România Liberă, mai 1989 (Anul 47, nr. 13835-13860)

1989-05-17 / nr. 13848

,România liberă" RIT CALITAT CIENȚA în întreaga activitate economică! Combinatul de prelucrare a lemnului Piteşti Preocupări constante pentru realizarea şi vămuirea producţiei de export în 1962, actualul Combinat de prelucrare a lemnului­ Piteşti nu era decit o fabrică de cherestea. Configuraţia definitivă s-a con­turat în 1966, astfel incit şi a­­ceastă mare unitate din secto­rul industrializării lemnului poartă cu mândrie emblema „Epocii Nicolae Ceauşescu“. In perioada 1966—1985, deci în 20 de ani, prin investiţiile alocate a fost mărită capacitatea fabri­cii de mobilă, au fost construite şi puse în funcţiune fabrica de făină de lemn, fabrica de fur­nire şi fabrica de chimizare — ultima in 1985. Ca urmare, în acest an producţia combinatului este de 3,5 ori mai mare decit in 1965. Era şi firesc ca experienţa de peste două decenii a colectivu­lui sa fie valorificată din ce în ce mai bine în produse de cali­tate superioară, al căror atestat îl constituie fără îndoială oferta şi nivelul producţiei destinate pieţei externe. In momentul de faţă fişele de export cuprind practic toate sortimentele, pon­derea fiind deţinută de trei pro­duse de bază : mobilă, placaj şi plăci fibrolemnoase. Dar şi în acest „set“ de produse se poate face o ierarhizare, după crite­riul gradului de prelucrare, semnificative in acest sens fi­ind cele 96 procente cit repre­zintă exportul în producţia to­tală de mobilă a combinatului, din care două treimi pe relaţia devize convertibile. Şi nu tre­buie să fii specialist pentru a înţelege că toate aceste cifre se sprijină nu numai pe experien­ţa şi profesionalismul oameni­lor, ci şi pe un şir de măsuri de ordin tehnic, tehnologic, organi­zatoric şi economic , propuse de oameni, în calitatea lor de proprietari, producători şi be­neficiari, aplicate şi reînnoite an de an­­, care potenţează ca­pacitatea colectivului şi îi di­­recţionează eforturile spre acţi­uni cu eficienţă sporită. O con­firmare în acest sens primim de la tovarăşa ECATERINA LUCA, secretarul comitetului de partid şi preşedintele consi­liului oamenilor muncii . „Prin propunerile făcute in adunările generale de partid din cele 38 organizaţii de bază, in adună­rile grupelor sindicale, in C.O.M., practic toţi oamenii muncii din combinat au contri­buit la definitivarea măsurilor care constituie programul nos­tru de perfecţionare a organi­zării si de modernizare a proce­selor de producţie. In cuprinsul acestuia se detaşează, ca fac­tor hotărîtor pentru o activitate normală, măsurile privind pre­gătirea temeinică a fabricaţiei — cu atit mai mult cu cit, după cum aţi aflat, o bună parte din producţie este contractată cu parteneri de peste hotare“. Planul de export pe anul tre­cut a fost depăşit cu 2 la sută, pe ambele relaţii. Pentru 1989, creşterile la acest indicator sunt de 3,1 la sută pe relaţia „cliring ţări socialiste“ şi de 15 la sută pe relaţia D.C. După cum ne spunea DUMITRU PETCU, di­rectorul tehnic al combinatului, unul dintre elementele calitative noi ce-şi fac resimţită influenţa în cadrul preocupărilor pri­vind realizarea producţiei de export este grija ce se acordă acum asigurării expediţiei măr­furilor contractate. — Planul la export — ne spu­ne directorul tehnic — este sar­cina prioritară pentru toţi şi constituie obiectul principal al tuturor analizelor politice şi de producţie. In plus, in spiritul celor indicate, încă din ianuarie, de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acordăm o mult mai mare atenţie decit pina acum îndeplinirii programului de vă­muire, care înseamnă de fapt ieşirea mărfii din ţară. — Ştim că aveţi mulţi parte­neri tradiţionali, aşa că derula­rea contractelor cu ei nu vă creează probleme... — Exportăm in 20 de ţări de pe toate continentele. Intr-ade­văr, cei mai mulţi dintre bene­ficiarii noştri sunt tradiţionali, dar sunt şi alţii mai noi sau — ce să spun aşa — foarte noi, cu care abia urmează să încheiem contractele. Totuşi, repet, urmă­rirea riguroasă a întocmirii for­melor de vămuire este o măsu­ră bună, care dă mai multă siguranţă. — Şi cum se prezintă această operaţie la ora actuală ? — Programul de vămuire este depăşit cu 22 la sută pe C.T.S. şi cu 10 procente pe devize con­vertibile. De altfel pe această a doua relaţie planul de export total pe patru luni a fost reali­zat in proporţie de 107 la sută. Aveam insă, tot la patru luni, o mică nerealizare de 2 la sută la mobilă pe relaţia C.T.S., pe care am lichidat-o in prima de­cadă din luna mai. Ca întotdeauna, realizările la export au drept suport bilanţul general al activităţii economice. La C.P.L. Piteşti, pe patru luni, producţia fizică a fost realizată integral, depăşirea la produc­­ţia-marfă se cifrează la 4,8 mi­lioane lei, în condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 429 lei, de persoană, iar beneficiile înre­gistrează o depăşire de peste un milion lei. Din dialogurile purtate am aflat că 98,3 la sută din produc­ţia de mobilier se situează la nivel mondial, faţă de un nivel planificat de 93,5 procente. Nu ne surprinde această afirmaţie, deoarece vizitînd expoziţia de mobilă ne-am putut da seama atit de varietatea modelelor, a stilului, cit şi de calitatea lucru­lui bine făcut, majoritatea mo­bilei fiind constituită din mo­dele creaţie proprie a colectivu­lui combinatului. Din discuţia cu tovarăşul direc­tor Dumitru Petcu am reţinut că mobila piteşteană este foar­te căutată şi apreciată de par­tenerii externi, neprimindu-se niciodată sesizări sau refuz de calitate în cei aproape 25 de ani de export. „O dovadă in plus că produsele noastre sunt com­petitive pe piaţa externă — adaugă interlocutorul — este faptul că ele au fost apreciate şi la târgurile internaţionale de mobilă de la Paris şi Köln, unde am prezentat numai produse creaţie proprie, care ne-au adus noi beneficiari“. Reuşitele acestui colectiv n-ar fi fost posibile fără promova­rea — într-un proces continuu, complex şi eficient — a progre­sului tehnic şi iniţiativei crea­toare a oamenilor muncii de aici. Așa se explică introduce­rea tehnicii de calcul moderne, respectiv introducerea pe calcu­lator a proceselor tehnologice — de pildă, automatizarea con­ducerii procesului de uscare a cherestelei, automatizarea uscă­rii furnirelor tehnice în fabri­ca de placaj, automatizarea pre­gătirii dozării materialelor chi­mice din fabrica de P.F.L. De asemenea, este în execuţie au­tomatizarea stropirii buştenilor de fag pentru placaj, furnire şi cherestea, iar in studiu se află automatizarea procesului tehno­logic de fabricare a furfuroiu­­lui. De altfel, însuşi programul de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei se derulează continuu vizind în primul rind creşterea producţiei de export. In 1988 au fost rea­lizate toate cele 32 măsuri pre­văzute, cu un spor de producţie­­marfă în valoare de 48 milioane lei, din care export pentru re­laţia D.C. 38 milioane lei. In ceea ce priveşte etapa 1989, pînă în prezent au fost realizate a­­proape jumătate din cele 25 de obiective, nouă dintre ele avînd o eficienţă antecalculată de 2,6 milioane lei, în producţia-mar­­fă„ tuată la export. In principal s-a mers pe specializarea fabri­cilor de mobilă pe tipuri de mobilier ; s-a organizat un sec­tor pentru fabricarea mobilie­rului tapiţat pe relaţia D.C. ; s-au luat măsuri pentru recon­stituirea lemnului de mici di­mensiuni şi folosirea lui în fa­bricarea mobilei. Pentru a eco­nomisi şi mai mult lemnul, au fost promovate, împreună cu institutul bucureştean de spe­cialitate o serie de produse noi. Este deosebit de plăcut să menţionăm că am întilnit şi aici, la C.P.L. Piteşti un colectiv care munceşte cu elan şi dăru­ire revoluţionară, hotărât să nu precupeţească nici un efort pen­tru traducerea în viaţă a obiec­tivelor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului şi să întîmpine cu noi succese cele două mari eve­nimente ale anului, a 45-a ani­versare a sărbătorii noastre na­ţionale de la 23 August şi cel de-al XIV-lea Congres al parti­dului. Gheorghe Diaconu­ Drobeta-Turnu Severin Spiritul de bun gospodar şi-a spus cuvintul La sesizarea unor cetăţeni, din Drobeta-Turnu Severin am realizat, la finele anului trecut, un raid-anchetă in cartierul Crihala, cartier in care cîteva blocuri de locuinţe ajunseseră intr-o avansată stare de degradare. Semnalul nostru s-a dove­dit binevenit, prompt recepţionat de către organele judeţene şi municipale de resort, trecindu-se imediat la „inventarierea“ tuturor stricăciunilor provocate de foştii locatari şi luar­ea în antrepriză a lucrărilor de remediere. Ritmul în care s-a lucrat la blocurile cu pricina a fost deosebit de alert şi am avut pri­lejul să ne convingem de stadiul lucrărilor in luna trecută, cind am revenit in judeţul Mehedinţi. Iată, de altfel, şi răspunsul Consiliului popular judeţean pe care l-am primit la redacţie şi pe care îl redăm integral. Referitor la articolul intitulat „Cum se conservă trei blocuri in stare de... degradare“, publi­cat în ziarul ,,România liberă“ nr. 13 727 din 24 decembrie 1983, vă comunicăm că au fost între­prinse următoarele măsuri : Articolul din ziar a fost popu­larizat și prelucrat în rindul oamenilor muncii cu atribuţii de conducere şi de execuţie, care îşi desfăşoară activitatea in subunităţile cu profil de administrare, întreţinere şi ex­ploatare a fondului locativ de stat­­ din municipiul Drobeta- Turnu Severin şi oraşele din judeţul Mehedinţi. Consiliul oamenilor muncii din cadrul întreprinderii Judeţene de Gospodărie Locativă, împre­ună cu Comitetul executiv al Consiliului popular municipal au elaborat un program de mă­suri pentru executarea lucrări­lor de reparaţii capitale şi cu­rente în vederea remedierii de­fecţiunilor existente la părţile de construcţii şi instalaţii de la blocurile L.1, L.2 şi L.3 , de pe Aleea Nuferilor, nr. 10. Până în prezent au fost mate­rializate, deja, o parte însem­nată din măsurile preconizate. Astfel, au fost inventariate de­fecţiunile din apartamente şi părţile din folosinţă comună, au fost mutaţi in alte locuinţe un număr important de locatari, iar la apartamentele eliberate au fost executate lucrări de re­paraţii şi modernizare, care asi­gură funcţionalitatea spaţiilor de locuit, a dependinţelor şi în­lăturarea cauzelor care au de­terminat degradări şi neajunsuri în buna folosire a locuinţelor de către chiriaşi. Au fost executate integral reparaţiile la părţile exterioare de construcţii şi lucrări de­­sis­tematizare pe verticală a zone­lor aferente blocurilor, reali­­zindu-se alei pietonale, o plat­formă pentru reziduuri mena­jere şi nivelarea terenului in vederea amenajării de spaţii verzi. Au fost promovate la instan­ţele judecătoreşti un număr de 64 de acţiuni pentru obligarea persoanelor care au degradat apartamentele, instalaţiile şi ac­cesoriile acestora la plata a 69 000 lei, au fost sancţionate cu desfacerea contractului de muncă trei persoane din cadrul Unităţii de exploatare şi gos­podărire comunală şi locativă, care nu şi-au indeplinit in mod corespunzător atribuţiile de ser­vicii­ legate de întreţinerea şi administrarea în bune condiţii a fondului locativ de stat. Consiliul oamenilor muncii din cadrul întreprinderii Jude­ţene de Gospodărie Comunală şi Locativă a analizat modul de administrare, un profil terito­rial, a întregului fond de locu­inţe şi a stabilit măsuri pentru înlăturarea deficienţelor semna­late şi îmbunătăţirea activităţii de administrare a fondului lo­cativ de stat, întărirea controlul­­ui asupra aplicării şi­ respectă­rii normelor legale in materie, perfecţionarea colaborării cu asociaţiile de locatari şi deţină­torii de apartamente pentru buna gospodărire şi întreţinere a locuinţelor, a părţilor şi insta­laţiilor de folosinţă comună, astfel incit toţi cetăţenii să participe activ la administrarea corespunzătoare a fondului lo­cativ. Aspectele relatate în articolul apărut în ziarul „România li­beră“ au ajutat unităţile de gospodărie comunală în cunoaş­terea aprofundată a normelor legale, a realităţii privind ad­ministrarea fondului locativ şi în stabilirea cu fermitate a mă­surilor tehnico-organizatorice care condiţionează evitarea pro­ducerii, în viitor, a unor defi­cienţe de natura celor semnalate in presă. GHEORGHE STOICA, Prim vicepreşedinte PETRE TRANCOTESCU, Secretar ACTUALITATEA VN Ritm intens la lucrările de întreţinere a (Urmare din pag. 1) nete. De ce ? Tocmai pentru că sunt de o importanţă deosebită pentru nivelul recoltelor. Nu mai subliniem avantajele unei praşile făcute la timp. Este de ajuns să amintim că o serie de experienţe au demonstrat cît de păgubitoare sint buruienile lă­sate in culturi. De pildă, întir­­zierea unei prașile, mai ales a primei, poate determina dimi­nuarea recoltei de porumb cu 400—600 kg la hectar. Așa­dar, orice efort ce se depune acum pentru combaterea buru­ienilor este un pas spre recolte bune. Metodele de lucru se cu­nosc demult. Ele sunt clasice (prăşitul manual şi mecanic) şi moderne (erbicidarea). Vorbind de cele moderne facem o singură subliniere şi anume aceea că nu există un erbicid care să poată distruge toate buruienile. Ca urmare, este nevoie ca şi pe aceste suprafeţe să se intervină cu metodele tradiţionale amin­tite. Altfel, recoltele vor fi dijmuite in condiţiile in care pe respectivele hectare, ca ur­mare a erbicidării, costurile de producţie sunt mari. Asta înseamnă ineficientă. Deci, in aceste zile, mai ales după ploile căzute, este nevoie ca toată suflarea satelor să fie prezentă pe cimp, de di­mineaţa pînă seara, sa acţio­neze, fiecare pe suprafaţa pe care a angajat-o un acord global, pentru a permite culturilor să se dezvolte nestingherit. Fiecare lucrare, indiferent că este vorba de praşilă manuală sau meca­nică, trebuie făcută numai în prezenţa specialiştilor şi la mo­mentul indicat de aceşti con­ducători ai proceselor de pro­ducţie. Se impune o grijă ma­ximă pentru păstrarea densită­ţilor optime la hectar, această obligaţie revenind celor care execută praşilele, dar şi şefilor de ferme. Nu de puţine ori, toamna la ora bilanţului, există diferenţe mari de recolte intre oamenii care au lucrat în cadrul aceleiaşi echipe. Ca să nu mai vorbim de diferenţele dintre unităţile agricole. Acestea sunt consecinţa modului­­în care s-au făcut lucrările de întreţinere, ca şi a densităţii la recoltare. Pen­tru că una este să ai 70 mii plante de porumb atunci cînd îl culegi şi alta să ai doar 55 mii. Este vorba, deci, de calitate şi iar calitate, de interesul depus de fiecare ca să facă totul bine şi la timp. La ora actuală, se fac simţite moduri diferite de abordare a acestor priorităţi. Intr-o serie de judeţe se lu­crează la finalizarea celei de a doua praşile, iar în altele abia s-a început prima. Aceste amî­­nări se vor răsfrînge asupra ni­velului producţiilor la toţi cei care consideră că mai este timp să se intervină cu sapa. £ """1 1 ' 111 .......................................... »'i'v?.' • Satu Mare. Mobilizare exemplară pentru eliminarea excesului de apa si reluarea lucrărilor de sezon Precipitaţiile deosebit de a­­bundente — peste 120 litri pe metru pătrat — transformate pe alocuri in lapoviţă şi ninsoare, ce au căzut nu demult în nord­­vestul ţării, au dus la aparitia excesului de apă pe anumite su­prafeţe. . Cele mai întinse tere­nuri, ocupate cu diferite culturi, se găsesc in raza consiliilor Moftin şi Ardud. De la început trebuie să spu­nem că şi în această situaţie deosebită mobilizarea locuito­rilor satelor sătmărene s-a do­vedit a fi exemplară, neprecu­­peţindu-se nici un efort pentru materializarea cu maximă ope­rativitate în teren a măsurilor stabilite de organele judeţene, de cele agricole pentru apăra­rea culturilor şi reducerea la minimum a pierderilor de recol­tă. La Craidorolţ, într-un timp relativ scurt nivelul rîului Cras­­na a crescut făcînd ca o parte din suprafeţe să fie afectate pu­ternic de apă. Au urmat zile şi nopţi de aprigă bătălie. 500 de cooperatori, mecanizatori, inte­lectuali, în fapt toată suflarea comunei, în frunte cu preşedin­tele cooperativei inginerul Dan Pişcorean, au lucrat la supra­înălţarea şi consolidarea diguri­lor, efectuarea rigolelor pentru evacuarea apelor de pe culturi, lărgirea canalelor, curăţirea şan­ţurilor, desfundarea podeţelor etc. Celor de aici le-au venit în ajutor in aceste momente de mare efort sute de cetăţeni din Gelu,­ Baba Novac, lucrătorii sec­ţiei de mecanizare a agricultu­rii din Moftinu Mare şi de la secţia de drumuri naţionale din Tăşnad etc. Apele au scăzut mult dar se lucrează în con­tinuare. La ferma nr. 3 Crişeni a cooperativei din Craidorolţ i-am întîlnit, atit pe preşedin­te cît şi pe primarul comunei, Traian Negrean, împreună cu alţi 60 de cooperatori între care Gh. Raita, loan Măcelar, Gh. Fekete, Carol Vaida, şeful sec­ţiei de mecanizare Ioan Chira, care, îndrumaţi de inginerul loan Sălăjan, munceau intens la săparea rigolelor de scurgere, la montarea motopompelor şi efectuarea altor lucrări pentru a grăbi evacuarea apei de pe semănături şi scurtarea timpului pînă la reluarea lucrărilor de întreţinere a acestora. La Moftin stăm de vorbă cu primarul comunei, EMILIA PRODAN. „Din cele trei unităţi agricole, C.A.P. Moftinu Mic, Sînmiclăuş şi Moftinu Mare, a­­ceasta din urmă, situată pe ma­lul sting şi drept al Crasnei a avut cel mai mult de luptat cu apa şi zăpada căzute în aceste zile. Am mobilizat toţi locuitorii din comună, aproape 800 de oameni, care, coordonaţi de Co­mandamentul local împotriva inundaţiilor, au lucrat neîntre­rupt la întărirea digurilor, exe­cutarea de rigole de scurgere de pe culturile afectate — peste 1 500 de hectare de băltiri în fermele vegetale I şi II. Un real sprijin pentru noi a fost parti­ciparea efectivă la aceste ac­ţiuni a lucrătorilor întreprinde­rii de execuţie şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ciare care are şantiere în zonă, a celor de la Oficiul de gospo­dărirea apelor, ca să nu mai vorbesc de mecanizatorii secţiei şi Centrului de reparaţii S.M.A. care, cu mijloace mecanice unde a fost posibil, unde nu cu bra­ţele, au ajutat ori de cite ori a fost nevoie, inclusiv la evacua­rea animalelor din ferma zoo­tehnică de la Ghilvaci, cărînd în braţe de la ora 18 pînă la 3 noaptea peste 200 de viţei. Din­tre cooperatori, cei mai mulţi sunt şi astăzi pe cimp, acţionînd pentru scurgerea apelor . Şte­fan Szabó, Mihai Steibinder, Gheorghe Balea, Francisc Sch­midt, Mihai Birlea, Gh. Ember, Grigore Variu, Gh. Tulbea şi ar mai fi de­numit mulţi alţii, cum sunt şefii de fermă Mircea Si­­mu, Ştefan Molnár, a căror pre­zenţă zilnică pe ogoare dovedeş­te hotărirea noastră de a nu ne lua nici un răgaz pînă la retra­gerea şi eliminarea completă a apelor din cimp spre a putea relua lucrările de întreţinere a culturilor, de refacere a celor compromise, in vederea obţine­rii şi în aceste condiţii a unor producţii ridicate“. Asemănător, şi cu aceeaşi promptitudine, se acţionează şi in consiliul unic Ardud. „Prac­tic, ne-a încredinţat inginerul GH. NUSZER, în cele mai mul­te dintre unităţi, cooperativele Ardud, Gereasa, Beltiug, Răteşti, Socond, Stîna, Baba Novac, Mă­­dăras, stagnările de apă de pe terenurile agricole au fost înlă­turate prin săparea de rigole noi, decolmatarea celor exis­tente, folosirea motopompelor astfel că, în două-trei zile, vom putea completa golurile din cul­turi şi vom reînsămînţa supra­feţele, acolo unde este cazul. Şi la C.A.P. Ghirişa am pus in funcţiune staţia de pompare, probleme mai avem doar în zo­na Terepeşti, unde nu avem staţii de pompare. Dar foarte curînd, vom putea lichida toate urmările acestei situaţii“. Şi în alte unităţi , după cum am aflat de la inginerul IOAN POP, director cu probleme ve­getale la Direcţia agricolă ju­deţeană­­*■ scurgerea apelor de pe ogoare, pomparea lor în al­biile rîurilor, completarea go­lurilor din culturi sunt acţiuni prioritare în aceste momente ce impun în continuare mobili­zarea în cimp a tuturor locui­torilor satelor în vederea reluă­rii cît mai grabnice a lucrărilor de sezon şi limitarea la mini­mum a pierderilor. Realităţile întîlnite de noi, despre care am relatat, ne fac să credem că a­­ceste necesităţi au fost pe de­plin înţelese de toţi lucrătorii ogoarelor şi nicăieri cei răspun­zători de soarta recoltei nu-şi vor precupeţi eforturile pentru realizarea cantitativă şi calita­tivă a producţiilor planificate. Radu Piciu ^ 1 SPORIREA PRODUCȚIEI DE CARBUNE (Urmare din pag. 1) industria extractivă — putîn­­du-se lucra fără probleme in majoritatea zilelor perioadei trecute. Dar pentru atingerea cerințelor din program, între­prinderile și combinatele de pro­fil trebuiau să-și aducă din plin contribuția astfel incit fiecare zi să se finalizeze cu rezultate bune în producţie. Numai în acest mod putea fi evitată res­tanţa de 3,7 milioane tone de lignit, cantitate cu care mine­rii au rămas datori faţă de eco­nomia naţională la sfirşitul lu­nii aprilie. Situaţia relevă că organele de conducere colec­tivă, din unităţile miniere cu restanţe nu au manifestat acel interes care să pună în mişcare acţiuni de anvergură, începind cu pregătirea corespunzătoare a fronturilor de lucru, in cazul carierelor, sau cu punerea in funcţiune a numărului planificat de abataje in subteran, şi con­­tinuind cu organizarea mai bună a muncii de extracţie propriu­­zisă. Faptul că s-a reuşit sa se obţină o cantitate mai mare de lignit, în comparaţie cu nivelul realizărilor din primele patru luni ale anului trecut, confirmă o anumită evoluţie in activitatea generală din minerit, însă cri­teriul principal al eficienţei eforturilor depuse îl reprezintă, totuşi, raportul dintre rezultate şi plan ! Lucru valabil atit pen­tru cariere, cît şi pentru­­ sub­teran. Că se poate lucra bine şi efi­cient o demonstrează experien­ţa pozitivă a unui combinat mi­nier, aceasta putind fi genera­lizată în funcţie de situația con­cretă din fiecare întreprindere care are probleme nerezolvate privind îndeplinirea planului de producţie. Se detaşează, în a­­­­ceasta direcție, colectivul Com­binatului minier Ploieşti, cu un spor de 106 000 tone cărbune, toate unităţile sale avînd planul realizat şi depăşit. Amintim­­doar întreprinderile miniere Cimpu­­lung Muscel, cu un plus de 43 000 tone, Căpeni, 21 000 tone, Sălaj, cu 17 000 tone şi Voivozi, cu 15 000 tone. Se confirmă astfel cele semnalate la începu­tul acestui trimestru — într-un articol pe marginea adunării generale a reprezentanţilor oa­menilor muncii din unităţile C.M. Ploieşti — prin care se sublinia existenţa la întreprin­deri a unui program de muncă bine fundamentat şi permanent susţinut de participarea respon­sabilă , a personalului muncitor şi tehnic, dublat de un control şi sprijin atent din partea spe­cialiştilor centralei. O asemenea evoluţie nu poate fi trecută cu vederea căci ea relevă existenţa unei certe maturităţi în gindire şi acţiune. Normal ar fi fost ca toate com­binatele miniere să fi prezentat un bilanţ la fel de bogat în fapte de muncă, în care produc­ţiile să răspundă indicatorilor de plan stabiliţi pentru perioada amintită. In special, ne referim la cele două mari combinate din bazinul carbonifer al Olteniei — Rovinari şi Motru — pe a că­ror producţie se sprijină reţeaua termocentralelor. Numai că în­treprinderile lor, în loc să-şi onoreze obligaţiile de plan, au intrat în luna mai cu o restanţă evaluată fizic la peste 3,5 mili­oane tone cărbune. Explicaţia : in cazul Combinatului minier Rovinari, doar două unităţi mi­niere — Pinoasa şi Seciuri — au desfăşurat o activitate înca­­drabilă in perimetrul normalu­lui, în timp ce la C.M. Motru, singura întreprindere cu planul realizat şi depăşit este cea de la Lupoaia, cu un spor de 140 000 tone. Rezultatele bune — din pă­cate, atit de puţine — se înte­meiază pe pregătirea din timp a bazei materiale, asigurarea de fronturi de lucru, îndeosebi prin decopertare, bunul randament al excavatoarelor cu rotor de pe liniile tehnologice din cam­erele de lignit, organizare și discipli­nă exemplare. Sunt atribute perfect valabile și pentru colec­tivul Întreprinderii miniere Ho­rezu, despre care se poate spune că are o vădită preocupare pen­tru creşterea cantităţii şi calită­ţii cărbunelui energetic, o do­vadă fiind şi cele peste 33 000 tone obţinute suplimentar pînă la începutul lunii mai. Răminind in perimetrul mine­ritului din Gorj identificăm, aşa cum am mai spus, multe colective cu goluri serioase in producţia planificată de lignit. Se detaşează minerii de la ca­­rierele de exploatare cu utilaje clasice din cadrul C.M. Motru, cu „performanţe“, deloc de in­vidiat, a unui minus de peste un milion de tone lignit, fapt ce s-a repercutat negativ asupra bilanţului general al combina­tului. Pe acelaşi „drum“ s-a în­scris şi I.M. Jilţ, care a conti­nuat şi în anul acesta să acu­muleze restanţe în producţie , acum avînd la „pasiv“ peste 900 000 tone. De partea cea­laltă, întreprinderea minieră Rovinari, din cadrul combina­tului cu acelaşi nume, pune in evidenţă acţiuni lipsite de efi­cienţă practică — altfel nu se explică diferenţa de 825 000 tone faţă de prevederi, din care mai mult de 50 la sută a fost înre­gistrată intr-o singură lună, res­pectiv aprilie ! Aşadar, reiese de la sine ne­cesitatea ca, în cel mai scurt timp, toate întreprinderile cu minusuri în producţie să-şi restructureze activitatea extrac­tivă în vederea creării unui ca­dru adecvat desfăşurării mun­cii şi obţinerii unor rezultate superioare cu atit mai mult cu cît, de-acum încolo, se va pune din ce în ce mai serios şi pro­blema formării stocurilor pen­tru iarnă. Intr-o­ economie ca a noastră, cu exigenţe deosebite privind ritmul de creştere a producţiei industriale, dezvolta­rea bazei energetice prezintă o covîrşitoare importanţă econo­mică şi socială. Acest fapt ne­cesită o implicare totală din partea fiecărui colectiv pentru asigurarea condiţiilor de îmbu­nătăţire a activităţii de extrac­ţie a cărbunelui necesar centra­lelor termoelectrice. înţelegerea corectă a acestui imperativ poa­te să vitalizeze activitatea co­lectivelor din bazinele carboni­fere şi să permită sporirea can­tităţilor de combustibil de care au atîta nevoie beneficiarii din sectorul energetic.­ ­ Eliade Bălan Pagina a 3-a — 17 mai 1989 Avanpremiera industriala la „Progresul"-Brăila (Urmare din pag. 7) cătuit sunt purtate prin aer de puternicele macarale şi aşezate cu grijă acolo unde spun spe­cialiştii, muncitorii. Zeci de muncitori îşi fac conştiincios datoria. Printre ei, Aurel Ocea­­nu, Dumitru Grigore, Sergiu Bu­­zea, Emil Manta, Ion Dragoş, Ion Niţulescu. Şi, bineînţeles, ne­lipsit de la „pupitrul“ de co­mandă, maistrul Mihai Pelin, care ne spune : ,,Am ajuns in­tr-o fază avansată de montaj a acestui nou tip de excavator. După cum vedeţi, este asamblat şasiul şi ii probăm platformele laterale şi platforma centrală. De săptămâna viitoare excava­torul va arăta aşa cum îl vedeţi in desenul acesta. Ne-am mobi­lizat de aşa natură incit în lu­na mai să terminăm montajul urmînd ca după aceea echipele de electricieni şi pneumaticieni să treacă la montarea, verifica­rea şi probarea instalaţiilor afe­rente. Angajamentul nostru, luat in cinstea marii sărbători de la 23 August şi a Congresului al XIV-lea al partidului este de a termina acest nou exca­vator in luna iunie, pentru ca în ltma iulie să poată începe efectuarea probelor de funcţio­nare în sarcină. Suntem­ convinşi că experienţa pe care o avem, dăruirea cu care lucrează oame­nii noştri ne vor permite să fi­nalizăm la timp noul excavator electric, care să dea rezultatele aşteptate încă de la primele probe, aşa cum au dat-o de alt­fel şi nenumărate alte tipuri de excavatoare care s-au născut aici la noi şi care astăzi se in­­tîlnesc pe multe din şantierele lumii“. Cînd ai în formaţia de lucru oameni ca Eugen Savin care în aceste zile se află într-o ţară îndepărtată, tocmai in Africa, pentru a pune în funcţiune unul din cele mai mari excavatoare realizate în România — cel cu cupa de 8—10 me, — e şi nor­mal să ai garanţia pe care o are maistrul Mihai Pelin, că tot ceea ce iese din atelierul „Uni­cate X“, şi din mîinile munci­torilor acestui destoinic colectiv de muncă nu poate să nu con­stituie o adevărată carte de vi­zită pentru marca fabricii. De aceea angajamentele despre ca­re vorbea maistrul Mihai Pelin referitoare la calitatea si termi­narea in timpul stabilit a noului excavator electric sunt certitu­dini. Viorel Chiurtu

Next