România Liberă, mai 1989 (Anul 47, nr. 13835-13860)
1989-05-17 / nr. 13848
,România liberă" RIT CALITAT CIENȚA în întreaga activitate economică! Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti Preocupări constante pentru realizarea şi vămuirea producţiei de export în 1962, actualul Combinat de prelucrare a lemnului Piteşti nu era decit o fabrică de cherestea. Configuraţia definitivă s-a conturat în 1966, astfel incit şi această mare unitate din sectorul industrializării lemnului poartă cu mândrie emblema „Epocii Nicolae Ceauşescu“. In perioada 1966—1985, deci în 20 de ani, prin investiţiile alocate a fost mărită capacitatea fabricii de mobilă, au fost construite şi puse în funcţiune fabrica de făină de lemn, fabrica de furnire şi fabrica de chimizare — ultima in 1985. Ca urmare, în acest an producţia combinatului este de 3,5 ori mai mare decit in 1965. Era şi firesc ca experienţa de peste două decenii a colectivului sa fie valorificată din ce în ce mai bine în produse de calitate superioară, al căror atestat îl constituie fără îndoială oferta şi nivelul producţiei destinate pieţei externe. In momentul de faţă fişele de export cuprind practic toate sortimentele, ponderea fiind deţinută de trei produse de bază : mobilă, placaj şi plăci fibrolemnoase. Dar şi în acest „set“ de produse se poate face o ierarhizare, după criteriul gradului de prelucrare, semnificative in acest sens fiind cele 96 procente cit reprezintă exportul în producţia totală de mobilă a combinatului, din care două treimi pe relaţia devize convertibile. Şi nu trebuie să fii specialist pentru a înţelege că toate aceste cifre se sprijină nu numai pe experienţa şi profesionalismul oamenilor, ci şi pe un şir de măsuri de ordin tehnic, tehnologic, organizatoric şi economic , propuse de oameni, în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari, aplicate şi reînnoite an de an, care potenţează capacitatea colectivului şi îi direcţionează eforturile spre acţiuni cu eficienţă sporită. O confirmare în acest sens primim de la tovarăşa ECATERINA LUCA, secretarul comitetului de partid şi preşedintele consiliului oamenilor muncii . „Prin propunerile făcute in adunările generale de partid din cele 38 organizaţii de bază, in adunările grupelor sindicale, in C.O.M., practic toţi oamenii muncii din combinat au contribuit la definitivarea măsurilor care constituie programul nostru de perfecţionare a organizării si de modernizare a proceselor de producţie. In cuprinsul acestuia se detaşează, ca factor hotărîtor pentru o activitate normală, măsurile privind pregătirea temeinică a fabricaţiei — cu atit mai mult cu cit, după cum aţi aflat, o bună parte din producţie este contractată cu parteneri de peste hotare“. Planul de export pe anul trecut a fost depăşit cu 2 la sută, pe ambele relaţii. Pentru 1989, creşterile la acest indicator sunt de 3,1 la sută pe relaţia „cliring ţări socialiste“ şi de 15 la sută pe relaţia D.C. După cum ne spunea DUMITRU PETCU, directorul tehnic al combinatului, unul dintre elementele calitative noi ce-şi fac resimţită influenţa în cadrul preocupărilor privind realizarea producţiei de export este grija ce se acordă acum asigurării expediţiei mărfurilor contractate. — Planul la export — ne spune directorul tehnic — este sarcina prioritară pentru toţi şi constituie obiectul principal al tuturor analizelor politice şi de producţie. In plus, in spiritul celor indicate, încă din ianuarie, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acordăm o mult mai mare atenţie decit pina acum îndeplinirii programului de vămuire, care înseamnă de fapt ieşirea mărfii din ţară. — Ştim că aveţi mulţi parteneri tradiţionali, aşa că derularea contractelor cu ei nu vă creează probleme... — Exportăm in 20 de ţări de pe toate continentele. Intr-adevăr, cei mai mulţi dintre beneficiarii noştri sunt tradiţionali, dar sunt şi alţii mai noi sau — ce să spun aşa — foarte noi, cu care abia urmează să încheiem contractele. Totuşi, repet, urmărirea riguroasă a întocmirii formelor de vămuire este o măsură bună, care dă mai multă siguranţă. — Şi cum se prezintă această operaţie la ora actuală ? — Programul de vămuire este depăşit cu 22 la sută pe C.T.S. şi cu 10 procente pe devize convertibile. De altfel pe această a doua relaţie planul de export total pe patru luni a fost realizat in proporţie de 107 la sută. Aveam insă, tot la patru luni, o mică nerealizare de 2 la sută la mobilă pe relaţia C.T.S., pe care am lichidat-o in prima decadă din luna mai. Ca întotdeauna, realizările la export au drept suport bilanţul general al activităţii economice. La C.P.L. Piteşti, pe patru luni, producţia fizică a fost realizată integral, depăşirea la producţia-marfă se cifrează la 4,8 milioane lei, în condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 429 lei, de persoană, iar beneficiile înregistrează o depăşire de peste un milion lei. Din dialogurile purtate am aflat că 98,3 la sută din producţia de mobilier se situează la nivel mondial, faţă de un nivel planificat de 93,5 procente. Nu ne surprinde această afirmaţie, deoarece vizitînd expoziţia de mobilă ne-am putut da seama atit de varietatea modelelor, a stilului, cit şi de calitatea lucrului bine făcut, majoritatea mobilei fiind constituită din modele creaţie proprie a colectivului combinatului. Din discuţia cu tovarăşul director Dumitru Petcu am reţinut că mobila piteşteană este foarte căutată şi apreciată de partenerii externi, neprimindu-se niciodată sesizări sau refuz de calitate în cei aproape 25 de ani de export. „O dovadă in plus că produsele noastre sunt competitive pe piaţa externă — adaugă interlocutorul — este faptul că ele au fost apreciate şi la târgurile internaţionale de mobilă de la Paris şi Köln, unde am prezentat numai produse creaţie proprie, care ne-au adus noi beneficiari“. Reuşitele acestui colectiv n-ar fi fost posibile fără promovarea — într-un proces continuu, complex şi eficient — a progresului tehnic şi iniţiativei creatoare a oamenilor muncii de aici. Așa se explică introducerea tehnicii de calcul moderne, respectiv introducerea pe calculator a proceselor tehnologice — de pildă, automatizarea conducerii procesului de uscare a cherestelei, automatizarea uscării furnirelor tehnice în fabrica de placaj, automatizarea pregătirii dozării materialelor chimice din fabrica de P.F.L. De asemenea, este în execuţie automatizarea stropirii buştenilor de fag pentru placaj, furnire şi cherestea, iar in studiu se află automatizarea procesului tehnologic de fabricare a furfuroiului. De altfel, însuşi programul de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei se derulează continuu vizind în primul rind creşterea producţiei de export. In 1988 au fost realizate toate cele 32 măsuri prevăzute, cu un spor de producţiemarfă în valoare de 48 milioane lei, din care export pentru relaţia D.C. 38 milioane lei. In ceea ce priveşte etapa 1989, pînă în prezent au fost realizate aproape jumătate din cele 25 de obiective, nouă dintre ele avînd o eficienţă antecalculată de 2,6 milioane lei, în producţia-marfă„ tuată la export. In principal s-a mers pe specializarea fabricilor de mobilă pe tipuri de mobilier ; s-a organizat un sector pentru fabricarea mobilierului tapiţat pe relaţia D.C. ; s-au luat măsuri pentru reconstituirea lemnului de mici dimensiuni şi folosirea lui în fabricarea mobilei. Pentru a economisi şi mai mult lemnul, au fost promovate, împreună cu institutul bucureştean de specialitate o serie de produse noi. Este deosebit de plăcut să menţionăm că am întilnit şi aici, la C.P.L. Piteşti un colectiv care munceşte cu elan şi dăruire revoluţionară, hotărât să nu precupeţească nici un efort pentru traducerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului şi să întîmpine cu noi succese cele două mari evenimente ale anului, a 45-a aniversare a sărbătorii noastre naţionale de la 23 August şi cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Gheorghe Diaconu Drobeta-Turnu Severin Spiritul de bun gospodar şi-a spus cuvintul La sesizarea unor cetăţeni, din Drobeta-Turnu Severin am realizat, la finele anului trecut, un raid-anchetă in cartierul Crihala, cartier in care cîteva blocuri de locuinţe ajunseseră intr-o avansată stare de degradare. Semnalul nostru s-a dovedit binevenit, prompt recepţionat de către organele judeţene şi municipale de resort, trecindu-se imediat la „inventarierea“ tuturor stricăciunilor provocate de foştii locatari şi luarea în antrepriză a lucrărilor de remediere. Ritmul în care s-a lucrat la blocurile cu pricina a fost deosebit de alert şi am avut prilejul să ne convingem de stadiul lucrărilor in luna trecută, cind am revenit in judeţul Mehedinţi. Iată, de altfel, şi răspunsul Consiliului popular judeţean pe care l-am primit la redacţie şi pe care îl redăm integral. Referitor la articolul intitulat „Cum se conservă trei blocuri in stare de... degradare“, publicat în ziarul ,,România liberă“ nr. 13 727 din 24 decembrie 1983, vă comunicăm că au fost întreprinse următoarele măsuri : Articolul din ziar a fost popularizat și prelucrat în rindul oamenilor muncii cu atribuţii de conducere şi de execuţie, care îşi desfăşoară activitatea in subunităţile cu profil de administrare, întreţinere şi exploatare a fondului locativ de stat din municipiul Drobeta- Turnu Severin şi oraşele din judeţul Mehedinţi. Consiliul oamenilor muncii din cadrul întreprinderii Judeţene de Gospodărie Locativă, împreună cu Comitetul executiv al Consiliului popular municipal au elaborat un program de măsuri pentru executarea lucrărilor de reparaţii capitale şi curente în vederea remedierii defecţiunilor existente la părţile de construcţii şi instalaţii de la blocurile L.1, L.2 şi L.3 , de pe Aleea Nuferilor, nr. 10. Până în prezent au fost materializate, deja, o parte însemnată din măsurile preconizate. Astfel, au fost inventariate defecţiunile din apartamente şi părţile din folosinţă comună, au fost mutaţi in alte locuinţe un număr important de locatari, iar la apartamentele eliberate au fost executate lucrări de reparaţii şi modernizare, care asigură funcţionalitatea spaţiilor de locuit, a dependinţelor şi înlăturarea cauzelor care au determinat degradări şi neajunsuri în buna folosire a locuinţelor de către chiriaşi. Au fost executate integral reparaţiile la părţile exterioare de construcţii şi lucrări desistematizare pe verticală a zonelor aferente blocurilor, realizindu-se alei pietonale, o platformă pentru reziduuri menajere şi nivelarea terenului in vederea amenajării de spaţii verzi. Au fost promovate la instanţele judecătoreşti un număr de 64 de acţiuni pentru obligarea persoanelor care au degradat apartamentele, instalaţiile şi accesoriile acestora la plata a 69 000 lei, au fost sancţionate cu desfacerea contractului de muncă trei persoane din cadrul Unităţii de exploatare şi gospodărire comunală şi locativă, care nu şi-au indeplinit in mod corespunzător atribuţiile de servicii legate de întreţinerea şi administrarea în bune condiţii a fondului locativ de stat. Consiliul oamenilor muncii din cadrul întreprinderii Judeţene de Gospodărie Comunală şi Locativă a analizat modul de administrare, un profil teritorial, a întregului fond de locuinţe şi a stabilit măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semnalate şi îmbunătăţirea activităţii de administrare a fondului locativ de stat, întărirea controlului asupra aplicării şi respectării normelor legale in materie, perfecţionarea colaborării cu asociaţiile de locatari şi deţinătorii de apartamente pentru buna gospodărire şi întreţinere a locuinţelor, a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comună, astfel incit toţi cetăţenii să participe activ la administrarea corespunzătoare a fondului locativ. Aspectele relatate în articolul apărut în ziarul „România liberă“ au ajutat unităţile de gospodărie comunală în cunoaşterea aprofundată a normelor legale, a realităţii privind administrarea fondului locativ şi în stabilirea cu fermitate a măsurilor tehnico-organizatorice care condiţionează evitarea producerii, în viitor, a unor deficienţe de natura celor semnalate in presă. GHEORGHE STOICA, Prim vicepreşedinte PETRE TRANCOTESCU, Secretar ACTUALITATEA VN Ritm intens la lucrările de întreţinere a (Urmare din pag. 1) nete. De ce ? Tocmai pentru că sunt de o importanţă deosebită pentru nivelul recoltelor. Nu mai subliniem avantajele unei praşile făcute la timp. Este de ajuns să amintim că o serie de experienţe au demonstrat cît de păgubitoare sint buruienile lăsate in culturi. De pildă, întirzierea unei prașile, mai ales a primei, poate determina diminuarea recoltei de porumb cu 400—600 kg la hectar. Așadar, orice efort ce se depune acum pentru combaterea buruienilor este un pas spre recolte bune. Metodele de lucru se cunosc demult. Ele sunt clasice (prăşitul manual şi mecanic) şi moderne (erbicidarea). Vorbind de cele moderne facem o singură subliniere şi anume aceea că nu există un erbicid care să poată distruge toate buruienile. Ca urmare, este nevoie ca şi pe aceste suprafeţe să se intervină cu metodele tradiţionale amintite. Altfel, recoltele vor fi dijmuite in condiţiile in care pe respectivele hectare, ca urmare a erbicidării, costurile de producţie sunt mari. Asta înseamnă ineficientă. Deci, in aceste zile, mai ales după ploile căzute, este nevoie ca toată suflarea satelor să fie prezentă pe cimp, de dimineaţa pînă seara, sa acţioneze, fiecare pe suprafaţa pe care a angajat-o un acord global, pentru a permite culturilor să se dezvolte nestingherit. Fiecare lucrare, indiferent că este vorba de praşilă manuală sau mecanică, trebuie făcută numai în prezenţa specialiştilor şi la momentul indicat de aceşti conducători ai proceselor de producţie. Se impune o grijă maximă pentru păstrarea densităţilor optime la hectar, această obligaţie revenind celor care execută praşilele, dar şi şefilor de ferme. Nu de puţine ori, toamna la ora bilanţului, există diferenţe mari de recolte intre oamenii care au lucrat în cadrul aceleiaşi echipe. Ca să nu mai vorbim de diferenţele dintre unităţile agricole. Acestea sunt consecinţa moduluiîn care s-au făcut lucrările de întreţinere, ca şi a densităţii la recoltare. Pentru că una este să ai 70 mii plante de porumb atunci cînd îl culegi şi alta să ai doar 55 mii. Este vorba, deci, de calitate şi iar calitate, de interesul depus de fiecare ca să facă totul bine şi la timp. La ora actuală, se fac simţite moduri diferite de abordare a acestor priorităţi. Intr-o serie de judeţe se lucrează la finalizarea celei de a doua praşile, iar în altele abia s-a început prima. Aceste amînări se vor răsfrînge asupra nivelului producţiilor la toţi cei care consideră că mai este timp să se intervină cu sapa. £ """1 1 ' 111 .......................................... »'i'v?.' • Satu Mare. Mobilizare exemplară pentru eliminarea excesului de apa si reluarea lucrărilor de sezon Precipitaţiile deosebit de abundente — peste 120 litri pe metru pătrat — transformate pe alocuri in lapoviţă şi ninsoare, ce au căzut nu demult în nordvestul ţării, au dus la aparitia excesului de apă pe anumite suprafeţe. . Cele mai întinse terenuri, ocupate cu diferite culturi, se găsesc in raza consiliilor Moftin şi Ardud. De la început trebuie să spunem că şi în această situaţie deosebită mobilizarea locuitorilor satelor sătmărene s-a dovedit a fi exemplară, neprecupeţindu-se nici un efort pentru materializarea cu maximă operativitate în teren a măsurilor stabilite de organele judeţene, de cele agricole pentru apărarea culturilor şi reducerea la minimum a pierderilor de recoltă. La Craidorolţ, într-un timp relativ scurt nivelul rîului Crasna a crescut făcînd ca o parte din suprafeţe să fie afectate puternic de apă. Au urmat zile şi nopţi de aprigă bătălie. 500 de cooperatori, mecanizatori, intelectuali, în fapt toată suflarea comunei, în frunte cu preşedintele cooperativei inginerul Dan Pişcorean, au lucrat la supraînălţarea şi consolidarea digurilor, efectuarea rigolelor pentru evacuarea apelor de pe culturi, lărgirea canalelor, curăţirea şanţurilor, desfundarea podeţelor etc. Celor de aici le-au venit în ajutor in aceste momente de mare efort sute de cetăţeni din Gelu, Baba Novac, lucrătorii secţiei de mecanizare a agriculturii din Moftinu Mare şi de la secţia de drumuri naţionale din Tăşnad etc. Apele au scăzut mult dar se lucrează în continuare. La ferma nr. 3 Crişeni a cooperativei din Craidorolţ i-am întîlnit, atit pe preşedinte cît şi pe primarul comunei, Traian Negrean, împreună cu alţi 60 de cooperatori între care Gh. Raita, loan Măcelar, Gh. Fekete, Carol Vaida, şeful secţiei de mecanizare Ioan Chira, care, îndrumaţi de inginerul loan Sălăjan, munceau intens la săparea rigolelor de scurgere, la montarea motopompelor şi efectuarea altor lucrări pentru a grăbi evacuarea apei de pe semănături şi scurtarea timpului pînă la reluarea lucrărilor de întreţinere a acestora. La Moftin stăm de vorbă cu primarul comunei, EMILIA PRODAN. „Din cele trei unităţi agricole, C.A.P. Moftinu Mic, Sînmiclăuş şi Moftinu Mare, aceasta din urmă, situată pe malul sting şi drept al Crasnei a avut cel mai mult de luptat cu apa şi zăpada căzute în aceste zile. Am mobilizat toţi locuitorii din comună, aproape 800 de oameni, care, coordonaţi de Comandamentul local împotriva inundaţiilor, au lucrat neîntrerupt la întărirea digurilor, executarea de rigole de scurgere de pe culturile afectate — peste 1 500 de hectare de băltiri în fermele vegetale I şi II. Un real sprijin pentru noi a fost participarea efectivă la aceste acţiuni a lucrătorilor întreprinderii de execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare care are şantiere în zonă, a celor de la Oficiul de gospodărirea apelor, ca să nu mai vorbesc de mecanizatorii secţiei şi Centrului de reparaţii S.M.A. care, cu mijloace mecanice unde a fost posibil, unde nu cu braţele, au ajutat ori de cite ori a fost nevoie, inclusiv la evacuarea animalelor din ferma zootehnică de la Ghilvaci, cărînd în braţe de la ora 18 pînă la 3 noaptea peste 200 de viţei. Dintre cooperatori, cei mai mulţi sunt şi astăzi pe cimp, acţionînd pentru scurgerea apelor . Ştefan Szabó, Mihai Steibinder, Gheorghe Balea, Francisc Schmidt, Mihai Birlea, Gh. Ember, Grigore Variu, Gh. Tulbea şi ar mai fi denumit mulţi alţii, cum sunt şefii de fermă Mircea Simu, Ştefan Molnár, a căror prezenţă zilnică pe ogoare dovedeşte hotărirea noastră de a nu ne lua nici un răgaz pînă la retragerea şi eliminarea completă a apelor din cimp spre a putea relua lucrările de întreţinere a culturilor, de refacere a celor compromise, in vederea obţinerii şi în aceste condiţii a unor producţii ridicate“. Asemănător, şi cu aceeaşi promptitudine, se acţionează şi in consiliul unic Ardud. „Practic, ne-a încredinţat inginerul GH. NUSZER, în cele mai multe dintre unităţi, cooperativele Ardud, Gereasa, Beltiug, Răteşti, Socond, Stîna, Baba Novac, Mădăras, stagnările de apă de pe terenurile agricole au fost înlăturate prin săparea de rigole noi, decolmatarea celor existente, folosirea motopompelor astfel că, în două-trei zile, vom putea completa golurile din culturi şi vom reînsămînţa suprafeţele, acolo unde este cazul. Şi la C.A.P. Ghirişa am pus in funcţiune staţia de pompare, probleme mai avem doar în zona Terepeşti, unde nu avem staţii de pompare. Dar foarte curînd, vom putea lichida toate urmările acestei situaţii“. Şi în alte unităţi , după cum am aflat de la inginerul IOAN POP, director cu probleme vegetale la Direcţia agricolă judeţeană*■ scurgerea apelor de pe ogoare, pomparea lor în albiile rîurilor, completarea golurilor din culturi sunt acţiuni prioritare în aceste momente ce impun în continuare mobilizarea în cimp a tuturor locuitorilor satelor în vederea reluării cît mai grabnice a lucrărilor de sezon şi limitarea la minimum a pierderilor. Realităţile întîlnite de noi, despre care am relatat, ne fac să credem că aceste necesităţi au fost pe deplin înţelese de toţi lucrătorii ogoarelor şi nicăieri cei răspunzători de soarta recoltei nu-şi vor precupeţi eforturile pentru realizarea cantitativă şi calitativă a producţiilor planificate. Radu Piciu ^ 1 SPORIREA PRODUCȚIEI DE CARBUNE (Urmare din pag. 1) industria extractivă — putîndu-se lucra fără probleme in majoritatea zilelor perioadei trecute. Dar pentru atingerea cerințelor din program, întreprinderile și combinatele de profil trebuiau să-și aducă din plin contribuția astfel incit fiecare zi să se finalizeze cu rezultate bune în producţie. Numai în acest mod putea fi evitată restanţa de 3,7 milioane tone de lignit, cantitate cu care minerii au rămas datori faţă de economia naţională la sfirşitul lunii aprilie. Situaţia relevă că organele de conducere colectivă, din unităţile miniere cu restanţe nu au manifestat acel interes care să pună în mişcare acţiuni de anvergură, începind cu pregătirea corespunzătoare a fronturilor de lucru, in cazul carierelor, sau cu punerea in funcţiune a numărului planificat de abataje in subteran, şi continuind cu organizarea mai bună a muncii de extracţie propriuzisă. Faptul că s-a reuşit sa se obţină o cantitate mai mare de lignit, în comparaţie cu nivelul realizărilor din primele patru luni ale anului trecut, confirmă o anumită evoluţie in activitatea generală din minerit, însă criteriul principal al eficienţei eforturilor depuse îl reprezintă, totuşi, raportul dintre rezultate şi plan ! Lucru valabil atit pentru cariere, cît şi pentru subteran. Că se poate lucra bine şi eficient o demonstrează experienţa pozitivă a unui combinat minier, aceasta putind fi generalizată în funcţie de situația concretă din fiecare întreprindere care are probleme nerezolvate privind îndeplinirea planului de producţie. Se detaşează, în aceasta direcție, colectivul Combinatului minier Ploieşti, cu un spor de 106 000 tone cărbune, toate unităţile sale avînd planul realizat şi depăşit. Amintimdoar întreprinderile miniere Cimpulung Muscel, cu un plus de 43 000 tone, Căpeni, 21 000 tone, Sălaj, cu 17 000 tone şi Voivozi, cu 15 000 tone. Se confirmă astfel cele semnalate la începutul acestui trimestru — într-un articol pe marginea adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii din unităţile C.M. Ploieşti — prin care se sublinia existenţa la întreprinderi a unui program de muncă bine fundamentat şi permanent susţinut de participarea responsabilă , a personalului muncitor şi tehnic, dublat de un control şi sprijin atent din partea specialiştilor centralei. O asemenea evoluţie nu poate fi trecută cu vederea căci ea relevă existenţa unei certe maturităţi în gindire şi acţiune. Normal ar fi fost ca toate combinatele miniere să fi prezentat un bilanţ la fel de bogat în fapte de muncă, în care producţiile să răspundă indicatorilor de plan stabiliţi pentru perioada amintită. In special, ne referim la cele două mari combinate din bazinul carbonifer al Olteniei — Rovinari şi Motru — pe a căror producţie se sprijină reţeaua termocentralelor. Numai că întreprinderile lor, în loc să-şi onoreze obligaţiile de plan, au intrat în luna mai cu o restanţă evaluată fizic la peste 3,5 milioane tone cărbune. Explicaţia : in cazul Combinatului minier Rovinari, doar două unităţi miniere — Pinoasa şi Seciuri — au desfăşurat o activitate încadrabilă in perimetrul normalului, în timp ce la C.M. Motru, singura întreprindere cu planul realizat şi depăşit este cea de la Lupoaia, cu un spor de 140 000 tone. Rezultatele bune — din păcate, atit de puţine — se întemeiază pe pregătirea din timp a bazei materiale, asigurarea de fronturi de lucru, îndeosebi prin decopertare, bunul randament al excavatoarelor cu rotor de pe liniile tehnologice din camerele de lignit, organizare și disciplină exemplare. Sunt atribute perfect valabile și pentru colectivul Întreprinderii miniere Horezu, despre care se poate spune că are o vădită preocupare pentru creşterea cantităţii şi calităţii cărbunelui energetic, o dovadă fiind şi cele peste 33 000 tone obţinute suplimentar pînă la începutul lunii mai. Răminind in perimetrul mineritului din Gorj identificăm, aşa cum am mai spus, multe colective cu goluri serioase in producţia planificată de lignit. Se detaşează minerii de la carierele de exploatare cu utilaje clasice din cadrul C.M. Motru, cu „performanţe“, deloc de invidiat, a unui minus de peste un milion de tone lignit, fapt ce s-a repercutat negativ asupra bilanţului general al combinatului. Pe acelaşi „drum“ s-a înscris şi I.M. Jilţ, care a continuat şi în anul acesta să acumuleze restanţe în producţie , acum avînd la „pasiv“ peste 900 000 tone. De partea cealaltă, întreprinderea minieră Rovinari, din cadrul combinatului cu acelaşi nume, pune in evidenţă acţiuni lipsite de eficienţă practică — altfel nu se explică diferenţa de 825 000 tone faţă de prevederi, din care mai mult de 50 la sută a fost înregistrată intr-o singură lună, respectiv aprilie ! Aşadar, reiese de la sine necesitatea ca, în cel mai scurt timp, toate întreprinderile cu minusuri în producţie să-şi restructureze activitatea extractivă în vederea creării unui cadru adecvat desfăşurării muncii şi obţinerii unor rezultate superioare cu atit mai mult cu cît, de-acum încolo, se va pune din ce în ce mai serios şi problema formării stocurilor pentru iarnă. Intr-o economie ca a noastră, cu exigenţe deosebite privind ritmul de creştere a producţiei industriale, dezvoltarea bazei energetice prezintă o covîrşitoare importanţă economică şi socială. Acest fapt necesită o implicare totală din partea fiecărui colectiv pentru asigurarea condiţiilor de îmbunătăţire a activităţii de extracţie a cărbunelui necesar centralelor termoelectrice. înţelegerea corectă a acestui imperativ poate să vitalizeze activitatea colectivelor din bazinele carbonifere şi să permită sporirea cantităţilor de combustibil de care au atîta nevoie beneficiarii din sectorul energetic. Eliade Bălan Pagina a 3-a — 17 mai 1989 Avanpremiera industriala la „Progresul"-Brăila (Urmare din pag. 7) cătuit sunt purtate prin aer de puternicele macarale şi aşezate cu grijă acolo unde spun specialiştii, muncitorii. Zeci de muncitori îşi fac conştiincios datoria. Printre ei, Aurel Oceanu, Dumitru Grigore, Sergiu Buzea, Emil Manta, Ion Dragoş, Ion Niţulescu. Şi, bineînţeles, nelipsit de la „pupitrul“ de comandă, maistrul Mihai Pelin, care ne spune : ,,Am ajuns intr-o fază avansată de montaj a acestui nou tip de excavator. După cum vedeţi, este asamblat şasiul şi ii probăm platformele laterale şi platforma centrală. De săptămâna viitoare excavatorul va arăta aşa cum îl vedeţi in desenul acesta. Ne-am mobilizat de aşa natură incit în luna mai să terminăm montajul urmînd ca după aceea echipele de electricieni şi pneumaticieni să treacă la montarea, verificarea şi probarea instalaţiilor aferente. Angajamentul nostru, luat in cinstea marii sărbători de la 23 August şi a Congresului al XIV-lea al partidului este de a termina acest nou excavator in luna iunie, pentru ca în ltma iulie să poată începe efectuarea probelor de funcţionare în sarcină. Suntem convinşi că experienţa pe care o avem, dăruirea cu care lucrează oamenii noştri ne vor permite să finalizăm la timp noul excavator electric, care să dea rezultatele aşteptate încă de la primele probe, aşa cum au dat-o de altfel şi nenumărate alte tipuri de excavatoare care s-au născut aici la noi şi care astăzi se intîlnesc pe multe din şantierele lumii“. Cînd ai în formaţia de lucru oameni ca Eugen Savin care în aceste zile se află într-o ţară îndepărtată, tocmai in Africa, pentru a pune în funcţiune unul din cele mai mari excavatoare realizate în România — cel cu cupa de 8—10 me, — e şi normal să ai garanţia pe care o are maistrul Mihai Pelin, că tot ceea ce iese din atelierul „Unicate X“, şi din mîinile muncitorilor acestui destoinic colectiv de muncă nu poate să nu constituie o adevărată carte de vizită pentru marca fabricii. De aceea angajamentele despre care vorbea maistrul Mihai Pelin referitoare la calitatea si terminarea in timpul stabilit a noului excavator electric sunt certitudini. Viorel Chiurtu