România Liberă, octombrie 1988 (Anul 46, nr. 13655-13680)

1988-10-01 / nr. 13655

COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13655 Sîmbătă 1 octombrie 1988 6 pagini 50 bani | A1N SPIRITUL SARCINILORSUBLINIATE DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI TRIMESTRUL IV -o perioadă decisivă pentru realizarea exemplară a planului la toți indicatorii Am încheiat, iată, și trimestrul al treilea din acest an. O analiză globală a rezultatelor înregistrate în activita­tea economică, folosindu-ne implicit de constatările făcute la faţa locului de reporterii ziarului nostru, în cele mai diferite domenii şi sectoare, re­levă faptul că, în perioada care a tre­cut din anul 1988 — an hotărîtor al actualului cincinal — rezultatele se arată superioare celor din perioadele similare ale anilor precedenţi, de­­monstrind valenţele inepuizabile, de ordin tehnico-material, organizatoric şi uman, ale structurilor noastre eco­nomice, capabile să asigure, astfel, o benefică ascensiune ritmurilor dezvol­tării noastre. Succese notabile au fost obţinute, practic, în unităţi din toate ramurile de activitate, aşa cum ne-am şi străduit să reflectăm, la timpul cu­venit, în paginile „României libere“. Pot fi amintite, însă, şi realizările al­tor colective muncitoreşti. In judeţul Dolj, bunăoară, au fost puse în func­ţiune în acest răstimp 21 de noi capa­cităţi de producţie. Care sporesc poten­ţialul industriei di­ţe, această parte a ţării. Binecunoscuta întreprindere de materiale izolatoare din Vaslui, ade­vărat etalon al eficienţei, nu-şi dez­minte nici ea faima, aici atingîndu-se în opt luni o productivitate a muncii cu peste 19 000 lei mai mare, pe fie­care lucrător, faţă de nivelul existent la începutul anului. Din Capitală, a plecat la export un însemnat volum suplimentar de produse industriale, în valoare de mai multe zeci de mi­lioane de lei. Intre unităţile care se disting în acest sens se numără între­prinderea „Conect", I.P.R.I. Băneasa, întreprinderea de electronică indus­triala, întreprinderea de calculatoare electronice şi altele. La fel, întreprin­derea de ţevi din Zalău a livrat la export, peste plan, în primele opt luni ale anului, 9 000 tone laminate finite pline, ca efect al optimizării muncii, ce a făcut posibile înseşi sporurile de producţie fizică pe sortimente. De fapt, numărul unităţilor cu rezul­tate meritorii este cu mult mai mare, în fruntea lor aflîndu-se, evident,­­ fruntaşii în întrecerea socialistă, pre­cum întreprinderea de maşini grele Bucureşti, întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, Combinatul minier Ploieşti, întreprinderea chi­mică „Victoria“ Tîrgovişte, întreprin­derea de echipament hidraulic „Her­­vil“ Rm. Vîlcea, Ţesătoria de mătase din Sighişoara, întreprinderea mi­nieră Pinoasa “ ,judeţul Gorj, între­prinderea de tricotaje şi perdele Paş­cani, Laminorul de tablă Galaţi, în­treprinderea de articole tehnice din cauciuc Braşov şi multe altele, pe care le cunoaştem de fapt din comu­nicatele de presă. Desigur, faptele de muncă trecute succint în revistă demonstrează prin ele insele capacitatea de creaţie a colectivelor muncitoreşti in care prind viaţă buna organizare a muncii şi a producţiei, optimizarea relaţiilor cu furnizorii de materii prime şi mate­riale, a cooperării în industria ori­zontală, precum şi înţelegerea mai profundă, mai apropiată de realităţi şi de cerinţe, a raportului fundamen­tal dintre eficienţa activităţii econo­mice şi nivelul bunăstării generale, spre care tindem legitim. Nu mai pu­ţin adevărat este, totuşi, că în acest răstimp, care a trecut din anul 1988, s-au manifestat şi neajunsuri — e drept, unele de mai mică importanţă, dar altele majore — toate aducînd insă prejudicii la fel de nedorite bu­nului mers al activităţii economice. în unele întreprinderi, chiar în unele sec­toare pe ansamblul lor, nu s-au atins nivelurile­ planificate la o seamă de indicatori ilustrativi de eficienţă, aceasta avînd repercusiuni directe nu numai asupra beneficiilor unităţii ca atare, ci, în aceeaşi măsură, dacă nu şi mai accentuată, asupra altor colec­tive muncitoreşti, partenere in înlăn­ţuirea firească a relaţiilor noastre eco­nomice. Dereglările care încă s-au ma­nifestat în procesul de producţie al unor unităţi au avut drept cauze — cel mai adesea, — insuficienta orga­nizare a muncii, persistenţa unei anu­mite inerţii, departe de valenţele reale existente în orice colectiv, dar, fără îndoială, la originea ieşirii din ritmu­rile cuvenite s-a aflat însăşi aprovi­zionarea defectuoasă cu unele materii prime şi materiale, de fapt tot o con­secinţă a organizării precare, a neva­­lorificării depline a tuturor posibilită­ţilor ce există într-un loc sau altul. Mai este vorba, desigur, de nerespec­­tarea întru totul a termenelor de în­­făptuire a unor hotărîri şi măsuri sta­­bilite în organismele de autocondu­­cere muncitorească, fie că ne referim la cele vizînd optimizarea relaţiilor de esenţă contractuală, fie la altele, cu trimitere exclusivă spre activitatea proprie, cum ar fi neîncadrarea în graficele de execuţie a unor reparaţii capitale (fapt care a scos din circuit capacităţi importante), tergiversarea acţiunii de modernizare ori insuficien­ta fermitate in strădania de a ,se asi­gura o perfectă disciplină tehnologică pe toate fluxurile şi in toate fazele proceselor de producţie. Neajunsurile semnalate, ca şi altele, la care nu o dată ne-am referit, au determinat nerealizarea, in unele uni­tăţi, a producţiei fizice planificate, aceasta repercutindu-se direct în ne­­respectarea contractelor, în neonora­­rea­­ unor comenzi, destinate atît in­dustriei şi agriculturii naţionale, sau altor ramuri, inclusiv trondului pieţei, cit şi diferiţilor beneficiari externi. Este adevărat, multe întreprinderi şi-au putut livra chiar în devans o mare parte din produse, dar, să nu uităm, intre bunuri diferite nu se poate pune semnul egalităţii. Ar fi fost absolut necesar, deci, ca ritmici- Dragomir Horomnea (Continuare in pag. a 2-a) lor din programul de organizare şi moder­nizare a producţiei şi proceselor tehnologi­ce, fapt ce a condus la scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor de revizii şi repa­raţii la agregatele planificate, la mai buna prelucrare a debitelor Dunării, Cernei, Mo­­trului şi Tismanei, celorlalte cursuri de ape captate în cadrul Complexului hidrotehnic şi energetic Cerna—Motru—Tismana, precum şi a potenţialurilor lacurilor de acumulare de la Gura Văii, Ostrovu Mare, Valea lui Iovan şi Valea Mare, pe Motru. Energeticienii întreprinderii „Electrocen­­trale — Porţile de Fier“, unitate distinsă de patru ori cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste , au produs în perioada care a trecut din acest an o cantitate de energie electrică pentru care în termocen­trale s-ar fi consumat 2 milioane tone lig­nit, au depăşit cu circa 20 milioane lei sar­cinile de plan la producţia-marfă indus­trială şi au înregistrat însemnate sporuri la productivitatea muncii, beneficii, la alţi indicatori economici. Aceste realizări au fost obţinute ca urmare a materializării măsurii <te»W• • • • •- • .VAI ■ , , -»»»..• * ZILE HOTÂRITOARE iito Viteză m ia culesul tuturor culturilor de ® Ritmul recoltării ţi depozitării produselor este în creştere, dar există suficiente posibilităţi pentru a atinge nivelul maxim . Se impune o concentrare mai mare de forţe şi mijloace pentru a ter­mina rapid strîngerea recoltei şi semănatul . Cum trebuie să se desfăşoare acţiunea de întrajutorare cu forţă de muncă şi mij­loace mecanice, între unităţi agricole şi consilii unice • Recolta strînsâ în cursul unei zile trebuie pînă seara să ajungă la bazele de recepţie • Prin organizarea perfectă a transportului există con­diţii să se evite depozitarea temporară a recoltei în cîmp ! Intrind în luna octombrie, se poate spune, cu certitudine, că la această oră, timpul este deosebit de înaintat pentru lucrările agricole de sezon. Pro­blema urgentării se pune atit la strin­­gerea, transportul şi depozitarea rec­roltei cit mai ales la semănat. Aşa, de pildă, la semănatul orzului de toamnă care trebuia încheiat pînă la 25 sep­tembrie în centrul şi nordul ţării şi pină la 1 octombrie în restul judeţe­lor, sînt unele restanţe ce trebuie grab­nic lichidate. De asemenea, se cere mult grăbit semănatul la grîu, lucrare ce concentrează o bună parte de forţe şi mijloace repartizate în campanie. La data la care ne aflăm, în orice moment se pot produce schimbări in evoluţia vremii care, de regulă, duc la încetinirea ritmului de lucru sau, în cazul temperaturilor scăzute, al bru­melor pot afecta recolta, în special le­gumele, fructele și strugurii. Problema care se pune este, deci, ca strîngerea recoltei să fie urgentată la maximum, concentrînd ci­ mai multe forte de la sate, folosind la capacitate maximă mijloacele mecanice, lucrînd ne toată durata zilei-lumină şi, dacă situaţia o impune, şi in cursul nopţii. Ţinînd seama că, într-o serie de uni­tăţi agricole, culesul porumbului s-a încheiat sau se apropie de sfîrşit, se impune ca o parte din forţele şi mij­loacele de aici să fie transferate tem­porar în unităţi învecinate unde se constată rămîneri în urmă. Mai mult ca oricind este necesar ca în­trajutorarea intre unităţi agrico­le, comune şi consilii unice să capete o extindere cit mai mare. Este de neîngădui ca un­­ ’număr de combine sau alte maşini să fie ,,trase pe dreapta“ din cauză că au terminat ce aveau de făcut, în timp ce, în alte unităţi, adesea situate doar la cîţiva kilometri distanţă, oamenii de aici să ducă lipsa mijloacelor mecanice suplimentare.­­■ O asemenea redistribuire a mijloace­lor mecanice în cadrul unui consiliu unic şi chiar judeţ este o obligaţie a specialiştilor de la organele agricole judeţene aflate pe teren. Totul incum­bă operativitate în dirijarea mijloace­lor mecanice (dublată de o cunoaştere exactă a situaţiei din fiecare unitate), răspunderea în folosirea la capacita­te maximă a tuturor maşinilor, inclu­siv a celor sosite în cadrul acţiunii de întrajutorare. Vor trebui evitate cu desăvârşire situaţii petrecute în cam­paniile agricole trecute cînd unii me­canizatori sosiţi cu mijloacele mecanice în alte unităţi,­­deci unde nu erau fa­miliarizaţi nici cu dispunerea solelor, nici cu drumurile de acces, nici cu şefii de fermă sau de formaţii) stăteau­ fără să lucreze. Desigur, nu din vina lor, ci a conducerilor unităţilor respective, a specialiştilor care lucrează aici. De aceea ne alăturăm propunerilor sosite la redacţie ca atunci cînd o unitate a­­gricolă este ajutată cu mijloace meca­nice repartizate în cadrul acţiunii de întrajutorare, viteza zilnică de lucru prevăzută să fie mărită corespunzător Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 2-a)­ ­ UM I PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul pescuitului şi economiei maritime a­ Republicii islamice Mauritania Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae­eauşescu, a primit, vineri, pe alt Ould Cheikh, ministrul pescuitului şi economiei mariti­me al Republicii Islamice Mau­ritania, care efectuează o vi­zită în ţara noastră. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise cu acest prilej, un mesaj de prietenie şi un salut cordial din partea preşedintelui Comitetu­lui Militar de Salvare Naţiona­lă, şef al statului Republica Islamică Mauritania, Maaouya Ould Sid’ Ahmed Taya, iar po­porului român urări de succes în dezvoltarea economico-socia­­lă a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis şefului statului mauritanian salutul său, împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate pentru poporul Mauritaniei. In timpul primirii au fost re­levate bunele raporturi de prietenie şi colaborare existente intre România şi Mauritania, exprimîndu-se dorinţa de a se extinde şi intensifica în conti­nuare aceste legături, în spiri­tul înţelegerilor convenite cu prilejul întilnirilor şi convorbi­rilor la nivel înalt. în acest context, au fost puse în eviden­ţă posibilităţile de dezvoltare a conlucrării dintre cele două ţări pe plan economic, subliniin­­du-se însemnătatea iniţierii u­­nor acţiuni concrete, menite să asigure valorificarea superioa­ră a potenţialului de care dis­pun ţările noastre, promovarea unor noi forme de cooperare, inclusiv in pescuitul oceanic, pregătirea şi perfecţionarea ca­drelor în acest domeniu. La primire a participat Paula Prioteasa, ministrul industriei alimentare. A fost de față Cheikh Moha­med Fadhel Kane, ambasadorul Mauritaniei la București. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe ambasadorul Republicii Isla­mice Pakistan, Ghulam Rabba­ni, un vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Ambasadorul pakistanez a ex­primat calde mulţumiri pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul ce i-a fost acordat în îndeplinirea manda­tului său in România. TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM DE ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ, DE MUNCĂ EXEMPLARA PENTRU ÎNTREGUL POPOR O politică realistă şi creatoare de dezvoltare economico-socială armonioasă a patriei In grandioasa operă politică şi economică, in Tezele din aprilie 1988, în expunerile şi cuvintările recente ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, se subliniază cu consecvenţă şi fem­pitate revoluţionară teza fundamentală potrivit căreia politica partidului este politica întregului popor român, socia­­lismul se construieşte cu po­porul şi pentru popor, aplicîn­­du-se în mod creator legile obi­ective, principiile generale ale socialismului ştiinţific la con­diţiile concret-istorice ale Româ­niei. In procesul complex al edificării noii ob­iţduiri, aşa cum arată marele nostru con­ducător în Tezele din aprilie „Am pornit de la concepţia re­voluţionară că socialismul se înfăptuieşte în mod diferit de la o ţară la alta, intr-o etapă sau alta a dezvoltării societă­ţii, că legile obiective şi prin­cipiile socialismului ştiinţific se aplică diferenţiat de fiecare partid la condiţiile şi realităţile concrete din ţara respectivă“, în perioada inaugurată de Congresul al X­IX-lea al partidu­lui, cea mai rodnică din întrea­ga istorie a poporului nostru, perioadă pe care o numim cu înalt respect şi recunoştinţă EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, se confirmă pe deplin justeţea politicii ştiinţifice, clarvăzătoare şi originale elaborată şi înfăp­tuită de partidul nostru, cu aportul decisiv al secretarului său general, pornindu-se de la cunoaşterea exactă a interese­lor poporului, a ţelurilor sale prezente şi viitoare corelate or­ganic într-o luminoasă perspec­tivă istorică. Politica economică a partidu­lui şi statului nostru se bazea­ză pe cunoaşterea şi utilizarea conştientă a legilor obiective, concretizîndu-se în succese re­marcabile, dobîndite de poporul român în toate domeniile vieţii economico-sociale. în acest fel, România a străbătut în­­ cei 44 de ani care au trecut de la vic­toria revoluţiei de eliberare so­cială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă, mai multe eta­pe istorice, trecînd de la orîn­­duirea burghezo-moşierească, de la statul împărţit in clase ex­ploatatoare şi iu asupriţi, la orînduirea socialistă şi la fău­rirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Dintr-o ţară slab dezvoltată, România a de­venit o ţară industrial-agrară, cu o industrie puternică, mo­dernă, cu o agricultură socialis-­ tă în plină dezvoltare, cu un nivel de trai în continuă­­creş­tere şi un înalt prestigiu Inter­naţional. Pe temelia creşterii forţelor de producţie, judicios structurate în profil de ramură şi teritorial, s-au dezvoltat ma­siv ştiinţa, învăţămîntul, cul­­­­tura, întreaga activitate de creaţie ştiinţifico-tehnică, fac­tori hotărîtori pentru dezvol­tarea generală a patriei, pentru edificarea noii orînduiri sociale şi înaintare spre comunism. Pe baza proprietăţii socialiste s-a trecut la înfăptuirea cu fer­mitate a industrializării socia­liste a Rlomâniei, componentă esenţială în strategia progre­sului economico-social general al naţiunii noastre libere şi in­dependente. în expresia sa avansată, strategia industriali­zării socialiste a ţării noastre a fost elaborată după Congresul al IX-lea al Partidului Comu­­­­­nist Român din 1965, cu apor­tul hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, într-o con­cepţie unitară, ştiinţifică, realis­tă şi creatoare, de largă pers­pectivă istorică. Această con­cepţie corespunde pe deplin in­tereselor poporului, fiind ceru­tă de necesitatea fundamentării dezvoltării economico-sociale a ţării în condiţiile noi ale gene­ralizării şi perfecţionării rela­ţiilor de producţie socialiste în întreaga economie naţională, ale afirmării puternice a noii revoluţii tehnico-ştiinţifice. O asemenea concepţie dovedeşte cu putere că realizarea unei in­dustrii moderne constituie coor­donata fundamentală a dezvol­tării complexului economic na­ţional unitar şi eficient, în care se îmbină armonios industria şi agricultura, se articulează orga­nic subramurile industriei, pro­ducţia de bunuri materiale cu cea de servicii, pe baza celor mai noi cuceriri tehnico-ştiin­­ţifice, sporindu-se caracterul industrial al tuturor ramurilor şi asigurîndu-se o eficienţă maximă şi un ridicat venit na­ţional pe locuitor. Dezvoltarea tuturor ramurilor economice, valorificarea supe­rioară a resurselor naturale şi energetice, utilizarea raţională a potenţialului uman al ţării, creşterea productivităţii mun­cii şi a venitului naţional, am­plificarea şi diversificarea parti­cipării la circuitul economic mondial, ridicarea nivelului material şi spiritual al poporu­lui, dezvoltarea ştiinţifică, cul­turală, manifestarea generală a personalităţii umane, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale sunt procese funda­mentale care au făcut din in­dustrializarea socialistă a Româ­niei un obiectiv central al po­liticii economice a partidului şi statului nostru, coordonata fundamentală a creşterii econo­mice pe termen lung, întreaga dezvoltare economi­co-socială a ţărilor lumii de­monstrează că nu pot exista scheme-tip de dezvoltare, mo­dele general valabile în orice condiţii social-economice, de timp şi spaţiu. Partidul nostru, înţelegind acest adevăr funda­mental, a ştiut să încadreze Prof. univ. dr. Dumitru Ciucur (Continuare in pag. a 3-a) Expresie elocventă a preocupării partidului pentru creşterea continuă a nivelului de trai al poporului De la 1 octombrie: Ca o legătură directă, dialec­tică între înfăptuirea obiective­lor prevăzute in Programul partidului — program grandios şi complex de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate — şi profundele trans­formări care au avut loc in sectorul forţelor de producţie, prin modernizarea continuă a bazei tehnico-materiale a pro­prietăţii socialiste, ceea ce a permis creşterea productivităţii muncii şi sporirea venitului na­ţional, ca o legătu­ră şi conse­cinţă directă, deci, între toate acestea a fost posibilă noua şi substanţiala majorare a venitu­rilor din retribuţii şi pensii, în­deosebi a celor mici, care cresc cu pînă la 33 la sută — un vast act social, cu profunde semnificaţii economice şi sociale, început in acest an la 1 august şi desfăşurat ţie parcursul a trei etape, pînă la 1 august, anul viitor. Această decizie po­litică a fost luată în conformi­tate cu hotărîrile Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Na­ţionale ale partidului şi ca o consecinţă a faptului că, aşa cum sublinia secretarul gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „toate acestea au devenit posibile ca urmare a faptului că, in prima jumătate a actualului cincinal am obţi­nut rezultate importante în dezvoltarea economico-socială a patriei noastre“. Incepînd de astăzi,­ 1 octom­brie, intră în majorare retribu­ţiile de pînă la 2 000 lei ale Majorarea 900000 si­­ unei largi categorii de oameni ai muncii, incepind cu unităţile industriale subordonate consi­liilor populare, UCECOM, Uni­unea Centrală a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Des­facere a Mărfurilor — CENTROCOOP —, gospodăria comunală, învăţămînt, sănătate, instituţii financiare, adminis­traţia de stat, cultură şi artă, uniuni şi asociaţii, cultură fizi­că şi sport, circulaţia mărfuri­lor precum şi alte ramuri ale economiei, împreună cu pensii­le acordate de asigurările so­ciale pentru muncă şi limită de vîrstă, de pină la 1 500 lei, precum şi pensiile acordate pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul II de invaliditate. Astfel, peste 900 000 de oa­meni ai muncii cu retribuţii de pină la 2 000 lei vor beneficia, prin Decretul 206/1988, de ma­jorarea retribuției — cu aceas­ta incheindu-se prima etapă a majorării, de care beneficiază în total peste 2,5 milioane de persoane. In perioada 1 noiembrie 1988— 1 ianuarie 1989, in cadrul etapei a Il-a se majorează, eşalonat, pe ramuri de activitate, retribuţii­le personalului muncitor cu­prinse între 2001 şi 2250 lei. In etapa a Il-a va fi sporită re­tribuţia a circa 1,8 milioane oa­meni ai muncii urmînd ca in cadrul etapei a IlI-a (1 martie-1 august 1989) să beneficieze de majorare, eşalonat, peste 3,4 mi­lioane oameni ai muncii cu retri­buţii tarifare de peste 2 250 lei. De precizat că după efectuarea majorării propriu-zise, la noile retribuţii majorate se adaugă şi compensaţiile pentru produse agroalimentare, energie termică şi gaze naturale, ce se acordau pină acum, în baza decretelor 48 şi 240 din 1982. Prin inclu­derea acestor compensaţii in retribuţie (deci nu se vor mai plăti pe stat separat) se mă­reşte baza de calcul pentru toa­te drepturile ce se acordă per­sonalului muncitor, inclusiv drepturile de pensie. încă un fapt ce trebuie pre­cizat : majorarea retribuţiei, in medie cu 10 la sută, se va rea­liza pe două căi : prin creşte­rea retribuţiei tarifare, în me­die cu 8 la sută şi, pe de altă parte, prin creşterea părţii va­riabile a retribuţiei, în medie cu 2 la sută. Majorarea părţii variabile a retribuţiei se face prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime şi a celorlalte adaosuri la retribu­ţie care se calculează în func­ţie de noile retribuţii majorate, ca şi prin acordarea Stimulen­telor suplimentare pentru pro­ducţia de export. Prin aplicarea tuturor majo­rărilor prevăzute fondul de re­tribuire planificat de care vor beneficia oamenii muncii va fi mai mare cu 5,3 miliarde lei în anul 1988 şi­ cu 24,4 miliarde lei în anul 1989, iar in anul 1990 — cînd toţi oamenii mun­cii vor primi pe întregul an re­tribuţie majorată — fondul de retribuire suplimentar va fi de peste 29 miliarde lei. Reamintim că persoanele că­rora li se majorează retribuţii­le vor beneficia în continuare de drepturile de alocaţie de stat pentru copii, stabilite în condi­ţiile legii pînă la data majoră­rii retribuţiilor. De asemenea, chiriile pentru locuinţe, stabili­te potrivit retribuţiilor nema­jorate, rămin nemodificate. In spiritul aceloraşi principii ale politicii partidului nostru care au stat la baza noii reglemen­tări şi pentru a veni în spriji­nul familiilor cu copii, potrivit Decretului Consiliului de Stat, se vor majora cu 10 lei lunar alocaţiile de stat pentru fiecare Ion Marcovici (Continuare in pag. a 3-a) retribuţiei a peste oameni a pensiilor

Next