România Liberă, august 1989 (Anul 47, nr. 13913-13938)

1989-08-01 / nr. 13913

„Románia libera“ (Urmate din pag. 1) * * 2 2 produse au plevuri, resturi de plante şi in general impurităţi uşoare trebuie să fie precurăţate. Dacă umiditatea produselor este mai mare decit este admis, se vor lua măsuri de aducere a umidităţii la indici ceruţi, folosind îndeosebi metode simple : insorire, lopătare, ventilare etc. In complexul de activităţi agricole, de sezon,irigaţiile,, mai ales in judeţul Tulcea, una din zonele cele mai aride ale ţării,, trebuie continuate. O cer condiţiileactuale, anume deficitul de umiditate din sol şi nevoia de apă aculturilor. Tocmai de aceea au fost mobilizate ample forţe pentru asigurarea unor condiţii norrale de creştere şi dezvoltare a plante!».. Ghici, ne-a fost in raidul nostru prin judeţ Neumann Berti, şeful sectorului de exploatare al întreprinderii deprofil. ..Am aflat, cu acest prilej că judeţul, beneficiază de o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de circa 170 mii hectare, din care 9,5 mii amenajări locale, difereriţa fiind cuprinsă din cele, 7,sisteme mari : Macin, Mahmudia, Luncaviţa, Casimcea, Baia, Babadag şi Topolog. Totodată, se acordă o mare atenţie urgentării, luptărilor la sistemele care urmează să intre . Iţi funcţiune : sud — Tulpea, cu o suprafaţă de 2 800 hectare; Văcăreai — Luncaviţa cu 5 200 hectare, Somova — Horia — 15 300 hectare, extinderea sud — Razelmi — 3 500 hectare, Pecineaga — Turcoaia — 2 400 hectare, sud — Babadag — 1 000 hectare. In programele de irigaţii pentru această campanie, care a început la 21 martie 1989, a fost planificată o suprafaţă de 398 400 hectare, realizindu-se udări pe 247 mii hectare. In urma analizelor efectuate s-a Deoarece am intrat in luna august, azi, mine (ţinind seama şi de faptul că semănatul s-a făcut in primăvară, mai devreme) va începe recoltatul floriisoarelui. Specialiştii atrag atenţia asupra faptului că pentrumicşorarea la maximum a pierderilor de sămînţă, recoltarea trebuie să înceapă atunci cind umiditatea seminţelor este de constatat că nerealizarea udărilor, pe cele 151 mii. hectare a fost generată de un complex de factori obiectivi şi subiectivi. Pină la această dată pe suprafeţele cu porumb şi floarea soarelui s-a încheiat udarea a doua, aflindu-se in plină desfăşurare udarea a treia, in timp ce legumele, sfecla de zahăr şi furajele, beneficiază de udarea a patra şi in unele unităţi agricole, chiar a cincea. Media zilnică de udare a fost in ultimele trei săptămini de ■3 400 hectare pe zi. în plină desfăşurare a campaniei de udări, am gâsit unităţile consiliilor unice Mahmudia şi Tulcea deservite de sistemul Mahmudia, întinzinuu-se pe o suprafaţă de peste , 22 mii hectare, acest sistem deserveşte 13 unităţi agricole, realizind un ritm zilnic de 560 hectare. Echipamentul de care dispune sistemul se concretizează in 1551 , aripi de ploaie pentru irigarea prin aspersiune, 51 seturi pentru irigarea prin brazde, 304 agregate termice de pompare si 403 agregate tip I.A.T. (autodeplasabile și transversale). Am aflat apoi de la Eugen Hasan, șeful sistemului, că pentru aplicarea programului special de folosire a apei şi energiei s-au revizuit şi reparat toate canalele, s-au luat măsuri de recirculare a apei, s-a reparat echipamentul de udare, s-au înălţat deversoarele, s-au modificat cotele de funcţie14—15 la sută. Deoarece la această lucrare se folosesc pe scară mare mijloacele mecanice, se va avea grijă să se facă montarea corectă şi reglarea corespunzătoare a organelor de lucru de la echipament şi combină, în funcţie de starea lanului şi condiţiile de lucru. Pe rindurile de plante să se exenare a pompelor, la fiecare staţie s-au întocmit bilanţuri energetice. O sarcină realizată cu maximă responsabilitate este cea a pregătirii forţei de muncă pentru irigaţii. La C.A.P. Beştepe sunt folosiţi in exclusivitate pentru irigaţii 85 de oameni, care asigură mutarea de două ori pe zi a celor 97 aripi de ploaie şi supraveghează in permanenţă bunul mers al utilajelor pe care le au, in folosinţă. Pentru a releva importanţa udărilor în realizarea unor producţii bune, preşedinta C.A.P., Ştefana Tudorica, ne spunea că „diferenţa de recoltă de pe terenurile irigate, in comparaţie cu cele neirigate, este de peste 2 000 kg la hectar“. La fel de bine organizată este şi activitatea C.A.P.urilor Agighiol, Valea Nucarilor, Iazurile, unde se irigă zi şi noapte, aplicindu-se cea de a doua udare la porumb, a treia şi a patra la sfecla de zahăr, a doua la soia şi a treia la furaje. De asemenea, toată atenţia se acordă irigării culturilor duble — care in acest an au condiţii foarte bune pentru a doua recoltă. O preocupare majoră a lucrătorilor din acest sector este înlocuirea celor 304 agregate termice de pompare cu agregate electrice monoplan, care au un consum mai redus şi o siguranţă mai mare in aplicarea regimului corespunzător de irigare, a culturilor. Deosebit de importante pentru realizarea procure o conducere corectă şi să se coreleze viteza de deplasare a combinei, cu viteza curelelor cu bucle de la echipament. Tot atit de important este ca la recoltarea florii-soarelui să se scurteze pe cit posibil perioada de lucru, astfel ca acţiunea să nu dureze decit citeva zile de la declanşare. gramelor de udări in ultimele trei săptămini au fost asigurarea energiei electrice şi organizarea şi desfăşurarea intr-un climat de ordine şi disciplină a întregii activităţi de irigaţii. Formaţiile de udători constituite execută, conform programelor zilnice de lucru, mutarea echipamentelor de udare şi supravegherea acestora pentru a preîntîmpina pierderile de apă. La nivelul sistemului, activitatea este controlată şi coordonată prin intermediul dispeceratului, care se constituie in această perioadă „fierbinte“ ca un adevăratstat-major. Floarea Profira Vară. Căldură mare. Perioada legumelor şi fructelor. Pieţele Capitalei şi magazinele des- tinate desfacerii mărfurilor sunt din ce in ce mai căutate. Privirile trecătorilor precum şi ale cumpărătorilor aruncate in pripă surprind şi „cintăresc“ preocuparea celor ce vind produsele grădinilor şi livezilor. ...Pentru început o discuţie, consemnată la prima oră, cu ing. Gheorghe Ciolănescu, directorul I.L.F. Militari. — Ca dimensiuni de interes pentru cititori v-am ruga să ne conturaţi in citeva cuvinte activităţile ce se derulează in această perioadă. — Mai întîi, două precizări nu lipsite de importanţă ; în primul rînd, toată activitatea noastră se desfăşoară cu marfa perisabilă şi, în al doilea rînd, noi sintem o rotiţă intre producător, comerţ şi cumpărători. — Accentele amintite vă pun probabil cele mai hîulte de probleme. — Adevărat. Cumpărătorii solicită diverse produse. Noi acţionăm in sectoarele 1, 5, 6, pieţe şi magazine specializate. Aceasta înseamnă zilnic cam 180—200 tone de cartofi, 70 de tone de varză, 20 de tone de dovlecei, 20—25 de tone de morcovi, 120—130 de tone de tomate, 10—15 tone de verdeţuri, 40—50 de tone de alte legume (fasole, gulii, castraveţi, ardei) şi 150 de tone de fructe (piersici, caise, mere, prune). Biznrul telefonului întrerupe pentru moment discuţia : „Bună dimineaţa Tănase !... nişte ardei... nici mîine nu e tirziu... castraveţii au plecat... în rest, bine , e cald... porumbul a început să se răsucească“. „ întreţinem relaţii bune,continuă interlocutorul, cu toate judeţele, cu majoritatea furnizorilor. Mai ales cu Sectorul agricol Ilfov unde avem statornicite colaborări substanţiale. Cam 70—90 de tone de produse pe zi. Şi încă nu lucrăm la turaţia maximă, ca să nu mai vorbim de varza şi ceapa livrată care reprezintă 70—80 la sută. Fructele din pieţele Capitalei aparţin in exclusivitate fermelor din sectorul amintit. Lucrăm cit este nevoie. In depozite, la sortat, descărcat, încărcat. Ar trebui menţionat că avem contracte şi cu industria prelucrătoare. Deci, trebuie să ne asigurăm şi cămara pentru iarnă. De altfel, există produse la care nu avem solicitări din partea pieţei : varză, cartofi, ceapă. Lucrăm cu aproximativ o mie de braţe în depozite şi dispunem de o capacitate de transport de peste două mii de tone zilnic. Sunt, insă, maşini care se găsesc în ţară după marfă, la producătorii cu care am încheiat contractele — contracte ce trebuie să le onorăm — care nu se întorc in aceeaşi zi. — O ultimă întrebare : ce preocupări există in legătură cu calitatea produselor ? — Faţă de anii anteriori, zicem noi, nu prea mai sunt probleme. S-au luat măsuri ca recepţia să se facă in Bucureşti. In aceste condiţii, avem delegaţi permanenţi din Tulcea, Buzău, Ialomiţa, Giurgiu. Mai sint, totuşi, probleme. Atunci cind se ajunge in vîrfuri de recoltare, datorită coacerii. Va trebui să eliminăm timpii morţi. Fructele, tomatele sint extrem de perisabile. Am stabilit ca recoltatul să se facă atunci cind produsul a ajuns la maturitatea tehnică astfel incit să poată fi cumpărat şi consumat in condiţii optime. Doresc să precizez însă că şi în ceea ce priveşte cantitatea cît şi calitatea nu suntem pe deplin mulţumiţi... Pentru a vedea concret cum se lucrează ne-am aeplasat cu autocamionul 21-B-1565, conducător auto Ion Celcan, împreună cu delegatul Constantin Luca spre un punct de încărcare a produselor, în mai puţin de o oră ajungem la ferma Moara Domnească. Acolo găsim deja un alt autocamion aproape gata de plecare. Aparţine tot de I.L.F. Militari. In apropiere încă un autocamion şi două tractoare cu remorci din care se încarcă. Unul din tractoarele cu remorcă a terminat de transferat marfa. începe descărcatul ambalajului din autocamionul cu care am venit, direct în remorca abia golită a unuia din tractoare. Aflăm că ar mai fi nevoie de maşini, că sunt probleme cu ambalajul care se deteriorează destul de uşor. Se formulează păreri în legătură cu eficienţa ambalajului din plastic, a posibilităţilor de păstrare, de reutilizare. între timp mai sosesc două camioane. Recoltatul se desfăşoară in trei puncte din fermă. In patruzeci şi cinci de minute camionul e disponibil pentru încărcat. Ni se recomandă locul de unde urmează să preluăm piersicile. în zece minute ajungem la punctul de recoltare. In alte zece minute sintem luaţi în primire de o parte din membrii unei echipe de încărcat. Fructele sunt frumoase. Lădiţele sint rînduite la marginea drumului. Grămada începe să scadă rapid. A trecut puţin peste amiază. Locul unde pină mai acum citeva momente se odihnea grămada frumos orînduită este acum gol. Nu a durat decit o oră şi jumătate. Se pare că a fost consemnat unul din cei mai buni timpi... Ne îndreptăm spre cîntar. După puţin timp plecăm spre un magazin din Piaţa Amze. Peste o oră suntem acolo. Pătrundem în spatele magazinului. Şeful unităţii ne interpelează , forme... acte... cum arată marfa... s-o vedem... în regulă ! Echipa a început să descarce. Ar mai fi un sfert de ceas pină la ora 14. Cum e gata primul cîntar, e descărcat direct într-un cărucior. Pină la ora cincisprezece patruzeci apar în faţa magazinului, precum ciupercile după ploaie, cinci cărucioare. Din momentul plecării de la I.L.F. Militari şi pină la descărcarea fructelor la magazin s-au scurs ceva mai mult de şase ore. Foarte bine, comparativ cu alte transporturi.... O fructă proaspătă este bine venită... Gh. Cojocariu Tulcea: Irigaţiile in actualitate Din livezi la , un drum cu IJ Jgjj ! Pagina a 3-a — 1 august 1989 Avansul cîştigat se va amplifica Colectivul întreprinderii „Hidromecanica“ din Braşov — unitate situată in eşalonul fruntaş pe judeţ pe ramură constructoare de maşini — este hotărit să-şi mobilizeze la maximum eforturile pentru a intimpina ziua de 23 August şi Congresul al XIV- lea al partidului cu rezultate de seamă, pe măsura potenţialului tehnic şi uman de care dispune şi in concordanţă cu cerinţele economiei naţionale. Răspunzind îndemnurilor adresate tuturor oamenilor muncii de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, de a face totul pentru a intimpina cele două evenimente majore ale anului, prin indeplinirea in devans a sarcinilor de plan, constructorii braşoveni de turbosuflante şi transmisii hidromecanice , subansamble de bază necesare echipării maşinilor şi instalaţiilor de mare complexitate tehnică — au reuşit să-şi organizeze mai bine procesele de producţie, să aplice in condiţii de eficienţă sporită programele proprii de modernizare şi de creştere a calităţii şi productivităţii muncii. In acest sens inginerul Emanoil Bibnicu, şeful serviciului plan pe întreprindere, ne spune . ..Deşi intr-una din lunile primului semestru a fost un caz cind s-au acumulat restanţe la producţia fizică, datorită în special unor deficienţe in aprovizionare, colectivul nostru a reuşit să redreseze situaţia, să-şi îndeplinească şi chiar să-şi depăşească obligaţiile asumate pe prima jumătate a anului. Astfel, de la începutul anului s-a obţinut o producţie marfă suplimentara in valoare de 3,2 milioane lei, care se adaugă la cele 20,3 milioane lei producţie suplimentara înregistrată pe primii trei ani ai actualului cincinal. De asemenea planul la export a fost depăşit cu 31,5 procente pe primele şase luni şi avem posibilităţi să amplificăm aceste rezultate in luna august şi in următoarele luni pentru a îndeplini pină la 23 August planul pe trei ani şi opt luni, iar pină la Congresul al XIV-lea planul pe primii patru ani ai cincinalului actual“. — Ce avans de timp aveţi faţă de graficele de producţie pe 7 luni ? — Avem 3 zile avans pină acum şi chiar dacă in luna august nu vom putea mări acest avantaj tot vom încheia planul pină in ajunul marii sărbători. Dar sint convins că muncitorii şi specialiştii noştri vor acţiona in aşa fel incit să nu se mulţumească numai cu avansul ciştigat pină acum ci să devanseze şi mai mult sarcinile de producţie. — Ce se întreprinde in acest sens ? — Accentul a fost pus pe creşterea productivităţii muncii, care in primul semestru a sporit cu 6 la sută faţă de angajamente, pe realizarea ritmică a aprovizionării cu materii prime şi materiale in toate decadele lunii — iar aici trebuie să facem un apel către furnizorii noştri principali de oţeluri şi aliaje şi către cercetătorii de la institutul de profil pentru a urgenta asimilarea in ţară şi asigurarea fabricaţiei cu aliaje speciale, fără de care nu putem onora la timp toate contractele interne şi externe. Folosirea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţii utilajelor, întărirea asistenţei tehnice in schimburile de noapte, a controlului interfazic şi final, ordinea şi disciplina exemplare constituie, de asemenea, pirghii pe care ne bazăm in realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Intr-adevăr, oamenii muncii de la „Hidromecanica“ Braşov dovedesc prin faptele lor de muncă, prin produsele ce poartă marca fabricii lor că sunt angajaţi plenar in efortul general al ţării de a intimpina marile evenimente istorice şi politice ale anului cu noi şi importante succese. Realizarea producţiei nete şi încadrarea in costurile şi cheltuielile normate le-au adus un spor de beneficii de 18,9 procente pe primul semestru. Angrenaţi in amplul program de recuperare şi recondiţionare a unor repere de turbo,suflante şi transmisii uzate, specialiştii uzinei au reuşit să redea in circuitul productiv peste 21 800 piese şi 167 transmisii mecanice refabricate la parametrii iniţiali, obţinînd pe această cale economii de 19 milioane lei. Tot de la începutul acestui an au fost recondiţionate cu forte proprii piese de schimb pentru maşini-unelte in valoare de 8,2 milioane lei şi SDV-uri in valoare de 16,5 milioane lei, ponderea economiilor fiind deţinută de oţel şi aluminiu, adică materiale deficitare. Aşadar, cei peste 4 400 oameni ai muncii de la această uzină braşoveană işi dovedesc din plin capacitatea şi competenţa profesională, producind la nivel tehnic mondial echipamente pentru maşini, autovehicule de mare tonaj, locomotive, instalaţii petroliere şi alte utilaje şi, in acelaşi timp, işi depăşesc zi de zi, lună de lună indicatorii de plan sporindu-şi astfel contribuţia la progresul economiei naţionale. D. Bujdoiu 1986, deci cu aproape un an înainte de pornirea primului turbogenerator de 50 MW. La momentul acela, asemenea afirmaţie arunca, in ceea ce ne priveşte, o oarecare umbra de îndoială, intrucit cunoşteam problemele cu care se confruntau citeva colective aflate in fază de debut cu punerea in funcţiune şi cu exploatarea unor grupuri energetice similare cu cele ce urmau să fie montate in termocentrala din Suceava , la care adăugam, in sinea noastră, lipsa experienţei forţei de muncă din zonă, vizavi de complexitatea proceselor industriale ce se desfăşoară, cu instalaţii sofisticate, în centralele electrice pe bază de cărbune. Ne-am convins însă repede că reprezentantul beneficiarului nu greşea când făcea asemenea afirmaţie, deoarece ideea de organizare şi disciplină era privită ca o regulă de fier în atingerea obiectivelor la termenele stabilite. Se cuvine să subliniem de la început grija şi minuţiozitatea cu care a fost elaborat şi îndeplinit planul de pregătire a forţei de muncă, după cum se impune menţionată exigenţa manifestată pe parcursul şcolarizării şi instruirii de către personalul de specialitate din termocentrala Borzeşti-2. Am spus Borzeşti, pentru că în acest centru energetic muncitorii şi maiştrii, chiar inginerii şi-au format o înaltă conştiinţă morală şi profesională ca o expresie a muncii de calitate specifică marilor colective muncitoreşti, şi-au format o educaţie superioară convinşi fiind că numai in acest mod se pot realiza cantităţi mari de energie pentru economie. „Termocentrala Suceava a fost «prezentă» la Borzeşti pentru calificare şi policalificare cu toţi oamenii care urmau să muncească în secţiile noului obiectiv energetic, de la sala maşinilor şi a cazanelor, continuind cu staţia de tratare a apei şi pină la gospodăria de combustibil. Mare parte din personal a ajuns să lucreze pe baza cunoştinţelor acumulate efectiv in procesul de producţie al termocentralei Borzeşti-2, purtind în acest fel răspunderea pentru comenzile şi manevrele efectuate pe parcurs. Cu aceşti oameni, la care s-a adăugat un nucleu de cazangii şi operatori din centrala electrică amintită, am pus in funcţiune, în deplină siguranţă, primul grup energetic al termocentralei Suceava, formindu-se astfel un colectiv care urmăreşte cu consecvenţă să realizeze integral sarcinile de producţie. Pot spune că învăţămintele şcolii de energeticieni reprezentată de Termocentrala Borzeşti au fost aplicate cu succes la Suceava, accentul fiind pus, in primul rind, pe responsabilitate şi ordine“, sublinia tovarăşul GHEORGHE BAIU, inginerulşef al I.E. Suceava. Opinia interlocutorului se impune a fi privită că o conduită pe care i-au insuflat-o documentele de partid, referitor la sarcinile sectorului energetic în etapa actuală și, nu in mai mică măsură, ca o consecinţă a iniţiativei creatoare,faţă de funcţionarea deficientă a celor două grupuri energetice din dotare. Faptul că te sfârşitul perioadei trecute „se înregistrează, per“, total,- -doar 16 ore de staţionare, repreceptând timpul opririlor accidentale, şi că grupurile funcţionează ca un adaos de hidrocarburi de 2—3 ori mai mic faţă de cel existent la alte obiective similare constituie un argument plauzibil al gradului de competenţă al energeticienilor suceveni, aceştia fiind capabili să depisteze şi să semnalizeze orice abatere tehnologică, concomitent cu soluţionarea ei în cel mai scurt timp. Accentuăm pe acest element, căci experienţa de la C.E.T. Suceava (rezultatele impun folosirea unui asemenea termen) relevă, pe lingă o exploatare corespunzătoare, şi o activitate de întreţinere şi reparaţii bine organizată pentru menţinerea in perfectă stare de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor energetice. „Avem — preciza inginerul-şef — un atelier de reparaţii în care acţionează peste 100 de oameni. Am pornit de la ideea că, avind reparatori proprii, poţi opera rapid şi eficient ori de câte ori situaţia solicită acest lucru. S-a creat astfel posibilitatea unei programări riguroase a muncii, a unei urmăriri, judicioase a acţiunilor desfăşurate de colectiv, inclusiv aplicarea unui sistem de plată care să instaureze ordinea şi, deopotrivă, să dezvolte iniţiativa. Reparatorii noştri sunt retribuiţi nu un regim de construcţii-montaj, ci în regim de industrie, retribuţia lor fiind legată direct de producţia de energie electrică realizată de termocentrală“. Din discuţiile avute recent la C.E.T. Suceava ne-am dat seama că programul de muncă al colectivului de reparatori este foarte clar şi explicit şi nu lasă loc de discuţii cind este vorba de îndeplinirea lui. Prevederile acestui program au fost riguros respectate şi in anul 1989, pină in prezent, la aceasta contribuind şi pregătirea din timp a bazei tehnicomateriale. Inginerul CONSTANTIN COVIŢA, şeful atelierului reparaţii termoenergetice, aprecia eforturile personalului de întreţinere şi reparaţii ca o datorie izvorită din spiritul de proprietar al mijloacelor de producţie „Acordăm o atenţie maximă menţinerii în deplină stare de funcţionare a instalaţiei de pompare şi de transport a prafului de cărbune in cazanele energetice. Orice moară aflată in rezervă o supunem controlului «profilactic», astfel incit eventualele deficienţe tehnice să poată fi inlăturate la timp. In toate cele trei schimburi avem personal de specialitate gata pentru a veni in sprijinul producţiei“. Apare astfel convingerea că si in acest sector se manifestă o afectivitate superioară fatăde derularea producţiei in cele mai bune condiţii. Atît la nivel de colectiv, cit şi la nivel de lucrător. Operatorului de turbine OCTAVIAN MACRIS, muncitor cu funcţie de şef detură, nu i-a fost indiferent, de exemplu, modul in care funcţionează unele pompe din sala maşinilor, ce consum de energie electrică solicită exploatarea lor, după cum nu a fost dezinteresat de parametrii circuitului regenerativ al turbinelor care nu răspundeau criteriului de eficienţă cerut. Conştiinţa lui politică, dublată de cea profesională, l-au făcut pe tînărul muncitor să studieze problema optimizării procesului de producţie, în ambele cazuri reuşind să diminueze consumul propriu de energie la o serie de utilaje. Toate la un loc reprezintă argumente menite să formeze o imagine convingătoare despre munca tinerilor energeticieni din întreprinderea ..Electrocentrale-Suceava aflaţi, după cum am arătat, pe coordonatele înfăptuirii în cele mai bune condiţii a planului de energie electrică şi termică aferent acestui an. Eliade Bălan în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ANGAJARE MUNCITOREASCA, REVOLUŢIONARA PENTRU REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI PE ÎNTREAGA ECONOMIE ORGANIZAREA ȘI DISCIPLINA MUNCII, la baza producţiilor mari de energie „HIDROMECANICA“ BRAŞOV. (Urmare din pag. 1) NOI RECORDURI MINEREŞTI După cum se ştie, la 6 august se sărbătoreşte „Ziua minerului“ in semn de cinstire a unui important detaşament al clasei noastre muncitoare. Minerii din judeţul Hunedoara au hotărit să intimpine această zi cu realizări de excepţie. Colectivele de muncă din Valea Jiului, din bazinul minier Poiana Ruscăi şi din Ţara Moţilor Crişeni s-au angajat să organizeze o săptămînă record în muncă in perioada 31 iulie — 6 august. In aceste zile minerii din Lupeni şi Uricani vor extrage suplimentar 4 500 tone cărbune cocsificabil. Colectivul de muncă de la cariera Cimpul lţift Neag s-a angajat să depăşească planul cu 1 000 tone cărbune. La rindul lor, minerii de la întreprinderea minieră Barza vor da in săptămina record 2 000 tone de minereuri complexe peste prevederile planului, iar cei de la întreprinderea minieră Hunedoara şi-au propus să depăşească planul cu 600 tone minereu brut şi 400 tone dolomită. De notat că la majoritatea unităţilor miniere din judeţul Hunedoara ieri au fost obţinute adevărate recorduri în muncă. (I. COJOCARU). • • Colectivul Şantierului Naval Olteniţa, judeţul Călăraşi, de unde vă prezentăm imaginea de mai jos, a realizat planul producţieimarfă pe trei ani şi 7 luni din actualul cincinal. De pe acest şantier au fost expediate, in devans, la export, două motonave. Zilele acestea s-a pregătit pentru a fi predată beneficiarilor motonava cu nr. de serie 76, de 3 300 tdw. Oamenii muncii din cadrul şantierului sunt hotăriţi ca motonava cu numărul de serie 77, de aceeaşi capacitate, aflată acum în faza de armare, să fie predată beneficiarilor externi in cinstea zilei de 23 August. (Agerpres)