România Liberă, aprilie 1989 (Anul 47, nr. 13811-13833)
1989-04-03 / nr. 13811
— „Románia liberó”• MOBILIZARE EXEMPLARĂ. ÎNALTĂ RESPONSABILITATE PENTRU ÎNFĂPTUIREA INTEGRALĂ A SARCINILOR ECONOMICE I îlSĂPIĂMfNĂ ÎNCHEIEREA DECISIVA PENTRU INSAMÎNTARILOR! (Urmare din cap. I) nu existe front de lucru pentru semănători. La această dată mai trebuie să primească sămînța o suprafață ce însumează circa 3 milioare de hectare. Volumul de muncă este, deci, deosebit de mare. Dar, pe lingă semănat, mai sunt şi alte lucrări : fertilizarea cerealelor păioase, erbicidarea acestora, plantarea cartofilor de toamnă etc. Numai printr-o bună organizare, prin repartizarea judicioasă a forţelor, prin folosirea la maximum a timpului bun de muncă, ca şi a utilajelor, se va putea vorbi de lucrări efectuate la timp. De pe acum se fac simţite o serie de restanţe la semănat, mai ales în judeţele Bistriţa-Năsăud, Tulcea, Iaşi, Vaslui, Mureş, Vîlcea, Caraş Severin, unde realizările sunt mult mai mici decit pe ansamblul ţării. In aceste zone, de fapt în toate, este nevoie de o mai puternică concentrare a forţelor, pentru ca vitezele de lucru să crească simţitor, să ajungă la nivelul celor prevăzute şi chiar să fie depăşite. Primii care au datoria să răspundă comandamentelor actuale ale campaniei sunt specialiştii din unităţile de producţie. Ei sunt aceia care trebuie să vegheze ca timpul să nu fie irosit, ca toate utilajele să se afle în lucru, ca să se înregistreze cei mai înalţi parametri de calitate. Orice amînare este în dauna recoltei. Sunt încă judeţe în care realizările la porumb sunt extrem de mici (Iaşi, Satu Mare, Mureş, Bacău, Vaslui), ca să nu mai vorbim de altele în care nu s-a însămînţat nici un hectar. Timpul nu aşteaptă pe nimeni. Ce se face astăzi este un bun cîştigat, restanţele fiind foarte greu de recuperat mai tîrziu. în consecinţă este nevoie ca peste tot să se muncească cu spirit de răspundere, să se întroneze o disciplină şi ordine desăvîrşite în vederea realizării principalului obiectiv actual pe ogoare şi anume finalizarea însămînţărilor pină la 10 aprilie. Totodată, se cere ca specialiştii să nu admită nici un rabat la calitate, să pretindă mecanizatorilor să respecte cu stricteţe parametrii înscrişi în ordinele de lucru în scopul asigurării condiţiilor necesare obţinerii unor recolte mari, pe măsura potențialului agriculturii noastre socialiste. Buzău. ZI-LUMINĂ LA SEMĂNATUL PORUMBULUI După celelalte culturi mai „rezistente“ din epoca I, care au fost introduse sub brazdă în ordinea urgenţelor, in judeţul Buzău, creşterea temperaturii din sol din ultima vreme a avertizat la specialişti că a sosit şi Vremea porumbului. Lucrările de semănat s-au desfăşurat atît de strins, datorită timpului în permanenţă prielnic, incit practic s-a trecut de la o cultură la alta. Da pildă, cum s-au încheiat de semănat tarlalele cu floarea-soarelui, mecanizatorii din judeţul Buzău s-au mutat pe cele destinate porumbului. Din mers, seara tîrziu şi dimineaţa înainte de răsărirea soarelui, ei şi-au readaptat semănătorile de la floarea-soarelui, pentru frontul larg al porumbului. Timpul prielnic din această primăvară a avut darul nu numai de a permite desfăşurarea cu rapiditate şi în condiţii de calitate superioară a lucrărilor de semănat, dar şi pe acela de a pune la încercare iscusinţa şi operativitatea cu care mecanizatorii pot trece de pe un front pe altul al semănatului. Constatările făcute în judeţul Buzău ne îndreptăţesc să afirmăm că nu numai ei dar şi ceilalţi lucrători de pe ogoarele acestui judeţ s-au dovedit destul de întreprinzători. Iată citeva aspecte. De cîteva zile, inginerii şefi ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Boldu şi Vilcele, Marin Paul şi respectiv NicU Smochină, au verificat şi de cite trei-patru ori pe zi temperatura din solele unde urma să se intre la semănatul porumbului. Aşa s-a reuşit ca lucrarea să înceapă la timp, adică de aproape o săptămînă. Şefii secţiilor de mecanizare, Ion Pîslaru de la Boldu şi Ion Savin de la Vilcele, au organizat bine munca. Mai întîi cu semănătorile verificate şi adaptate pentru porumb. Apoi, pe măsură ce se termină adaptările necesare, şi cu celelalte. A durat doar două zile ca toate maşinile de semănat porumb să intre in brazdă. La faţa locului ingineri, şefi urmăreau pas cu pas lucrarea. Vitezele se realizează constant, 100 de hectare la CAP Boldu şi aproape 150 la CAP Vilcele. Cei de la Boldu şi-au repartizat de aşa natură forţele mecanice şi umane incit au început şi semănatul la soia. „Şi noi am început, paralel cu porumbul, semănatul, soiei“, a ţinut să precizeze inginerul şef al cooperativei agricole Balta Albă, I.Păiş. Aşadar, la Boldu şi la Vilcele, la Balta Albă, la Puieşti, — de fapt în tot judeţul — oamenii sunt antrenaţi cu toate forţele la semănatul porumbului, fiecare urmărind să execute lucrări cit mai multe şi cit maibine intr-un timp cit se poate de scurt. „Pe întreg consiliul unic Balta Albă, spune inginerul şef, C. Oană, toate cele 35 de semănători de care dispunem au intrat in brazdă de mult. Realizările zilnice sunt de aproape 400 hectare, ceea ce ne garantează că ne vom încadra cu uşurinţă in termenul stabilit pentru încheierea însămînţărilor“. Cooperatorii şi mecanizatorii din consiliul Săgeata au fost şi ei, cum se spune, pe fază. Au început la vreme semănatul. Şeful secţiei de mecanizare de la CAP Săgeata, Stelian Nichiţeanu, şi-a îndrumat tractoriştii să transforme imediat semănătorile ce, ieşiseră de la floarea-soarelui. Au muncit ei ceva mai mult în seara aceea, dar a doua zi au avut satisfacţia că au fost primii care au intrat cu toate cele 9 semănători la semănatul porumbului. La Mărăcineni, unde semănatul este avansat, l-am întîlnit şi pe tovarăşul Marcu Carpen, organizatorul de partid care ne-a spus : „Aşa cum am reuşit să terminăm, într-un timp foarte scurt, semănatul celor 1 900 hectare cu floarea-soarelui, după toate măsurile organizatorice şi tehnice pe care le-am luat la nivelul fiecărei unităţi din raza consiliului nostru, considerăm că vom termina de semănat cele 4 905 hectare cu porumb încă înainte de 10 aprilie. Am stabilit, bunăoară, să avem în permanență cite 150—200 de hectare de teren pregătit în avans, fiind repartizate utilaje speciale care lucrează in schimburi prelungite la această lucrare. De asemenea, la semănat s-a hotărît să lucrăm pe întreaga zi-lumină“. Aşadar, in judeţul Buzău toate forţele au fost îndreptate operaţiv spre porumb. Nu numai în raza CUASC-urilor Balta Albă şi Săgeata, organizarea muncii, operativitatea şi grija pentru calitate sunt cerinţe de la care nimeni nu se abate in aceste zile, dar şi în raza consiliilor unice Smeieni, Mihăileşti, Poşta Cîlnău, Pogoanele, unde, de asemenea, semănatul porumbului se desfăşoară din plin, se acordă întreaga atenţie muncii în cimp. Aşa se şi explică faptul că pe ansamblul judeţului lucrarea s-a executat pe mai bine de 17 000 hectare. Fireşte că în zilele următoare, aşa după cum rezultă şi din spusele specialiştilor şi lucrătorilor întîlniţi pe frontul semănatului, lucrarea urmează să se amplifice şi să înregistreze ritmuri mai alerte de execuţie. Nu există nici un motiv, garantau toţi cei cu care am stat de vorbă, — şi faptele lor confirmau hotărîrea cu care ac■ ţionează — ca semănatul porumbului să nu fie încheiat înainte de 10 aprilie. Pentru aceasta se foloseşte din plin întreaga zilumină. Viorel Chiurtu Sectorul agricol Ilfov. CUVINT DE ORDINE — CALITATEA IREPROŞABILĂ LA TOATE LUCRĂRILE Chiar dacă vremea s-a mai schimbat, mercurul termometrelor înregistrind valori ceva mai scăzute, mai ales în cursul dimineţii, lucrătorii ogoarelor ilfovene muncesc cu aceeaşi rîvnă, conştienţi de ■ importanţa folosirii din plin a fiecărei zile bune de lucru. Pentru a vedea pe viu pulsul activităţii din agricultură ai petrecut timp de două zile in cîteva unităţi agricole din Consiliul unic Mogoşoaia. Pe lingă celelalte lucrări din campania de primăvară o atenţie deosebită se acordă acum pregătirii terenului şi semănatului porumbului. Pretutindeni pe unde am trecut în raidul nostru am intîlnit o bună organizare, interes deosebit pentru asigurarea calităţii fiecărei lucrări. Da, bătălia pentru semănatul cit mai repede şi cit mai bine al acestei culturi este un examen în fiecare an. Aşa cum ne spunea tovarăşul Marin Stoica, preşedintele consiliului, cuvîntul de ordine este calitate ireproşabilă la toate lucrările. Şi în alte campanii s-a vorbit mult despre această condiţie esenţială pentru obţinerea recoltelor mari. Important este, insă, că, pentru acest an, s-a găsit un cadru organizatoric care să garanteze din start executarea lucrărilor la un nivel agrotehnic ridicat. In acest sens, mecanizatorii care lucrează la culturile prăşitoare au fost instruiţi in mod special cu privire la indicii de calitate ce trebuie realizaţi , în cooperativa agricolă de producţie Buftea, la primele ore ale dimineţii, inginerul Adrian Rădulescu controla, împreună cu doi mecanizatori, o sală pe care urmau să intre semănătorile. „De felul in care s-a pregătit terenul depinde şi calitatea semănatului şi pastrarea umidităţii solului, mai ales că, in această primăvară, precipitaţiile au ocolit această zonă — ne spune inginerul Rădulescu. Frontul de lucru se realizează cu o zi înainte pentru a diminua pe cit posibil pierderea apei. S-au luat măsuri pentru a se efectua maximum două treceri cu agregatele de pregătire a patului germinativ, ultima executîndu-se neapărat cu combinatorul. Toate acestea creează condiţii optime pentru semănat. Cum în cursul zilei temperatura a mai crescut, primele semănători au şi intrat in brazdă. L-am întîlnit pe cimp şi pe Costicăuian, inginerul şef al consiliului unic. Am reţinut că toate unităţile şi-au asigurat sămintă din categorii biologice superioade , elită şi înmulţirea întîi. Acestea dau garanţia realizării unor producţii la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare. O atenţie sporită a fost acordată folosirii unor soiuri cit mai adecvate pentru structura solului. De aceea s-a optat pentru hibrizi din grupa 300 şi 400, care asigură realizarea unor producţii ridicate in această zonă. Ţinind seama de necesitatea derulării rapide a semănatului, în toate unităţile, programul de lucru s-a prelungit pină seara tîrziu. De altfel, cind apar aceste rinduri săminţa de porumb se află în brazdă pe o mare suprafaţă. De notat că, pretutindeni, am putut vedea organizate tabere de cimp pentru remedierea operativă a eventualelor defecţiuni, precum şi în scopul alimentării cu carburanţi direct la locul unde se însămînţează, menţinindu-se în acest fel o viteză de lucru ridicată. Conducerile unităţilor asigură hrana mecanizatorilor la punctele de lucru pentru a evita orice risipă de timp. După terminarea semănatuluise realizează împachetatul parcelelor şi se montează plăcuţa indicatoare care conţine : denumirea soiei, cultura, soiul cultivat, densitatea plantelor la hectar şi producţia planificată. După felul în care s-au asigurat condiţiile bune de lucru pentru mecanizatori, după grija cu care se pregăteşte patul germinativ, există garanţia realizării unor producţii superioare celor de anul trecut. Nicu Mihalache 1. Un apel al constructorilor de hidrocentrale de pe Siret: Calitatea producţiei depinde,in mare măs furnizori La adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de pe şantierele aparţinînd Antreprizei de construcţii hidroenergetice „Siret“, adunare care a avut loc la începutul acestui an, mai mulţi participanţi la dezbatere au considerat calitatea necorespunzătoarei a anumitor materiale livrate de furnizori în 1988 drept cauză a nerealizării unor indicatori de plan. Acum, după încheierea primului trimestru din 1989, am revenit printre constructorii de hidrocentrale pentru a vedea dacă, în această privinţă, pe şantiere a intervenit vreo îmbunătăţire. Stăm de vorbă cu inginerul Constantin Baroi, şeful brigăzii complexe de pe şantierul hidrocentralei Călimâneşti. Pentru noi, cei care participăm direct la edificarea obiectivelor hidroenergetice, ne-a spus interlocutorul , executarea lucrărilor la cel mai inart nivel calitativ reprezintă o îndatorire de prim ordin. Ea este impusă nu numai de perioada îndelungată de funcţionare prevăzută pentru fiecare asemenea obiectiv, dar şi de necesitatea asigurării unui grad înalt de siguranţă în exploatare. La înălţarea unui baraj, la construcţia unui dig, orice concesie, orice rabat făcut calităţii poate avea consecinţe deosebit de grave. Din păcate, de acest lucru nu ţin seama şi furnizorii noştri de materiale. Am să dau un exemplu. Pentru etanşarea rosturilor de dilataţie între ploturile pe care le turnăm în baraj, noi folosim bandă PVC 0—35 pe care ne-o livrează întreprinderea de mase plastice Bucureşti. Or, mai mult de 20 la sută din cantităţile de asemenea material pe care le primim pe şantier prezintă fisuri, margini neregulate, găuri în suprafaţa benzii. Este de la sine înţeles că utilizarea unor materiale cu asemenea defecţiuni creează pericolul infiltrării apei prin rosturi, cu consecinţe greu de prevăzut. La aceasta se adaugă risipa de materiale, ca şi cheltuielile suplimentare. Se pare, deci, că unii furnizori consideră respectarea parametrilor tehnico-calitativi ai mărfurilor produse şi livrate drept o chestiune facultativă şi nu o obligaţie de prim ordin, prevăzută atît în legea contractelor cit şi în alte acte normative. Altfel nu se explică uşurinţa cu care aceştia trimit pe şantiere materiale de calitate cu totul necorespunzătoare, unele degradate din capul locului. Maistrul Nicolae Cojocaru, şeful complexului de betonare, spunea cu îndreptăţită nemulţumire : — Pentru a putea realiza volumul mare de betoane prevăzut în planul pe acest an ne-am întocmit un plan intensiv de lucru. Respectarea lui presupune nu numai asigurarea resurselor de agregate, dar şi crearea condiţiilor pentru sortarea lor. Din acest punct de vedere întîmpinăm mari necazuri datorită calităţii, sub orice limită, a benzilor transportoare pe care le primim de la o unitate de industrie mică din Tg. Neamţ a întreprinderii judeţene de producţii industriale şi prestări servicii Neamţ. Nu de puţine ori, din cauza deşapării, a desprinderii stratului de cauciuc de pe inserţia de pînză, acestea nu pot fi folosite mai mult de o oră-două. Dacă aţi şti, numai montarea şi demontarea lor, cită bătaie de cap ne dau ! Or, în tot acest timp, sîntem nevoiţi să oprim staţia de sortare, să pierdem timp, care pentru noi este atît de preţios. Nu mai pun la socoteală banii pe care îi irosim cu achiziţionarea unor materiale care constituie un rebut din capul locului. în investigaţia întreprinsă pe şantiere am înregistrat, de altminteri, şi alte critici la adresa acestei unităţi. Inginerul Octavian Popa, şeful biroului de mecanizare, ne-a relatat că curelele de transmisie trapezoidale primite de la Tg. Neamţ pentru motoarele mijloacelor de transport şi ale altor utilaje de pe şantiere au o rezistenţă slabă, cedează la cea mai mică solicitare, astfel că după numai douătrei ore de funcţionare nu mai pot fi folosite. Aşa-zi sele „cauze obiective“ invocate de cei de la ITPIPS — Neamţ nu pot fi luate în seamă din moment ce un alt furnizor, FARTEC — Braşov, bunăoară, reuşeşte să trimită constructorilor de hidrocentrale de pe Siret numai curele de bună calitate. Deficitari la capitolul calitate se dovedesc şi cei de la Combinatul de articole tehnice din cauciuc Piteşti. Am văzut pe şantiere furtune, armate de foarte înaltă presiune livrate de această unitate pentru instalaţiile hidraulice de pe utilajele de construcţii, cum ar fi cele de săpat şanţuri cu greifer hidraulic, care au cedat după numai citeva ore de funcţionare. Executate de „mîntuială“, ele se sparg la presiuni mult sub cele garantate, fapt care conduce la risipă de ulei, pierderi de timp pentru înlocuirea celor defecte, cheltuieli suplimentare şi, nu de puţine ori, la accidentări destul de grave. Lucruri asemănătoare se întimplă cu furtunurile de cauciuc pentru apă şi furtunurile pentru descărcat cimentul din vagoane şi încărcatul lui in silozuri, produse de aceeaşi unitate. Nu mai vorbim de rogojinile livrate de cooperativa meşteşugărească „Arrubium“ din Măcin care, datorită ţesăturii rare nu asigură protecţia necesară betoanelor turnate pe timp friguros în corpul barajelor, sau de cişmele de protecţie din cauciuc livrate de Combinatul de articole tehnice din cauciuc Jilava, care ajung la constructorii de pe şantiere gata sparte sau cu tălpile deslipite. Solicitat să-şi spună părerea în legătură cu situaţia creată pe şantiere ca urmare a calităţii necorespunzătoare a acestor materiale, inginerul Mircea Rusu, directorul Antreprizei de construcţii hidroenergetice „Siret“ opina : „ Ni s-ar putea reproşa că de calitatea necorespunzătoare a unor materiale sosite pe şantiere ne facem vinovaţi şi noi, prin slaba exigenţă manifestată la recepţia acestora. Este şi acesta un adevăr. Ţin să menţionez, însă, că în repetate rinduri prin intermediul delegaţilor, noi am sesizat conducerile unităţilor respective despre calitatea necorespunzătoare a acestor materiale. Apelurile noastre nu au avut, însă, nici un efect. Eu gîndesc aşa : dacă obligaţia de a executa şi trimite beneficiarilor numai produse de bună calitate stă înscrisă în legea contractelor, în celelalte acte normative în vigoare, de ce mai este nevoie să le-o reamintim și noi ? Că doar calitatea productivă nu este numai o chestiune a noastră, a constructorilor de hidrocentrale, ci o problemă a tuturor. Aceasta cu atît mai mult, am completa, noi, cu cit în cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru pe probleme economice de la C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras din nou atenţia că realizarea producţiei la cel mai înalt nivel calitativ şi tehnic constituie o necesitate vitală pentru întreaga noastră activitate. Const. Azoiţii Pagina a 3-a — 3 aprilie 1989 sibiu: Maşini-unelte la nivelul tehnicii mondiale, realizate prin colaborarea cercetare -producţie . Dintotdeauna omul a încercat să modifice structura materiei. Topirea metalelor a fost primul pas. După aceea, cu fiecare eră, cu fiecare secol „tehnica“ şi-a spus cuvîntul, ferm sau mai ezitant, in funcţie de progresul vremii. Forjarea şi tratamentele termice ce se aplicau oţelurilor, în mare taină, n-au avansat în evul mediu tehnica decit pină la vîrful lăncilor. Plugurile continuau să fie de lemn. „Tehnologia ciocanului pe nicovală" a fost şi a rămas grosieră şi oricîte servicii ne-a adus forjarea vreme de cîteva secole, nici pe departe nu se poate compara cu mecanica fină sau mecanica micronică din secolul nostru. Prelucrarea metalelor prin aşchiere a constituit, la timpul său, o etapă revoluţionară in tehnica construcţiilor de maşini, dar lumea şi specialiştii au considerat şi acest stadiu vremelnic — care a şi început să fie depăşit de noi performanţe ale productivităţii — şi neeconomic prin consumurile mari de energie electrică şi pierderile masive de metale, pierderi izvorîte prin prelucrarea aşchietoare. Un domeniu nou se afirmă la orizont, un domeniu pe care omul îl experimentează şi-l verifică de peste un deceniu, ca să ajungă la concluzia că intr-adevăr, acest nou domeniu conţine mult progres tehnic şi foarte mult progres social. Ne referim la domeniul tehnicii de folosire a presiunilor inalte, un domeniu care seinspiră din principiul fizicii lui Pascal şi este promovat in institutul nostru prin instalaţii de presiune izostatică. Noi, cercetătorii de aici, constituim filiala din Sibiu a Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru maşini unelte — I.C.S.I.T. — M.U. din Bucureşti. Suntem în solidar cu întreprinderea „Mecanică“ din Sibiu. Spunem în „solidar“ pentru că cercetările şi proiectările noastre işi găsesc expresia tehnică în secţiile acestei întreprinderi. Iar obiectul cercetărilor şi proiectărilor ii constituie crearea unor maşini unelte care nu acţionează prin aşchiere ci prin deformare plastică la rece. — Tovarăşe inginer Galea, trebuie să mărturisesc că, înainte de a veni în institut, am văzut practic şi cum lucrează maşinile construite după principiul presiunii izostatice. Am văzut cum din „puţin“ se face „mult“,cum bucata de otel compact se „expandează“ intr-o mare piesă concavă. Utilajul care „expandează“ oţelul nu are nici cuţite de strunjit, nici flacără de forjă. Prelucrarea, in fapt transformarea subită a bucăţii de oţel intr-o piesă finită se face silenţios, precum dospirea unui aluat care se extinde intr-o formă de coacere. Ar fi folositor pentru reporter şi pentru cititori să punctaţi in continuare citeva din aspectele practice ale cercetărilor ştiinţifice realizate în filiala din Sibiu in colaborare cu întreprinderea „Mecanica“. Sarcinile noastre de cercetare şi proiectare fac parte din programul prioritar de modernizare a uneltelor şi tehnologiilor în scopul creşterii productivităţii muncii şi reducerii consumurilor specifice pe unitatea de produs. Conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne-a cerut să intensificăm acest program şi să-l completăm cu noi game de produse şi familii de maşini. Cercetările întreprinse ca şi rezultatele obţinute au fost apreciate la tîrgurile internaţionale de la si Emo, inde zentat cu o familie de utilaje realizate la nivelul tehnicii de vîrf mondiale. De un mare succes în rîndurile partenerilor străini, dar şi interni s-a bucurat „presa mecanică cu magazin de scule şi comandă numerică", un utilaj complex, de mare productivitate. De remarcat la acest utilaj este faptul că trecerea de la un reper la altul se face automat prin schimbarea benzii perforate din comandaprogram iar „magazinul de scule“ conferă utilajului posibilitatea unor multiple operaţii, in succesiune rapidă. Presa mai este dotată cu un sistem centralizat de ungere, cu programe numerice care stabilesc alegerea turaţiei motoarelor (in vederea economisirii energiei electrice), alegerea regimului de lucru şi multe, multe alte operaţii. Introducerea datelor se face prin banda perforată sau manual prin tastatură alfanumerică. Un alt utilaj care a stîrnit mare interes a fost „presa mecanică de precizie“ echipată cu dispozitive de automatizare a operaţiilor. Faţă de utilajul clasic acesta are o productivitate de o sută de ori mai mare şi prelucrează materialele prin tăiere şi deformare plastică la rece. „Piesa pentru decupaje fine" este un alt utilaj complex care prelucrează materiale şi piese ce au un grad de netezime, comparabil cu rectificarea. Utilajul este dotat cu o serie de dispozitive automate care-i conferă pe lingă precizie, şi o mare productivitate, între care dispozitivul de manevrare a macaralei rotative şi dispozitivul de pregătire, sortare şi evacuare a deşeurilor. Alături de acestea, la ora actuală, mai putem prezenta economiei naţionale cit şi unor parteneri externi „foarfecă pentru expandat tablă", utilaj de o deosebită fineţe şi utilitate, o familie de maşini semiautomate de injectat piese din mase plastice cu armături metalice precum şi diverse piese multipoziţionale orizontale automate. Aceste utilaje sunt deosebit de complexe, fiind dotate cu şase posturi de lucru în regim normal sau în ciclu automat. Pentru industria electrotehnică a fost realizat un utilaj de mare productivitate, maşină de ancorat în paşi, cu operaţiuni automate şi cu instalaţii pneumatice. Pentru întreprinderea de frigidere din Găeşti, la care am contribuit şi noi la cea de a II-a etapă de modernizare, s-a proiectat un sistem de „agregate de format prin suflare in corpuri cave“, cu aer comprimat. — înţelegem că aceste utilaje pe care le-aţi prezentat sub formă monografică fac parte din programul actual de modernizare dar, mai cu seamă din programul viitor, al orizontului 2000, deoarece, in prezent, doar 8 la sută din industria prelucrătoare se foloseşte de principiile presiunii izostatice şi deformării plastice la rece, restul procentelor apelînd la prelucrarea prin aşchiere. Sunt unele întreprinderi care ştiu destul de puţine lucruri despre activitatea dumneavoastră astfel incit credem că ar fi potrivit să ne faceţi o analiză a valorii şi o comparaţie de eficienţă între utilajele dotate cu cuţite aşchietoare şi aceste utilaje ale viitorului foarte apropiat fiindcă, desigur, ele vor prinde contururi mai precise in cincinalul care urmează. Calculele sunt evidente, numai mentalitatea unor tehnologi este mai greu de schimbat. Presa multifuncţională automată PNPO-200 efectuează în 8 ore o producţie egală cu cea a zece strunguri automate cu şase operaţii. In acelaşi timp, cele zece strunguri consumă in 8 ore de lucru peste 880 kWh. La utilajul nostru consumul de energie este de patru ori mai mic, circa 208 kWh. In plus, economiseşte 322 tone de metal pe an şi peste 137 000 ore de lucru, echivalind cu efortul a 53 de muncitori calificaţi pe timp de un an. Utilajul nostru este manevrat de un singur om. Sau alt exemplu : instalaţia de presare izostatică — M.E.P. 1000, omologată şi livrată la „Electroceramica“ — Turda, pentru producerea izolatorilor ceramici a eliminat in proporţie de 85 la sută pierderile tehnologice şi rebuturile, ridicind productivitatea muncii cu 300 la sută. Productivitatea muncii s-a dublat şi la „Automecanica“ Mediaş prin montarea pe fluxuri tehnologice a unor utilaje care execută operaţiuni prin deformare plastică la rece. Livrăm utilaje de fabricat şuruburi prin prelucrare plastică la rece, o tehnologie integrată, fără consumuri tehnologice, de mare productivitate. De remarcat faptul că piesele obţinute prin presiune izostatică au caracteristici fizico-mecanice net superioare celor prelucrate prin aşchiere, deoarece presarea metalului in matriţă îi sporeşte durabilitatea prin compactarea structurii moleculare. La „Independenţa“ Sibiu, o mare hală cu strunguri care confecţionau lanţuri pentru role a fost eliberată de aceste strunguri şi locul lor i-au luat trei utilaje care lucrează cu presiune izostatică. — Cum se obţine această „presiune miraculoasă“ ? — Aşa cum spuneam, cu mult mai puţină energie electrică decit energia necesară unui strung universal automat. Notaţi că îmbinarea ţevilor de înaltă presiune, ţevi capabile să reziste la 4 000 de bari (aceasta ar însemna presiunea a 4 000 kg forţă pe un centimetru pătrat, o forţă de 4 tone concentrată pe unghia degetului mic), se poate face intr-o instalaţie de presiune izostatică. Marile perspective care se întrevăd acestui domeniu au determinat ca ramura constructoare de maşini să treacă la crearea altor întreprinderi cu profil asemănător întreprinderii „Mecanica“ din Sibiu. Astfel la Tîrgu Jiu, Suceava şi Dorohoi au fost create obiective care fabrică utilaje ce funcţionează după principiul deformării plastice la rece. Dar, desigur, resursele sînt departe de a fi epuizate. Ion Marcovici /Tufimiu factor hotarîtor în strategia dezvoltării București ne-am pre