România Liberă, iulie 1989 (Anul 47, nr. 13887-13912)

1989-07-01 / nr. 13887

Schimb tovarăşul de mesaje între Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Kim Ir Sen PHENIAN 80 (Agerpres)!­­ Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu s-au transmis tovarăşului Kim Ir Sen, secre­tar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene, un călduros şi prietenesc salut şi cele mai bune urări de sănă­tate şi viaţă îndelungată, de noi şi mari succese în activita­tea rodnică dedicată edificării depline a socialismului în Re­publica Populară Democrată Coreeană, pentru bunăstarea şi fericirea poporului coreean prie­ten pentru reunificarea paşnică şi independentă a patriei. Mulţumind, tovarăşul Kim Ir Ben a rugat să se transmită to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu ex­presia sentimentelor sale pro­funde de prietenie şi un cor­dial salut, urări de multă sănă­tate şi viaţă îndelungată, de strălucite succese în nobila ac­tivitate ce o desfăşoară pentru construirea socialismului şi co­spro­munismului în România, binele şi fericirea poporului ro­mân prieten. Schimbul de mesaje a avut loc cu prilejul primirii de către tovarăşul Kim Ir Sen a tova­răşului Nicolae Constantin, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Colegiului Central de Partid, care se află la Phenian ca oaspete la cel de-al XIII-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Au fost evocate tradiţionalele relaţii de strînsă prietenie, co­laborare şi solidaritate militan­­ tă statornicite între partidele şi popoarele român şi coreean, do­rinţa comună de a dezvolta în continuare aceste relaţii, potri­vit înţelegerilor realizate in oc­tombrie anul trecut, cu prilejul intîlnirii la cel mai înalt nivel. La primire au fost prezenţi Ioan Toma, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, conducă­torul delegaţiei române de ti­neret la cel de-al XIII-lea Fes­tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, şi Nicolae Gîrba, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană. III [ini'* lillllll REDACŢIA: Piaţa Scinteii. Tel. 17 60 10. Administraţia, int. 15 84, interurban 289. Telex : II 179 — Bucureşti, cod 71 341 Abonamentele se primesc la toate oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Anunţurile de publicitate se primesc la Agenţia de publicitate din strada 13 Decembrie nr. 24, Bucureşti, cod 70 709, tel. 16 79 45. Tiparul : Combinatul poligrafic „Casa Scinteii". Cititorii din străinătate se pot abona prin ROMPRESFILATELIA — Sector export-import presă P.O. Box 12—201, telex 10376 profir Bucureşti Calea Griviţei nr. 64—66. 40 340 Pagina a 6-a — 7 iulie 1939 „România liberă­• O declaraţie a Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Angola LUANDA- 30 (Agerpres). — La Luanda a fost dată publici­tăţii o declaraţie a Biroului Politic al C.C. al M.P.L.A. — Partidul Muncii din Angola, în care este adresat cetăţenilor ţă­rii apelul de a depune eforturi pentru instaurarea în ţară a unei atmosfere de unitate, pa­triotism şi încredere, pentru a se asigura edificarea unei An­gole libere, progresiste şi su­verane. Declaraţia exprimă con­vingerea că poporul angolez poate să găsească singur căile de rezolvare, fără amestec din afară, a problemelor sale Inter­ne şi cheamă celelalte ţări ale lumii să sprijine procesul de re­conciliere din Angola şi să se opună oricărei acţiuni de ames­tec în treburile angoleze. STUDIU Dacă s-ar face o statistică a temelor internationale de interes general investigate cel mai mult in ultimii ani, cu siguranţă că pe unul din primele locuri s-ar situa cea referitoare la consecinţele unui eventual război nuclear. Interesul deosebit generat in rindul savanţilor de aceas­tă temă continuă să fie ma­xim şi va rămine ca atare atita timp cit vor dăinui ar­mele nucleare, mai vechi sau mai noi, in primul r­ind de­oarece fiecare studiu nou pune in evidentă noi efecte destructive ale acestora, noi consecinţe catastrofale pen­tru viaţa omenirii şi a pla­netei. Acesta este meritul şi al celui mai recent Studiu pe această temă, întocmit din iniţiativa O.N.U. de o echipă de experţi din mai multe ţări. Din prima sa filă, studiul avertizează că omenirea dis­pune in prezent de „dovezi ştiinţifice incontestabile că un război nuclear de am­ploare ar avea consecinţe catastrofale asupra climatu­lui mondial“ şi ar presupune „un risc major de perturbare a mediului înconjurător la scară mondială“. In prima lună care ar urma acestui eventual război, esti­mează raportul, temperatura in unele regiuni ale emisfe­rei nordice „ar putea cobori brusc sub zero grade C“. Fu­mul degajat de explozii ar forma „o pătură deasă, im­penetrabilă“, care ar urca treptat spre straturile înalte ale stratosferei, „unde ar pu­tea rămine un timp îndelun­gat", cu efecte pe termen lung asupra climei pe plan mondial. Consecinţele unui asemenea război nuclear, se precizează în raport, ar fi la fel de grave şi pentru ţările din afara conflictului sau situate la mari depărtări de zona afectată. Aceasta de­oarece „importante canti­tăţi de fum s-ar deplasa spre emisfera sudică, ameninţind integritatea stratului de ozon din stratosferă“. In distru­gerea in proporţie de 50 la sută a stratului de ozon ar avea drept rezultat o puter­nică iradiere cu raze ultra­violete, nocive pentru toate fiinţele vii, timp de ciţiva ani. După trecerea primei luni de la un eventual război nu­clear, „producţia agricolă şi supravieţuirea ecosistemelor naturale ar fi ameninţate da­torită reducerii substanţiale a efectelor razelor solare, a scăderii temperaturii sub li­mita normală şi a dispariţiei precipitaţiilor şi a musonilor de vară“. Atit ţările angajate direct in conflict, cit si cele din afara lui „ar fi confrun­tata cu perspectiva unei pe­nurii generalizate de alimen­te". Cit priveşte efectele directe şi imediate ale ex­ploziilor nucleare şi re­­cusiunile lor asupra unei lui natural mondial, se apre­ciază că acestea s-ar „in­fluenţa şi amplifica reciproc“, iar „efectul cumulativ al in­cendiilor, al suflului provo­cat de explozii şi al radio­activităţii s-ar constitui in­tr-un ansamblu mult mai puternic decit suma compo­nentelor sale“. „Dacă efecte­le directe ale unui conflict nuclear major s-ar putea cifra la sute de milioane, efectele cumulative ar pro­voca — potenţial — sute de miliarde de victime“ — con­chid experţii. Dispunem, astăzi, de noi dovezi ştiinţifice incontesta­bile asupra consecinţelor unui eventual război mon­dial nuclear. Dispunem, toto­dată, de­şi mai multe certi­tudini cit de mult ar­­progre­­sa omenirea, cit de frumoasă ar deveni ,,planeta albastră“ dacă existenţa ei n-ar fi ameninţată de holocaustul nuclear. George Nicolescu e per­­e­miu­ Criza politică din Irlanda DUBLIN 30 (Agerpres). — Ca urmare a faptului că guvernul condus de primul-ministru Char­les Haughey nu a obţinut­ votul de încredere in Dail, Repu­blica Irlanda se află în criză po­litică. După aflarea rezultatului votului, în cursul căruia împo­triva guvernului au votat 86 de deputaţi şi 76 l-au susţinut, pre­mierul Haughey şi-a prezentat demisia. Observatorii politici din Dublin apreciază că, prin organizarea la 15 iunie a alegerilor anticipa­te, nu s-a putut ajunge la un raport de forţe care să permită formarea unui guvern monocolor stabil şi că nici una din forma­ţiunile politice din opoziţie nu a acceptat o coaliţie cu Fianna Fail, partidul premierului demi­­sionar. „Zilele culturii româneşti in R.P. Chineză BEIJING 80 „Zilele culturii (Agerpres), — româneşti“ — manifestare aflată în plină des­făşurare in China — au conti­nuat printr-un concert festiv, organizat la Beijing, sub patro­najul Ministerului Culturii din Republica Populară Chineză. Desfăşurat în Sala de concerte a complexului cultural Clubul internaţional din Beijing, spec­tacolul a fost dedicat marilor evenimente jubiliare sărbătorite in acest an de popoarele român şi chinez — 45 de ani de la vic­toria Revoluţiei de eliberare so­cială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din România, Congresului al XIV-lea al Parti­dului Comunist Român şi, res­pectiv, aniversării întemeierii Chinei Populare­. Concertul a înmănuncheat piese reprezenta­tive, de mare virtuozitate, din repertoriul clasic românesc şi universal. Au fost de faţă Liu Deyou, adjunct al ministrului culturii, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Secţiei relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, şefi ai unor misiuni di­plomatice, oameni de cultură şi artă, ziarişti, un numeros public. A fost prezent ambasadorul României la Beijing. ★ De asemenea, sub auspiciile Uniunii Scriitorilor din R. P. Chineză, la Beijing a avut loc o întilnire prietenească între scriitori români şi chinezi. Zhu Ziqi, membru al Prezi­diului Uniunii Scriitorilor, a relevat in cuvintul său relaţiile bune statornicite între creatorii de artă şi literatură din cele două ţări — parte integrantă a raporturilor tradiţionale de prie­tenie şi colaborare dintre po­poarele chinez şi român. Tot­odată, scriitorii Malaqiniu şi Jing Yi au prezentat impresii de călătorie din România. Scriitorii Ion Dodu Bălan şi Constantin Ţoiu au înfăţişat aspecte ale creaţiei literare din ţara noastră, participarea vie a literaturii la viaţa spirituală, în climatul de emulaţie creatoare inaugurat de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Situafia economiei ungare relevată în raportul ministrului de finanțe, prezentat in cadrul sesiunii Adunării de Stat BUDAPESTA 30 (Agerpres). — Luind cuvintul In cadrul se­siunii Adunării de Stat a R.P. Ungare, ministrul finanțelor, László Békesi, a prezentat ra­portul cu privire la realizarea Bugetului de stat pe anul 1988 —transmite agenţia M.T.I. In raport se subliniază că in 1988 produsul naţional brut şi venitul naţional nu au crescut în con­formitate cu prevederile planu­lui, ci s-au redus cu 0,5—1 la sută. Producţia industrială a stagnat, ia­r valoarea producţiei industriei alimentare a fost in­ferioară celei planificate. După ce a arătat că Ungaria şi-a îndeplinit obligaţiile inter­naţionale, şi-a menţinut solva­bilitatea, ministrul s-a referit la faptul că in această perioadă comerţul exterior a înregistrat rezultate mai bune comparativ cu prevederile planului. In timp ce venitul global nu a crescut, proporţiile repartizării venitului, în cea mai mare parte ca urmare a unei rate a inflaţiei mai mari decit fusese planificată, precum şi datorită reformei impozitelor, s-au modificat, s-a subliniat în conti­nuare. Potrivit raportului, nici în anul care a trecut nu a în­ceput creşterea economică pre­conizată. „Ministrul de finanţe a arătat — precizează agenţia M.T.I. — că, adeseori, d­­in mod justifi­cat conducerea guvernamentală este supusă criticii, deoarece ea nu este suficient de hotărită şi consecventă în, reducerea și li­chidarea surselor pierderilor. In perioada de după ultima sesiu­ne parlamentară a fost intentat proces de faliment împotriva a 18 întreprinderi şi cooperative, din cauza datoriilor mari neplă­tite. In curând, marile bănci co­merciale vor începe lichidarea altor 15—20 de unităţi economi­ce de multă vreme insolvabile“. Ministrul a informat că gu­vernul este hotărit să reducă alocaţiile pentru activitatea economică. Este evident că, in cadrul eco­nomiei ungare în lupta cu criza, bugetul de stat se află, de ase­menea, într-o stare de criză — a subliniat ministrul de finanţe. Criza sistemului financiar şi a bugetului de stat din cadrul a­­cestuia decurge, fundamental, din problemele dificile ale eco­nomiei, adică neajunsurile sis­temului financiar reprezintă in cea mai mare parte, consecinţe. Din anul 1973, în fondurile bă­neşti ale statului există un de­ficit. Ministrul a arătat că lichida­rea datoriei ţării va face nece­sară şi pe viitor prezenţa credi­telor din străinătate, dar este interzisă folosirea resurselor ex­terne pentru finanţarea deficitu­lui bugetar — relatează agenţia M.T.I. Lovitură de stat militară in Sudan precizează că armata a preluat controlul in toată ţara — rela­tează agenţia MENA. Comunica­tul forţelor armate relevă că „membrii guvernului şi ai orga­nismelor care deţineau puterea ilustrau prin activitatea lor de­zordinile şi conflictele dintre partide“ „Cetăţenii oneşti ştiu că partidele politice nu au fă­cut altceva decât să contribuie la pierderea unităţii naţionale şi la agravarea confruntării în­tre armată şi fraţii ei din ves­tul ţării“, subliniază comuni­catul. Aeroportul din Khartum a fost închis. Noile autorităţi au anun­ţat dizolvarea parlamentului şi instaurarea stării de urgenţă pe întreg teritoriul naţional. Printr-un decret semnat de conducătorul loviturii militare, puterea legislativă şi executivă supremă in ţară va fi exerci­tată de „Comandamentul Revo­luţiei pentru Salvare“. Un alt decret anunţă dizolvarea tutu­ror partidelor politice, a sindi­catelor şi a organelor regionale ale puterii. KHARTUM 30 (Agerpres). — Postul de radio Khartum, citat de agenţiile de presă, a anun­ţat că, vineri, în Sudan a avut loc o lovitură de stat militară. Intr-o declaraţie făcută de ge­neralul Omar Hassan — condu­cătorul loviturii militare *— se isttwwm. mkwmwmu • Vizită. Todor Jivkov, se­cretar general al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, l-a primit pe Willi Stoph, pre­şedintele Consiliului de Miniş­tri al R. D. Germane, care a în­treprins o vizită oficială în Bul­garia, anunţă agenţia B.T.A. In cadrul convorbirii au fost abor­date probleme ale relaţiilor bi­laterale şi ale actualităţii inter­naţionale. • întrevedere: Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Par­tidului Muncii din Coreea, pre­şedintele R.P.D. Coreene, l-a primit, la Phenian, pe Julius Nyerere, preşedintele Partidu­lui Revoluţionar din Tanzania, preşedintele Comisiei Sud a mişcării de nealiniere, care În­treprinde o vizită oficială de prietenie In R.P.D. Coreeană, transmite agenţia ACTC. • La Geneva s-a Încheiat a 11-a rundă a consultărilor so­­vieto-americane privind interzi­cerea armamentelor chimice. • Retragere. Vice-ministrul cubanez al relaţiilor externe, Ricardo Alarcon, a anunţat că pînă în luna noiembrie a aces­tui an, în Cuba vor reveni ju­mătate din soldaţii aflaţi în mi­siune în Angola, transmite agenţia Prensa Latina. Manifestări consacrate centenarului Eminescu VIENA 30 (Agerpres).­­ Un simpozion dedicat centenarului Eminescu a avut loc la Salz­burg. S-au prezentat mai mul­te comunicări şi a fost susţinut un recital de poezii şi cîntece pe versuri de Mihai Eminescu, manifestarea constituindu-se in­tr-un elogiu adus culturii şi spiritualităţii româneşti. Cu acest prilej a fost organi­zată o expoziţie de volume din creaţia poetului nostru naţional, TUNIS 30 (Agerpres).­­ Cu prilejul marcării centenarului Eminescu, ziarul tunisian „Al Horr­a“ a consacrat o pagină vieţii şi operei marelui poet ro­mân. Au fost inserate articole consacrate creaţiei eminesciene şi traduceri in, limba arabă din opera lui Eminescu. Articole dedicate poetului nos­tru naţional a publicat şi cotidia­nul „La Presse“. De asemenea, în cadrul unei emisiuni radiodi­fuzate au fost recitate în limba arabă versuri din lirica emines­ciană. ORIENTUL MIJLOCIU BEIRUT 80 (Agerpres).­­ Si­tuaţia din perimetrul Beirutu­lui şi zona adiacentă s-a carac­terizat vineri printr-un calm relativ, după ciocnirile înregis­trate joi seara. Potrivit agenţi­­ilor de presă, tirurile de artile­rie de joi s-au soldat cu patru morţi şi 20 de răniţi. De aseme­nea, au fost avariate mai multe clădiri. , CAIRO 30 (Agerpres). — Mi­nistrul de stat egiptean pentru afaceri externe, Boutros Ghali, a declarat că Egiptul condam­nă politica Israelului de depor­tare a palestinienilor din teri­toriile ocupate. După cum rele­vă agenţia M.E.N.A., Boutros Ghali a subliniat că aceste prac­tici din partea Israelului contra­vin rezoluţiilor O.N.U. şi con­venţiilor de la Geneva, şi con­stituie un obstacol In calea spre pace in regiune. TEL AVIV 30 (Agerpres). — Autorităţile militare israeliene au hotărit să expulzeze din te­ritoriile ocupate un număr de opt palestinieni, sub acuzaţia că sunt conducători ai acţiunilor de protest ale populaţiei palesti­niene — informează agenţia China Nouă. Cei opt au fost tri­mişi cu elicoptere militare în zona din sudul Libanului, aflată Sub ocupaţie israeliană. Secretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, şi-a exprimat protestul faţă de deci­zia autorităţilor israeliene in le­gătură cu această expulzare — a declarat un purtător de cuvînt oficial al Naţiunilor Unite, citat de agenţia A.D.N. şi China Nouă. Convorbiri privind soluţionarea problemei cipriote rez de Cdellar, cu preşedintele Ciprului, Ghiorghios Vassiliou, şi liderul comunităţii cipriote turce, Rauf Denktaş, in vederea găsirii unei soluţii la problema cipriotă. După cum se relevă într-un comunicat dat publici­tăţii la încheierea convorbirilor, secretarul general al O.N.U. a relevat că eforturile reprezen­tanţilor celor două comunităţi depuse de la întîlnirea din au­gust anul trecut­ au permis, ca niciodată pînă acum, o aborda­re rodnică a aspectelor nece­sare să fie rezolvate în scopul soluţionării problemei cipriote. Părţile au căzut de acord să continue convorbirile cu parti­ciparea reprezentanţilor O.N.U. şi au acceptat invitaţia secreta­rului general al O.N.U. de a sa întîlnit din nou în septembrie. NAŢIUNILE UNITE 30 (Ager­pres). — La sediul Naţiunilor Unite din New York s-au în­cheiat convorbirile secretarului general al O.N.U., Javier Pe- Ingrijorare faţă de proliferarea grupărilor extremiste de dreapta şi neofasciste in Occident VIENA 30 (Agerpres). — Proliferarea grupărilor extre­miste de dreapta şi neofasciste şi rezultatele obţinute de ele în alegerile pentru Parlamentul (vest-) european şi în aleger­e comunale din R.F G. provoacă o deosebită îngrijorare şi impun intensificarea eforturilor de contracarare a extinderii in­fluenţei lor. — au arătat parti­cipanţii la un simpozion orga-, nizat la Viena de Federaţia In­ternaţională a Rezistenţilor (F.I.R.). Potrivit agenţiei ADN, secretarul general al F.X.R., Alix Lhote a relevat că, îndeo­sebi naziştii mai vechi sau mai noi, care s-au gruibat în R.F.G. în jurul fostului ofiţer S.S. Schoenhuber, încearcă să-şi ex­tindă influenţa. C.E.E.: Un proces mai lent, mai dificil decit se credea S-a încheiat, după două zile de dezbateri, la Madrid, re­uniunea la nivel înalt a tarilor membre ale C.E.E., cu o agendă destul de bo­gată, dar practic dominată de o problemă considerată funda­­mentala, cea a uniunii monetara vest-europene. Problemă foarte controversată: întrebarea care a dat naştere multor comentarii înaintea intilnirii şefilor de stat şi de guvern in cadrul acestui al 41-lea Consiliu (vest-) euro­pean — pot cei 12 să realizeze in următorii trei ani şi jumă­tate proiectata uniune mone­tară ? — pare să fi primit un răspuns ce comportă încă des­tule neclarităţi. Debutînd sub semnul unor divergenţe vizibile, de­sfăşurată intr-o atmosferă de tensiuni şi dueluri verbale, in special franco-britanice, pînă la urmă intîlnirea a reuşit să ajun­gă doar la o formulă de com­promis, la baza discuţiilor aflîn­­du-se „raportul Delors“, care poartă numele preşedintelui Co­misiei C.E.E. şi al comitetului alcătuit din 17 membri (guver­natori ai unor bănci centrale şi, alţi experţi) ce a pregătit docu­mentul,­in lumina hotăririi lua­te la întîlnirea la nivel înalt de la Hanovra, de anul trecut. Marea Britanie afirmase în repetate rinduri refuzul său absolut de a se angaja dincolo de o simplă accentuare a coor­donării politicii monetare, in virtutea faptului că implicaţiile uniunii monetare — mergînd pînă la modificarea actualelor tratate, înfiinţarea unei bănci centrale comune şi adoptarea unei monede comune — sunt de natură să paveze drumul spre constituirea unor „State Unite Europene“. Ceea ce s-ar afla în contradicţie cu o „Europă a sta­telor independente şi suverane“, cum a subliniat primul minis­tru britanic. Margaret Thatcher, exprimînd şi preocuparea faţă de defecţiunile înregistrate în diverse domenii comunitare (în politica agrară, în administra­rea bugetului etc.), se opune cu tărie creării unui „super-stat" european, idee susţinută de unele ţări membre ale* Pieţei co­mune şi însuşită chiar de unii oameni politici britanici, inclu­siv conservatori, ca fostul pre­mier Edward Heath. Totuşi, presiunile exercitate în Interior, la care s-a adăugat slăbirea audienţei electorale a Partidu­lui Conservator, de guvernă­­mînt (regresie evidenţiată de scorul laburiştilor la recentul scrutin pentru Parlamentul vest­­european), ca şi presiunile din afară, tot felul de ameninţări lăsând să se înţeleagă că restul statelor membre ale C.E.E. sunt dispuse să adopte hotărâri chiar şi fără acordul Marii Britanii (Franţa a evocat, înainte de re­uniunea de la Madrid, şi posi­bilitatea unei Înrăutăţiri a rela­ţiilor­ au dus la o atenuare a asperităţilor, semnele în ajunul dezbaterilor indicînd o înclinare spre conciliere. Ca urmare, evitind izolarea, eventualitatea ca, la Madrid, „ceilalţi 11“ să continue drumul fără a mai aştepta Marea Bri­tanie, ca şi perspectiva construi­rii viitorului doar în jurul unei axe Paris-Bonn (preşedintele Francois Mitterrand şi cancela­rul Helmut Kohl sunt principali susţinători ai proiectului). Ma­rea Britanie, în urma unei ade­vărate târguieli pentru fiecare termen al comunicatului final, a făcut împreună cu partenerii săi. in cadrul unui compromis, un pas spre preocrizata uniune monetară — pe un drum presă­rat cu multe obstacole, consi­deră observatorii occidentali — acceptînd trecerea la prima din cele trei etape ale raportului Delors, prin perspectiva aderă­rii lirei sterline la Sistemul Monetar European (S.M.E.). Celor care s-au entuziasmat de acest acord, a cărui materiali­zare este prevăzută pentru anul viitor, le replică alți comenta­tori, mai sceptici, care sublinia­ză, mai întîi, că de fapt un compromis nu poate satisface în totalitate pe nimeni şi că, în plus, de astă dată este vorba şi despre o formulă ce ascunde un dezacord de fond. Pînă şi acceptarea primei etape — ce nu presupune o modificare a situaţiei actuale, celelalte etape conţinînd elementele unor im­portante transferuri de suvera­nitate — a făcut obiectul unor rezerve, premierul britanic ară­tînd, cum citează agenţiile de presă, că intră în atribuţiile gu­vernului său să decidă „timpul potrivit“ de includere a lirei sterline în S.M.E., condiţiile fiind reducerea inflaţiei şi a dobânzilor în ţară şi liberaliza­rea mişcării de capitaluri în ca­drul C.E.E. Ceea ce a stîrnit şi mai mult, se pare, nemulţumirea preşedintelui Franţei, care — „ridi­cînd tonul“, susţine buleti­nul A.F.P. — a fluturat amenin­ţarea unei „Europe ,cu două viteze“, în ideea că „nu pot fi tratate de aceeaşi manieră ţă­rile care doresc să continue să avanseze şi cele care vor să meargă înapoi“. Iar un purtător de cuvînt a citat afirmaţia pre­şedintelui Francois Mitterrand că şi acest avans al „celor 12“ pe calea integrării este dintr-o ,,situaţie slabă intr-o situaţie slabă, creînd un Climat ceţos care nu are calitatea de a sa­tisface Franţa“. Procesul prevăzut de rapor­tul Delors, a mai subliniat el, formează un tot­ indivizibil, mişcarea trebuie să fie continuă şi se impune reunirea unei conferinţe inter-guvernamentale pentru pregătirea unui tratat de uniune economică europeană. Singurul „compromis posibil“, a adăugat, priveşte data unei asemenea conferinţe. In acest sens, ministrul de externe al Franţei , care preia la 1 iulie, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului C.E.E., s-a grăbit să anunţe, a doua zi după întîlnirea de la Madrid, că ţara sa va cere convocarea acestei conferinţe Inter-guvernamentale în cel de-al doilea semestru al anului 1990. Observatorii sunt însă de pă­rere că înfruntările ce au avut drept cadru capitala Spaniei, compromisul limitat acceptat de Marea Britanie şi chiar poziţia circumspectă a unor alte stata membre ale C.E.E. — Olanda, Danemarca, Luxemburg — con­firmă că, chiar dacă nu se re­nunţă la acest proiect şi vor fi depăşite adversităţile ce se in­tuiesc de pe acum, procesul este mult m­ai lent, mai complex, mai dificil dectt se credea. Crina Sirbu Evoluţii complexe pe calea accesului la independenţă al Namibiei Procesul de acordare a inde­pendenţei naţionale a Namibiei este în plină desfăşurare, in perspectiva apropierii momen­tului de la 1 noiembrie — dată fixată pentru debutul aplicării Planului O.N.U. de acordare a independenţei ţării, cînd vor avea loc alegeri generale pen­tru Adunarea Constituantă, or­gan ce va redacta şi va adopta Constituţia. Ştiri de ultimă oră relatează despre faptul că Re­publica Africa de Sud a redus la 1 500 militari efectivele for­ţelor sale armate din Namibia, iar prin aceasta, prima retra­gere parţială a armatei sud­­africane din teritoriul nami­­bian s-a încheiat cu o săptă­­mînă înainte de termenul sta­bilit. Un purtător de cuvînt militar a confirmat că 96 de mi­litari sud-africani au părăsit la 24 iunie Namibia la bordul unui avion al forţelor aeriene. Cei 1 500 de militari rămaşi au fost concentraţi la două baze în lo­calităţile Grotfontein şi, res­pectiv, Shivelo. La 8 noiembrie, după alegerile pentru Adunarea Constituantă, ultimii militari sud-africani urmează să pără­sească Namibia. Retragerea tru­pelor regimului de la Pretoria vine după o lungă perioadă de obstrucţionare făţişă a procesu­lui de decolonizare a teritoriu­lui namibian, deşi regimul ra­sist sud-african semnase acor­durile tripartite din decembrie 1988 prin care se obliga să par­ticipe la reglementarea pro­blemei namibiene. Ultimul capitol al decoloniză­rii Africii a început la 1 aprilie, prin punerea în mişcare a pro­cesului de independenţă a Na­mibiei, al cărei teritoriu a fost controlat timp de trei sferturi de secol de către R.S.A. Se ştie că in urma negocierilor dintre Angola, Cuba şi R.S.A. (la care au asistat ca observatori şi U.R.S.S. şi S.U.A.) desfăşurate anul trecut s-a semnat acordul tripartit dintre cele trei părţi negocianta ce privea ansamblul problemelor din Africa australă şi anume problema namibiană şi problema retragerii trupelor cubaneze din Angola. Tot­odată, se fixa ziua de 1 aprilie ca dată pentru începerea pro­cesului de concretizare a pre­vederilor Rezoluţiei 435 privind Independenţa Namibiei. Dar Re­zoluţia 435 şi acordul tripartit nu au făcut decit să pună la punct principiile şi regulile de ansamblu ale procesului de cu­cerire a independenţei terito­riului namibian. Pentru că, In practică, odată cu 1 aprilie s-au declanşat Incidente sîngeroase datorită atitudinii R.S.A. de obstrucţionare a procesului prin recurgerea la acţiuni de forţă, intreţinlnd o atmosferă de per­manentă confruntare, mai ales cu S.W.A.P.O., reprezentantul legitim al poporului namibian. Forţele sud-africane au recurs la ciocniri violente, în urma că­rora au fost ucişi peste 300 de luptători ai S.W.A.P.O. şi au con­centrat efective militare masive in fîşia de teritoriu de la grani­ţa cu Angola, transformînd-o în­tr-un adevărat cîmp de luptă. Concomitent, Grupul de asis­tenţă al Naţiunilor Unite pen­tru perioada de tranziţie UNTAG — însărcinat cu supra­vegherea procesului de deco­lonizare a Namibiei — a înce­put să se instaleze în cele pes­te 50 de localităţi ale terito­riului namibian — un total de 4 650 de „căşti albastre“, 500 de poliţişti şi 300 funcţionari internaţionali ai O.N.U. prove­nind din 21 de ţări. Era de aş­teptat de altfel, ca procesul spre independenţa Namibiei să fie boicotat de regimul ra­sist sud-african, dar poporul namibian fi reprezentanţii S.V.A.P.O. au declarat că vor depune toate eforturile pentru ca acesta să fie aplicat. Cu toa­te acestea, focarele de tensiu­ne au continuat să se menţină, Pretoria refuzind să treacă la Îndeplinirea obligaţiilor asu­mate prin acordurile semnate. Ca urmare, s-au intensificat protestele atit în Namibia cit şi in numeroase ţări ale lumii, şefi de stat şi de guverne cerînd încetarea acţiunilor agresive ale forţelor sud-africane şi re­luarea procesului de decoloniza­re a Namibiei. In acest context, R. S.A. a fost nevoită să semne­ze Declaraţia de la Mount Etjo din 9 aprilie care prevedea În­cetarea focului şi reamplasarea combatanţilor S.W.A.P.O. (in­traţi în Namibia după 1 apri­lie) pe teritoriul angolez. A ur­mat retragerea luptătorilor S. W.A.P.O., concomitent cu cea a trupelor sud-africane din Na­mibia. Iar în urma înţelegerilor convenite, după 13 iunie a în­ceput una dintre acţiunile cele mai importante din cadrul pro­cesului de decolonizare şi anu­me repatrierea refugiaţilor na­­mibieni în Angola, Botswana şi Zambia, acţiune ce se va des­făşura pe parcusul a cîtorva săptămîni prin intermediul unui pod aerian, fiind vorba despre mii de persoane (60 000). Oficia­lităţi ale O.N.U. au declarat pe parcurs că UNTAG exercită un control riguros asupra re­tragerii efectivelor militare sud-africane din Namibia iar în ultimele zile s-a apreciat că la 1 iulie situaţia din acest teri­toriu va fi în curs de normali­zare, putind începe în mod ofi­cial campania electorală şi , pro­cesul de înregistrare a alegă­torilor. Totodată, reprezentanţii permanenţi ai O.N.U. pentru Namibia şi administratorul ge­neral sud-african al acestui te­ritoriu au ajuns la un acord privind decretarea unei amnis­tii generale în Namibia şi abo­lirea tuturor legislaţiilor rasi­ale, act care creează condiţii favorabile pentru revenirea în ţară a tuturor refugiaţilor şi desfăşurarea normală a alege­rilor prevăzute în planul de pace al O.N.U. S-a anunţat că S.U.A.P.O. va inaugura cam­pania sa electorală, duminică, 2 iulie. Complexa situaţie din Nami­bia, care a dus la evoluţii şi involuţii succesive in răstimp de cîteva luni doar, reflectă di­ficultăţile deosebite pe care le intîmpină realizarea procesului de obţinere a independenţei a acestei ultime colonii din Afri­ca. Reîntoarcerea in ţară a refu­giaţilor, a conducerii S.U.A.P.O. şi declanşarea campaniei elec­torale va permite intensificarea eforturilor poporului namibian, in aşa fel incit 1 noiembrie să devină cu adevărat o zi a ale­gerilor libere care vor stabili viitorul ţării. După 22 de ani de luptă cu arma în mină sub conducerea S.W.A.P.O., poporul namibian nu se lasă uşor inti­midat, încercările Pretoriei a­­vînd de înfruntat o opoziţie crescîndă din partea populaţiei faţă de manevrele şi încercă­rile de tergiversare a obţinerii independenţei teritoriului, a organizării de alegeri libere. Pentru a asigura supravegherea aplicării rezoluţiei Consiliului de Securitate, secretarul gene­ral al O.N.U., Javier Perez de Cuellar a propus ca de la 15 iu­nie efectivele poliţiei civile din cadrul UNTAG să fie sporite de la 500 la 1 000 de persoane. In această etapă, cînd Pretoria pare că a acceptat situaţia din teritoriul namibian, din Wind­hoek se anunţă că forţele de poliţie ale regimului marionetă recurg la numeroase acte de in­timidare şi şantaj împotriva populaţiei, încâlcind în mod fla­grant prevederile Rezoluţiei 435 a Consiliului de Securitate. Re­prezentantul special al secreta­rului general al O.N.U. in Na­mibia, M. Ahtisaari, a cerut ad­ministratorului general al Na­mibiei, Louis Pienaar, să înlă­ture din componenţa forţelor de poliţie namibiene escadroa­nele speciale „Koevoet“. Cu­noscuţi pentru cruzimea cu care au înăbuşit demonstraţiile popu­laţiei namibiene împotriva au­torităţilor de ocupaţie, membrii grupării paramilitare „Koevoet" au fost incluşi în unităţile po­liţiei namibiene care activează in nordul teritoriului. Ceea ce demonstrează că regimul rasist sud-african nu a renunţat la obstrucţionarea alegerilor din noiembrie şi la blocarea procesului de obţinere a independenţei Namibiei. Du­pă cum preciza minis­trul de externe sud-afri­can, Pik Botha, „Africa de Sud, in virtutea calităţii ei de admi­nistrator general în Namibia, îşi rezervă dreptul de a între­prinde un teritoriu, în perioada de tranziţie, orice măsuri pe care le consideră necesare pen­tru menţinerea legalităţii şi disciplinei. Preşedintele în exer­ciţiu al Organizaţiei Unităţii Africane. Moussa Traore, pre­şedintele Republicii Mali a de­clarat că O.U.A. va depune toa­te eforturile pentru a asigura poporului Namibiei exercitarea drepturilor sale inalienabile la libertate şi independenţă. El a declarat că O.U.A. acordă o deosebită importanţă procesu­lui de tranziţie paşnică din Afri­ca de Sud-Vest, va continua să acorde sprijin curajosului popor namibian şi S.W.A.P.O. şi işi va dubla eforturile pentru a con­tracara manevrele vizind Intir­­zierea şi chiar blocarea proce­sului de acces la independenţi al Namibiei. Conştientă de faptul că dru­mul spre Independenţă este încă barat de obstacole, că forţele ostile poporului namibian nu au renunţat la planurile lor, S.W.A.P.O. cheamă masele largi să-şi strîngă rîndurile pentru a contracara orice măsură pro­vocatoare a regimului rasist sud-african Exprimînd Încre­derea organizaţiei şi a poporu­lui namibian în justeţea cauzei drepte pentru care au luptat 22 de ani cu arma în mină, pre­şedintele S.W.A.P.O., Sam Nu­­joma, declara că „99 la sută din namibieni sprijină programul vizind realizarea independenţei, elaborat de S.W.A.P.O., şi ca urmare, avem certitudinea că vom învinge“. Iar în cadrul unei reuniuni extraordinare a conducerii organizaţiei, era a­­dresat un apel către „toţi pa­trioţii namibieni să se reuneas­că în jurul S.W.A.P.O. pentru obţinerea unei adevărate inde­pendente, pentru libertate, de­mocraţie şi dreptate socială“. Desfăşurarea evenimentelor din Namibia dovedeşte că ideea li­bertăţii popoarelor, a dezvoltă­rii lor de sine stătătoare a de­venit o condiţie esenţială. România socialistă, pentru ca­re respectarea dreptului sacru al fiecărui popor la dezvoltare li­beră şi Independentă reprezintă una din direcţiile fundamentale ale politicii sale externe, a fost Întotdeauna alături de poporul namibian, acordîndu-i un per­manent sprijin politic, diplo­matic, moral şi material In lupta sa dreaptă pentru dobindirea unei patrii libere și indepen­dente. Proclamarea Independen­ței Namibiei, deziderat al în­tregului popor namibian, a de­venit în acest an, 1989, un act Inevitabil. Gabriela Anghel Constatâri Se anunţă că rata analfa­betismului s-a redus cu 10 la sută in America Latină şi statele caraibiene, in pe­rioada 1970—1985, dar numă­rul neştiutorilor de carte a rămas mare. Cum au rele­vat participanţii la cea de-a treia reuniune a Comitetului regional Interguvernamen­­tal pentru educaţie in Ame­rica Latină şi Caraibi, de la Ciudad de Guatemala, la care au luat parte miniştrii invăţământului ai ţârilor din zonă, in ciuda eforturilor susţinute făcute pe acest plan, analfabetismul nu va putea fi lichidat pini in anul 2000. In 1985, in aces­te tări numărul neştiutori­lor de carte era de 43,6 mi­lioane (44 de milioane in 1970), majoritatea acestora fiind in virstă de peste 35 de ani. Chiar dacă actuala tendinţă se menţine, au rele­vat participanţii, pînă la sfirşitul secolului tot vor rămine­­38 de milioane, adică 10,4 la sută din populaţia adultă. Principalele cauza ale acestei situaţii : dificul­tăţile economice ale ţărilor din zonă, confruntate inclu­siv­ cu problema datoriei ex­terne, şi lipsa unei planifi­cări adecvate in domeniul Invăţămintului. Aerobuz In dotarea Interflug (lini­ile aeriene ale R.D. Germa­ne) a intrat primul aerobuz, a cărui capacitate de trans­port, pe rute directe, la dis­tanţe mari, este de 208 călă­tori. Se prevede ca primul său zbor intercontinental să aibă ca destinaţie Havana, fără escală. Agenţia A.D.N. aminteşte, în context, că re­ţeaua rutelor companiei ae­riene a R.D.G. însumează circa 170 000 km, numărul pasagerilor deserviţi fiind de 1,5 milioane anual. Zboruri directe asigură legătura in­tre capitala ţării şi 53 de ae­roporturi de pe patru conti­nente. Bilanţ Un reprezentant al Na­ţiunilor Unite a precizat că producţia mondială de opiu în 1987—1988 s-a ridicat la 3 000 tone. Donald McIntosh, consilier al O.N.U. in pro­bleme ale consumului de stu­pefiante, a mai precizat că valoarea cantităţii de droguri traficate in lume a depăşit-o pe cea a petrolului şi că se înscrie imediat după cea a vinzărilor de armamente. El a declarat că in cadrul O.N.U. se depun eforturi susţinute pentru sprijinirea măsurilor luate de statele membre, in vederea stopării acestui ade­vărat flagel al lumii contem­porane. Pod 3 340 metri lungime, opt benzi de trafic auto şi trei li­nii de cale ferată — acestea sunt principalele elemente care caracterizează podul ce va fi construit peste strim­­toarea Messina, in Italia. El urmează să fie unul dintre cele mai mari din lume, re­­prezentind o realizare ingi­nerească şi arhitectonică de prestigiu, una dintre cele mai semnificative construcţii ita­liene din secolul XX, întrea­ga operaţiune s-ar putea în­cheia in aproximativ un de­ceniu : doi ani pentru proiec­tul preliminar şi planificare, unul pentru proiectul de execuţie şi ceilalţi pentru lu­crările de construcţie. Agen­ţia ANSA precizează că toa­te obstacolele tehnice au fost depășite, fiind avute în ve­dere inclusiv riscurile pre­zentate de mișcările seismice (de pildă, ale unui cutremur ca acela care a devastat Messina in 1900). Noul pod va fi capabil să asigure traficul pentru 4 350 de vehicule pe oră. Confuzie Lectura radiofonică a unor pasaje dintr-un roman a răs­­pîndit de-a dreptul panică in rindul populaţiei din locali­tăţile apropiate de punctul unde este situată acţiunea acestei opere de ficţiune, in­titulată „Susqueda“, a anun­ţat cotidianul spaniol „Punt Daiari“. Serviciile protecţiei civile, ale pompierilor şi po­liţia au primit timp de 6 ori zeci de apeluri neliniştite, motivate de descrierea trans­misă de „Catalunya Radio“ privind ruperea catastrofală a unui baraj in regiune. Lo­cuitorii din apropierea bara­jului „Susqueda“ au căutat îngroziţi reprezentanţii ser­viciilor de urgenţă pentru a li se confirma oribilele eve­nimente pe care le transmi­tea postul de radio, Intrebind unde trebuie să se refugie­ze. Autorităţile au fost ne­voite să transmită un mesaj, la încheierea emisiunii, pen­tru a linişti populaţia, asigu­­rind-o că barajul este in per­fectă stare. Preistorie Arheologi britanici au anunţat zilele trecute desco­perirea, in estul ţării, in apropiere de Peterborough, a unor urme din epoca de bronz. Ei apreciază că este unul dintre cele mai ample vestigii preistorice scos la lumină In Europa in acest secol. Au fost găsite aici arme, bijuterii şi rămăşiţe de schelete umane. Sunt pes­te 30 de relicve, de o mare valoare şi păstrate in bune condiţii.­ Arheologii mai au in faţă o activitate îndelun­gată, deoarece aproximativ 90 la sută din suprafaţa res­pectivă urmează să fie cer­cetată in următoarele dece­nii. Se consideră că este una din cele mai importante des­coperiri de acest gen, după cea efectuată in secolul al XIX-lea in Elveția.c. s.

Next