România Liberă, mai 1988 (Anul 46, nr. 13525-13549)

1988-05-01 / nr. 13525

›i­e= X ¡_1 . 6 pagini — 50 bani . II TRAIASCA UNITATEA INDESTRUCTIBILA POPOR IN JURUL Proletari din toate tarile, mniŭrivă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE Nr. 13525 Duminică 1 Mai 1 988 PARTIDULUI, AL SECRETARULUI SĂU GENERAL, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAIUŞESCU! -wrrr In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu IERI A AVUT LOC ÎN CAPITALĂ ADUNAREA FESTIVĂ CU PRILEJUL SĂRBĂTORIRII ZILEI DE I Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a participat sîmbătă dupâ-amiaza, la adunarea festivă organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. cu prile­jul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a oamenilor muncii. Desfăşurată în climatul fie puternică angajare __ patriotică, de intensă şi rodnică activitate creatoare în care oamenii mun­cii, întreaga naţiune acţionează pentru realizarea importantelor obiective stabilite pe 1988. În hotărîtor pentru înfăptuirea actualului cincinal, adunarea festivă consacrată Zilei de 1 Mai s-a constituit într-un cald omagiu adus gloriosului nostru partid comunist, conti­nuatorul celor mai înaintate tradiţii de luptă ale clasei muncitoare, ale maselor largi populare, sub conducerea că­ruia şi-au găsit împlinire aspi­raţiile supreme de libertate, in­dependenţă, pace şi progres ale poporului român, în acest înălţător moment sărbătoresc, au fost reafirmate vibrant simţămintele de dra­goste, de aleasă consideraţie şi fierbinte recunoştinţă ale tutu­ror cetăţenilor ţării faţă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pen­tru prodigioasa activitate des­făşurată, cu exemplară dăruire şi abnegaţie revoluţionară, în slujba partidului, a patriei şi poporului, a cauzei socialismu­lui şi păcii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, la sosirea în Sala Palatului Republicii, unde a avut loc adunarea, cu deo­sebită căldură şi însufleţire de participanţi. S-a aclamat în­delung „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul „Ceauşescu — România, stima noastră şi mîndria !“, în aplauzele, uralele şi acla­maţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială. în celelalte loje, au luat loc, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Co­mitetului Central al partidului. în sală se aflau membri ai Comitetului Central al partidu­lui, ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, repre­zentanţi ai unor instituţii cen­trale, unităţi economice şi so­­cial-culturale, activişti de partid şi de stat, generali şi ofiţeri, oameni ai muncii din între­prinderi bucureştene. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine, oaspeţi de peste hotare. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Luînd cuvîntul, tovarăşul Constantin Olteanu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : „Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Deschizînd adunarea festivă consacrată aniversării zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a ce­lor ce muncesc, vă rugăm să ne îngăduiţi ca, în numele comuniştilor, al tuturor oa­menilor muncii din Capitală, să aducem un înflăcărat oma­giu celui mai de seamă fiu al naţiunii, ilustrul conducător al partidului şi statului nostru, strălucit revoluţionar, proemi­nentă personalitate a lumii po­litice contemporane, care slu­jeşte cu neţărmurit devotament interesele supreme ale poporului român, cauza păcii şi colaborării între popoare, secretarul general al partidului, preşedintele Re­publicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu adine respect şi aleasă preţuire, salutăm prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului şi statului, eminent om de ştiinţă de largă recunoaştere mondială, care se bucură de o înaltă apreciere pentru prodigioasa activitate consacrată înfloririi patriei, a­­firmării in lume a nobilelor va­lori ale ştiinţei, învăţămîntului şi culturii româneşti. Adresăm, de asemenea, un sa­lut cordial oaspeţilor de peste hotare, membrilor corpului di­plomatic, tuturor participanţilor la adunarea noastră. Ziua de 1 Mai este întîmpi­­nată de oamenii muncii din Ca­pitală cu rezultate însemnate in îndeplinirea planului la princi­palii indicatori în industrie, a­­gricultură, investiţii. Acţionînd cu fermitate pentru înfăptuirea preţioaselor orientări şi indica­ţii pe care ni le daţi zi de zi, mult stimate tovarăşe secretar general, comuniştii, toţi cetăţe­nii Bucureştiului sînt hotărîţi să facă totul pentru transpunerea neabătută in viaţă a obiectivelor !Continuare în pag. a 3-a) ONOARE MUNCII, GLORIE PATRIEI." Ziua de 1 Mai evocă, de fie­care dată, in conştiinţa noastră, înaltele sale semnificaţii istori­ce şi politice, împrejurările spe­cifice in care a fost celebrată, an de an, ca Zi a Muncii, „îm­­pămîntenită“ la noi, firesc şi temeinic, acum aproape o sută de ani, pe solul unei vechi săr­bători populare. Bucurîndu-se de privilegiul unic de a fi „con­diţia de bază a vieţii omeneşti“, „izvorul oricărei avuţii“ şi, in ultimă analiză, „cea care l-a creat pe om însuşi“ munca îşi merită întru totul cinstirea pe care i-o aducem prin gind, cuvînt şi fap­tă, la timpul „înti­neririi firii, sub cer de primăvară“. Omagiind mun­ca, activitatea conştientă, con­structivă a omu­lui ca pe un sim­bol al perpetuei deveniri a societă­ţii, ca pe o lege morală, nu omagi­em doar princi­piul, noţiunea ab­stractă a muncii, ci, mai cu seamă, rezultatele sale concrete, omagiem omul care mun­­■ ceşte pentru sine, dar mai cu sea­mă în folosul co­lectivităţii căreia ii aparţine, al pa­triei. Prin, aceasta Ziua Muncii este o sărbătoare pro­fund patriotică. Afirmîndu-şi o­­biectivele de lup­tă, în raport cu situaţia generală a ţării, a poporului român, manifes­­tînd pentru soli­daritatea şi unita­tea muncitorească, pentru frăţia cu muncitorii de pretutindeni, clasa noastră muncitoare săvîrşea un act prin excelenţă patriotic. Se întîmpla aceasta la 1890, cînd s-a sărbă­torit prima dată în România întîiul de Mai ca Zi a Muncii, a fost, aşa şi în perioada inter­belică, în condiţiile în care 1 Mai devenise o zi de luptă împotriva pericolului hitlerist şi a politicii de revizuiri teritoriale, pentru pacea lumii, pentru integritatea şi independenţa României. Va rămîne pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur în is­toria naţională marea demons­traţie antifascistă şi antiimpe­­rialistă desfăşurată la Bucureşti, la 1 Mai 1939, la a cărei organi­zare şi desfăşurare tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut o con­tribuţie hotărîtoare. Cel ce avea să devină iubitul şi stimatul conducător al partidului şi sta­tului nostru, ctitorul celei mai glorioase epoci din istoria României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriot înflăcărat, profund devotat clasei munci­toare, poporului din rîndurile căruia s-a ridicat, participant activ la luptele conduse de partid pentru răsturnarea regi­mului de exploatare era încă de atunci un minunat exemplu de curaj şi fermitate revoluţionară, de dăruire totală pentru cauza libertăţii şi fericirii poporului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale. Un moment memorabil, cu valoare simbolică l-a constituit punctul final al demonstraţiei — Parcul Libertăţii — unde delegaţii tu­turor forţelor participante au adus un omagiu eroilor care s-au jertfit pentru desăvîrşirea unităţii statului naţional român. De peste patru decenii, de cînd sărbătorim această zi în deplină libertate, fiecare 1 Mai a în­semnat pentru noi o treaptă pe spirala devenirii socialiste a pa­triei din înălţimea căreia ne-ara trecut în revistă succesele,, am reflectat asupra drumului par­curs şi al celui pe care îl mai aveam de străbătut. Faptele şi realizările cu care ne înfăţişăm, cu însufleţitoare mîndrie pa­triotică, la Sărbătoarea Muncii au devenit an de an mai bogate,­ mai semnificative, în anii ma­rilor împliniri socialiste ale României din perioada inaugu­rată de Congresul al IX-lea al partidului, ani de înălţare a pa­triei pe cele mai înalte culmi ale dezvoltării şi ale prestigiu­lui internaţional: glorioasa Epo­că Nicolae Ceauşescu. Modul în care celebrăm astăzi Ziua Muncii derivă din calita­tea pe care, in actuala etapă a procesului revoluţionar de edi­ficare a socialismului o atribuim muncii ca faptă de înalt patriotism. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a definit nu o dată esenţa patriotismului revoluţio­nar prin integrarea activă, con­ştientă a fiecărui cetăţean in munca pentru ţară, adevărata măsură a patriotismului fiind contribuţia fiecăruia dintre noi la dezvoltarea economico-socia­­lă, la ridicarea gradului de civi­lizaţie, a nivelului material şi spiritual al patriei. Omagiind tradiţiile sărbătorii, întîmpinăm şi anul acesta Ziua Muncii cu fapte de muncă remarcabi­le, pe măsura e­­xigenţelor de as­tăzi ale construc­ţiei socialiste, ale progresului multi­lateral al patriei şi ridicării sale pe trepte tot mai înalte de civiliza­ţie. Privind în ur­mă, oamenii mun­cii din toate do­meniile de activi­tate, din între­prinderi industria­le şi de pe şanti­ere de construcţii, de pe ogoarele ţării şi din institute de cercetări, din şcoli şi laboratoare pot fi mîndri de ceea ce au înfăptuit, de ceea ce reprezintă substanţialul lor aport la patrimo­niul material şi spiritual al ţării, dar, în acelaşi timp, momentul sărbătoresc de as­tăzi obligă la o înainte, drumurile nestrăbătute, culmile nea­privire spre încă spre tinse. N­e aflăm în cel de al treilea an al cincinalului în curs — an ho­­tărîtor pentru realizarea in condiţii optime a acestuia — planurile şi programele de acti­vitate pentru 1988, stabilite de Conferinţa Naţională a partidu­lui sintetizează întreg ansamblul măsurilor necesare îmbunătăţi­rii activităţii în toate domeniile, înfăptuirii obiectivelor de dez­voltare economică şi socială a patriei preconizate de Congre­sul al XIII-lea al P.C.R. Vasta paletă de preocupări şi direcţii de acţiune, liniile de forţă ale tacticii şi strategiei partidului nostru în actuala etapă sînt cu­prinse în orientările şi indica­ţiile secretarului general al partidului, fiecare nouă cuvîn­­tare a sa racordîndu-le la impe­rativele stringente ale momen­tului. Rememorarea lor de Ziua Muncii constituie un demers fi­resc şi necesar. Aceste obiective solicită buna organizare a acti­vităţii în toate sectoarele, per­fecţionarea conducerii unităţilor economice, înaltă răspundere re­voluţionară, întărirea ordinii şi (Continuare in pag. a 5-a) ll’ .!­HWimWlWJI—HMWWII ,MWWIW 2 MAI — ZIUA TINERETULUI TOVARĂŞULUI NICOIAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In aceste momente festive prilejuite de sărbătorirea Zilei Internaţionale a Oame­nilor Muncii şi a Zilei Tineretului din Re­publica Socialistă România, milioanele de ti­neri ai ţării, intr-o deplină unitate de gînd şi faptă dau glas celor mai profunde sentimente de stimă şi recunoştinţă, de dragoste neţărmu­rită şi adîncă preţuire pe care le nutresc faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, conducătorul încercat al naţiunii noastre pe drumul luminos al so­cialismului şi comunismului, simbolul suprem al tinereţii noastre ■ revoluţionare, luptător con­secvent pentru triumful cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Exprimăm, totodată, mult stimatei tovarăşe Elena Ceauşescu, militant de seamă al parti­dului şi statului nostru, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, întreaga noastră gratitudine pentru contribuţia de inestimabilă valoare adusă progresului ne­întrerupt al patriei, înfioririi ştiinţei, învăţă­mîntului şi culturii româneşti, pentru atenţia deosebită cu care veghează la creşterea şi e­­ducarea comunistă, revoluţionară a tinerei ge­neraţii, la afirmarea nobilelor idealuri ale umanităţii. Sărbătorirea Zilei Tineretului din Republica Socialistă România oferă un nou şi minunat prilej tuturor tinerilor ţării de a vă adresa dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii cele mai vii mulţumiri pentru minunatele condiţii de muncă, învăţătură şi viaţă, de afirmare ple­nară în toate domeniile de activitate ce le-au fost create, pentru grija permanentă pe care o acordaţi educării şi formării comuniste revolu­ţionare a tineretului din patria noastră. Vă raportăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că Uniunea Tineretului Co­munist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Co­munişti din România, situind permanent in centrul preocupărilor lor educarea comunistă, prin muncă şi pentru muncă a tineretului, pe baza Programului privind participarea tinerei generaţii la realizarea în anul 1988, prin muncă patriotică, a unor obiective de dezvoltare eco­­nomico-socială a ţării, şi-au adus contribuţia la efectuarea unor importante lucrări de produc­ţie, cercetare şi proiectare, au acţionat cu consecvenţă pentru însuşirea şi aplicarea in practică de către tineri a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, pentru continua perfecţionare a pregătirii lor multila­terale, pentru executarea unor lucrări în agri­cultură şi la obiectivele de investiţii, pentru recuperarea şi reintroducerea în circuitul eco­nomic productiv a unor însemnate cantităţi de materiale refolosibile, îndeplinind astfel, in cinstea zilei de 2 Mai — Ziua Tineretului din Republica Socialistă România — 50 la sută din prevederile planului anual de muncă patrioti­că al Uniunii Tineretului Comunist şi Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din Româ­nia. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că aceste momente sărbă­toreşti constituie pentru tinerii de pe întreg cuprinsul patriei un fericit prilej de a reafir­­ma hotărîrea lor fermă de a face totul pentru ca, transpunind exemplar în viaţă hotăririle Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale Partidului Comunist Român, îndepli­nind în condiţii optime măreţele programe de dezvoltare economico-socială, să înscrie în cro­nica muncii pentru ţară anul 1988, an hotărîtor al actualului cincinal, drept anul cu cele mai bune rezultate in toate domeniile de activitate. Noi, tinerii României socialiste, vă încredin­ţăm, şi de această dată, de adeziunea de­plină la politica externă a partidului şi sta­tului nostru, al cărui strălucit promotor sinteţi dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general , consacrată împlinirii nobile­lor idealuri de libertate, prosperitate şi pro­gres, eliminării armelor de distrugere in masă, in primul rind a celor nucleare, asigurării u­­nei păci trainice în lume, edificării unui cli­mat de securitate, înţelegere şi colaborare rod­nică intre naţiuni, făuririi unei noi ordini eco­nomice şi politice internaţionale, soluţionării in interesul popoarelor, al tineretului de pretu­tindeni, a problemelor majore cu care este confruntată lumea contemporană. Acum, la sărbătoarea muncii libere şi a ti­nereţii, exprimind încă o dată sentimentele de dragoste şi aleasă recunoştinţă că* ii animă pe toţi tinerii ţării, ne angajăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae­­ Ceauşescu, ca, răs­­punzînd vibrantelor şi insu­fleţitoareior dum­neavoastră îndemnuri, să nu precupeţim nici un efort pentru traducerea in viaţă a istoriceior hotăriri aie Congresului a! XIII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale Partidului Comunist Ro­mân, spre măreţia şi înfiorirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Next