România Liberă, mai 1988 (Anul 46, nr. 13525-13549)
1988-05-01 / nr. 13525
›ie= X ¡_1 . 6 pagini — 50 bani . II TRAIASCA UNITATEA INDESTRUCTIBILA POPOR IN JURUL Proletari din toate tarile, mniŭrivă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE Nr. 13525 Duminică 1 Mai 1 988 PARTIDULUI, AL SECRETARULUI SĂU GENERAL, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAIUŞESCU! -wrrr In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu IERI A AVUT LOC ÎN CAPITALĂ ADUNAREA FESTIVĂ CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII ZILEI DE I Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a participat sîmbătă dupâ-amiaza, la adunarea festivă organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a oamenilor muncii. Desfăşurată în climatul fie puternică angajare __ patriotică, de intensă şi rodnică activitate creatoare în care oamenii muncii, întreaga naţiune acţionează pentru realizarea importantelor obiective stabilite pe 1988. În hotărîtor pentru înfăptuirea actualului cincinal, adunarea festivă consacrată Zilei de 1 Mai s-a constituit într-un cald omagiu adus gloriosului nostru partid comunist, continuatorul celor mai înaintate tradiţii de luptă ale clasei muncitoare, ale maselor largi populare, sub conducerea căruia şi-au găsit împlinire aspiraţiile supreme de libertate, independenţă, pace şi progres ale poporului român, în acest înălţător moment sărbătoresc, au fost reafirmate vibrant simţămintele de dragoste, de aleasă consideraţie şi fierbinte recunoştinţă ale tuturor cetăţenilor ţării faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru prodigioasa activitate desfăşurată, cu exemplară dăruire şi abnegaţie revoluţionară, în slujba partidului, a patriei şi poporului, a cauzei socialismului şi păcii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde a avut loc adunarea, cu deosebită căldură şi însufleţire de participanţi. S-a aclamat îndelung „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul „Ceauşescu — România, stima noastră şi mîndria !“, în aplauzele, uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială. în celelalte loje, au luat loc, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidului. în sală se aflau membri ai Comitetului Central al partidului, ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, unităţi economice şi social-culturale, activişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri, oameni ai muncii din întreprinderi bucureştene. Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine, oaspeţi de peste hotare. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Luînd cuvîntul, tovarăşul Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : „Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Deschizînd adunarea festivă consacrată aniversării zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a celor ce muncesc, vă rugăm să ne îngăduiţi ca, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii din Capitală, să aducem un înflăcărat omagiu celui mai de seamă fiu al naţiunii, ilustrul conducător al partidului şi statului nostru, strălucit revoluţionar, proeminentă personalitate a lumii politice contemporane, care slujeşte cu neţărmurit devotament interesele supreme ale poporului român, cauza păcii şi colaborării între popoare, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu adine respect şi aleasă preţuire, salutăm prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului şi statului, eminent om de ştiinţă de largă recunoaştere mondială, care se bucură de o înaltă apreciere pentru prodigioasa activitate consacrată înfloririi patriei, afirmării in lume a nobilelor valori ale ştiinţei, învăţămîntului şi culturii româneşti. Adresăm, de asemenea, un salut cordial oaspeţilor de peste hotare, membrilor corpului diplomatic, tuturor participanţilor la adunarea noastră. Ziua de 1 Mai este întîmpinată de oamenii muncii din Capitală cu rezultate însemnate in îndeplinirea planului la principalii indicatori în industrie, agricultură, investiţii. Acţionînd cu fermitate pentru înfăptuirea preţioaselor orientări şi indicaţii pe care ni le daţi zi de zi, mult stimate tovarăşe secretar general, comuniştii, toţi cetăţenii Bucureştiului sînt hotărîţi să facă totul pentru transpunerea neabătută in viaţă a obiectivelor !Continuare în pag. a 3-a) ONOARE MUNCII, GLORIE PATRIEI." Ziua de 1 Mai evocă, de fiecare dată, in conştiinţa noastră, înaltele sale semnificaţii istorice şi politice, împrejurările specifice in care a fost celebrată, an de an, ca Zi a Muncii, „împămîntenită“ la noi, firesc şi temeinic, acum aproape o sută de ani, pe solul unei vechi sărbători populare. Bucurîndu-se de privilegiul unic de a fi „condiţia de bază a vieţii omeneşti“, „izvorul oricărei avuţii“ şi, in ultimă analiză, „cea care l-a creat pe om însuşi“ munca îşi merită întru totul cinstirea pe care i-o aducem prin gind, cuvînt şi faptă, la timpul „întineririi firii, sub cer de primăvară“. Omagiind munca, activitatea conştientă, constructivă a omului ca pe un simbol al perpetuei deveniri a societăţii, ca pe o lege morală, nu omagiem doar principiul, noţiunea abstractă a muncii, ci, mai cu seamă, rezultatele sale concrete, omagiem omul care mun■ ceşte pentru sine, dar mai cu seamă în folosul colectivităţii căreia ii aparţine, al patriei. Prin, aceasta Ziua Muncii este o sărbătoare profund patriotică. Afirmîndu-şi obiectivele de luptă, în raport cu situaţia generală a ţării, a poporului român, manifestînd pentru solidaritatea şi unitatea muncitorească, pentru frăţia cu muncitorii de pretutindeni, clasa noastră muncitoare săvîrşea un act prin excelenţă patriotic. Se întîmpla aceasta la 1890, cînd s-a sărbătorit prima dată în România întîiul de Mai ca Zi a Muncii, a fost, aşa şi în perioada interbelică, în condiţiile în care 1 Mai devenise o zi de luptă împotriva pericolului hitlerist şi a politicii de revizuiri teritoriale, pentru pacea lumii, pentru integritatea şi independenţa României. Va rămîne pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur în istoria naţională marea demonstraţie antifascistă şi antiimperialistă desfăşurată la Bucureşti, la 1 Mai 1939, la a cărei organizare şi desfăşurare tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut o contribuţie hotărîtoare. Cel ce avea să devină iubitul şi stimatul conducător al partidului şi statului nostru, ctitorul celei mai glorioase epoci din istoria României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriot înflăcărat, profund devotat clasei muncitoare, poporului din rîndurile căruia s-a ridicat, participant activ la luptele conduse de partid pentru răsturnarea regimului de exploatare era încă de atunci un minunat exemplu de curaj şi fermitate revoluţionară, de dăruire totală pentru cauza libertăţii şi fericirii poporului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Un moment memorabil, cu valoare simbolică l-a constituit punctul final al demonstraţiei — Parcul Libertăţii — unde delegaţii tuturor forţelor participante au adus un omagiu eroilor care s-au jertfit pentru desăvîrşirea unităţii statului naţional român. De peste patru decenii, de cînd sărbătorim această zi în deplină libertate, fiecare 1 Mai a însemnat pentru noi o treaptă pe spirala devenirii socialiste a patriei din înălţimea căreia ne-ara trecut în revistă succesele,, am reflectat asupra drumului parcurs şi al celui pe care îl mai aveam de străbătut. Faptele şi realizările cu care ne înfăţişăm, cu însufleţitoare mîndrie patriotică, la Sărbătoarea Muncii au devenit an de an mai bogate, mai semnificative, în anii marilor împliniri socialiste ale României din perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, ani de înălţare a patriei pe cele mai înalte culmi ale dezvoltării şi ale prestigiului internaţional: glorioasa Epocă Nicolae Ceauşescu. Modul în care celebrăm astăzi Ziua Muncii derivă din calitatea pe care, in actuala etapă a procesului revoluţionar de edificare a socialismului o atribuim muncii ca faptă de înalt patriotism. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a definit nu o dată esenţa patriotismului revoluţionar prin integrarea activă, conştientă a fiecărui cetăţean in munca pentru ţară, adevărata măsură a patriotismului fiind contribuţia fiecăruia dintre noi la dezvoltarea economico-socială, la ridicarea gradului de civilizaţie, a nivelului material şi spiritual al patriei. Omagiind tradiţiile sărbătorii, întîmpinăm şi anul acesta Ziua Muncii cu fapte de muncă remarcabile, pe măsura exigenţelor de astăzi ale construcţiei socialiste, ale progresului multilateral al patriei şi ridicării sale pe trepte tot mai înalte de civilizaţie. Privind în urmă, oamenii muncii din toate domeniile de activitate, din întreprinderi industriale şi de pe şantiere de construcţii, de pe ogoarele ţării şi din institute de cercetări, din şcoli şi laboratoare pot fi mîndri de ceea ce au înfăptuit, de ceea ce reprezintă substanţialul lor aport la patrimoniul material şi spiritual al ţării, dar, în acelaşi timp, momentul sărbătoresc de astăzi obligă la o înainte, drumurile nestrăbătute, culmile neaprivire spre încă spre tinse. Ne aflăm în cel de al treilea an al cincinalului în curs — an hotărîtor pentru realizarea in condiţii optime a acestuia — planurile şi programele de activitate pentru 1988, stabilite de Conferinţa Naţională a partidului sintetizează întreg ansamblul măsurilor necesare îmbunătăţirii activităţii în toate domeniile, înfăptuirii obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a patriei preconizate de Congresul al XIII-lea al P.C.R. Vasta paletă de preocupări şi direcţii de acţiune, liniile de forţă ale tacticii şi strategiei partidului nostru în actuala etapă sînt cuprinse în orientările şi indicaţiile secretarului general al partidului, fiecare nouă cuvîntare a sa racordîndu-le la imperativele stringente ale momentului. Rememorarea lor de Ziua Muncii constituie un demers firesc şi necesar. Aceste obiective solicită buna organizare a activităţii în toate sectoarele, perfecţionarea conducerii unităţilor economice, înaltă răspundere revoluţionară, întărirea ordinii şi (Continuare in pag. a 5-a) ll’ .!HWimWlWJI—HMWWII ,MWWIW 2 MAI — ZIUA TINERETULUI TOVARĂŞULUI NICOIAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In aceste momente festive prilejuite de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Oamenilor Muncii şi a Zilei Tineretului din Republica Socialistă România, milioanele de tineri ai ţării, intr-o deplină unitate de gînd şi faptă dau glas celor mai profunde sentimente de stimă şi recunoştinţă, de dragoste neţărmurită şi adîncă preţuire pe care le nutresc faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, conducătorul încercat al naţiunii noastre pe drumul luminos al socialismului şi comunismului, simbolul suprem al tinereţii noastre ■ revoluţionare, luptător consecvent pentru triumful cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Exprimăm, totodată, mult stimatei tovarăşe Elena Ceauşescu, militant de seamă al partidului şi statului nostru, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, întreaga noastră gratitudine pentru contribuţia de inestimabilă valoare adusă progresului neîntrerupt al patriei, înfioririi ştiinţei, învăţămîntului şi culturii româneşti, pentru atenţia deosebită cu care veghează la creşterea şi educarea comunistă, revoluţionară a tinerei generaţii, la afirmarea nobilelor idealuri ale umanităţii. Sărbătorirea Zilei Tineretului din Republica Socialistă România oferă un nou şi minunat prilej tuturor tinerilor ţării de a vă adresa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii cele mai vii mulţumiri pentru minunatele condiţii de muncă, învăţătură şi viaţă, de afirmare plenară în toate domeniile de activitate ce le-au fost create, pentru grija permanentă pe care o acordaţi educării şi formării comuniste revoluţionare a tineretului din patria noastră. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, situind permanent in centrul preocupărilor lor educarea comunistă, prin muncă şi pentru muncă a tineretului, pe baza Programului privind participarea tinerei generaţii la realizarea în anul 1988, prin muncă patriotică, a unor obiective de dezvoltare economico-socială a ţării, şi-au adus contribuţia la efectuarea unor importante lucrări de producţie, cercetare şi proiectare, au acţionat cu consecvenţă pentru însuşirea şi aplicarea in practică de către tineri a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, pentru continua perfecţionare a pregătirii lor multilaterale, pentru executarea unor lucrări în agricultură şi la obiectivele de investiţii, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul economic productiv a unor însemnate cantităţi de materiale refolosibile, îndeplinind astfel, in cinstea zilei de 2 Mai — Ziua Tineretului din Republica Socialistă România — 50 la sută din prevederile planului anual de muncă patriotică al Uniunii Tineretului Comunist şi Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că aceste momente sărbătoreşti constituie pentru tinerii de pe întreg cuprinsul patriei un fericit prilej de a reafirma hotărîrea lor fermă de a face totul pentru ca, transpunind exemplar în viaţă hotăririle Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român, îndeplinind în condiţii optime măreţele programe de dezvoltare economico-socială, să înscrie în cronica muncii pentru ţară anul 1988, an hotărîtor al actualului cincinal, drept anul cu cele mai bune rezultate in toate domeniile de activitate. Noi, tinerii României socialiste, vă încredinţăm, şi de această dată, de adeziunea deplină la politica externă a partidului şi statului nostru, al cărui strălucit promotor sinteţi dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general , consacrată împlinirii nobilelor idealuri de libertate, prosperitate şi progres, eliminării armelor de distrugere in masă, in primul rind a celor nucleare, asigurării unei păci trainice în lume, edificării unui climat de securitate, înţelegere şi colaborare rodnică intre naţiuni, făuririi unei noi ordini economice şi politice internaţionale, soluţionării in interesul popoarelor, al tineretului de pretutindeni, a problemelor majore cu care este confruntată lumea contemporană. Acum, la sărbătoarea muncii libere şi a tinereţii, exprimind încă o dată sentimentele de dragoste şi aleasă recunoştinţă că* ii animă pe toţi tinerii ţării, ne angajăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca, răspunzînd vibrantelor şi insufleţitoareior dumneavoastră îndemnuri, să nu precupeţim nici un efort pentru traducerea in viaţă a istoriceior hotăriri aie Congresului a! XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român, spre măreţia şi înfiorirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST