România Liberă, martie 1989 (Anul 47, nr. 13783-13809)
1989-03-01 / nr. 13783
! EXPRESII ELOCVENTĂ A PREOCUPĂRII CONSTANTE A PARTIDULUI PENTRU RIDICA NIVELULUI DE TRAI AL ÎNTREGULUI POPOR De astăzi O nouă etapă de majorare a retribuţiilor şi pensiilor începută la 1 august 1988, majorarea retribuţiei personalului muncitor se constituie într-o amplă acţiune socială situată în deplină concordanţă cu programul strategic al Partidului Comunist Român, program care işi propune ca ţel suprem creşterea continuă a nivelului de trai, material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii. Dacă in primele două etape cuprinse intre 1 august 1988 şi 1 ianuarie 1989 aproape 60 la sută din efectivul personalului muncitor, practic 4,4 milioane de oameni ai muncii Inclusiv peste 800 000 pensionari au beneficiat de majorarea retribuţiei şi a pensiei, în cea de a IlI-a etapă şi ultima care începe la 1 martie şi se finalizează la 1 august a.c. vor fi cuprinşi peste 3,4 milioane oameni ai muncii şi 600 000 pensionari. In etapa a IlI-a de majorare intră în calcul retribuţiile personalului muncitor mai mari de 2 250 lei lunar şi pensiile cuprinse intre 1 501—3 000 lei lunar. Majorarea retribuţiilor personalului muncitor este o expresie directă a rezultatelor oamenilor muncii în procesul construcţiei socialiste, căci îndeplinirea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1988 şi obţinerea unui venit naţional majorat cu 3,2 la sută faţă de anul 1987 se află intr-o relaţie directă cu fondul de retribuire a personalului muncitor, fond care în anul 1988 s-a majorat cu 3,3 la sută faţă de anul 1987. Aceste rezultate economice au creat premisele materiale pentru modernizarea forţelor de producţie şi ridicarea pe o nouă treaptă a nivelului nostru de trai. De majorarea retribuţiei beneficiază de la 1 martie aproape 150 000 de mineri situaţi în toate fronturile de lucru, de la minerii şi ajutorii de mineri care lucrează in subteran sau pe utilajele gigant de la suprafaţă la artificierii de mină, vagonetari, electricieni şi lăcătuşii de mină, minerii de la prepararea şi cocsificarea cărbunelui, minerii de la prepararea minereurilor, minerii din bazinul Gorjului, de la Anina sau Mahmudia, din Valea Jiului sau Voievozi-Vărzari, etc. întreaga reţea minieră angajată cu toate forţele în bătălia pentru resurse. Acest fapt exprimă grija statornică ce o poartă conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu faţă de acest important detaşament ce activează în domeniul resurselor energetice de materii prime, încă de la Congresul al IX-lea al partidului, au fost preconizate etape de majorare a retribuţiei şi creşteri ale nivelului de trai în raport direct cu etapele de dezvoltare ale României socialiste. Astfel, o majorare generală, pe întreaga economie a avut loc in anul 1965 urmată de majorarea retribuţiilor mici din anul 1967, pentru ca în anii 1969—1970 să urmeze a doua majorare generală a retribuţiilor. La 1 mai 1970 a avut loc o nouă majorare a retribuţiilor mici urmată de majorarea generală din anii 1974—1975 şi aşa, etapă de etapă, potrivit salturilor economice calitative înregistrate de ţara noastră au urmat majorările generale din anii 1977—1980 şi 1983—1984. Am exemplificat concret ca să demonstrăm prin aceste date raportul direct, indisolubil, dintre rezultatele cincinalelor economice şi creşterea continuă a nivelului de trai, in fapt raportul dintre muncă şi prosperitate. In anul 1990 personalul muncitor, cei peste 7,9 Ion Marcovici De la 1 martie aproape 150 000 mineri vor beneficia de majorarea retribuţiilor (Continuare in pag. a 6-a) L Proletar!ămtoate f firile, miîftvăt amin mmm mjm a. frontului democratei 9 unităţii socialiste Anul XLVII Nr. 13783 Miercuri 1 martie 1989 6 pagini — 50 bani | A In ultima lună a primului trimestru EXIGENTE SPORITE IN ACTIVITATEA ECONOMICA Consemnăm cu satisfacţie, la sfirşitul lunii februarie, numeroase veşti despre reuşitele exemplare Înregistrate de colective de oameni ai muncii, din diverse sectoare de activitate, în direcţii de mare Interes economic, generatoare de multiple beneficii. Sunt fapte care demonstrează angajarea plenară a Întregului popor în îndeplinirea sarcinilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe acest trimestru, pe întregul an, prin intensificarea ritmurilor de muncă, valorificarea mai eficientă a condiţiilor superioare create în fiecare unitate ca urmare a aplicării măsurilor de perfecţionare şi modernizare a muncii şi producţiei, de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, de utilizare, cu maximum de avantaje, a materiilor prime, materialelor, resurselor umane şi tehnice antrenate în procesele de producţie. Iată, minerii din Paroşeni, care au chemat la întrecere socialistă toate unităţile de extracţie a cărbunelui din ţară, adaugă în februarie, celor 3 500 de tone de cărbune obţinut peste prevederile lunii ianuarie, alte 2 200 tone realizate suplimentar, reuşind performanţa in condiţiile reducerii cu 4 şi respectiv 3 la sută a consumurilor specifice normate la materiile de bază, energie electrică. Geologii şi minerii din perimetrul Borsecului ne informează despre descoperirea a noi zăcăminte minerale energetice utile. Încheierea lucrărilor de construcţie şi montaj la două noi abataje de exploatare a lignitului, devansarea unor lucrări de deschidere a noi fronturi de extracţie. Petroliştii schelei de producţie petrolieră Moşoaia, aplicind in devans un Întreg complex de operaţii geologo-tehnologice, utilizînd la capacitate maximă instalaţiile din dotare au furnizat beneficiarilor. In plus, peste 10 milioane mc gaze asociate, 4 milioane mc gaze libera şi 270 tone gazolină, diminuind, totodată, cu 7 lei la o mie de lei producţie marfă cheltuielile totale materiale in timp ce colegii lor, de la schela de producţie a gazelor naturale din Tg. Mureş, lucrau în contul lunii martie încă de pe 24 februarie, dată la care îşi îndeplineau integral sarcinile prevăzute pentru primele două luni ale anului. Conştienţi de însemnătatea pe care o are buna funcţionare a sistemului energetic naţional energeticienii din Piteşti, Deva, Govora şi-au Înteţit eforturile în scopul obţinerii unor producţii suplimentare de energie. Şi din unităţi economice aparţinînd chimiei, construcţiei de maşini, electrotehnicii, electronicii, materialelor de construcţii am primit informaţii referitoare la depăşirea nivelelor programate la producţia fizică, la export, la producţia marfă, productivitatea muncii. Cu rezultate remarcabile se înscriu combinatul „Azomureş“ şi întreprinderea „Electromureş“, sau unităţi cu pondere în industria judeţului Braşov cum sunt „Rulmentul" şi „Mecanica“. Rezultatele dobîndite de Combinatul de prelucrare a lemnului din Suceava, întreprinderea de alumină Tulcea, de reputata uzină „1 Mai" din Ploieşti sau întreprinderea de utilaj minier — Rovinari atestă, la rîndul lor, înalta responsabilitate cu care şi-au evaluat respectivele colective obligaţiile ce le reveneau faţă de beneficiarii interni şi externi. Nu putem asocia, deocamdată cel puţin, tuturor colectivelor asemenea succese notabile, avind in vedere că se mai înregistrează restanţe în ce priveşte producţia fizică, exportul şi producţia marfă, că obiectivele de investiţii nu cunosc în totalitate aceleaşi ritmuri înalte de execuţie şi montaj, că se mai produc abateri de la tehnologii şi, implicit, de la atributele calitative pe care trebuie să le întrunească produsele livrate de orice unitate economică. Insumînd, în fapt, un sfert din timpul de care dispunem pentru înfăptuirea indicatorilor programaţi în actualul an, primul trimestru şi, respectiv, această ultimă lună a lui trebuie să chezăşuiască, în absolut toate domeniile, îndeplinirea şi chiar depăşirea obiectivelor planificate. Să nu uităm că anul acesta urmează să obţinem, în beneficiul tuturor, un produs social şi un venit naţional superioare cu 5,5— 6,5 şi 8—9 la sută nivelelor realizate în 1986, că valoarea producţiei-marfă în industrie trebuie să înregistreze, faţă de anul precedent, o creştere de 6—7 la sută, că ne-am propus ca volumul comerţului exterior să depăşească realizările din 1988 cu 7—8 la sută — ceea ce atestă capacitatea economiei româneşti de a se afirma tot mai viguros pe plan internaţio- nal sub aspectul ridicării performanţelor tehnico-calitative ale produselor. Fiecare din unităţile antrenate în producţia de bunuri materiale trebuie să participe la obţinerea progresului general, îndeplinindu-şi ritmic, integral, sarcinile de plan. In actuala etapă, oamenii muncii dispun de programe clare, concrete de acţiune, ancorate ferm în realitatea specifică domeniului lor. Făcînd afirmaţia avem în vedere faptul că in adunările generale ale oamenilor muncii s-au făcut cunoscute atît neimplinirile, şi ca atare direcţiile în care se cer amplificate eforturile, cît şi modalităţile organizatorice, tehnice, resursele ei se cer potenţate pentru ca să putem consemna, la sfâfşitul lunii martie, recuperarea restanţelor în toate domeniile şi îndeplinirea tuturor sarcinilor actualului trimestru. întrecerea socialistă, aflată în plină desfăşurare, se constituie, la Ioana Iuga (Continuare in pag. a 3-a) ________________________|— In intervalul de timp care a trecut din acest an, sondorii schelei de foraj Scăeni, judeţul Prahova, au predat producţiei 6 noi sonde, din care două situate în zona Amaru. In prezent ei au un lucru 19 sonde, alte două fiind în stadiu de demarare a execuţiei. De evidenţiat şi faptul că sondorii din Scăeni au forat în acest an cu 1 500 de metri liniari mai mult decît în perioada similară a anului trecut. (Agerpres) Importante realizări ale industriei materialelor de construcţii Măsurile de modernizare a capacităţilor de producţie din industria materialelor de construcţii, precum şi noile tehnologii aplicate au determinat creşterea potenţialului productiv al actualelor linii de fabricaţie. De la începutul anului şi pînă în prezent, unităţile de profil au livrat şantierelor peste sarcinile planificate, 25 000 metri cubi panouri mari finisate din beton armat pentru locuinţe, circa 6 000 metri pătraţi plăci finisate din marmură, mari cantităţi de cărămizi, plăci din faianţă, vată minerală şi produse izolatoare din vată minerală. Măsurile tehnice din programele de modernizare ce au fost aplicate, preluarea în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice au contribuit, de asemenea, la înnoirea in ritm inuit a produselor, ponderea materialelor noi in volumul total al producţiei fiind cu 1 la sută mai mare comparativ cu sarcinile de plan. Şantierele de locuinţe au primit, in intervalul de timp care a trecut din acest an, panouri pentru faţade intr-o gamă mai largă de modele şi culori, un sortiment mai diversificat de materiale izolatoare, ca şi alte materiale noi, cu caracteristici tehnice şi calitative îmbunătăţite. (Agerpres) DE ANI DE LA ÎNCEPEREA TRANSFORMĂRII SOCIALISTE A AGRICULTURII ÎN ŢARA NOASTRĂ De secole nenumărate anii se rotesc şi se rotunjesc şi peste această străveche localitate românească din vatra Oltului, anotimpurile lor de semănat şi de cules, de ploi şi de zăpezi, de scoatere a vitelor la păşune şi aducerea lor la iernat. Nici un sezon ca altul în felul cum s-a înfăţişat, în urmele pe care le-a lăsat. Dar nici un alt anotimp nu şi-a însemnat trecerea atit de adine în răbojul satului şi in viaţa oamenilor ca primăvara. Aşa a fost să fie ca toate evenimentele esenţiale din istoria acestei colectivităţi rurale să aibă loc la vremea intrării plugului în brazdă, in mustul zăpezii. Evenimente care au dat năvală în viaţa oamenilor de aici fără voia lor, cum a fost în acea primăvară din primul pătrar al secolului al XVI-lea, in timpul domniei lui Neagoe Basarab, cind se consfinţea proprietatea definitivă şi totală a unui stăpin de sate şi de moşii asupra acestui sat de clăcaşi, cu tot pămintul din jurul lui. Dar au fost şi alte evenimente cărora oamenii de aici le-au ieşit in cale, însoţindu-le pină în sat. Cum a fost la 1907, cind vîlvătaia s-a reaprins aici la o vreme cind se credea că a fost înăbuşită în toată ţara. Dădeau în floare vişinii şi cireşii cind a fost bătut satul cu tunurile şi s-a tras cu puştile în carne vie. Mai sunt încă oameni care Îşi aduc aminte de părinţi, de rude, de vecini schilodiţi pe o viaţă întreagă în furia represaliilor. Peste exact 80 de ani, în 1987, urmaşii acelor eroi anonimi erau distinşi cu cel mai mare titlu pe care il pot primi ostaşii de pe ogoare în timp de pace : înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare. Cu 23 200 kg porumb ştiuleţi in medie pe hectar fusese cîştigată cea mai mare şi cea mai falnică victorie din istoria recoltelor pe aceste pămînturi. Dar aşa ceva nu ar fi fost în nici un fel posibil fără alte întîmplări de răscruce în viaţa satului. Au fost evenimente pe care oamenii de aici, ca toată suflarea satelor, le-au aşteptat, le-au dorit şi le-au deschis larg toate porţile. Tot într-o primăvară, în 1945, cîăcaşii de veacuri de la Şerbăneşti au putut, să taie pentru prima dată brazdă într-un pămînt care nu mai avea alt stăpin. Şi n-au trecut decit ciţiva ani piă cind pămînturile de aici au intimpinat primăvara sub o altă zodie. „Nu aveam decit vreo 12 ani pe atunci, dar ne dădeam cu toţii seama, de la mic la mare, că ne aflăm in faţa unei hotărîri cum nu mai aflase nimeni, nici un rind de oameni înaintea noastră, îşi aminteşte ION MICU, preşedintele C.A.P. In ziua inaugurării a fost sărbătoare mare, cu mulţi oaspeţi şi echipe artistice, dar versul care a rămas să umble prin sat a fost unul cântat dintr-un camion cu steaguri roşii şi cu oameni în salopete albastre : „Pămintul este al celor harnici“. Dar dacă inaugurarea a avut loc într-o zi anume, adevărata înfiinţare a durat ani de zile. S-a început cu cei mai convinşi şi cu cei mai curajoşi. Alţii nu s-au lăsat convinşi decit de dovezi foarte concrete. Şi acestea erau carele cu cereale trase pe cint ar fi schimbările in bine care deveneau tot mai evidente in viaţa familiilor de ţărani care lucrau in C.A.P. Ion Micu este preşedinte de 15 ani al cooperativei agricole din Şerbăneşti, judeţul Olt, anii în care această unitate a depăşit toate limitele de recoltă ce păreau posibile. — Vă mai aduceţi aminte de nivelul producţiilor de la Început ? — Toţi oamenii satului erau cu ochii pe aceste producţii, dar avem şi evidenţe care s-au păstrat foarte bine, aşa că am să recurg la cifrele înregistrate. La prima recoltă se obţinea, în medie pe hectar, 1160 kg porumb, 539 kg grîu, 833 kg orz. — Nu par deloc semnificative... — Ba da, erau recoltele de pe pămintul aflat în starea in care a fost adus. De abia in anii următori ,s-au văzut avantajele cooperativizării in recolte care le depășeau cu mult pe cele din gospodăriile individuale, pentru că altfel se lucra pămintul. Dacă prin anii 1955—1956 îi întrebam pe cei care veneau cu cereri de înscriere ce anume i-a determinat să facă acest pas, răspundeau că vor să intre şi ei în rind cu oamenii. — Şi in rind cu oamenii au intrat toţi locuitorii satului. — Stîlpi ai satului şi ai cooperativei ca Stan Bărbuţ, Gheorghe Preda, Ion Mihai, Coman Bădălaţî, Stan Comănescu, Marin Tucă, Ion Drăgan, Constatin Iordache, Tudor Ţurlea, sînt nume cu care ne mîndrim. Cu ei s-a început, cu ei s-a ajuns la producţiile şi la veniturile de azi. S-a început cu o strînsură de avere obştească de 430 000 lei. Şi cu producţii care, la cerealele păioase, de abia dacă erau de două ori mai mari faţă de cantitatea de sămînţă băgată in pămint. Pină in 1965, valoarea averii obşteşti avea să crească de peste 10 ori. Şi încă de peste zece ori din 1965 pină in 1988. Numai că de data aceasta se pornea de la un nivel considerat foarte ridicat la vremea respectivă, 4 445 000 lei, ca să se ajungă la 46 132 000 lei Cu mai mult de zece ori avea să crească şi valoarea producţiei globale, respectiv, de la 3 534 000 lei in 1965, la 38 606 000 Iei, în 1988. De peste zece ori mai mult. Iată o cifră care revine aproape cu regularitate dacă ne gindim să comparăm şi producţiile de 5 549 kg grîu la hectar şi 6 027 kg orz la hectar cu cele de la început. Dar nu tot aşa stau lucrurile cind este vorba de porumb, unde s-a ajuns la peste 23 000 kg ştiuleţi la hectar sau la sfecla de zahăr unde s-a atins recordul de 41 240 kg la hectar. Şi nici de activitatea de mică industrie unde s-au înregistrat venituri de sute de ori mai mari. — Spuneţi-mi, tovarăşe preşedinte, ce făceaţi dumneavoastră Înainte de a fi ales in această funcţie ? — Cam acelaşi lucru, munceam pămintul, şi mă urc şi acum pe tractor de cite ori este nevoie şi este nevoie de foarte multe ori. Toţi mecanizatorii care lucrează pe ogoarele noastre sunt fii ai satului şi eu eram şi sunt unul dintre ei. — S-ar putea spune că, de fapt, nu aţi lipsit din viaţa satului. — Dar nici satul din viaţa mea. — Şi ce vede, cind priveşte de-a lungul celor 40 de ani, Marin Ioniţă (Continuare in pag. a 2-a) Primăverile unei comune . TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU 7 * a primit pe Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretaral C. C. al P. C. din Cehoslovacia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe tovarăşul Jozef Lenart, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, care efectuează o vizită in ţara noastră, la Invitaţia C.C. al P.C.R. In acest cadru, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise un cald salut şi cordiale urări din partea tovarăşilor Milos Jakes, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Gustav Husak, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, şi Ladislav Adamec, preşedintele guvernului, a conducerii de partid şi de stat din această ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis tovarăşilor Milos Jakes, Gustav Husak şi Ladislav Adamec, conducerii de partid şi de stat salutul său călduros şi cele mai bune urări iar poporului cehoslovac prosperitate şi tot mai mari realizări in construcţia socialistă. In timpul întrevederii a fost subliniată evoluţia bună a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cehoslovacia, dintre ţările şi popoarele noastre, evidenţiindu-se rolul hotărîtor al întâlnirilor şi convorbirilor la nivel inalt în dezvoltarea in continuare a acestor raporturi tradiţionale. In acelaşi timp, s-au relevat posibilităţile existente pentru extinderea pe mai departe a conlucrării românocehoslovace pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de activitate. în cursul convorbirii, a fost reliefată însemnătatea dezvoltării colaborării economice multilaterale in cadrul C.A.E.R., perfecţionării pe baze socialiste a activităţii acestei organizaţii, in folosul şi apre binele fiecărei ţări membre, in interesul cauzei generale a socialismului şi păcii, al progresului şi colaborării între naţiuni. Totodată, abordîndu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale, a fost relevată necesitatea întăririi luptei împotriva pericolului de război, pentru dezarmare şi pace, a solidarităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste care se pronunţă în favoarea dezvoltării independente a popoarelor, pentru democraţie, pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. La primire au participat tovarăşii Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ion Sirbu, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Jan Papp, ambasadorul Cehoslovaciei la București. TEZELE ŞI ORIENTĂRILE FORMULATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU — PROGRAM DE MUNCĂ ŞI ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ Înfăptuirea şi revoluţii agrare -OBIECTIV FUNDAMENTAL PENTRU DEZVOLTAREA CONTINUA ŞI MODERNIZAREA ACRICULTURII NOASTRE SOCIALISTE A,cum, cînd se împlinesc 40 de ani de la istoricele hotărîri ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 martie 1949, pe baza marilor împliniri din agricultura socialistă a ţării noastre, putem să afirmăm cu deplin temei că procesul de transformare revoluţionară a relaţiilor de producţie şi sociale de la sate in relaţii socialiste, bazate pe proprietatea socialistă cooperatistă s-a dovedit a fi la înălţimea exigenţelor pe care le-au impus făurirea economiei socialiste unitare, a complexului economiei naţionale moderne, multilateral dezvoltată şi armonios structurată in profil de ramură şi teritorial. Parte componentă a procesului revoluţionar unic de făurire a economiei socialiste initare, trecerea de la mica la marea producţie modernă in agricultură, organizată pe baze noi, socialiste, a reprezentat o etapă nouă, calitativ superioară în desfăşurarea vieţii economice şi socialculturale a satelor noastre, în ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al ţărănimii muncitoare. Rezultat al aplicării creatoare a legităţilor construcţiei socialiste, cooperativizarea agriculturii in ţara noastră a marcat începutul procesului revoluţionar la sate, stabilirea unor relaţii noi, socialiste, între oamenii munţii din agricultură cu privire la stăpînirea in comun a mijloacelor de producţie — Inclusiv a pămintului, la însuşirea sociali a rezultatelor producţiei in raport de cantitatea, calitatea şi importanţa muncii depuse — ca temelii trainice ale unui nou mod de a munci şi a trăi al ţărănimii noastre, încheierea cooperativizării agriculturii şi făurirea economiei socialiste unitare — sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — au marcat Înfăptuirea sarcinilor primei etape a edificării noii orinduiri sociale pe pămintul României, creindu-se condiţiile continuării pe o treaptă superioară a procesului revoluţionar, ca o necesitate obiectivă a progresului susţinut şi multilateral al economiei naţionale, a ridicării nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Aşezarea procesului revoluţionar de dezvoltare pe baze moderne, intensive, a agriculturii noastre socialiste într-o etapă superioară, după Congresul al IX-lea al partidului, se fundamentează pe reconsiderarea rolului şi locului agriculturii în dezvoltarea unei economii naţionale echilibrate — aceasta constituind, împreună cu industria ramurile de bază care definesc caracterul structurii economiei naţionale şi condiţionează echilibrul înaintării. Subliniind importanţa agriculturii ca ramură de bază a economiei naţionale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „fără o agricultură intensivă, modernă, de înaltă productivitate, organizată pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei nu se pot asigura nici făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, nici edificarea comunismului in patria noastră". In strinsă interdependență cu transformarea industriei in ramura modernă conducătoare — ca efect nemijlocit al continuării pe o treaptă calitativ superioară a procesului de industrializare socialistă a ţării, procesul revoluţionar din agricultura socialistă intră, începind cu Congresul al IX-lea, in etapa consolidării relaţiilor de producţie socialiste, întemeiate pe proprietatea socialistă de stat şi cooperatistă, a dezvoltării bazei tehnico-materiale, a înaintării ferme pe calea modernizării şi intensificării producţiei. Instaurarea relaţiilor de producţie socialiste in agricultură, organizarea şi desfăşurarea Întregii activităţi pe baze noi, in cadrul unităţilor de stat şi cooperatiste, reprezintă numai Începutul procesului, revoluţionar, premisa fundamentală care asigură ca proprietarii pămintului şi ai celorlalte mijloace de producţie să fie ţărănimea, oamenii muncii din agricultură, el fiind, deopotrivă, şi producători socialişti unici şi beneficiari direcţi, alături de întregul popor, ai roadelor dezvoltării acestei ramuri de bază a complexului economiei noastre naţionale. Inţelegind in toată profunzimea sa necesitatea dezvoltării armonioase, echilibrate, a complexului unitar al economiei naţionale pe baza proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste, integrind organic cele mai noi cuceriri ale ştiinţei in tehnicile şi tehnologiile de producţie, in organizarea şi conducerea întregii activităţi, partidul nostru, prin aportul determinant al secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fundamentat necesitatea accentuării rolului de ramură de bază a agriculturii socialiste, alături de consolidarea calitativă a rolului conducător al industriei moderne, de dezvoltare şi modernizare a producţiei in celelalte sectoare ale economiei naţionale. In concordanţă deplină cu această necesitate obiectivă partidul nostru a demonstrat că sunt create toate condiţiile pentru ca procesul revoluţionar din agricultura socialistă a ţării să intre intr-o etapă decisivă, punindu-se bazele înfăptuirii unei noi revoluţii agrare, a unui salt calitativ profund în gradul de înzestrare tehnico-productivă a muncii, de organizare şi conducere a activităţii, in aplicarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei agricole. In lupta oamenilor muncii din această ramură vitală cu ei înşişi şi cu forţele naturii pentru a smulge principalului mijloc de producţie — pămintul — producţii tot mai mari, pentru Conf. dr. Constantin C. Popescu (Continuare In pag. a 1-a)