România Liberă, septembrie 1989 (Anul 47, nr. 13939-13964)

1989-09-01 / nr. 13939

­­ ­N SPIRITUL SARCRILO DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU PLANUL PE ÎNTREGUL AN, REALIZAT INTEGRAL p­ână la CONGRESUL (dl Mitf­iea ASIGURAREA CALITĂŢII - FACTOR DE CREŞTERE A VALORI ŞI COMPETITIVITĂŢII PRODUSELOR Alături de sporirea productivi­tăţii muncii, de eforturile depu­se în direcţia reducerii consu­murilor de materiale şi de ener­­­­gie, una dintre principalele căi de creştere a eficienţei economi­ce o reprezintă îmbunătăţirea continuă a nivelului tehnic şi ca­litativ al produselor pentru sa­tisfacerea într-o mai mare mă­sură a cerinţelor economiei na­ţionale şi promovarea exportu­lui. In acest sens tovarăşul , NICOLAE CEAUŞESCU, refe­­rindu-se la direcţiile de dezvol­tare economică a patriei, sub­linia: „Trebuie să punem un ac­cent şi mai puternic pe ridica­rea nivelului tehnic şi a calită­ţii produselor, care să fie reali­zate la un nivel înalt, competi­tiv cu cele mai bune produse similare realizate pe plan mon­dial şi să facem astfel incit în unele domenii produsele româ­neşti să se afle pe primul loc“. Acest deziderat, al ridicării ca­lităţii şi fiabilităţii produselor la nivelul parametrilor stabiliţi din concepţie, implică două aspecte: in primul rind, cel legat de exe­cuţia propriu-zisă, direcţie în care un rol hotăritor îl au ac­ţiunile de modernizare a fluxu­rilor de fabricaţie, de introduce­re cit mai rapidă în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice, de îmbunătăţire a documentaţii­lor tehnice etc. Cel de al doilea aspect, tot atât de important, se referă la modalităţile de asigu­rare şi verificare a calităţii şi a parametrilor funcţionali pentru fiecare reper în parte, modali­tăţi ce reprezintă un veritabil şi extrem de necesar autocontrol şi care, cu cit sunt mai exigente şi mai amănunţite, cu atît impun un nivel mai ridicat de calitate a reperului verificat. Se ştie, de altfel, că produsele destinate u­­nor obiective sau programe de importanţă deosebită, cum ar fi de pildă cel nuclearo-electric, sunt executate în aşa-numitul „regim de asigurare a calităţii“. Acesta constat, reamintim, în în­tocmirea unor fişe extremp de detaliate pentru fiecare piesă sau subansamblu în parte, cu nominalizarea celor ce au exe­cutat operaţiunile de fabricaţie a produsului, cit şi a celor ce au efectuat verificările. Deşi e­xecutarea reperelor in acest re­gim este mai lentă şi implică un volum mare de lucru pentru completarea şi sistematizarea fi­şelor, dezavantajul este minor faţă de substanţiala creştere a valorii produselor. Oricine pre­feră să cumpere mai scump un produs de Înaltă calitate decit să facă economii luind un produs nesigur. Mai ales in cazul unor programe cum este cel nuclear. Şi totuşi, care sunt factorii ce determină creşterea atit de ac­centuată a valorii unui reper e­­xecutat în regim de asigurare a calităţii comparativ cu unul o­­bişnuit, ţinînd cont că ambele sunt realizate din aceleaşi mate­riale şi prin aproximativ ace­leaşi operaţiuni. Desprindem şi aici un aspect subiectiv şi umil obiectiv. Cel subiectiv constă în eliminarea acelei păgubitoare şi încă destul de răspîndite menta­lităţi a lui „lasă că merge şi aşa“. Iată că, in acest caz, „aşa“, adică fără responsabilitate, nu mai pot fi executate reperele ! Fişele păstrează numele — "" şi ’ semnătura — fiecăruia dintre cei ce au contribuit la realizarea şi verificarea produsului, ei puţind fi oricind traşi la răspundere dacă s-au abătut de la norme. Acest aspect subiectiv îl deter­mină întrucîtva şi pe cel obiec­tiv, deoarece sunt validate nu­mai produsele care funcţionează la absolut toţi parametrii proiec­taţi, fără nici o excepţie. în a­­celaşi timp, pentru eliminarea rebuturilor şi remanierilor, se acordă­­ o mai mare atenţie bu­nei funcţionări şi modernizării permanente a fluxurilor de fa­bricaţie, dar şi a aparaturii de măsură şi control. Eficienţa apli­cării regimului de asigurare a calităţii a făcut ca el să fie in­trodus de unele unităţi econo­mice şi in sectoare în care nu se folosea uzual. Este cazul, de exemplu, al întreprinderii „Elec­­troputere“-Craiova, unde sec­toarele angrenate în producţia de export lucrează in acest re­gim încă din 1984. De fapt, in industria construcţiilor de ma­şini, dată fiind importanţa ei pentru economia naţională, pro­blema calităţii produselor este de o stringentă actualitate. Ast­fel, ca urmare a sarcinilor tra­sate de conducerea superioară de partid şi de stat, a orientă­rilor şi indicaţiilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost elaborat „Programul spe­cial de calitate in construcţia de maşini“, program examinat şi aprobat de Comitetul Politic Executiv. Pentru aplicarea aces­tuia, sub directa îndrumare a tovarăşei academician doctor in­giner ELENA CEAUŞESCU, Co­mitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie a constituit colec­tive formate din specialiști din cadrul ministerului, care urmă­resc în întreprinderi, împreună cu specialiștii Inspectoratului General de Stat pentru Contro­lul Calității Produselor, modul de realizare a prevederilor pro­gramului. Efectele măsurilor a­­plicate pînâ in prezent în ca­drul acestor acţiuni au influen­ţat pozitiv activitatea producti­vă din întreprinderi prin scăde­rea procentului de rebuturi, re­ducerea remanierilor, a „căderi­lor“ pe standurile, du­m­olă, a­ respingerilor dictate de contro­lul tehnic de calitate, a cheltu­ielilor suplimentare în termenul de garanţie. S-a obţinut, in a­­cest mod, creşterea nivelului tehnic şi calitativ precum şi a fiabilităţii unor produse, in spe­cial a celor destinate exportu­lui. Referitor din nou la regimul de asigurare a calităţii, concept modern cu cerinţe organizatori­ce specifice, care permite uni­tăţilor producătoare autoregla­rea activităţii de realizare a ca­lităţii fără intervenţii din afa­ră, este demn de reţinut exem­plul Ministerului Industriei Electrotehnice, in cadrul căruia, pe baza principiilor de organi­zare din documentele normative existente pentru produsele des­tinate domeniului nuclear, care au aplicabilitate indiferent de destinaţia produselor, s-au pre­cizat, din 1986, direcţiile de ex­tindere a acestui regim la în­treaga activitate a întreprinde­rilor din industria electrotehni­că. Pînă in prezent, majoritatea unităţilor din cadrul ministeru­lui au elaborat manuale de asi-IContinuare in van. a 3-a) Oamenii muncii din întreprin­derile industriale ale Capitalei, angajaţi plenar in Îndeplinirea planului la toţi indicatorii, pe întregul an, pînă la Congresul al XIV-lea al partidului, rapor­tează noi şi însemnate succese în realizarea producţiei fizice. Astfel, in perioada care a trecut din acest an, a fost obţinută, in special în ramurile purtătoare de progres tehnic, o producţie suplimentară în valoare de 2 mi­liarde lei, concretizată in loco­motive, utilaj tehnologic, pom­pe, echipamente electronice de automatizare, produse de meca­nică fină şi optică, aparatură de control cu lasere şi ultrasunete, în acelaşi timp, prin introduce­rea in procesele tehnologice a rezultatelor cercetării ştiinţifice, gradul de înnoire a producţiei a ajuns la 75 la sută. Au fost rea­lizate, astfel, peste 400 de noi tipuri de maşini şi instalaţii de înalt nivel tehnic şi peste 300 de noi produse de larg consum, în imaginea de mai sus prezen­tăm un aspect de muncă de la întreprinderea „Aversa“ din Ca­pitală. (Agerpres) . UN EXEMPLU DE SPIRIT GOSPODĂRESC , la telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu l­a Comitetul judeţean Bihor al P.C.R. raportează că a realizat autonomia energetică a cinci comune într-o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de Comitetul judeţean Bihor al P.C.R., se spune : în atmosfera de vibrantă angajare patriotică în care întreaga naţiune acţionează fără preget, in deplină unitate, pentru a în­deplini pînă la Congresul al XIV-lea al partidului pianul pe întreg anul 1989. Comitetul judeţean de partid Bihor vă rapor­tează că a înfăptuit cu 4 luni mai devreme măsurile stabilite d­in spiritul orientărilor şi sarcinilor date de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, la şedinţa co­mună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din 28—30 noiembrie 1988 —, asigurînd autonomia energetică a 5 comune : Pietroasa, Curăţele, Bunteşti, Budureasa şi Borş, prin realizarea a 4 microhidrocen­­trale, pulsînd la virful de sarcină plusul de putere instalată în sistemul energetic naţional. Înţelegînd importanţa deosebită a dezvoltării bazei energe­tice a ţării prin valorificarea superioară a surselor neconvenţi­­onale şi refolosibile de energie menite să asigure în următorii 2—3 ani alimentarea autonomă energetică a localităţilor rurale, a fermelor zootehnice şi a altor sectoare din agricultură, am pus în funcţiune r­înă în prezent 279 instalaţii de biogaz cu un echivalent energetic de peste 4 400 tone cc/an, 177 instalaţii so­lare cu un aport de 1 353 tone cc/an, 119 instalaţii recuperatoare de energie cu un echivalent energetic de peste 58 000 tone cc/an şi 61 instalaţii pentru utilizarea energiei apelor geotermale cu un randament de circa 46 000 tone cc/an. Exprimăm voinţa comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Bihor de a acţiona cu pasiune şi abnegaţie revolu­ţionară pentru înfăptuirea exemplară a obiectivelor şi sarcini­lor ce le revin, de a-şi onora cu înaltă răspundere comunistă angajamentul pe care şi l-au asumat de a obţine în acest an cele mai bune rezultate în toate domeniile de activitate. îngăduiţi-ne să folosim şi acest prilej — se spune in tele­gramă — pentru a reafirma hotărîrea unanimă a comuniştilor, a tuturor celor ce trăiesc şi muncesc pe plaiurile Bihorului de a susţine cu înflăcărare istorica propunere ca dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi rea­les, la marele forum comunist din noiembrie, in suprema func­ţie de secretar general al partidului, văzind în aceasta garanţia sigură a continuării cu succes a grandioasei opere de făurire a celei mai drepte şi mai demne orinduiri pe pămintul patriei, a împlinirii visului nostru de aur — comunismul in România. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVII Nr. 13939 Vineri 1 septembrie 1989 6 pagini — 50 bani Teze şi orientări fundamentale subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistrala la Adunarea solemnă consacrată marii noastre sărbători naţionale încredere deplină în capacitatea popoarelor de a impune pacea, un curs nou în viaţa internaţională Avem ferma convingere că, acţionînd in deplină unitate şi colaborare, forţele progresiste, antiimperialiste, popoarele de pretutindeni pot să schimbe cursul eveni­­mantelor, pot să dea o perspectivă clară, de soluţionare democratică, constructivă a tu­turor problemelor din lumea contemporană, pot asigura victoria politicii noi, de pace şi colaborare, de bunăstare şi progres, de dezvoltare liberă, independentă, a fiecărei naţiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Marcarea de către întregul nostru popor prin ample mani­festări — de la remarcabile fapte de muncă, la o largă sui­tă de acţiuni politico-educative , a împlinirii a 45 de ani de la revoluţia din August 1944 a pus în evidenţă legătura dia­lectică, unitatea indisolubilă dintre politica internă a parti­dului şi statului, consacrată făuririi socialismului in patria noastră şi politica internaţio­nală, dedicată edificării unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume in care toate naţiunile să-şi poată construi viaţa aşa cum şi-o doresc, in pace, cola­borare, intr-un climat de în­credere, stimă şi respect. Rele­­vînd drumul istoric parcurs de eroicul nostru popor, realizările remarcabile dobîndite in ulti­mii 45 de ani, mai cu seamă cele înregistrate în perioada deschisă de Congresul al IX-lea al partidului, in magistrala cu­­vîntare rostită la Adunarea so­lemnă din Capitală, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, releva că aşezind în centrul activităţii construcţia socialismului în România, partidul şi statul nostru au dus o politică exter­nă de colaborare cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de orînduire socială, ţara noastră, poporul român, participîr­d­ ac­tiv la lupta pentru dezarmare şi pace, pentru soluţionarea problemelor grave ale lumii contemporane. Expresie a înaltului umanism care caracterizează întreaga o­peră teoretică şi activitatea re­voluţionară ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, teza funda­mentală potrivit căreia noua o­­rînduire socialistă se poate con­strui numai cu poporul, pentru popor, este transpusă în planul politicii externe prin punerea cu claritate in lumină a rolului determinant al popoarelor în făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte, şi ca o consecinţă firreastă a acestui adevăr, se evidenţiază chemarea perma­nentă adresată popoarelor de a participa activ la edificarea unei lumi a păcii, demnităţii şi progresului, de a-şi spune des­chis cuvîntul şi o lupta pentru determinarea unui curs nou în politica mondială,­ care să se identifice pe deplin cu cele mai înalte aspiraţii ale Întregii u­­manităţi, în opinia României, antrenarea şi mobilizarea in zi­lele,noastre a celor mai largi forţe sociale, în primul rind a forţelor democratice, progresis­te, revoluţionare la lupta pen­tru pace şi dezarmare, pentru libertate şi independenţă, de­parte de a fi un simplu dezi­derat filozofic, are ca temei imperative rezultate din analiza realistă a experienţei istorice, din evoluţiile şi tendinţele care au loc în lumea contemporană. în aceste zile, cînd se împli­nesc 50 de ani de la declanşa­rea celui de-al doilea război mondial, se cuvine a se trage concluziile ce se impun, cunos­cut fiind că politica de forţă şi nesocotirea la timpul respectiv a intereselor vitale ale popoarelor, încălcarea flagrantă a indepen­denţei şi suveranităţii unor sta­te şi popoare, pe fondul încu­rajării unor tendinţe de domina­ţie imperialistă, o politică de forţă şi dictat a hitlerismului, al unor conciliabile restrinse şi înţelegeri secrete, de felul acor­dului de la München sau pactu­lui Molotov-Ribbentrop, realizate încâlcind vrerea unor popoare şi împotriva intereselor lor, au stimulat politica cercurilor os­tile păcii, au dus la începerea celei mai mari conflagraţii, soldată cu pierderea a zeci de milioane de vieţi omeneşti, cu incalculabile daune materiale. Conştiinţa popoarelor Europei, a lumii, păstrează între marile învăţăminte lecţia istoriei des­pre necesitatea de a nu rămîne ca martori nepăsători la eveni­mente şi evoluţii care In pre­zent primejduiesc intr-o mă­sură mult mai mare decit ori­cind in trecut dreptul suprem la viaţă, la pace. Din aceeaşi carte a istoriei se impune a se Înţelege că izbucnirea vîlvătăi­­lor celui de al doilea război mondial s-a datorat neînţelege­rii de la început a cerinţelor unor eforturi şi acţiuni comu­ne şi solidare din partea tutu­ror forţelor progresiste, iubi­toare de pace, pentru a bara călea celei mai grave primejdii care ameninţa umanitatea. Du­pă cum, înfrîngerea fascismu­lui trebuie reţinută ca un act al sacrificiilor şi luptei unite a popoarelor. Punînd în lumină asemenea concluzii cu deosebită valoare teoretică şi practică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvinte­ rea rostită cu prilejul aniver­sării victoriei revoluţiei de eli­berare socială şi naţională, an­tifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944, precum şi in recentele interviuri acordate unor importante publicaţii din străinătate, aprecia cu realism că acestea îşi menţin pe deplin valabilitatea şi actualitatea în lumea contemporană. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului nostru, in situaţia Internaţională s-au produs şi continuă să se pro­ducă profunde schimbări in ra­portul de forte politice, milita­re, în dezvoltarea economico­­socială a omenirii. Aceste mo­dificări şi-au pus amprenta a­­supra raportului mondial de forţe, determinînd un anumit echilibru al acestuia, evidenţiat de depăşirea unei serii de mo­mente grele, a unor crize poli­tice şi militare internaţionale, de evitarea timp de aproape patru decenii şi jumătate a unui nou război mondial. Ca urmare a acestor noi evoluţii pozitive a fost favorizată reali­zarea unor paşi pe drumul des­tinderii, al soluţionării prin ne­gocieri a unor probleme şi do­sare litigioase. Cu toţi aceşti paşi, situaţia Internaţională continuă să fie complexă şi gravă. Pe plan politic, procesul des­tinderii este departe de a Înre­gistra un curs ireversibil, pro­fund, atotcuprinzător, negocie­(Continuare in pag. a 6-a) * ZILE HOTĂRÎTOARE ÎN Efort maxim pentru strîngerea fără pierderi a produselor cîmpului 61 Indiferent de modul în care evoluează vremea, lucrările agri­cole se cer efectuate la timp . Recolta de floarea-soarelui și soia, cît mai repede în hambare . După porumb urmează să se însămînțeze peste un milion de hectare, ceea ce obligă la culesul cu prioritate a producţiei de pe această suprafaţă B Precipitaţiile căzute permit ca arăturile să fie executate mai uşor şi de mai bună calitate B Soluţii care grăbesc recoltarea, transportul şi eliberarea cîmpului B Ritmul recoltării sfeclei de zahăr trebuie să fie cel stabilit prin grafice. Iată că toamna debutează cu o instabilitate a vremii. De fapt, nu este un fenomen, neobişnuit. De acum înainte ne putem aş­tepta la mai dese schimbări în evoluţia timpului. Dar, şi in a­­ceste condiţii, lucrările agricole trebuie efectuate in totalitate si in limitele perioadelor optime. Dintr-un anumit punct de ve­dere precipitaţiile căzute au fost binevenite.Vor ajuta la dezvolta­rea legumelor, a sfeclei­­de za­hăr în anumite zone, a culturilor duble, a furajelor. Mai ales în vestul, centrul şi nordul ţării, unde stratul de sol s-a reumectat pină la 20— 25 cm. în aceste zone, rezervele de apă în stratul de sol cuprins intre 0—100 cm sint in limite a­­propiate de optim, insumînd în­tre 800 și 1 400 mc la hectar, în celelalte zone, rezervele sint de 400—800 mc, cu excepţia Do­brogei, sudului Olteniei, sudului şi estului Munteniei unde valo­rile scad sub 300 mc la hectar. Foarte bune aceste ploi şi pen­tru executarea de calitate a ară­turilor şi pregătirea cîmpului pentru semănatul de toamnă, ceea ce presupune ca peste tot unde există suprafeţe eliberate de recoltă să se intre cu toate forţele la arături, în condiţiile actuale, pe anu­mite suprafeţe lucrările agricole sunt stînjenite. Acest lucru nu înseamnă că ele nu pot fi făcute pe o serie de terenuri mai u­­şoare, ca şi acolo unde cantită­ţile de precipitaţii au fost mai mici. Cu deosebită acuitate se pune problema finalizării urgen­te a culesului la floarea-soarelui şi soia, culturi la care, datorită posibilităţilor mari de scuturare, pierderile de recoltă pot fi foarte mari. Mai mult, pe o serie de suprafeţe dintre cele ocupate de cele două culturi va trebui să se însămînţeze orzul şi griul. Cu cît se termină mai repede cu­lesul, cu atît există posibilitatea efectuării mai din timp a ară­turilor şi încadrării semănatului in termenele stabilite. Aceste considerente sunt valabile şi în cazul porumbului. După această cultură urmează să se însămîn­ţeze peste un milion de hectare, suprafaţă ce trebuie eliberată de recolta principală si de restu­rile vegetale in aşa fel incit la 15 septembrie să fie arată. Ca in fiecare an, ln porumb sint necesare cele mai multe forţe, atit mecanice cit si manuale. (Continuare in pag. a 3-a) La 600 milioane lei se ridică valoarea producţiei industriale obţinute peste prevederi de cele 50 de unităţi economice din ju­deţul Gorj care au raportat în­deplinirea mai devreme a pla­nului pe opt luni la indicatorii economici de bază. Colectivele fruntaşe, printre care se află cele de la întreprinderile miniere Pinoasa, Lupoaia şi Securi-Bu­­get, schelele petroliere de pro­ducţie S­to­ina şi Ţicleni, între­prinderile constructoare de uti­laj minier din Rovinari, Tg. Căr­­buneşti, Motru şi Tg. Jiu, Com­plexul Hidrotehnic şi Energetic Cerna-Motru-Tismana au reali­zat suplimentar însemnate can­tităţi de lignit, gaze naturale a­­sociate şi libere utilizabile, e­­nergie electrică, utilaje şi insta­laţii tehnologice pentru industria de extracţie a cărbunelui. (Ager­pres). _ _ I % ':'N ti«® ? •r v-* ■`. ­ ÎN TELEGRAME ADRESATE TO­VA­RÂSUL­UI NICOLA­E CEA­UŞES­CU Oamenii muncii de pe ogoare raportează încheierea recoltării culturilor de floarea-soarelui, soia şi cînepă pentru fibră şi obţinerea unor producţii mari la hectar (în pagina a 5-a)

Next