România Liberă, octombrie 1988 (Anul 46, nr. 13655-13680)
1988-10-01 / nr. 13655
COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13655 Sîmbătă 1 octombrie 1988 6 pagini 50 bani | A1N SPIRITUL SARCINILORSUBLINIATE DE SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI TRIMESTRUL IV -o perioadă decisivă pentru realizarea exemplară a planului la toți indicatorii Am încheiat, iată, și trimestrul al treilea din acest an. O analiză globală a rezultatelor înregistrate în activitatea economică, folosindu-ne implicit de constatările făcute la faţa locului de reporterii ziarului nostru, în cele mai diferite domenii şi sectoare, relevă faptul că, în perioada care a trecut din anul 1988 — an hotărîtor al actualului cincinal — rezultatele se arată superioare celor din perioadele similare ale anilor precedenţi, demonstrind valenţele inepuizabile, de ordin tehnico-material, organizatoric şi uman, ale structurilor noastre economice, capabile să asigure, astfel, o benefică ascensiune ritmurilor dezvoltării noastre. Succese notabile au fost obţinute, practic, în unităţi din toate ramurile de activitate, aşa cum ne-am şi străduit să reflectăm, la timpul cuvenit, în paginile „României libere“. Pot fi amintite, însă, şi realizările altor colective muncitoreşti. In judeţul Dolj, bunăoară, au fost puse în funcţiune în acest răstimp 21 de noi capacităţi de producţie. Care sporesc potenţialul industriei diţe, această parte a ţării. Binecunoscuta întreprindere de materiale izolatoare din Vaslui, adevărat etalon al eficienţei, nu-şi dezminte nici ea faima, aici atingîndu-se în opt luni o productivitate a muncii cu peste 19 000 lei mai mare, pe fiecare lucrător, faţă de nivelul existent la începutul anului. Din Capitală, a plecat la export un însemnat volum suplimentar de produse industriale, în valoare de mai multe zeci de milioane de lei. Intre unităţile care se disting în acest sens se numără întreprinderea „Conect", I.P.R.I. Băneasa, întreprinderea de electronică industriala, întreprinderea de calculatoare electronice şi altele. La fel, întreprinderea de ţevi din Zalău a livrat la export, peste plan, în primele opt luni ale anului, 9 000 tone laminate finite pline, ca efect al optimizării muncii, ce a făcut posibile înseşi sporurile de producţie fizică pe sortimente. De fapt, numărul unităţilor cu rezultate meritorii este cu mult mai mare, în fruntea lor aflîndu-se, evident, fruntaşii în întrecerea socialistă, precum întreprinderea de maşini grele Bucureşti, întreprinderea de prelucrare a aluminiului Slatina, Combinatul minier Ploieşti, întreprinderea chimică „Victoria“ Tîrgovişte, întreprinderea de echipament hidraulic „Hervil“ Rm. Vîlcea, Ţesătoria de mătase din Sighişoara, întreprinderea minieră Pinoasa “ ,judeţul Gorj, întreprinderea de tricotaje şi perdele Paşcani, Laminorul de tablă Galaţi, întreprinderea de articole tehnice din cauciuc Braşov şi multe altele, pe care le cunoaştem de fapt din comunicatele de presă. Desigur, faptele de muncă trecute succint în revistă demonstrează prin ele insele capacitatea de creaţie a colectivelor muncitoreşti in care prind viaţă buna organizare a muncii şi a producţiei, optimizarea relaţiilor cu furnizorii de materii prime şi materiale, a cooperării în industria orizontală, precum şi înţelegerea mai profundă, mai apropiată de realităţi şi de cerinţe, a raportului fundamental dintre eficienţa activităţii economice şi nivelul bunăstării generale, spre care tindem legitim. Nu mai puţin adevărat este, totuşi, că în acest răstimp, care a trecut din anul 1988, s-au manifestat şi neajunsuri — e drept, unele de mai mică importanţă, dar altele majore — toate aducînd insă prejudicii la fel de nedorite bunului mers al activităţii economice. în unele întreprinderi, chiar în unele sectoare pe ansamblul lor, nu s-au atins nivelurile planificate la o seamă de indicatori ilustrativi de eficienţă, aceasta avînd repercusiuni directe nu numai asupra beneficiilor unităţii ca atare, ci, în aceeaşi măsură, dacă nu şi mai accentuată, asupra altor colective muncitoreşti, partenere in înlănţuirea firească a relaţiilor noastre economice. Dereglările care încă s-au manifestat în procesul de producţie al unor unităţi au avut drept cauze — cel mai adesea, — insuficienta organizare a muncii, persistenţa unei anumite inerţii, departe de valenţele reale existente în orice colectiv, dar, fără îndoială, la originea ieşirii din ritmurile cuvenite s-a aflat însăşi aprovizionarea defectuoasă cu unele materii prime şi materiale, de fapt tot o consecinţă a organizării precare, a nevalorificării depline a tuturor posibilităţilor ce există într-un loc sau altul. Mai este vorba, desigur, de nerespectarea întru totul a termenelor de înfăptuire a unor hotărîri şi măsuri stabilite în organismele de autoconducere muncitorească, fie că ne referim la cele vizînd optimizarea relaţiilor de esenţă contractuală, fie la altele, cu trimitere exclusivă spre activitatea proprie, cum ar fi neîncadrarea în graficele de execuţie a unor reparaţii capitale (fapt care a scos din circuit capacităţi importante), tergiversarea acţiunii de modernizare ori insuficienta fermitate in strădania de a ,se asigura o perfectă disciplină tehnologică pe toate fluxurile şi in toate fazele proceselor de producţie. Neajunsurile semnalate, ca şi altele, la care nu o dată ne-am referit, au determinat nerealizarea, in unele unităţi, a producţiei fizice planificate, aceasta repercutindu-se direct în nerespectarea contractelor, în neonorarea unor comenzi, destinate atît industriei şi agriculturii naţionale, sau altor ramuri, inclusiv trondului pieţei, cit şi diferiţilor beneficiari externi. Este adevărat, multe întreprinderi şi-au putut livra chiar în devans o mare parte din produse, dar, să nu uităm, intre bunuri diferite nu se poate pune semnul egalităţii. Ar fi fost absolut necesar, deci, ca ritmici- Dragomir Horomnea (Continuare in pag. a 2-a) lor din programul de organizare şi modernizare a producţiei şi proceselor tehnologice, fapt ce a condus la scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor de revizii şi reparaţii la agregatele planificate, la mai buna prelucrare a debitelor Dunării, Cernei, Motrului şi Tismanei, celorlalte cursuri de ape captate în cadrul Complexului hidrotehnic şi energetic Cerna—Motru—Tismana, precum şi a potenţialurilor lacurilor de acumulare de la Gura Văii, Ostrovu Mare, Valea lui Iovan şi Valea Mare, pe Motru. Energeticienii întreprinderii „Electrocentrale — Porţile de Fier“, unitate distinsă de patru ori cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste , au produs în perioada care a trecut din acest an o cantitate de energie electrică pentru care în termocentrale s-ar fi consumat 2 milioane tone lignit, au depăşit cu circa 20 milioane lei sarcinile de plan la producţia-marfă industrială şi au înregistrat însemnate sporuri la productivitatea muncii, beneficii, la alţi indicatori economici. Aceste realizări au fost obţinute ca urmare a materializării măsurii <te»W• • • • •- • .VAI ■ , , -»»»..• * ZILE HOTÂRITOARE iito Viteză m ia culesul tuturor culturilor de ® Ritmul recoltării ţi depozitării produselor este în creştere, dar există suficiente posibilităţi pentru a atinge nivelul maxim . Se impune o concentrare mai mare de forţe şi mijloace pentru a termina rapid strîngerea recoltei şi semănatul . Cum trebuie să se desfăşoare acţiunea de întrajutorare cu forţă de muncă şi mijloace mecanice, între unităţi agricole şi consilii unice • Recolta strînsâ în cursul unei zile trebuie pînă seara să ajungă la bazele de recepţie • Prin organizarea perfectă a transportului există condiţii să se evite depozitarea temporară a recoltei în cîmp ! Intrind în luna octombrie, se poate spune, cu certitudine, că la această oră, timpul este deosebit de înaintat pentru lucrările agricole de sezon. Problema urgentării se pune atit la stringerea, transportul şi depozitarea recroltei cit mai ales la semănat. Aşa, de pildă, la semănatul orzului de toamnă care trebuia încheiat pînă la 25 septembrie în centrul şi nordul ţării şi pină la 1 octombrie în restul judeţelor, sînt unele restanţe ce trebuie grabnic lichidate. De asemenea, se cere mult grăbit semănatul la grîu, lucrare ce concentrează o bună parte de forţe şi mijloace repartizate în campanie. La data la care ne aflăm, în orice moment se pot produce schimbări in evoluţia vremii care, de regulă, duc la încetinirea ritmului de lucru sau, în cazul temperaturilor scăzute, al brumelor pot afecta recolta, în special legumele, fructele și strugurii. Problema care se pune este, deci, ca strîngerea recoltei să fie urgentată la maximum, concentrînd ci mai multe forte de la sate, folosind la capacitate maximă mijloacele mecanice, lucrînd ne toată durata zilei-lumină şi, dacă situaţia o impune, şi in cursul nopţii. Ţinînd seama că, într-o serie de unităţi agricole, culesul porumbului s-a încheiat sau se apropie de sfîrşit, se impune ca o parte din forţele şi mijloacele de aici să fie transferate temporar în unităţi învecinate unde se constată rămîneri în urmă. Mai mult ca oricind este necesar ca întrajutorarea intre unităţi agricole, comune şi consilii unice să capete o extindere cit mai mare. Este de neîngădui ca un ’număr de combine sau alte maşini să fie ,,trase pe dreapta“ din cauză că au terminat ce aveau de făcut, în timp ce, în alte unităţi, adesea situate doar la cîţiva kilometri distanţă, oamenii de aici să ducă lipsa mijloacelor mecanice suplimentare.■ O asemenea redistribuire a mijloacelor mecanice în cadrul unui consiliu unic şi chiar judeţ este o obligaţie a specialiştilor de la organele agricole judeţene aflate pe teren. Totul incumbă operativitate în dirijarea mijloacelor mecanice (dublată de o cunoaştere exactă a situaţiei din fiecare unitate), răspunderea în folosirea la capacitate maximă a tuturor maşinilor, inclusiv a celor sosite în cadrul acţiunii de întrajutorare. Vor trebui evitate cu desăvârşire situaţii petrecute în campaniile agricole trecute cînd unii mecanizatori sosiţi cu mijloacele mecanice în alte unităţi,deci unde nu erau familiarizaţi nici cu dispunerea solelor, nici cu drumurile de acces, nici cu şefii de fermă sau de formaţii) stăteau fără să lucreze. Desigur, nu din vina lor, ci a conducerilor unităţilor respective, a specialiştilor care lucrează aici. De aceea ne alăturăm propunerilor sosite la redacţie ca atunci cînd o unitate agricolă este ajutată cu mijloace mecanice repartizate în cadrul acţiunii de întrajutorare, viteza zilnică de lucru prevăzută să fie mărită corespunzător Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 2-a) UM I PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul pescuitului şi economiei maritime a Republicii islamice Mauritania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolaeeauşescu, a primit, vineri, pe alt Ould Cheikh, ministrul pescuitului şi economiei maritime al Republicii Islamice Mauritania, care efectuează o vizită în ţara noastră. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise cu acest prilej, un mesaj de prietenie şi un salut cordial din partea preşedintelui Comitetului Militar de Salvare Naţională, şef al statului Republica Islamică Mauritania, Maaouya Ould Sid’ Ahmed Taya, iar poporului român urări de succes în dezvoltarea economico-socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis şefului statului mauritanian salutul său, împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate pentru poporul Mauritaniei. In timpul primirii au fost relevate bunele raporturi de prietenie şi colaborare existente intre România şi Mauritania, exprimîndu-se dorinţa de a se extinde şi intensifica în continuare aceste legături, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul întilnirilor şi convorbirilor la nivel înalt. în acest context, au fost puse în evidenţă posibilităţile de dezvoltare a conlucrării dintre cele două ţări pe plan economic, subliniindu-se însemnătatea iniţierii unor acţiuni concrete, menite să asigure valorificarea superioară a potenţialului de care dispun ţările noastre, promovarea unor noi forme de cooperare, inclusiv in pescuitul oceanic, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în acest domeniu. La primire a participat Paula Prioteasa, ministrul industriei alimentare. A fost de față Cheikh Mohamed Fadhel Kane, ambasadorul Mauritaniei la București. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan, Ghulam Rabbani, un vizită de rămas bun, în legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Ambasadorul pakistanez a exprimat calde mulţumiri preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul ce i-a fost acordat în îndeplinirea mandatului său in România. TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM DE ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ, DE MUNCĂ EXEMPLARA PENTRU ÎNTREGUL POPOR O politică realistă şi creatoare de dezvoltare economico-socială armonioasă a patriei In grandioasa operă politică şi economică, in Tezele din aprilie 1988, în expunerile şi cuvintările recente ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, se subliniază cu consecvenţă şi fempitate revoluţionară teza fundamentală potrivit căreia politica partidului este politica întregului popor român, socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor, aplicîndu-se în mod creator legile obiective, principiile generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile concret-istorice ale României. In procesul complex al edificării noii obiţduiri, aşa cum arată marele nostru conducător în Tezele din aprilie „Am pornit de la concepţia revoluţionară că socialismul se înfăptuieşte în mod diferit de la o ţară la alta, intr-o etapă sau alta a dezvoltării societăţii, că legile obiective şi principiile socialismului ştiinţific se aplică diferenţiat de fiecare partid la condiţiile şi realităţile concrete din ţara respectivă“, în perioada inaugurată de Congresul al XIX-lea al partidului, cea mai rodnică din întreaga istorie a poporului nostru, perioadă pe care o numim cu înalt respect şi recunoştinţă EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU, se confirmă pe deplin justeţea politicii ştiinţifice, clarvăzătoare şi originale elaborată şi înfăptuită de partidul nostru, cu aportul decisiv al secretarului său general, pornindu-se de la cunoaşterea exactă a intereselor poporului, a ţelurilor sale prezente şi viitoare corelate organic într-o luminoasă perspectivă istorică. Politica economică a partidului şi statului nostru se bazează pe cunoaşterea şi utilizarea conştientă a legilor obiective, concretizîndu-se în succese remarcabile, dobîndite de poporul român în toate domeniile vieţii economico-sociale. în acest fel, România a străbătut în cei 44 de ani care au trecut de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă, mai multe etape istorice, trecînd de la orînduirea burghezo-moşierească, de la statul împărţit in clase exploatatoare şi iu asupriţi, la orînduirea socialistă şi la făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Dintr-o ţară slab dezvoltată, România a devenit o ţară industrial-agrară, cu o industrie puternică, modernă, cu o agricultură socialis- tă în plină dezvoltare, cu un nivel de trai în continuăcreştere şi un înalt prestigiu Internaţional. Pe temelia creşterii forţelor de producţie, judicios structurate în profil de ramură şi teritorial, s-au dezvoltat masiv ştiinţa, învăţămîntul, cultura, întreaga activitate de creaţie ştiinţifico-tehnică, factori hotărîtori pentru dezvoltarea generală a patriei, pentru edificarea noii orînduiri sociale şi înaintare spre comunism. Pe baza proprietăţii socialiste s-a trecut la înfăptuirea cu fermitate a industrializării socialiste a Rlomâniei, componentă esenţială în strategia progresului economico-social general al naţiunii noastre libere şi independente. în expresia sa avansată, strategia industrializării socialiste a ţării noastre a fost elaborată după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român din 1965, cu aportul hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, într-o concepţie unitară, ştiinţifică, realistă şi creatoare, de largă perspectivă istorică. Această concepţie corespunde pe deplin intereselor poporului, fiind cerută de necesitatea fundamentării dezvoltării economico-sociale a ţării în condiţiile noi ale generalizării şi perfecţionării relaţiilor de producţie socialiste în întreaga economie naţională, ale afirmării puternice a noii revoluţii tehnico-ştiinţifice. O asemenea concepţie dovedeşte cu putere că realizarea unei industrii moderne constituie coordonata fundamentală a dezvoltării complexului economic naţional unitar şi eficient, în care se îmbină armonios industria şi agricultura, se articulează organic subramurile industriei, producţia de bunuri materiale cu cea de servicii, pe baza celor mai noi cuceriri tehnico-ştiinţifice, sporindu-se caracterul industrial al tuturor ramurilor şi asigurîndu-se o eficienţă maximă şi un ridicat venit naţional pe locuitor. Dezvoltarea tuturor ramurilor economice, valorificarea superioară a resurselor naturale şi energetice, utilizarea raţională a potenţialului uman al ţării, creşterea productivităţii muncii şi a venitului naţional, amplificarea şi diversificarea participării la circuitul economic mondial, ridicarea nivelului material şi spiritual al poporului, dezvoltarea ştiinţifică, culturală, manifestarea generală a personalităţii umane, întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale sunt procese fundamentale care au făcut din industrializarea socialistă a României un obiectiv central al politicii economice a partidului şi statului nostru, coordonata fundamentală a creşterii economice pe termen lung, întreaga dezvoltare economico-socială a ţărilor lumii demonstrează că nu pot exista scheme-tip de dezvoltare, modele general valabile în orice condiţii social-economice, de timp şi spaţiu. Partidul nostru, înţelegind acest adevăr fundamental, a ştiut să încadreze Prof. univ. dr. Dumitru Ciucur (Continuare in pag. a 3-a) Expresie elocventă a preocupării partidului pentru creşterea continuă a nivelului de trai al poporului De la 1 octombrie: Ca o legătură directă, dialectică între înfăptuirea obiectivelor prevăzute in Programul partidului — program grandios şi complex de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate — şi profundele transformări care au avut loc in sectorul forţelor de producţie, prin modernizarea continuă a bazei tehnico-materiale a proprietăţii socialiste, ceea ce a permis creşterea productivităţii muncii şi sporirea venitului naţional, ca o legătură şi consecinţă directă, deci, între toate acestea a fost posibilă noua şi substanţiala majorare a veniturilor din retribuţii şi pensii, îndeosebi a celor mici, care cresc cu pînă la 33 la sută — un vast act social, cu profunde semnificaţii economice şi sociale, început in acest an la 1 august şi desfăşurat ţie parcursul a trei etape, pînă la 1 august, anul viitor. Această decizie politică a fost luată în conformitate cu hotărîrile Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului şi ca o consecinţă a faptului că, aşa cum sublinia secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „toate acestea au devenit posibile ca urmare a faptului că, in prima jumătate a actualului cincinal am obţinut rezultate importante în dezvoltarea economico-socială a patriei noastre“. Incepînd de astăzi, 1 octombrie, intră în majorare retribuţiile de pînă la 2 000 lei ale Majorarea 900000 si unei largi categorii de oameni ai muncii, incepind cu unităţile industriale subordonate consiliilor populare, UCECOM, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor — CENTROCOOP —, gospodăria comunală, învăţămînt, sănătate, instituţii financiare, administraţia de stat, cultură şi artă, uniuni şi asociaţii, cultură fizică şi sport, circulaţia mărfurilor precum şi alte ramuri ale economiei, împreună cu pensiile acordate de asigurările sociale pentru muncă şi limită de vîrstă, de pină la 1 500 lei, precum şi pensiile acordate pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul II de invaliditate. Astfel, peste 900 000 de oameni ai muncii cu retribuţii de pină la 2 000 lei vor beneficia, prin Decretul 206/1988, de majorarea retribuției — cu aceasta incheindu-se prima etapă a majorării, de care beneficiază în total peste 2,5 milioane de persoane. In perioada 1 noiembrie 1988— 1 ianuarie 1989, in cadrul etapei a Il-a se majorează, eşalonat, pe ramuri de activitate, retribuţiile personalului muncitor cuprinse între 2001 şi 2250 lei. In etapa a Il-a va fi sporită retribuţia a circa 1,8 milioane oameni ai muncii urmînd ca in cadrul etapei a IlI-a (1 martie-1 august 1989) să beneficieze de majorare, eşalonat, peste 3,4 milioane oameni ai muncii cu retribuţii tarifare de peste 2 250 lei. De precizat că după efectuarea majorării propriu-zise, la noile retribuţii majorate se adaugă şi compensaţiile pentru produse agroalimentare, energie termică şi gaze naturale, ce se acordau pină acum, în baza decretelor 48 şi 240 din 1982. Prin includerea acestor compensaţii in retribuţie (deci nu se vor mai plăti pe stat separat) se măreşte baza de calcul pentru toate drepturile ce se acordă personalului muncitor, inclusiv drepturile de pensie. încă un fapt ce trebuie precizat : majorarea retribuţiei, in medie cu 10 la sută, se va realiza pe două căi : prin creşterea retribuţiei tarifare, în medie cu 8 la sută şi, pe de altă parte, prin creşterea părţii variabile a retribuţiei, în medie cu 2 la sută. Majorarea părţii variabile a retribuţiei se face prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime şi a celorlalte adaosuri la retribuţie care se calculează în funcţie de noile retribuţii majorate, ca şi prin acordarea Stimulentelor suplimentare pentru producţia de export. Prin aplicarea tuturor majorărilor prevăzute fondul de retribuire planificat de care vor beneficia oamenii muncii va fi mai mare cu 5,3 miliarde lei în anul 1988 şi cu 24,4 miliarde lei în anul 1989, iar in anul 1990 — cînd toţi oamenii muncii vor primi pe întregul an retribuţie majorată — fondul de retribuire suplimentar va fi de peste 29 miliarde lei. Reamintim că persoanele cărora li se majorează retribuţiile vor beneficia în continuare de drepturile de alocaţie de stat pentru copii, stabilite în condiţiile legii pînă la data majorării retribuţiilor. De asemenea, chiriile pentru locuinţe, stabilite potrivit retribuţiilor nemajorate, rămin nemodificate. In spiritul aceloraşi principii ale politicii partidului nostru care au stat la baza noii reglementări şi pentru a veni în sprijinul familiilor cu copii, potrivit Decretului Consiliului de Stat, se vor majora cu 10 lei lunar alocaţiile de stat pentru fiecare Ion Marcovici (Continuare in pag. a 3-a) retribuţiei a peste oameni a pensiilor