România Liberă, aprilie 1989 (Anul 47, nr. 13811-13833)

1989-04-03 / nr. 13811

— „Románia liberó”• MOBILIZARE EXEMPLARĂ. ÎNALTĂ RESPONSABILITATE PENTRU ÎNFĂPTUIREA INTEGRALĂ A SARCINILOR ECONOMICE I îlSĂPIĂMfNĂ ÎNCHEIEREA DECISIVA PENTRU INSAMÎNT­ARILOR! (Urmare din cap. I) nu existe front de lucru pen­tru semănători. La această dată mai trebuie să primească sămînța o su­prafață ce însumează circa 3 milioar­e de hectare. Volumul de muncă este, deci, deosebit de mare. Dar, pe lingă semă­nat, mai sunt şi alte lucrări : fertilizarea cerealelor păioase, erb­icidarea acestora, planta­rea cartofilor de toamnă etc. Numai printr-o bună organi­zare, prin repartizarea judi­cioasă a forţelor, prin folosi­rea la maximum a timpului bun de muncă, ca şi a utila­jelor, se va putea vorbi de lucrări efectuate la timp. De pe acum se fac simţite o serie de restanţe la semănat, mai ales în judeţele Bistriţa-Nă­­săud, Tulcea, Iaşi, Vaslui, Mureş, Vîlcea, Caraş Severin, unde realizările sunt mult mai mici decit pe ansamblul ţării. In aceste zone, de fapt în toate, este nevoie de o mai puternică concentrare a forţe­lor, pentru ca vitezele de lu­cru să crească simţitor, să ajungă la nivelul celor prevă­zute şi chiar să fie depăşite. Primii care au datoria să răs­pundă comandamentelor ac­tuale ale campaniei sunt spe­cialiştii din unităţile de pro­ducţie. Ei sunt aceia care tre­buie să vegheze ca timpul să nu fie irosit, ca toate utilajele să se afle în lucru, ca să se înregistreze cei mai înalţi pa­rametri de calitate. Orice amînare este în dauna recol­tei. Sunt încă judeţe în care realizările la porumb sunt ex­trem de mici (Iaşi, Satu Mare, Mureş, Bacău, Vaslui), ca să nu mai vorbim de altele în care nu s-a însămînţat nici un hectar. Timpul nu aşteaptă pe nimeni. Ce se face astăzi este un bun cîştigat, restan­ţele fiind foarte greu de recu­perat mai tîrziu. în consecinţă este nevoie ca peste tot să se muncească cu spirit de răspundere, să se întroneze o disciplină şi ordi­ne desăvîrşite în vederea re­alizării principalului obiectiv actual pe ogoare şi anume fi­nalizarea însămînţărilor pină la 10 aprilie. Totodată, se cere ca specialiştii să nu ad­mită nici un rabat la calitate, să pretindă mecanizatorilor să respecte cu stricteţe parame­trii înscrişi în ordinele de lucru în scopul asigurării con­diţiilor necesare obţinerii unor recolte mari, pe mă­sura potențialului agriculturii noastre socialiste. Buzău. ZI-LUMINĂ LA SEMĂNATUL PORUMBULUI După celelalte culturi mai „re­zistente“ din epoca I, care au fost introduse sub brazdă în or­dinea urgenţelor, in judeţul Bu­zău, creşterea temperaturii din sol din ultima vreme a avertizat la specialişti că a sosit şi Vre­mea porumbului. Lucrările de semănat s-au desfăşurat atît de strins, datorită timpului în per­manenţă prielnic, incit practic s-a trecut de la o cultură la alta. Da pildă, cum s-au încheiat de semănat tarlalele cu floarea-soa­­relui, mecanizatorii din judeţul Buzău s-au mutat pe cele des­tinate porumbului. Din mers, seara tîrziu şi dimineaţa înainte de răsărirea soarelui, ei şi-au readaptat semănătorile de la floarea-soarelui, pentru frontul larg al porumbului. Timpul pri­elnic din această primăvară a avut darul nu numai de a permi­te desfăşurarea cu rapiditate şi în condiţii de calitate superioară a lucrărilor de semănat, dar şi pe acela de a pune la încercare iscusinţa şi operativitatea cu care mecanizatorii pot trece de pe un front pe altul al semăna­tului. Constatările făcute în ju­deţul Buzău ne îndreptăţesc să afirmăm că nu numai ei dar şi ceilalţi lucrători de pe ogoarele acestui judeţ s-au dovedit destul de întreprinzători.­ Iată citeva aspecte. De cîteva zile, inginerii şefi ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Boldu şi Vilcele, Marin Paul şi respectiv NicU Smochină, au verificat şi de cite trei-patru ori pe zi tem­peratura din solele unde urma să se intre la semănatul porum­bului. Aşa s-a reuşit ca lucra­rea să înceapă la timp, adică de aproape o săptămînă. Şefii sec­ţiilor de mecanizare, Ion Pîsla­­ru de la Boldu şi Ion Savin de la Vilcele, au organizat bine munca. Mai întîi cu semănăto­rile verificate şi adaptate pen­tru porumb. Apoi, pe măsură ce se termină adaptările necesare, şi cu celelalte. A durat doar două zile ca toate maşinile de semănat porumb să intre in brazdă. La faţa locului ingineri, şefi urmăreau pas cu pas lucra­rea. Vitezele se realizează con­stant, 100 de hectare la CAP Bol­du şi aproape 150 la CAP Vilce­le. Cei de la Boldu şi-au repar­tizat de aşa natură forţele meca­nice şi umane incit au început şi semănatul la soia. „Şi noi am început, paralel cu porumbul, semănatul, soiei“, a ţinut să pre­cizeze inginerul şef al coopera­tivei agricole Balta Albă, I.­­Păiş. Aşadar, la­ Boldu şi la Vilcele, la Balta Albă, la Puieşti, — de fapt în tot judeţul — oa­menii sunt antrenaţi cu toate forţele la semănatul porumbului, fiecare urmărind să execute lu­crări cit mai multe şi cit mai­­bine intr-un timp cit se poate de scurt. „Pe întreg consiliul unic Balta Albă, spune ingine­rul şef, C. Oană, toate cele 35 de semănători de care dispunem au intrat in brazdă de mult. Re­alizările zilnice sunt de aproape 400 hectare, ceea ce ne garan­tează că ne vom încadra cu uşu­rinţă in termenul stabilit pen­tru încheierea însămînţărilor“. Cooperatorii şi mecanizatorii din consiliul Săgeata au fost şi ei, cum se spune, pe fază. Au în­ceput la vreme semănatul. Şeful secţiei de mecanizare de la CAP Săgeata, Stelian Nichiţeanu, şi-a îndrumat tractoriştii să trans­forme imediat semănătorile ce, ieşiseră de la floarea-soarelui. Au muncit ei ceva mai mult în seara aceea, dar a doua zi au avut satisfacţia că au fost pri­mii care au intrat cu toate cele 9 semănători la semănatul po­rumbului. La Mărăcineni, unde semănatul este avansat, l-am în­­tîlnit şi pe tovarăşul Marcu Car­pen, organizatorul de partid ca­re ne-a spus : „Aşa cum am reu­şit să terminăm, într-un timp foarte scurt, semănatul celor 1 900 hectare cu floarea-soarelui, după toate măsurile organizato­rice şi tehnice pe care le-am luat la nivelul fiecărei unităţi din raza consiliului nostru, con­siderăm că vom termina de se­mănat cele 4 905 hectare cu po­rumb încă înainte de 10 aprilie. Am stabilit, bunăoară, să avem în permanență cite 150—200 de hectare de teren pregătit în avans, fiind repartizate utilaje speciale care lucrează in schim­buri prelungite la această lucr­a­­re. De asemenea, la semănat s-a hotărît să lucrăm pe întreaga zi-lumină“. Aşadar, in judeţul Buzău toa­te forţele au fost îndreptate o­­peraţi­v spre porumb. Nu numai în raza CUASC-urilor Balta Al­bă şi Săgeata, organizarea mun­cii, oper­ativitatea şi grija pen­tru calitate sunt cerinţe de la care nimeni nu se abate in aces­te zile, dar şi în raza consiliilor unice Smeieni, Mihăileşti, Poşta Cîlnău, Pogoanele, unde, de ase­menea, semănatul porumbului se desfăşoară din plin, se acordă întreaga atenţie muncii în cimp. Aşa se şi explică faptul că pe ansamblu­l judeţului lucrarea s-a executat pe mai bine de 17 000 hectare. Fireşte că în zilele ur­mătoare, aşa după cum rezultă şi din spusele specialiştilor şi lucrătorilor întîlniţi pe frontul semănatului, lucrarea urmează să se amplifice şi să înregistre­ze ritmuri mai alerte de execu­ţie. Nu există nici un motiv, garantau toţi cei cu care am stat de vorbă, — şi faptele lor confirmau hotărîrea cu care ac­­■ ţionează — ca semănatul porum­bului să nu fie încheiat înainte de 10 aprilie. Pentru aceasta se foloseşte din plin întreaga zi­­lumină. Viorel Chiurtu Sectorul agricol Ilfov. CUVINT DE ORDINE — CALITATEA IREPROŞABILĂ LA TOATE LUCRĂRILE Chiar dacă vremea s-a mai schimbat, mercurul termometre­lor înregistrind valori ceva mai scăzute, mai ales în­ cursul dimineţii, lucrătorii ogoarelor ilfovene muncesc cu aceeaşi rîvnă, conştienţi de ■ importanţa folosirii din plin a fiecărei zile bune de lucru. Pentru a vedea pe viu pulsul activităţii din a­­gricultură ai­ petrecut timp de două zile in cîteva unităţi agri­cole din Consiliul unic Mogo­­şoaia. Pe lingă celelalte lucrări din campania de primăvară o atenţie deosebită se acordă a­­cum pregătirii terenului şi se­mănatului porumbului. Pretu­tindeni pe unde am trecut în raidul nostru am intîlnit o bună organizare, interes deosebit pentru asigurarea calităţii fie­cărei lucrări. Da, bătălia pentru semănatul cit mai repede şi cit mai bine al acestei culturi este un examen în fiecare an. Aşa cum ne spunea tovarăşul Marin Stoica, preşedintele consiliului, cuvîntul de ordine este calita­te ireproşabilă la toate lucrări­le. Şi în alte campanii s-a vorbit mult despre această con­diţie esenţială pentru obţinerea recoltelor mari. Important este, insă, că, pentru acest an, s-a găsit un cadru organizatoric ca­re să garanteze din start exe­cutarea lucrărilor la un nivel agrotehnic ridicat. In acest sens, mecanizatorii care lucrează la culturile prăşitoare au fost in­struiţi in mod special cu privire la indicii de calitate ce trebuie realizaţi , în cooperativa agricolă de producţie Buftea, la primele ore ale dimineţii, inginerul Adrian Rădulescu controla, împreună cu doi mecanizatori, o sală pe care urmau să intre semănătorile. „De felul in care s-a pregătit te­renul depinde şi calitatea se­mănatului şi pastrar­ea umidi­tăţii solului, mai ales că, in această primăvară, precipitaţiile au ocolit această zonă — ne spu­ne inginerul Rădulescu. Fron­tul de lucru se realizează cu o zi înainte pentru a diminua pe cit posibil pierderea apei. S-au luat măsuri pentru a se efectua maximum două treceri cu agre­gatele de pregătire a patului germinativ, ultima executîn­­du-se neapărat cu combinatorul. Toate acestea creează condiţii optime pentru semănat. Cum în cursul zilei temperatura a mai crescut, primele semănători au şi intrat in brazdă. L-am întîlnit pe cimp şi pe Costică­­­uian, inginerul şef al consiliului unic. Am reţinut că toate unităţile şi-au asigurat să­­mintă din categorii biologice su­­perioade , elită şi înmulţirea întîi. Acestea dau garanţia reali­zării unor producţii la nivelul ce­rinţelor noii revoluţii agrare. O atenţie sporită a fost acordată folosirii unor soiuri cit mai a­­decvate pentru structura solu­lui. De aceea s-a optat pentru hibrizi din grupa 300 şi 400, ca­re asigură realizarea unor pro­­ducţii ridicate in această zonă. Ţinind seama de necesitatea derulării rapide a semănatului, în toate unităţile, programul de lucru s-a prelungit pină seara tîrziu. De altfel, cind apar a­­ceste rinduri săminţa de po­rumb se află în brazdă pe o mare suprafaţă. De notat că, pretutindeni, am putut vedea organizate tabere de cimp pen­tru remedierea operativă a e­­ventualelor defecţiuni, precum şi în scopul alimentării cu car­buranţi direct la locul unde se însămînţează, menţinindu-se în acest fel o viteză de lucru ri­dicată. Conducerile unităţilor asigură hrana mecanizatorilor la punctele de lucru pentru a evita orice risipă de timp. După terminarea semănatului­­se rea­lizează împachetatul parcele­lor şi se montează plăcuţa indi­catoare care conţine : denu­mirea soiei, cultura, soiul cul­tivat, densitatea plantelor la hectar şi producţia planificată. După felul în care s-au asigu­rat condiţiile bune de lucru pentru mecanizator­i, după grija­­ cu care se pregăteşte patul ger­minativ, există garanţia reali­zării unor producţii superioare celor de anul trecut. Nicu Mihalache 1. Un apel al constructorilor de hidrocentrale de pe Siret: Calitatea producţiei depinde,­in mare măs furnizori La adunarea generală a repre­zentanţilor oamenilor muncii de pe şantierele aparţinînd Antre­prizei de construcţii hidroener­getice „Siret“, adunare care a avut loc la începutul acestui an, mai mulţi participanţi la dezba­tere au considerat calitatea ne­corespunzătoarei a anumitor ma­teriale livrate de furnizori în 1988 drept cauză a nerealizării unor indicatori de plan. Acum, după încheierea primului tri­mestru din 1989, am revenit printre constructorii de hidro­centrale pentru a vedea dacă, în această privinţă, pe şantiere a intervenit vreo îmbunătăţire. Stăm de vorbă cu inginerul Constantin Baroi, şeful brigăzii complexe de pe şantierul hidro­centralei Călimâneşti. Pentru noi, cei care participăm direct la edificarea obiectivelor hidroenergetice, ne-a spus in­terlocutorul , executarea lucră­rilor la cel mai inart nivel cali­tativ reprezintă o îndatorire de prim ordin. Ea este impusă nu numai de perioada îndelungată de funcţionare prevăzută pen­tru fiecare asemenea obiectiv, dar şi de necesitatea asigurării unui grad înalt de siguranţă în exploatare. La înălţarea unui ba­raj, la construcţia unui dig, ori­ce concesie, orice rabat făcut calităţii poate avea consecinţe deosebit de grave. Din păcate, de acest lucru nu ţin seama şi furnizorii noştri de materiale. Am să dau un exemplu. Pentru etanşarea rosturilor de dilataţie între ploturile pe care le­ turnăm în baraj, noi folosim bandă PVC 0—35 pe care ne-o livrează în­treprinderea de mase plastice Bucureşti. Or, mai mult de 20 la sută din cantităţile de asemenea material pe care le primim pe şantier prezintă fisuri, margini neregulate, găuri în suprafaţa benzii. Este de la sine înţeles că utilizarea unor materiale cu a­­semenea defecţiuni creează pe­ricolul infiltrării apei prin ros­turi, cu consecinţe greu de pre­văzut. La aceasta se adaugă ri­sipa de materiale, ca şi chel­tuielile suplimentare. Se pare, deci, că unii furnizori consideră respectarea parame­trilor tehnico-calitativi ai măr­furilor produse şi livrate drept­ o chestiune facultativă şi nu o obligaţie de prim ordin, prevă­zută atît în legea contractelor cit şi în alte acte normative. Altfel nu se explică uşurinţa cu care aceştia trimit pe şantiere mate­riale de calitate cu totul neco­respunzătoare, unele degradate din capul locului. Maistrul Ni­colae Cojocaru, şeful comple­xului de betonare, spunea cu în­dreptăţită nemulţumire : — Pentru a putea realiza vo­lumul mare de betoane prevăzut în planul pe acest an ne-am în­tocmit un plan intensiv de lucru. Respectarea lui presupune nu numai asigurarea resurselor de agregate, dar şi crearea condiţii­lor pentru sortarea lor. Din acest punct de vedere întîmpinăm mari necazuri datorită calităţii, sub orice limită, a benzilor tran­sportoare pe care le primim de la o unitate de industrie mică din Tg. Neamţ a întreprinderii judeţene de producţii industriale şi prestări servicii Neamţ. Nu de puţine ori, din cauza deşapării, a desprinderii stratului de cau­ciuc de pe inserţia de pînză, acestea nu pot fi folosite mai mult de o oră-două. Dacă aţi şti, numai montarea şi demontarea lor, cită bătaie de cap ne dau ! Or, în tot acest timp, sîntem ne­voiţi să oprim staţia de sortare, să pierdem timp, care pentru noi este atît de preţios. Nu mai pun la socoteală banii pe care îi irosim cu achiziţionarea unor materiale care constituie un re­but din capul locului. în investigaţia întreprinsă pe şantiere am înregistrat, de­ alt­­minteri, şi alte critici la adresa acestei unităţi. Inginerul Octa­­vian Popa, şeful biroului de mecanizare, ne-a relatat că cu­relele de transmisie trapezoidale primite de la Tg. Neamţ pentru motoarele mijloacelor de tran­sport şi ale altor utilaje de pe şantiere au o rezistenţă slabă, cedează la cea mai mică solici­tare, astfel că după numai două­­trei ore de funcţionare nu mai pot fi folosite. Aşa-zi­ sele „cauze obiective“ invocate de cei de la I­TPIPS — Neamţ nu pot fi luate în seamă din moment ce un alt furnizor, FARTEC — Braşov, bunăoară, reuşeşte să trimită constructorilor de hidrocentrale de pe Siret numai curele de bu­nă calitate. Deficitari la capitolul calitate se dovedesc şi cei de la Combi­natul de articole tehnice din cauciuc Piteşti. Am văzut pe şantiere furtune, armate de foar­te înaltă presiune livrate de a­­ceastă unitate pentru instalaţii­le hidraulice de pe utilajele de construcţii, cum ar fi cele de săpat şanţuri cu greifer hidrau­lic, care au cedat după numai citeva ore de funcţionare. Exe­cutate de „mîntuială“, ele se sparg la presiuni mult sub cele garantate, fapt care conduce la risipă de ulei, pierderi de timp pentru înlocuirea celor defecte, cheltuieli suplimentare şi, nu de puţine­ ori, la accidentări destul de grave. Lucruri asemănătoare se întimplă cu furtunurile de cauciuc pentru apă şi furtunuri­le pentru descărcat cimentul din vagoane şi încărcatul lui in si­lozuri, produse de aceeaşi unita­te. Nu mai vorbim de rogojinile livrate de cooperativa meşteşu­gărească „Arrubium“ din Mă­­cin care, datorită ţesăturii rare nu asigură protecţia necesară betoanelor turnate pe timp fri­guros în corpul barajelor, sau de cişmele de protecţie din cau­ciuc livrate de Combinatul de articole tehnice din cauciuc Jila­va, care ajung la constructorii de pe şantiere gata sparte sau cu tălpile deslipite. Solicitat să-şi spună părerea în legătură cu situaţia creată pe şantiere ca urmare a calităţii necorespunzătoare a acestor ma­teriale, inginerul Mircea Rusu, directorul Antreprizei de con­strucţii hidroenergetice „Siret“ opina : „ Ni s-ar putea reproşa că de calitatea necorespunzătoare a unor materiale sosite pe şantie­re ne facem vinovaţi şi noi, prin slaba exigenţă manifestată la recepţia acestora. Este şi a­­cesta un adevăr. Ţin să menţio­nez, însă, că în repetate rinduri prin intermediul delegaţilor, noi am sesizat conducerile unităţilor respective despre calitatea neco­respunzătoare a acestor materia­le. Apelurile noastre nu au avut, însă, nici un efect. Eu gîndesc aşa : dacă obligaţia de a executa şi trimite beneficiarilor numai produse de bună calitate stă în­scrisă în legea contractelor, în celelalte acte normative în vi­goare, de ce mai este nevoie să le-o reamintim și noi ? Că doar calitatea productivă nu este nu­mai o chestiune a noastră, a con­structorilor de hidrocentrale, ci o problemă a tuturor. Aceasta cu atît mai mult, am completa, noi, cu cit în cuvînta­­rea rostită la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras din nou atenţia că realizarea pro­ducţiei la cel mai înalt nivel calitativ şi tehnic constituie o necesitate vitală pentru întreaga noastră activitate. Const. Azoiţii Pagina a 3-a — 3 aprilie 1989 sibiu: Maşini-unelte la nivelul tehnicii mondiale, realizate prin colaborarea cercetare -producţie . Dintotdeauna omul a în­cercat să modifice structura materiei. Topirea metalelor a fost primul pas. După aceea, cu fiecare eră, cu fiecare secol „tehnica“ şi-a spus cuvîntul, ferm sau mai ezitant, in funcţie de progresul vremii. Forjarea şi tratamentele termice ce se­ aplicau oţelurilor, în mare tai­nă, n-au avansat în evul mediu tehnica decit pină la vîrful lăn­cilor. Plugurile continuau să fie de lemn. „Tehnologia ciocanu­lui pe nicovală" a fost şi a ră­mas grosieră şi oricîte servicii ne-a adus forjarea vreme de cî­teva secole, nici pe departe nu se poate compara cu mecanica fină sau mecanica micronică din secolul nostru. Prelucrarea metalelor prin aşchiere a con­stituit, la timpul său, o etapă revoluţionară in tehnica con­strucţiilor de maşini, dar lumea şi specialiştii au considerat şi acest stadiu vremelnic — care a şi început să fie depăşit de noi performanţe ale producti­vităţii — şi neeconomic prin consumurile mari de energie electrică şi pierderile masive de metale, pierderi izvorîte prin prelucrarea aşchietoare. Un domeniu nou se afirmă la orizont, un domeniu pe care omul îl experimentează şi-l ve­rifică de peste un deceniu, ca să ajungă la concluzia că in­tr-adevăr, acest nou domeniu conţine mult progres tehnic şi foarte mult progres social. Ne referim la domeniul tehnicii de folosire a presiunilor inalte, un domeniu care se­­inspiră din principiul fizicii lui Pascal şi este promovat in institutul nos­tru prin instalaţii de presiune izostatică. Noi, cercetătorii de aici, constituim filiala din Sibiu a Institutului de cercetare ştiin­ţifică şi inginerie tehnologică pentru maşini unelte — I.C.S.I.T. — M.U. din Bucureşti. Suntem­ în solidar cu întreprinderea „Mecanică“ din Sibiu. Spunem în „solidar“ pentru că cercetă­rile şi proiectările noastre işi găsesc expresia tehnică în sec­ţiile acestei întreprinderi. Iar obiectul cercetărilor şi proiectă­rilor ii constituie crearea unor maşini unelte care nu acţionea­ză prin aşchiere ci prin defor­mare plastică la rece. — Tovarăşe inginer Galea, trebuie să mărturisesc că, îna­inte de a veni în institut, am văzut practic şi cum lucrează maşinile construite după princi­piul presiunii izostatice. Am văzut cum din „puţin“ se face „mult“,­­cum bucata de otel compact se „expandează“ intr-o mare piesă concavă. Utilajul care „expandează“ oţelul nu are nici cuţite de strunjit, nici flacără de forjă. Prelucrarea, in fapt transformarea subită a bucăţii de oţel intr-o piesă fi­nită se face silenţios, precum dospirea unui aluat care se ex­tinde intr-o formă de coacere. Ar fi folositor pentru reporter şi pentru cititori să punctaţi in continuare citeva din aspectele practice ale cercetărilor ştiinţi­fice realizate în filiala din Sibiu in colaborare cu întreprinderea „Mecanica“.­­ Sarcinile noastre de cerce­tare şi proiectare fac parte din programul prioritar de moder­nizare a uneltelor şi tehnologii­lor în scopul creşterii producti­vităţii muncii şi reducerii con­sumurilor specifice pe unitatea de produs. Conducerea partidu­lui, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a cerut să inten­sificăm acest program şi să-l completăm cu noi game de produse şi fa­milii de maşini. Cercetările în­treprinse ca şi rezultatele ob­ţinute au fost apreciate la tîrgurile inter­naţionale de la si Emo, inde zentat cu o familie de uti­laje realizate la nivelul tehnicii de vîrf mondiale. De un mare succes în rîndurile partenerilor străini, dar şi interni s-a bucu­rat „presa mecanică cu magazin de scule şi comandă numerică", un utilaj complex, de mare pro­ductivitate. De remarcat la acest utilaj este faptul că tre­cerea de la un reper la altul se face automat prin schimbarea benzii perforate din comanda­­program iar „magazinul de scu­le“ conferă utilajului posibilita­tea unor multiple operaţii, in succesiune rapidă. Presa mai este dotată cu un sistem centra­lizat de ungere, cu programe numerice care stabilesc alegerea turaţiei motoarelor (in vederea economisirii energiei electrice), alegerea regimului de lucru şi multe, multe alte operaţii. In­troducerea datelor se face prin banda perforată sau manual prin tastatură alfanumerică. Un alt utilaj care a stîrnit mare in­teres a fost „presa mecanică de precizie“ echipată cu dispozitive de automatizare a operaţiilor. Faţă de utilajul clasic acesta are o productivitate de o sută de ori mai mare şi prelucrează materialele prin tăiere şi defor­mare plastică la rece. „Piesa pentru decupaje fine" este un alt utilaj complex care prelu­crează materiale şi piese ce au un grad de netezime, compara­bil cu rectificarea. Utilajul este dotat cu o serie de dispozitive automate care-i conferă­ pe lin­gă precizie, şi o mare producti­vitate, între care dispozitivul de manevrare a macaralei rotative şi dispozitivul de pregătire, sortare şi evacuare a deşeuri­lor. Alături de acestea, la ora actuală, mai putem prezenta­ economiei naţionale cit şi unor parteneri externi „foarfecă pen­tru expandat tablă", utilaj de o deosebită fineţe şi utilitate, o familie de maşini semiautomate de injectat piese din mase plas­tice cu armături metalice pre­cum şi diverse piese multipozi­­ţionale orizontale automate. Aceste utilaje sunt deosebit de complexe, fiind dotate cu şase posturi de lucru în regim nor­mal sau în ciclu automat. Pentru industria elec­trotehnică a fost realizat un uti­laj de mare pro­ductivitate, ma­şină de ancorat în paşi, cu ope­raţiuni automate şi cu instala­ţii pneumatice. Pentru întreprinderea de frigi­dere din Găeşti, la care am contribuit şi noi la cea de a II-a etapă de modernizare, s-a proiectat un sistem de „agre­gate de format prin suflare in corpuri cave“, cu aer compri­mat. — înţelegem că aceste utilaje pe care le-aţi prezentat sub formă monografică fac parte din programul actual de moder­nizare dar, mai cu seamă din programul viitor, al orizontului 2000, deoarece, in prezent, doar 8 la sută din industria prelucră­toare se foloseşte de principiile presiunii izostatice şi deformă­rii plastice la rece, restul pro­centelor apelînd la prelucrarea prin aşchiere. Sunt unele între­prinderi care ştiu destul de pu­ţine lucruri despre activitatea dumneavoastră astfel incit cre­dem că ar fi potrivit să ne fa­ceţi o analiză a valorii şi o comparaţie de eficienţă între utilajele dotate cu cuţite aşchie­toare şi aceste utilaje ale viito­rului foarte apropiat fiindcă, desigur, ele vor prinde contu­ruri mai precise in cincinalul care urmează.­­ Calculele sunt evidente, nu­mai mentalitatea unor tehno­logi este mai greu de schimbat. Presa multifuncţională automa­tă PNPO-200 efectuează în 8 ore o producţie egală cu cea a zece strunguri automate cu şase operaţii. In acelaşi timp, cele zece strunguri consumă in 8 ore de lucru peste 880 kWh. La utilajul nostru consumul de energie este de patru ori mai mic, circa 208 kWh. In plus, economiseşte 322 tone de metal pe an şi peste 137 000 ore de lucru, echivalind cu efortul a 53 de muncitori calificaţi pe timp de un an. Utilajul nostru este manevrat de un singur om. Sau alt­ exemplu : instalaţia de presare izostatică — M.E.P. 1000, omologată şi livrată la „Electro­ceramica“ — Turda, pentru pro­ducerea izolatorilor ceramici a eliminat in proporţie de 85 la sută pierderile tehnologice şi rebuturile, ridicind productivi­tatea muncii cu 300 la sută. Productivitatea muncii s-a dublat şi la „Automecanica“ Mediaş prin montarea pe flu­xuri tehnologice a unor utilaje care execută operaţiuni prin deformare plastică la rece. Li­vrăm utilaje de fabricat şuru­buri prin prelucrare plastică la rece, o tehnologie integrată, fără consumuri tehnologice, de mare productivitate. De remar­cat faptul că piesele obţinute prin presiune izostatică au ca­racteristici fizico-mecanice net superioare celor prelucrate prin aşchiere, deoarece presarea me­talului in matriţă îi sporeşte durabilitatea prin compactarea structurii moleculare. La „Inde­pendenţa“ Sibiu, o mare hală cu strunguri care confecţionau lanţuri pentru role a fost elibe­rată de aceste strunguri şi locul lor i-au luat trei utilaje care lucrează cu presiune izostatică. — Cum se obţine această „presiune miraculoasă“ ? — Aşa cum spuneam, cu mult mai puţină energie electrică decit energia necesară unui strung universal automat. No­taţi că îmbinarea ţevilor de înaltă presiune, ţevi capabile să reziste la 4 000 de bari (aceas­ta ar însemna presiunea a 4 000 kg forţă pe un centimetru pătrat, o forţă de 4 tone con­centrată pe unghia degetului mic), se poate face intr-o insta­laţie de presiune izostatică. Ma­rile perspective care se între­văd acestui domeniu au de­terminat ca ramura construc­toare de maşini să treacă la crearea altor întreprinderi cu profil asemănător întreprinderii „Mecanica“ din Sibiu. Astfel la Tîrgu Jiu, Suceava şi Dorohoi au fost create obiective care fa­brică utilaje ce funcţionează după principiul deformării plas­tice la rece. Dar, desigur, resur­sele sînt departe de a fi epui­zate. Ion Marcovici­ ­/Tu­fimiu factor hotarîtor în strategia dezvoltării București ne-am pre­

Next