România Liberă, aprilie 1988 (Anul 46, nr. 13500-13524)
1988-04-02 / nr. 13500
T&IM.l1 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! TIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13 500 Simbătă 2 aprilie 1988 6 pagini - 50 bani Documente adoptate de Plenara C.C. al P.C.R.I din 28—29 martie 1988 Cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1987 şi activitatea politico-organizatorică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor şi directivelor partidului Cu privire la activitatea desfăşurată de organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă în anul 1987 pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului (Pagina a 2-a) ) spiritul sarcinilor formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R., »—■ ■„ ................................... .........................■■■■■!! " ' ’ 1 ~ al legilor și hotâririlor adoptate de Marea Adunare Naționala »LANUL PE ANUL 1988 ÎNDEPLINIT RITMIC, LA TOȚI INDICATORII! MASURI STIMULATIVE PENTRU CREŞTEREA RODUCŢIEI DE EXPORT ŞI A EXPORTULUI L ni, 31 martie, Marea Adițre Naţională, în cadrul ordii de zi adoptate, a aprobat, înaltele, Legea privind per- I ionarea sistemului de retrire pentru stimularea produsde export şi a exportului, [zenta lege stabileşte condişi cuantumurile stimulente materiale pentru realizarea [lueţiei destinate exportului, ce sint necesare aceste mă- Am încercat Să găsim, ’’iza secretarul general altidului, tovarăşul Nicolae 1uşescu, tn cuvîntarea de la [nara C.C. al P. R. de marţi, I condiţiile noastre, socialiste, forme care să ducă la creşa cointeresării in producţie, ■eallzarea exportului — pe i. Insă, a realizării produca calităţii —, avind in veli importanţa pe care o are [trtul in dezvoltarea econofo-socială a patriei noastre.“ [ Ident, realizarea unui coexterior activ şi avantajoside, in primul rînd, de realîa unul echilibru între lung şi export, de aşa manieră, întreaga activitate să asio balanţă comercială acide natură să sporească rede devize ale ţării. Reala acestui deziderat Strategie care legea recent aprofit concretizează nuanţat, la nivelul fiecărui factor implicat, începe şi se termină cu producţia, cu calitatea acesteia. Exportul, prioritatea priorităţilor în etapa actuală de dezvoltare intensivă a economiei româneşti, vine să confirme, prin rezultatele sale, creşterea aportului factorilor calitativi ai dezvoltării, cu toate elementele ce se înscriu in acest larg perimetru de referinţă, începind cu calitatea şi nivelul de pregătire al cadrelor pină la calitatea produselor pe care o certifică succesul pe piaţa externă. Nu vom reveni in demersul nostru la importanţa principială pa care comerţul exterior o are, prin acea virtute de atitea ori subliniată, de a menţine economia naţională in contact direct cu cerinţele şi exigenţele calitative ale pieţii şi, prin extensie, cu performanţele tehnico- ştiinţifice din sfera producţiei la nivel mondial. Saltul calitativ pe care trebuie să îl realizăm in comerţul exterior în datele actuale ale timpului se referă mai întîi la înţelegerea exactă a unui domeniu într-o continuă şi spectaculoasă schimbare. Calitatea unui produs, condiţia de bază a succesului său pe piaţa externă, este rezultatul unei analize comparative in termenii cost-beneficiu in sfera producţiei pe care piaţa o sancţionează prin preţ. Cîştigi in comparaţie cu produsele similare de un nivel calitativ inferior, pierzi prin comparaţie cu produsele similare de un nivel calitativ superior. In acest tip de comparaţie, valabilă în esenţa ei, diferenţele calitative sunt hotărite preponderent de nivelul tehnicii şi tehnologiei din dotare. Bunul simţ nu poate respinge formal o asemenea departajare, in înţelesul său global. Dar, asta înseamnă că, pentru a deveni competitiv intr-un sector sau altul, trebuie să cîştigi de fiecare dată în competiţia tehnologică ceea ce nu este întotdeauna posibil. Manevrarea cu abilitate în perimetrul însuşirilor pe care trebuie să le întrunească un produs, facilităţile şi garanţiile reciproce pot vinde marfa in condiţii avantajoase, chiar dacă ea nu se plasează neapărat la vârful performanţei. Pentru că oferta de export nu se referă la piaţa externă ca perimetru global, această severă instanţă in care ţările puternic industrializate tind să impună standarde de calitate, prohibitive pentru concurenţii care nu au atins un stadiu de dezvoltare comparabil ci, la cumpărătorul concret, la un beneficiar anume, indiferent dacă acesta este o firmă, o piaţă naţională sau un segment al acestei pieţe. O asemenea viziune este obligatorie mai ales pentru o ţară în curs de dezvoltare unde: Anton Uncu (Continuare în pag. a 3-a) ■ 1 Pe marginea Legii recent adoptate de M.A.N. exportului pe relaţia devize al centralei convertibile, la întreprinderile şi centralendustriale care realizează edncţia pentru export bene- Iză de un fond de retribuire grat, corespunzător producţii această destinaţie reclipe fiecare relaţie. Fondul de retribuire suplitar se constituie diferenţiat relaţii, astfel: 1 — 10 la sută din fondul de atribuire planificat aferent [oducţiei-marfă destinate 16 la sută din fondul de retribuire planificat aferent producţiei-marfă destinate exportului pe relaţia cliring ţări socialiste. f1 Sumele individuale ce se acordă ca stimulent se stabilesc in funcţie de contribuţia fiecărui om al muncii la rezultatele obţinute şi se aprobă de biroul executiv al consiliului oamenilor muncii al întreprinderii sau industriale, după caz, pe baza propunerilor făcute de conducerea secţiilor, atelierelor şi a celorlalte compartimente, de acord cu organele sindicale ,de la nivelul acestora. 1i Sumele reprezentînd stimulentul pentru realizarea pro-, ducției de export şi a exportului se acordă în afara retribuției cuvenite în acord global și a celorlalte drepturi de retribuire, stabilite potrivit legii. , --ti -xă' „ s i' *“***• * » * »■« I I ItL!. I \ Jf |. I f f-: 'i Din prevederile Legii------- tre Piaţa Muncii şi Poşta VitánVoi repere edilitare de anvergură in peisajul bucureştean imaginea şantierului de construcţii civile, cuprins între Piaţa facilă Poşta Vitán este de-a dreptul impresionantă. In periorul in care pină în urmă cu un an stăruia acea aglomeri inexpresivă de locuinţe, remarcabile prin precaritatea efortului şi prin Încălcarea celor mai elementare reguli ale pematizării, într-un cartier in care — după cum arăta, încă 1939, şi Dimitrie Gusti, in „Enciclopedia României“, refe- itu-se la aspectul Bucureştiului — casele sărace, modeste, puse la întîmplare dădeau expresie atit indiferenţei edilide altădată faţă de evoluţia oraşului, cit şi lipsei de mijite materiale şi financiare ale oamenilor care le locuiau, făcut apariţia, de citeva luni, semnele transformărilor licate. Citeva mii de constructori pun în operă, cu ajutorul fiicii moderne, printre care citeva zeci de „baterii de macaun vast program de sistematizare ce urmăreşte a imitaţi capitala României cu obiective de mare interes social ; alte locuinţe care să corespundă exigenţelor prezentului II şi viitorului — structurate după cele mai exigente legi thirecturale, înzestrate cu tot ceea ce trebuie pentru ca viaţa luitorilor să se desfăşoare intr-un climat corespunzător tiliaţiilor lor fireşti de a trăi mai bine, mai frumos —, cu fe edificii de cultură şi învăţămînt, cu zeci de magazine moderne. Ceea ce se întîmplă între Piaţa Muncii şi fosta liţă Vita», intrînd in interior (cu blocuri mai mici) pînă la hamal vechilor „locuinţe-tip“ avînd ca axă strada Cristolui, reprezintă doar o parte a uriaşului şantier care se în- Trepină la Piaţa Unirii şi include zona Splaiului Independţei, Calea Călăraşi, str. Labirint, str. Theodor Speranţia. I acest vast perimetru se vor construi, pînă la sfîrşitul anul 2000 de apartamente. Icina realizării marelui vol I de locuinţe a fost încretă Ministerului Construc- Industriale. Iată de ce l întîlni în rîndul celor ce trează la materializarea actului de sistematizare pacare şi-au petrecut mulţi e muncă pe şantierele me- Jii sau pe şantierele altor aetive industriale de interes I .nai, înălţate in diverse ale ţării. Formaţii de ludin 11 trusturi din suborba ministerului menţionat, ’.••donate de o antrepriză • dar creată — Antrepriza de Instrucţii locuinţe, din cadrul Centralei antrepriză generală de construcţii industriale — sunt mobilizate în realizarea celor 15 000 de apartamente. „Rostul Antreprizei de construcţii de locuinţe — ne preciza directorul acesteia, inginerul Paul Picu — este de a executa reţelele edilitare, de a realiza infrastructura noilor blocuri. Încă şapte antreprize nu se asociază în executarea acestor lucrări. De la cota zero in sus, tronsoanele sunt preluate de alţi constructori, tot din aria Ministerului Construcţiilor Industriale. S-a procedat la o asemenea departajare pentru a se asigura largi fronturi de lucru, dar nu pentru a se permite o anumită specializare a constructorilor, obişnuiţi pină acum cu un alt gen de lucrări. Ponderea o deţin blocurile unicat şi cu exigențele unor asemenea construcții sintem, intr-o oarecare măsură, familiarizaţi. Pentru a valorifica experiența clătigată pe șantierele obiectivelor industriale si pentru a grăbi, ca atare, ritmul edificării noilor locuințe, am transferat aici tehnologii care asigură industrializarea unor lucrări". Transferul experienţei de care amintea interlocutorul nostru stă la baza realizării cofrajelor de mare suprafaţă — de şase metri pătraţi, faţă de 1,2 metri pătraţi cu însumau cofrajele obişnuite, folosite, de regulă, de constructorii de locuinţe. Ca urmare a acestui transfer, tot ceea ce înseamnă element de planşeu este prefabricat, renunţindu-se la soluţia monolitizării. Sintetizînd, s-a ajuns in decurs de circa opt luni ca 30 la sută din lucrările de infrastructură să fie industrializate. Utilizarea pompelor in turnarea betoanelor a făcut ca şi această operaţie să fie mecanizată intr-o proporţie de 80 la sută. Cititorii vor fi mai interesaţi să afle că in acest interval s-au executat reţelele edilitare pentru 3 000 de apartamente, fiind terminate totodată multe lucrări de infrastructură ale tronsoanelor dintre Piaţa Muncii—Vitan. Preocuparea pentru creşterea productivităţii muncii, pentru intensificarea ritmurilor de execuţie prin utilizarea elementelorprefabricate, prin folosirea intensivă a utilajelor din dotare, este dusă mai departe de cei care răspund de suprastructura noilor blocuri. Un exemplu elocvent in acest sens ni-l oferă şantierul din Piaţa Muncii. Aici îşi desfăşoară activitatea brigada nr. 3 — Codlea, din cadrul Antreprizei de construcţii industriale Braşov. Oamenii brigăzii sint implicaţi in materializarea unui detaliu de sistematizare extrem de important. Trei din blocurile pe care le construiesc— S1, S2 şi S3 — sint amplasate chiar in deschiderea noii artere dinspre Piaţa Muncii, alte trei — S17,S18 şi S19 — vor străjui noua Ioana Iuga (Continuare in vag. a 5-a) Fotó : MIRCEA CARARAT Odată cu ameliorarea vremii SEMĂNATUL TREBUIE INTENSIFICAT CU TOATE FORŢELE ŞI Restrângerea ariei precipitaţiilor creează condiţii care favorizează începerea imediată a lucrărilor în cîmpii Se impune un control permanent al stării de umiditate a solului, parcelă cu parcelă şi Nici o oră, nici o zi bună de lucru nu trebuie irosită B Acolo unde apele sunt în exces, se vor lua măsuri pentru îndepărtarea surplusului de umiditate Bl Viteza zilnică de lucru trebuie realizată şi depăşită cu regularitate fi Atenţie deosebită la respectarea parametrilor calitativi ! Indiscutabil că, ieri, aria precipitaţiilor s-a restrins mult faţă de zilele trecute, deşi azi precipitaţiile nu vor ocoli unele zone agricole.. Intensificări ale vintului in Teleorman. Olt, Constanţa şi în alte judeţe grăbesc zvintarea terenului, la care se adaugă creşterea temperaturilor diurne. Ţinînd seama de faptul că valul de ploi din ultimele zile a încetinit iar, în multe locuri, a împiedicat desfăşurarea semănatului, rămînerile în urmă in executarea acestei lucrări (ca şi în pregătirea terenului) s-au mărit. Deci, va trebui ca, acum, cind au rămas puţine zile pină la termenul-limită al epocii optima de execuţie, semănatul să se desfăşoare cu toate forţele. Va trebui să se lucreze, aşa cum s-a acţionat şi în alte campanii, ziua şi noaptea, concentrind toate mijloacele şi toate forţele satului. Pentru a nu se irosi nici o oră bună de lucru, în toate unităţile agricole se impune un control permanent, parcelă cu parcelă, al stării de umiditate a solului, pentru a se putea introduce imediat la lucru agregatele. Nu trebuie să se aştepte, aşa cum din păcate se întîmplă uneori, să se zvinte tot terenul unităţii agricole respective, ci este suficient să se lucreze, la început, chiar pe parcele mai mici. Abordarea acestei probleme în mod diferenţiat, in funcţie de starea de umiditate a solului, va permite ca să se avanseze mai rapid atît la pregătirea terenului, cit şi la semănat. Procedînd în acest mod se va evita pregătirea terenului In condiţii de umiditate prea ridicată, ceea ce are ca efect compactarea solului, cu Influenţe negative asu(Urmare din pag. a 3-a) A . Valorificarea originală a tuturor capacităţilor creatoare In procesul amplu al dezvoltării culturale, propriu societăţii noastre socialiste, reorganizarea teritorial-administrativă a dus şi pe acest plan la o caracteristică intensificare, permiţînd apropierea de surse, pătrunderea şi exprimarea specificelor disponibilităţi zonale şi valorificarea lor originală în marea acţiune, armonios concertată, a devenirii spirituale revoluţionare. Constituite pe temeiuri istorice, economice şi etnografice, cele patruzeci de judeţe ale ţării şi municipiul Bucureşti s-au afirmat de-a lungul deceniilor ca unităţi multilateral profilate, bire structurate economic şi cu accente distincte, prin creaţii de preţ, în spiritualitatea ţării, cu străluciri aparte in marea el eflorescenţă. Apropiate de resursele sufleteşti ale oamenilor, cunoscînd şi aprofundînd disponibilităţi, dezvoltindu-le pe căile şi modalităţile cele mai potrivite, judeţele au devenit entităţi spirituale bine definite, active, fiecare cu năzuinţa şi posibilitatea de a se manifesta intens şi original, cu nobila ambiţie de a-şi încrusta herbul în diadema ţării. Vechi centre de cultură consolidează, in perspectivă contemporană, valori tradiţionale şi ceează altele noi, totodată ajung la elevată spiritualitate, centre născute acum, în aceşti ani, sau acum ridicate la existenţă sub semnul culturii, creind cu marcată personalitate, bucurîndu-se de creaţii. In judeţele ţării şi în localităţile lor, în municipii, oraşe, comune şi sate cultura socialistă dă caracteristică nobleţe vieţii, face să se comunice, cu valorile de permanenţă ale existenţei umane, şi ale neamului, să se trăiască vibrant, în spiritul înaltelor comandamente contemporane, cu responsabilitate faţă de azi şi de mîine, cu sensibilă omenie şi drag de frumos, cu devotament determinat de angajarea organică in edificarea revoluţionară. Trăieşte în oameni şi le dă temei de viaţă simţămîntul istoriei, se manifestă activ, convertite in mari realizări, conştiinţa responsabilităţii Îngemănate cu Festivalul naţional 9„ Cîntarea României, sentimentul colectivităţii, generind bucuria împlinirilor. O stare de spirit, de caracteristică emulaţie a devenit dominantă, manifestindu-se pretutindeni şi prin toţi in strădania de mai mult, mai bine, mai frumos. Trăieşte această admirabilă realitate pe întreg cuprinsul ţării, se simte, este a fiecărui şi a tuturor, rostuieşte şi împlineşte viaţa, ii dă mîndria năzuinţei, frumuseţea visării şi putinţa înfăptuirii. Am cunoscut-o nemijlocit în ţară, pe care recent am parcurs-o din judeţ in judeţ, pe un drum al bucuriei, prilejuit de desfăşurarea etapei finale a Festivalului naţional Cîntarea României. Am avut prilejul de a ne apropia de judeţele ei şi aşezările lor, de a simţi vitalizator viul vieţii noi, de la Cărei la Giurgiu, din Botoşani la Timişoara, de la hotare la părţile din mijloc ale ţării, de la locurile din Carpaţi la cele de pe Dunăre şi de la Marea Neagră. In Maramureş, pe Crişuri, in Dobrogea şi Moldova, in Transilvania şi Banat, în Muntenia, in Bucovina şi în Oltenia, aceeaşi inimă, aceeaşi înţeleaptă gindire şi fierbinte trăire şi dăruire a oamenilor ţării pentru ţaramamă. Am aflat-o intr-o sărbătoare a sufletelor, a muncii şi creaţiei, exprimînd cu excepţională vitalitate nevoia şi putinţa oamenilor de la noi de a-şi învedera înzestrarea şi a-şi face simţită bucuria unui trai demn, sigur şi prosper. Manifestările de nesfîrşită multilateralitate, intensitatea lor tonifiantă, participarea caldă a mii şi mii de oameni, reprezintă reflexul profund convingător al unei specifice stări de creativitate. Cei peste cinci milioane de participanţi la precedenta ediţie — a şasea — a Festivalului naţional „Cîntarea României“ o demonstrează indubitabil, năvalnic, cuceritori in cintece şi dansuri folclorice, vibranţi în amploarea muzicală, a corurilor, de admirat in evoluţiile dramatice sau lirice, cu adevăr şi frumuseţe in creaţiile plastice, cu eleganţă în profiluri, cu nesecată fantezie decorativă şi bucurie a culorii in producţiile artizanale. Sint tot atitea argumente intru perenitate ale epocii şi ale oamenilor noştri care au nu numai pregnantă spiritualitate şi înzestrare pentru frumos, dar şi uirim pentru a le cultiva şi plăcere şi interes de a se manifesta pe planul creaţiei artistice şi a celei tehnico-ştiinţifice, de a crea şi a se bucura de creaţie. Este Virgil Brădăţeanu (Continuare în pan a 5-a)