie, valabilă în esenţa ei, diferenţele calitative sunt h­o­­tărite preponderent de nivelul tehnicii şi tehnologiei din do­tare. Bunul simţ nu poate res­pinge formal o asemenea depar­tajare, in înţelesul său global. Dar, asta înseamnă că, pentru a deveni competitiv intr-un sec­tor sau altul, trebuie să cîştigi de fiecare dată în competiţia tehnologică ceea ce nu este în­totdeauna posibil. Manevrarea cu abilitate în perimetrul însu­şirilor pe care trebuie să le în­trunească un produs, facilităţile şi garanţiile reciproce pot vinde marfa in condiţii avantajoase, chiar dacă ea nu se plasează neapărat la vârful performanţei. Pentru că oferta de export nu se referă la piaţa externă ca peri­metru global, această severă instanţă in care ţările puternic industrializate tind să impună standarde de calitate, prohibi­tive pentru concurenţii care nu au atins un stadiu de dezvol­tare comparabil ci, la cumpără­torul concret, la un beneficiar anume, indiferent dacă acesta este o firmă, o piaţă naţională sau un segment al acestei pie­ţe. O asemenea viziune este obligatorie mai ales pentru o ţară în curs de dezvoltare unde: Anton Uncu (Continuare în pag. a 3-a) ■ 1 Pe marginea Legii recent adoptate de M.A.N. exportului pe relaţia devize al centralei converti­bi­le, la întreprinderile şi centrale­­ndustriale care realizează edncţia pentru export bene- Iză de un fond de retribuire grat, corespunzător produc­ţii această destinaţie recli­­pe fiecare relaţie. Fondul de retribuire supli­­tar se constituie diferenţiat relaţii, astfel: 1 — 10 la sută din fondul de atribuire planificat aferent [oducţiei-marfă destinate 1­6 la sută din fondul de retribuire planificat aferent producţiei-marfă destinate ex­portului pe relaţia cliring ţări socialiste. f1 Sumele individuale ce se acordă ca stimulent se stabilesc in funcţie de contribuţia fiecă­rui om al muncii la rezultatele obţinute şi se aprobă de biroul executiv al consiliului oameni­lor muncii al întreprinderii sau industriale, după caz, pe baza propunerilor fă­cute de conducerea secţiilor, atelierelor şi a celorlalte com­partimente, de acord cu orga­nele sindicale ,de la nivelul acestora. 1i Sumele reprezentînd sti­mulentul pentru realizarea pro-, ducției de export şi a exportu­lui se acordă în afara retribuției cuvenite în acord global și a celorlalte drepturi de retribuire, stabilite potrivit legii. , --ti­­ -xă' „ s i' *“***• * » * »■« I I ItL!. I \ Jf |. I f f-: 'i Din prevederile Legii-------­ tre Piaţa Muncii şi Poşta Vitán­­Voi repere edilitare de anvergură in peisajul bucureştean imaginea şantierului de construcţii civile, cuprins între Piaţa facilă Poşta Vitán este de-a dreptul impresionantă. In peri­­orul in care pină în urmă cu un an stăruia acea aglome­­ri inexpresivă de locuinţe, remarcabile prin precaritatea efortului şi prin Încălcarea celor mai elementare reguli ale p­ematizării, într-un cartier in care — după cum arăta, încă 1939, şi Dimitrie Gusti, in „Enciclopedia României“, refe- itu-se la aspectul Bucureştiului — casele sărace, modeste, p­use la întîmplare dădeau expresie atit indiferenţei edili­­de altădată faţă de evoluţia oraşului, cit şi lipsei de mij­ite materiale şi financiare ale oamenilor care le locuiau, făcut apariţia, de citeva luni, semnele transformărilor licate. Citeva mii de constructori pun în operă, cu ajutorul fiicii moderne, printre care citeva zeci de „baterii de maca­un vast program de sistematizare ce urmăreşte a im­itaţi capitala României cu obiective de mare interes social ; alte locuinţe care să corespundă­­ exigenţelor prezentului II şi viitorului — structurate după cele mai exigente legi thirecturale, înzestrate cu tot ceea ce trebuie pentru ca viaţa l­uitorilor să se desfăşoare intr-un climat corespunzător tiliaţiilor lor fireşti de a trăi mai bine, mai frumos —, cu fe edificii de cultură şi învăţămînt, cu zeci de magazine mo­derne. Ceea ce se întîmplă­­ între Piaţa Muncii şi fosta liţă Vita», intrînd in interior (cu blocuri mai mici) pînă la h­a­mal vechilor „locuinţe-tip“ avînd ca axă strada Cristo­­l­ui, reprezintă doar o parte a uriaşului şantier care se în- Tre­pină la Piaţa Unirii şi include zona Splaiului Indepen­­d­­ţei, Calea Călăraşi, str. Labirint, str. Theodor Speranţia. I acest vast perimetru se vor construi, pînă la sfîrşitul anu­l 2­000 de apartamente. Icina realizării marelui vol I de locuinţe a fost încre­­tă Ministerului Construc- Industriale. Iată de ce l întîlni în rîndul celor ce t­rează la materializarea a­ctului de sistematizare pa­­care şi-au petrecut mulţi e muncă pe şantierele me- J­ii sau pe şantierele altor aetive industriale de interes I .nai, înălţate in diverse ale ţării. Formaţii de lu­­din 11 trusturi din subor­­b­a ministerului menţionat, ’.••donate de o antrepriză • d­ar creată — Antrepriza de Instrucţii locuinţe, din cadrul Centralei antrepriză generală de construcţii industriale — sunt mobilizate în realizarea celor 15 000 de apartamente. „Rostul Antreprizei de construcţii d­e­ locuinţe — ne preciza directo­rul acesteia, inginerul Paul Picu — este de a executa reţe­lele edilitare, de a realiza in­frastructura noilor blocuri. Încă şapte antreprize nu se asociază în executarea acestor lucrări. De la cota zero in sus, tron­soanele sunt preluate de alţi constructori, tot din aria Mi­nisterului Construcţiilor Indus­triale. S-a procedat la o ase­menea departajare pentru a se asigura largi fronturi de lucru, dar nu­ pentru a se permite o anumită specializare a con­structorilor, obişnuiţi pină acum cu un alt gen de lucrări. P­on­­derea o deţin blocurile unicat şi cu exigențele unor aseme­nea construcții sintem­, intr-o oarecare măsură, familiarizaţ­i. Pentru a valorifica experiența clătigată pe șantierele obiecti­velor industriale si pentru a grăbi, ca atare, ritmul edifică­rii noilor locuințe, am transfe­rat aici tehnologii care asigu­ră industrializarea unor lu­crări". Transferul experienţei de care amintea interlocutorul nostru stă la baza realizării cofrajelor de mare suprafaţă — de şase metri pătraţi, faţă de 1,2 metri pătraţi cu­­ însumau cofrajele obişnuite, folosite, d­e regulă, de constructorii de lo­cuinţe. Ca urmare a acestui transfer, tot ceea ce înseamnă element de planşeu este prefa­bricat, renunţindu-se la soluţia monolitizării. Sintetizînd, s-a ajuns in decurs de circa opt luni ca 30 la sută din lucrările de infrastructură să fie indus­trializate. Utilizarea pompelor in turnarea betoanelor a făcut ca şi această operaţie să fie mecanizată intr-o proporţie de 80 la sută. Cititorii vor fi mai interesaţi să afle­­ că in acest interval s-au executat reţelele edilitare pentru 3 000 de apar­tamente, fiind terminate tot­odată multe lucrări de infra­structură ale tronsoanelor din­tre Piaţa Muncii—Vitan. Preocuparea pentru creşterea productivităţii muncii, pentru intensificarea ritmurilor de execuţie prin utilizarea elemen­telor­­prefabricate, prin folosi­rea intensivă a utilajelor din dotare, este dusă mai departe de cei care răspund de supra­structura noilor blocuri. Un e­­xemplu elocvent in acest sens ni-l oferă şantierul din Piaţa Muncii. Aici îşi desfăşoară ac­tivitatea brigada nr. 3 — Cod­­lea, din cadrul Antreprizei de construcţii industriale Braşov. Oamenii brigăzii sint implicaţi in materializarea unui detaliu de sistematizare extrem de im­­­portant. Trei din blocurile pe care le construiesc— S1, S2 şi S3 — sint amplasate chiar in deschiderea noii artere dinspre Piaţa Muncii, alte trei — S17,­­S18 şi S19 — vor străjui noua Ioana Iuga (Continuare in vag. a 5-a) Fotó : MIRCEA CARARAT Odată cu ameliorarea vremii SEMĂNATUL TREBUIE INTENSIFICAT CU TOATE FORŢELE ŞI Restrângerea ariei precipitaţiilor creează condiţii care favo­rizează începerea imediată a lucrărilor în cîmp­ii Se impune un control permanent al stării de umiditate a solului, parcelă cu par­celă şi Nici o oră, nici o zi bună de lucru nu trebuie irosită B Acolo unde apele sunt în exces, se vor lua măsuri pentru îndepăr­tarea surplusului de umiditate Bl Viteza zilnică de lucru trebuie realizată şi depăşită cu regularitate fi Atenţie deosebită la respec­tarea parametrilor calitativi ! Indiscutabil că, ieri, aria pre­cipitaţiilor s-a restrins mult faţă­ de zilele trecute, deşi azi precipitaţiile nu vor ocoli unele zone agricole.. Intensificări ale vintului in Teleorman. Olt, Con­stanţa şi în alte judeţe grăbesc zvintarea terenului, la care se adaugă creşterea temperaturilor diurne. Ţinînd seama de faptul că va­lul de ploi din ultimele zile a încetinit iar, în multe locuri, a împiedicat desfăşurarea semă­natului, rămînerile în urmă in executarea acestei lucrări (ca şi în pregătirea terenului) s-au mărit. Deci, va trebui ca, acum, cind au rămas puţine zile pină la termenul-limită al epocii op­tima de execuţie, semănatul să se desfăşoare cu toate forţele. Va trebui să se lucreze, aşa cum s-a acţionat şi în alte campanii, ziua şi noaptea, concentrind toate mijloacele şi toate forţele satului. Pentru a nu se irosi nici o oră bună de lucru, în toate uni­tăţile agricole se impune un control permanent, parcelă cu parcelă, al stării de umiditate a solului, pentru a se putea in­troduce imediat la lucru agre­gatele. Nu trebuie să se aştepte, aşa cum din păcate se întîmplă uneori, să se zvinte tot terenul unităţii agricole respective, ci este suficient să se lucreze, la început, chiar pe parcele mai mici. Abordarea acestei probleme în mod diferenţiat, in funcţie de starea de umiditate a solului, va permite ca să se avanseze mai rapid atît la pregătirea terenu­lui, cit şi la semănat. Procedînd în acest mod se va evita pre­gătirea terenului In condiţii de umiditate prea ridicată, ceea ce are ca efect compactarea solu­lui, cu Influenţe negative asu­(Urmare din pag. a 3-a) A . Valorificarea originală a tuturor capacităţilor creatoare In procesul amplu al dezvol­tării culturale, propriu socie­tăţii noastre socialiste, reorga­nizarea teritorial-administrati­vă a dus şi pe acest plan la o caracteristică intensificare, per­­miţînd apropierea de surse, pă­trunderea şi exprimarea speci­ficelor disponibilităţi zonale şi valorificarea lor originală în marea acţiune, armonios con­certată, a devenirii spirituale revoluţionare. Constituite pe temeiuri istorice, economice şi etnografice, cele patruzeci de judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti s-au afirmat de-a lungul deceniilor ca unităţi multilateral profilate, bir­e struc­turate economic şi cu accente distincte, prin creaţii de preţ, în spiritualitatea ţării, cu stră­luciri aparte in marea el eflo­rescenţă. Apropiate de resursele su­fleteşti ale oamenilor, cunos­­cînd şi aprofundînd disponibi­lităţi, dezvoltindu-le pe căile şi modalităţile cele mai potrivite, judeţele au devenit entităţi spirituale bine definite, active, fiecare cu năzuinţa şi posibili­tatea de a se manifesta intens şi original, cu nobila ambiţie de a-şi încrusta herbul în diadema ţării. Vechi centre de cultură consolidează, in perspectiv­ă contemporană, valori tradiţio­nale şi ceează altele noi, tot­odată ajung la elevată spiritua­litate, centre născute acum, în aceşti ani, sau acum ridicate la existenţă sub semnul culturii, creind cu marcată personalitate, bucurîndu-se de creaţii. In judeţele ţării şi în localită­ţile lor, în municipii, oraşe, co­mune şi sate cultura socialistă dă caracteristică nobleţe vieţii, face să se comunice, cu valorile de permanenţă ale existenţei umane, şi ale neamului, să se trăiască vibrant, în spiritul înaltelor comandamente con­temporane, cu responsabilitate faţă de azi şi de mîine, cu sensibilă omenie şi drag de frumos, cu devotament deter­minat de angajarea organică in edificarea revoluţionară. Trăieş­te în oameni şi le dă temei de viaţă simţămîntul istoriei, se manifestă activ, convertite in mari realizări, conştiinţa res­ponsabilităţii Îngemănate cu Festivalul naţional 9„ Cîntarea României, sentimentul colectivităţii, gene­­rind bucuria împlinirilor. O sta­re de spirit, de caracteristică emulaţie a devenit dominantă, manifestindu-se pretutindeni şi prin toţi in strădania de mai mult, mai bine, mai frumos. Trăieşte această admirabilă realitate pe întreg cuprinsul ţării, se simte, este a fiecărui şi a tuturor, rostuieşte şi îm­plineşte viaţa, ii dă mîndria nă­zuinţei, frumuseţea visării şi putinţa înfăptuirii. Am cunos­­cut-o nemijlocit în ţară, pe care recent am parcurs-o din judeţ in judeţ, pe un drum al bucuriei, prilejuit de desfăşu­rarea etapei finale a Festivalu­lui naţional Cîntarea României. Am avut prilejul de a ne apro­pia de judeţele ei şi aşezările lor, de a simţi vitalizator viul vieţii noi, de la Cărei la Giur­giu, din Botoşani la Timişoara, de la hotare la părţile din mij­loc ale ţării, de la locurile din Carpaţi la cele de pe Dunăre şi de la Marea Neagră. In Mara­mureş, pe Crişuri, in Dobrogea şi Moldova, in Transilvania şi Banat, în Muntenia, in Buco­vina şi în Oltenia, aceeaşi ini­mă, aceeaşi înţeleaptă gindire şi fierbinte trăire şi dăruire a oamenilor ţării pentru ţara­­mamă. Am aflat-o intr-o sărbă­toare a sufletelor, a muncii şi creaţiei, exprimînd cu excep­ţională vitalitate nevoia şi pu­tinţa oamenilor de la noi de a-şi învedera înzestrarea şi a-şi face simţită bucuria unui trai demn, sigur şi prosper. Manifestările de nesfîrşită multilateralitate, intensitatea lor tonifiantă, participarea caldă a mii şi mii de oameni, repre­zintă reflexul profund convingă­tor al unei specifice stări de creativitate. Cei peste cinci mi­lioane de participanţi la prece­denta ediţie — a şasea — a Festivalului naţional „Cîntarea României“ o demonstrează in­dubitabil, năvalnic, cuceritori in cintece şi dansuri folclorice, vi­branţi în amploarea muzicală, a corurilor, de admirat in evolu­ţiile dramatice sau lirice, cu adevăr şi frumuseţe in creaţiile plastice, cu eleganţă în profi­luri, cu nesecată fantezie de­corativă şi bucurie a culorii in producţiile artizanale. Sint tot atitea argumente intru pereni­tate ale epocii şi ale oamenilor noştri care au nu numai preg­nantă spiritualitate şi înzestra­re pentru frumos, dar şi uirim pentru a le cultiva şi plăcere şi interes de a se manifesta pe planul creaţiei artistice şi a ce­lei tehnico-ştiinţifice, de a crea şi a se bucura de creaţie. Este Virgil Brădăţeanu (Continuare în pan a 5-a)

Next