România Liberă, martie 1989 (Anul 47, nr. 13783-13809)

1989-03-01 / nr. 13783

! EXPRESII ELOCVENTĂ A PREOCUPĂRII CONSTANTE A PARTIDULUI PENTRU RIDICA NIVELULUI DE TRAI AL ÎNTREGULUI POPOR De astăzi O nouă etapă de majorare a retribuţiilor şi pensiilor începută la 1 august 1988, ma­jorarea retribuţiei personalului muncitor se constituie într-o amplă acţiune socială situată în deplină concordanţă cu progra­mul strategic al Partidului Co­munist Român, program care işi propune ca ţel suprem creşterea continuă a nivelului de trai, ma­terial şi spiritual al tuturor oa­menilor muncii. Dacă in primele două etape cuprinse intre 1 august 1988 şi 1 ianuarie 1989 aproape 60 la sută din efectivul personalului muncitor, practic 4,4 milioane de oameni ai muncii Inclusiv peste 800 000 pensionari au beneficiat de majorarea re­tribuţiei şi a pensiei, în cea de a IlI-a etapă şi ultima care în­cepe la 1 martie şi se finali­zează la 1 august a.c. vor fi cu­prinşi peste 3,4 milioane oameni ai muncii şi 600 000 pensionari. In etapa a IlI-a de majorare intră în calcul retribuţiile perso­nalului muncitor mai mari de 2 250 lei lunar şi pensiile cu­prinse intre 1 501—3 000 lei lunar. Majorarea retribuţiilor persona­lului muncitor este o expresie directă a rezultatelor oamenilor muncii în procesul construcţiei socialiste, căci îndeplinirea pla­nului naţional unic de dezvolta­re economico-socială a Româ­niei pe anul 1988 şi obţinerea unui venit naţional majorat cu 3,2 la sută faţă de anul 1987 se află intr-o relaţie directă cu fondul de retribuire a persona­lului muncitor, fond care în anul 1988 s-a majorat cu 3,3 la sută faţă de anul 1987. Aceste rezul­tate economice au creat premi­sele materiale pentru moderni­zarea forţelor de producţie şi ridicarea pe o nouă treaptă a nivelului nostru de trai. De ma­jorarea retribuţiei beneficiază de la 1 martie aproape 150 000 de mineri situaţi în toate fron­turile de lucru, de la minerii şi ajutorii de mineri care lu­crează in subteran sau pe utila­jele gigant de la suprafaţă la artificierii de mină, vagonetari, electricieni şi lăcătuşii de mină, minerii de la prepararea şi coc­sificarea cărbunelui, minerii de la prepararea minereurilor, mi­nerii din bazinul Gorjului, de la Anina sau Mahmudia, din Valea Jiului sau Voievozi-Vărzari, etc. întreaga reţea minieră an­gajată cu toate forţele în bătă­lia pentru resurse. Acest fapt exprimă grija statornică ce o poartă conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu faţă de acest impor­tant detaşament ce activează în domeniul resurselor energetice de materii prime, încă de la Congresul al IX-lea al partidului, au fost preconiza­te etape de majorare a retribu­ţiei şi creşteri ale nivelului de trai în raport direct cu etapele de dezvoltare ale României so­cialiste. Astfel, o majorare ge­nerală, pe întreaga economie a avut loc in anul 1965 urmată de majorarea retribuţiilor mici din anul 1967, pentru ca în anii 1969—1970 să urmeze a doua ma­jorare generală a retribuţiilor. La 1 mai 1970 a avut loc o nouă majorare a retribuţiilor mici ur­mată de majorarea generală din anii 1974—1975 şi aşa, etapă de etapă, potrivit salturilor econo­mice calitative înregistrate de ţara noastră au urmat majoră­rile generale din anii 1977—1980 şi 1983—1984. Am exemplificat concret ca să demonstrăm prin aceste date raportul direct, in­disolubil, dintre rezultatele cin­cinalelor economice şi creşterea continuă a nivelului de trai, in fapt raportul dintre muncă şi prosperitate. In anul 1990 per­sonalul muncitor, cei peste 7,9 Ion Marcovici De la 1 martie aproape 150 000 mineri vor beneficia de majorarea retribuţiilor (Continuare in pag. a 6-a) L Proletar!­ăm­toate f firile, miîftvăt amin mmm mjm a. frontului democratei 9 unităţii socialiste Anul XLVII Nr. 13783 Miercuri 1 martie 1989 6 pagini — 50 bani | A In ultima lună a primului trimestru EXIGENTE SPORITE IN ACTIVITATEA ECONOMICA Consemnăm cu satisfacţie, la sfirşitul lunii februarie, nume­roase veşti despre reuşitele e­­xemplare Înregistrate de colec­tive de oameni ai muncii, din diverse sectoare de activitate, în direcţii de mare Interes eco­nomic, generatoare de multiple beneficii. Sunt fapte care de­monstrează angajarea plenară a Întregului popor în îndeplinirea sarcinilor şi indicaţiilor formu­late de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la în­deplinirea exemplară a sarci­nilor de plan pe acest trimes­tru, pe întregul an, prin inten­sificarea ritmurilor de muncă, valorificarea mai eficientă a condiţiilor superioare create în fiecare unitate ca urmare a a­­plicării măsurilor de perfec­ţionare şi modernizare a mun­cii şi producţiei, de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, de utilizare, cu ma­ximum de avantaje, a materi­ilor prime, materialelor, resur­selor umane şi tehnice antre­nate în procesele de producţie. Iată, minerii din Paroşeni, care au chemat la întrecere so­cialistă toate unităţile de ex­tracţie a cărbunelui din ţară, adaugă în februarie, celor 3 500 de tone de cărbune obţinut pes­te prevederile lunii ianuarie, alte 2 200 tone realizate supli­mentar, reuşind performanţa in condiţiile reducerii cu 4 şi respectiv 3 la sută a consumu­rilor specifice normate la ma­teriile de bază, energie electri­că. Geologii şi minerii din pe­rimetrul Borsecului ne infor­mează despre descoperirea a noi zăcăminte minerale energe­tice utile. Încheierea lucrărilor de construcţie şi montaj la două noi abataje de exploata­re a lignitului, devansarea u­­nor lucrări de deschidere a noi fronturi de extracţie. Petroliş­tii schelei de producţie petroli­eră Moşoaia, aplicind in de­­vans un Întreg complex de ope­raţii geologo-tehnologice, utili­­zînd la capacitate maximă in­stalaţiile din dotare au furni­zat beneficiarilor. In plus, pes­te 10 milioane mc gaze asocia­te, 4 milioane mc gaze libera şi 270 tone gazolină, diminuind, totodată, cu 7 lei la o mie de lei producţie marfă cheltuielile totale materiale in timp ce co­legii lor, de la schela de pro­ducţie a gazelor naturale din Tg. Mureş, lucrau în contul lu­nii martie încă de pe 24 fe­bruarie, dată la care îşi înde­plineau integral sarcinile pre­văzute pentru primele două luni ale anului. Conştienţi de însemnătatea pe care o are buna funcţionare a sistemului energetic naţional energeticienii din Piteşti, Deva, Govora şi-au Înteţit eforturile în scopul obţi­nerii unor producţii suplimen­tare de energie. Şi din unităţi economice aparţinînd chimiei, construcţiei de maşini, electro­tehnicii, electronicii, materiale­lor de construcţii am primit informaţii referitoare la de­păşirea nivelelor programate la producţia fizică, la export, la producţia marfă, productivita­tea muncii. Cu rezultate remar­cabile se înscriu combinatul „Azomureş“ şi întreprinderea „Electromureş“, sau unităţi cu pondere în industria judeţului Braşov cum sunt „Rulmentul" şi „Mecanica“. Rezultatele dobîn­­dite de Combinatul de prelu­crare a lemnului din Suceava, întreprinderea de alumină Tul­­cea, de reputata uzină „1 Mai" din Ploieşti sau întreprinderea de utilaj minier — Rovinari atestă, la rîndul lor, înalta res­ponsabilitate cu care şi-au eva­luat respectivele colective obli­gaţiile ce le reveneau faţă de beneficiarii interni şi externi. Nu putem asocia, deocam­dată cel puţin, tuturor colecti­velor asemenea succese nota­bile, avind in vedere că se mai înregistrează restanţe în ce priveşte producţia fizică, expor­tul şi producţia marfă, că o­­biectivele de investiţii nu cu­nosc în totalitate aceleaşi rit­muri înalte de execuţie şi mon­taj, că se mai produc abateri de la tehnologii şi, implicit, de la atributele calitative pe care trebuie să le întrunească pro­dusele livrate de orice unitate economică. Insumînd, în fapt, un sfert din timpul de care dispunem pentru înfăptuirea in­dicatorilor programaţi în actua­lul an, primul trimestru şi, respectiv, această ultimă lună a lui trebuie să chezăşuiască, în absolut toate domeniile, înde­plinirea şi chiar depăşirea o­­biectivelor planificate. Să nu uităm că anul acesta urmează să obţinem, în beneficiul tutu­ror, un produs social şi un ve­nit naţional superioare cu 5,5— 6,5 şi 8—9 la sută nivelelor re­alizate în 1986, că valoarea producţiei-marfă în industrie trebuie să înregistreze, faţă de anul precedent, o creştere de 6—7 la sută, că ne-am propus ca volumul comerţului exterior să depăşească realizările din 1988 cu 7—8 la sută — ceea ce atestă capacitatea economiei româneşti de a se afirma tot mai viguros pe plan internaţio-­ nal sub aspectul ridicării per­formanţelor tehnico-calitative ale produselor. Fiecare din unităţile antre­nate în producţia de bunuri materiale trebuie să participe la obţinerea progresului general, îndeplinindu-şi ritmic, integral, sarcinile de plan. In actuala etapă, oamenii muncii dispun de programe clare, concrete de acţiune, ancorate ferm în reali­tatea specifică domeniului lor. Făcînd afirmaţia avem în ve­dere faptul că in adunările ge­nerale ale oamenilor muncii s-au făcut cunoscute atît ne­­implinirile, şi ca atare direc­ţiile în care se cer amplificate eforturile, cît şi modalităţile or­ganizatorice, tehnice, resursele ei se cer potenţate pentru ca să putem consemna, la sfâfşi­­tul lunii martie, recuperarea restanţelor în toate domeniile şi îndeplinirea tuturor sarcini­lor actualului trimestru. între­cerea socialistă, aflată în plină desfăşurare, se constituie, la Ioana Iuga (Continuare in pag. a 3-a) ________________________|— In intervalul de timp care a trecut din acest an, son­dorii schelei de foraj Scăeni, judeţul Prahova, au predat producţiei 6 noi sonde, din care două situate în zona Amaru. In prezent ei au un lucru 19 sonde, alte două fiind în stadiu de demarare a execuţiei. De evidenţiat şi fap­tul că sondorii din Scăeni au forat în acest an cu 1 500 de metri liniari mai mult decît în perioada similară a anului trecut. (Agerpres) Importante realizări ale industriei materialelor de construcţii Măsurile de modernizare a ca­pacităţilor de producţie din in­dustria materialelor de con­strucţii, precum şi noile tehno­logii aplicate au determinat creşterea potenţialului produc­tiv al actualelor linii de fabri­caţie. De la începutul anului şi pînă în prezent, unităţile de profil au livrat şantierelor pes­te sarcinile planificate, 25 000 metri cubi panouri mari fini­sate din beton armat pentru locuinţe, circa 6 000 metri pă­traţi plăci finisate din marmu­ră, mari cantităţi de cărămizi, plăci din faianţă, vată minerală şi produse izolatoare din vată minerală. Măsurile tehnice din programele de modernizare ce au fost aplicate, preluarea în pro­ducţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice au contribuit, de ase­menea, la înnoirea in ritm inuit a produselor, ponderea materia­lelor noi in volumul total al producţiei fiind cu 1 la sută mai mare comparativ cu sarcinile de plan. Şantierele de locuinţe au primit, in intervalul de timp care a trecut din acest an, pa­nouri pentru faţade intr-o gamă mai largă de modele şi culori, un sortiment mai diversificat de materiale izolatoare, ca şi alte materiale noi, cu caracteristici tehnice şi calitative îmbunătă­ţite. (Agerpres) DE ANI DE LA ÎNCEPEREA TRANSFORMĂRII SOCIALISTE A AGRICULTURII ÎN ŢARA NOASTRĂ De secole nenumărate anii se rotesc şi se rotunjesc şi peste această străveche localitate ro­mânească din vatra Oltului, anotimpurile lor de semănat şi de cules, de ploi şi de zăpezi, de scoatere a vitelor la păşune şi aducerea lor la iernat. Nici un sezon ca altul în felul cum s-a înfăţişat, în urmele pe care le-a lăsat. Dar nici un alt ano­timp nu şi-a însemnat trecerea atit de adine în răbojul satului şi in viaţa oamenilor ca primă­vara. Aşa a fost să fie ca toa­te evenimentele esenţiale din istoria acestei colectivităţi ru­rale să aibă loc la vremea in­trării plugului în brazdă, in mustul zăpezii. Evenimente ca­re au dat năvală în viaţa oa­menilor de aici fără­ voia lor, cum a fost în acea primăvară din primul pătrar al secolului al XVI-lea, in timpul domniei lui Neagoe Basarab, cind se consfinţea proprietatea definiti­vă şi totală a unui stăpin de sate şi de moşii asupra acestui sat de clăcaşi, cu tot pămintul din jurul lui. Dar au fost şi alte evenimen­te cărora oamenii de aici le-au ieşit in cale, însoţindu-le pină în sat. Cum a fost la 1907, cind vîlvătaia s-a reaprins aici la o vreme cind se credea că a fost înăbuşită în toată ţara. Dădeau în floare vişinii şi cireşii cind a fost bătut satul cu tunurile şi s-a tras cu puştile în carne vie. Mai sunt încă oameni care Îşi aduc aminte de părinţi, de rude, de vecini schilodiţi pe o viaţă întreagă în furia represa­liilor. Peste exact 80 de ani, în 1987, urmaşii acelor eroi anonimi erau distinşi cu cel mai mare titlu pe care il pot primi ostaşii de pe ogoare în timp de pace : înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare. Cu 23 200 kg porumb ştiuleţi in me­die pe hectar fusese cîştigată cea mai mare şi cea mai fal­nică victorie din istoria recolte­lor pe aceste pămînturi. Dar aşa ceva nu ar fi fost în nici un fel posibil fără alte întîmplări de răscruce în viaţa satului. Au fost evenimente pe care oamenii de aici, ca toată sufla­rea satelor, le-au aşteptat, le-au dorit şi le-au deschis larg toate porţile. Tot într-o primăvară, în 1945, cîăcaşii de veacuri de la Şerbăneşti au putut, să taie pentru prima dată brazdă în­­tr-un pămînt care­ nu mai avea alt stăpin. Şi n-au trecut decit ciţiva ani piă cind pămînturile de aici au intimpinat primăva­ra sub o altă zodie. „Nu aveam decit vreo 12 ani pe atunci, dar ne dădeam cu toţii seama, de la mic la mare, că ne aflăm in faţa unei hotărîri cum nu mai aflase nimeni, nici un rind de oameni înaintea noastră, îşi aminteşte ION MICU, preşedin­tele C.A.P. In ziua inaugurării a fost sărbătoare mare, cu mulţi oaspeţi şi echipe artistice, dar versul care a rămas să umble prin sat a fost unul cântat din­­tr-un camion cu steaguri roşii şi cu oameni în salopete al­bastre : „Pămintul este al celor harnici“. Dar dacă inaugurarea a avut loc într-o zi anume, ade­vărata înfiinţare a durat ani de zile. S-a început cu cei mai con­vinşi şi cu cei mai curajoşi. Alţii nu s-au lăsat convinşi de­cit de dovezi foarte concrete. Şi acestea erau carele cu cereale trase pe cint ar fi schimbările in bine care deveneau tot mai evidente in viaţa familiilor de ţărani care lucrau in C.A.P. Ion Micu este preşedinte de 15 ani al cooperativei agricole din Şerbăneşti, judeţul Olt, anii în care această unitate a depă­şit toate limitele de recoltă ce păreau posibile. — Vă mai aduceţi aminte de nivelul producţiilor de la Început ? — Toţi oamenii satului erau cu ochii pe aceste producţii, dar avem şi evidenţe care s-au păstrat foarte bine, aşa că am să recurg la cifrele înregistra­te. La prima recoltă se obţinea, în medie pe hectar, 1160 kg po­rumb, 539 kg grîu, 833 kg orz. — Nu par deloc semnifica­tive... — Ba da, erau recoltele de pe pămintul aflat în starea in care a fost adus. De abia in anii ur­mători ,s-au văzut avantajele cooperativizării in recolte care le depășeau cu mult pe cele din gospodăriile individuale, pentru că altfel se lucra pămintul. Da­că prin anii 1955—1956 îi între­bam pe cei care veneau cu ce­reri de înscriere ce anume i-a determinat să facă acest pas, răspundeau că vor să intre şi ei în­ rind cu oamenii. — Şi in rind cu oamenii au intrat toţi locuitorii satului. — Stîlpi ai satului şi ai coope­rativei ca Stan Bărbuţ, Gheor­­ghe Preda, Ion Mihai, Coman Bădălaţî, Stan Comănescu, Ma­rin Tucă, Ion Drăgan, Constatin Iordache, Tudor Ţurlea, sînt nu­me cu care ne mîndrim. Cu ei s-a început, cu ei s-a ajuns la producţiile şi la veniturile de azi. S-a început cu o strînsură de avere obştească de 430 000 lei. Şi cu producţii care, la cereale­le păioase, de abia dacă erau de două ori mai mari faţă de can­titatea de sămînţă băgată in pă­mint. Pină in 1965, valoarea averii obşteşti avea să crească de peste 10 ori. Şi încă de peste zece ori din 1965 pină in 1988. Numai că de data aceasta se pornea de la un nivel considerat foarte ridicat la vremea respec­tivă, 4 445 000 lei, ca să se ajun­gă la 46 132 000 lei Cu mai mult de zece ori avea să crească şi valoarea producţiei globale, res­pectiv, de la 3 534 000 lei in 1965, la 38 606 000 Iei, în 1988. De peste zece ori mai mult. Iată o cifră care revine aproape cu re­gularitate dacă ne gindim să comparăm şi producţiile de 5 549 kg grîu la hectar şi 6 027 kg orz la hectar cu cele de la început. Dar nu tot aşa stau lu­crurile cind este vorba de po­rumb, unde s-a ajuns la peste 23 000 kg ştiuleţi la hectar sau la sfecla de zahăr unde s-a atins recordul de 41 240 kg la hectar. Şi nici de activitatea de mică industrie unde s-au înre­gistrat venituri de sute de ori mai mari. — Spuneţi-mi, tovarăşe pre­şedinte, ce făceaţi dumnea­voastră Înainte de a fi ales in această funcţie ? — Cam acelaşi lucru, mun­ceam pămintul, şi mă urc şi acum pe tractor de cite ori este nevoie şi este nevoie de foarte multe ori. Toţi mecanizatorii ca­re lucrează pe ogoarele noastre sunt fii ai satului şi eu eram şi sunt unul dintre ei. — S-ar putea spune că, de fapt, nu aţi lipsit din viaţa sa­tului. — Dar nici satul din viaţa mea. — Şi ce vede, cind priveşte de-a lungul celor 40 de ani, Marin Ioniţă (Continuare in pag. a 2-a) Primăverile unei comune . TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 7 * a primit pe Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar­­al C. C. al P. C. din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe tovarăşul Jozef Lenart, membru al Prezi­diului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care efectuea­ză o vizită in ţara noastră, la Invitaţia C.C. al P.C.R. In acest cadru, tovarăşului­ Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise un cald salut şi cor­diale urări din partea tovarăşi­lor Milos Jakes, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ceho­slovacia, Gustav Husak, pre­şedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi Ladislav Ada­­mec, preşedintele guvernului, a conducerii de partid şi de­ stat din această ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis tovară­şilor Milos Jakes, Gustav Husak şi Ladislav Adamec, conducerii de partid şi de stat salutul său călduros şi cele mai bune urări iar poporului cehoslovac pros­peritate şi tot­­ mai mari reali­zări in construcţia socialistă. In timpul întrevederii a fost subliniată evoluţia bună a rela­ţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist din Cehoslovacia, dintre ţările şi popoarele noastre, evidenţiin­­du-se rolul hotărîtor al întâlni­rilor şi convorbirilor la nivel inalt în dezvoltarea in continua­re a acestor raporturi tradiţio­nale. In acelaşi timp, s-au re­levat posibilităţile existente pentru extinderea pe mai de­parte a conlucrării româno­­cehoslovace pe plan politic, eco­nomic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de activitate. în cursul convorbirii, a fost reliefată însemnătatea dezvol­tării colaborării economice mul­tilaterale in cadrul C.A.E.R., perfecţionării pe baze socialiste a activităţii acestei organizaţii, in folosul şi apre binele fiecărei ţări membre, in interesul cauzei generale a socialismului şi pă­cii, al progresului şi colaborării între naţiuni. Totodată, abordîndu-se unele probleme ale situaţiei interna­ţionale, a fost relevată necesi­tatea întăririi luptei împotriva pericolului de război, pentru dezarmare şi pace, a solidarită­ţii partidelor comuniste şi mun­citoreşti, a tuturor forţelor pro­gresiste care se pronunţă în fa­voarea dezvoltării independente a popoarelor, pentru democra­ţie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La primire au participat to­varăşii Ion Stoian, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Sirbu, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Jan Papp, am­basadorul Cehoslovaciei la București. TEZELE ŞI ORIENTĂRILE FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU — PROGRAM DE MUNCĂ ŞI ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ Înfăptuirea şi revoluţii agrare -OBIECTIV FUNDAMENTAL PENTRU DEZVOLTAREA CONTINUA ŞI MODERNIZAREA ACRICULTURII NOASTRE SOCIALISTE A,cum, cînd se împlinesc 40 de ani de la istoricele hotărîri ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, pe baza marilor împliniri din agricultura socia­listă a ţării noastre, putem să afirmăm cu deplin temei că pro­cesul de transformare revoluţio­nară a relaţiilor de producţie şi sociale de la sate in­ relaţii so­cialiste, bazate pe proprietatea socialistă cooperatistă s-a do­vedit a fi la înălţimea exigenţe­lor pe care le-au impus făurirea economiei socialiste unitare, a complexului economiei naţiona­le moderne, multilateral dezvol­tată şi armonios structurată in profil de ramură şi teritorial. Parte componentă a procesului revoluţionar unic de făurire a economiei socialiste i­nitare, tre­cerea de la mica la marea pro­ducţie modernă in agricultură, organizată pe baze noi, socia­liste, a reprezentat o etapă nouă, calitativ superioară în desfăşu­rarea vieţii economice şi social­­culturale a satelor noastre, în ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al ţă­rănimii muncitoare. Rezultat al aplicării creatoa­re a legităţilor construcţiei so­cialiste, cooperativizarea agri­culturii in ţara noastră a marcat începutul procesului revoluţio­nar la sate, stabilirea unor re­laţii noi, socialiste, între oame­nii munţii din agricultură cu privire la stăpînirea in comun a mijloacelor de producţie — Inclusiv a pămintului, la însuşi­rea sociali a rezultatelor pro­ducţiei in raport de cantitatea, calitatea şi importanţa muncii depuse — ca temelii trainice ale unui nou mod de a munci şi a trăi al ţărănimii noastre, încheierea cooperativizării agriculturii şi făurirea econo­miei socialiste unitare — sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — au marcat Înfăptuirea sarcinilor primei etape a edificării noii orinduiri sociale pe pămintul României, creindu-se condiţiile continuării pe o treaptă supe­rioară a procesului revoluţionar, ca­ o necesitate obiectivă a pro­gresului susţinut şi multilateral al economiei naţionale, a ridi­cării nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Aşezarea procesului revoluţio­nar de dezvoltare pe baze mo­derne, intensive, a agriculturii noastre socialiste într-o etapă superioară, după Congresul al IX-lea al partidului, se funda­mentează pe reconsiderarea ro­lului şi locului agriculturii în dezvoltarea unei economii na­ţionale echilibrate — aceasta constituind, împreună cu indus­tria ramurile de bază care de­finesc caracterul structurii eco­nomiei naţionale şi condiţionează echilibrul înaintării. Subliniind importanţa agriculturii ca ramu­ră de bază a economiei naţio­nale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „fără o agricultură intensivă, modernă, de înaltă productivitate, organi­zată pe baza celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei nu se pot asi­gura nici făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate, nici edificarea comunismului in patria noastră". In strinsă interdependență cu transformarea industriei in ra­mura modernă conducătoare — ca efect nemijlocit al continuării pe o treaptă calitativ superioară a procesului de industrializare socialistă a ţării, procesul re­voluţionar din agricultura socia­listă intră, începind cu Con­gresul al IX-lea, in etapa con­solidării relaţiilor de producţie socialiste, întemeiate pe proprie­tatea socialistă de stat şi coope­ratistă­­, a dezvoltării bazei tehnico-materiale, a înaintării ferme pe calea modernizării şi intensificării producţiei. Instaurarea relaţiilor de pro­ducţie socialiste in agricultură, organizarea şi desfăşurarea În­tregii activităţi pe baze noi, in cadrul unităţilor de stat şi co­operatiste, reprezintă numai În­ceputul procesului, revoluţionar, premisa fundamentală care asi­gură ca proprietarii pămintului şi ai celorlalte mijloace de pro­ducţie să fie ţărănimea, oame­nii muncii din agricultură, el fiind, deopotrivă, şi producători socialişti unici şi beneficiari direcţi, alături de întregul po­por, ai roadelor dezvoltării aces­tei ramuri de bază a complexu­lui economiei noastre naţionale. Inţelegind in toată profunzi­mea sa necesitatea dezvoltării armonioase, echilibrate, a com­plexului unitar al economiei na­ţionale pe baza proprietăţii so­cialiste, de stat şi cooperatis­te, integrind organic cele mai noi cuceriri ale ştiinţei in teh­nicile şi tehnologiile de pro­ducţie, in organizarea şi con­ducerea întregii activităţi, parti­dul nostru, prin aportul de­terminant al secretarului ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fundamentat ne­cesitatea accentuării rolului de ramură de bază a agriculturii socialiste, alături de consolida­rea calitativă a rolului conducă­tor al industriei moderne, de dezvoltare şi modernizare a pro­ducţiei in celelalte sectoare ale economiei naţionale. In concor­danţă deplină cu această nece­sitate obiectivă partidul nostru a demonstrat că sunt create toa­te condiţiile pentru ca procesul revoluţionar din agricultura so­cialistă a ţării să intre in­tr-o etapă decisivă, punindu-se bazele înfăptuirii unei noi re­voluţii agrare, a unui salt cali­tativ profund în gradul de în­zestrare tehnico-productivă a muncii, de organizare şi condu­cere a activităţii, in aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnologiei agricole. In lupta oamenilor muncii din această ramură vitală cu ei în­şişi şi cu forţele naturii pen­tru a smulge principalului mij­loc de producţie — pămintul — producţii tot mai mari, pentru Conf. dr. Constantin C. Popescu (Continuare In pag. a 1-a)

Next