România Liberă, septembrie 1989 (Anul 47, nr. 13939-13964)

1989-09-30 / nr. 13964

,Románia liberón ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII BOTSWANA Domnului QUETT K.J. MAS!RE Preşedintele Republicii Botswana GABORONE Cea de-a 23-a aniversare a proclamării independenţei de stat a Republicii Botswana imi ofera plăcutul prilej de a vă adresa calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prosperitate poporului botswanez prieten. Sunt încredinţat că raporturile prieteneşti de colaborare dintre ţările noastre vor cunoaşte un curs ascendent, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii şi cooperării internaţionale, al dez­voltării independente a tuturor naţiunilor. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România întilnirea preşedintelui Comisiei pentru politica externă a Consiliului Naţional Palestinian cu reprezentanţi ai presei centrale Vineri a avut loc in Capitală s întîlnire a preşedintelui Co­misiei1­ pentru politică externă a Consiliului­ National Palesti­nian. Khaled Al-Hassan cu re­prezentanţi ai presei centrale. Oaspetele s-a referit pe larg la primirea sa de către preşedin­tele Nicolae Ceauşescu, expri­­mîndu-şi satisfacţia pentru pri­lejul oferit de a asculta idei şi opinii constructive despre situa­ţia din Orientul Mijlociu şi din alte zone ale lumii. Convor­birea cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, foarte sinceră şi călduroasă, a fost plină de rezultate valoroase — a spus el. Apreciez că am avut un dialog deschis şi fructuos, care mi-a permis să-mi clarific o serie de probleme legate de pacea în Orientul Mijlociu, precum şi in legătură cu o serie de alte pro­bleme internationale. împărtăşindu-şi impresiile din timpul vizitei în tara noastră, oaspetele a tinut să sublinieze că realizările pe care le-a vă­zut in Bucureşti „sunt un ade­vărat miracol“. Ceea ce am vă­zut în Capitala tării dumnea­voastră —■ a spus el — constituie realizări istorice. Valoarea aces­tora este mare și binefacerile lor vor permite popular să se bucure de ele. (Age.pres). Premieră tehnică în sectorul carbonifer (Urmare elin pap. 1) de­productivitate, concomitent cu realizarea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi de producţie menite să vitalizeze activitatea acestui sector prio­ritar, de mare importanţă eco­nomică. Astfel, parametrii noi­lor utilaje sunt văzuţi prin pris­ma gradului înalt de utilitate economică, la nivelul celor mai bune performanţe realizate pe plan mondial, în condiţiile re­ducerii continue a consumurilor, al folosirii superioare a mate­riilor prime şi materialelor in­digene şi aplicării celor­­ mai bune soluţii tehnice de proiec­tare ca rezultat direct al efor­turilor depuse de specialiştii ca­re lucrează in institutele şi în­treprinderile profilate pe maşini şi utilaje pentru industria mi­nieră. în această ordine de idei se impune menţionată o nouă premieră tehnică în sectorul carbonifer, respectiv realizarea şi intrarea în producţie a insta­laţiei de haldare cu braţ de 120 metri, cel mai mare utilaj de acest fel construit până în pre­zent în ţară. Se relevă astfel forţa şi capacitatea industriei noastre de a fabrica instalaţii şi utilaje de diferite tipuri şi mărimi, de mare complexitate tehnică şi eficienţă economică, forţă care asigură ascensiunea permanentă a economiei noastre pe o treaptă calitativ nouă, su­perioară, în conformitate cu ce­rinţele documentelor de partid. Concepută şi executată de pro­iectanţii şi constructorii timişo­reni, instalaţia de haldare cu braţ lung a intrat de curînd în dotarea Întreprinderii minie­re Peşteana, din cadrul Com­binatului minier Rovinari, după ce a parcurs procesul tehnologic de montaj şi probe în condiţii de siguranţă deplină. Aşa cum ne declara tovarăşul inginer Ion Popescu, directorul I.M. Peşteanu, întreaga activitate desfăşurată de personalul de specialitate al Întreprinderii de producţie şi antrepriză de mon­taj şi reparaţii capitale utila­ minier Tirgu-Jiu, care a execu­tat montajul a circa 1 400 de to­ne de subansamble, s-a desfă­şurat sub semnul unei organi­zări şi discipline de înaltă ţi­nută muncitorească, toate veri­ficările şi măsurătorile făcute în timpul probelor de casă avînd o corespondenţă calitativă cu parametrii stabiliţi în caiete­le de sarcini. în astfel de con­diţii s-a derulat şi programul de intrare în producţie a insta­laţiei de haldare, eveniment consemnat cu puţin timp în ur­mă la cariera Peşteana-Sud, o­­dată cu vehicularea primilor metri cubi de masă minieră de către noua şi moderna capaci­tate de producţie. Avînd o pu­tere de acţionare de 1 500 kW şi beneficiind de un sistem com­plex şi eficient de comandă automată, acest utilaj poa­te transporta pînă la 4 400 mc de steril pe oră, cu im volum de cheltuieli pe fie­care metru cub de 3—4 ori mai mic faţă de metoda clasică (benzi) folosită in astfel de ope­raţii. Ne aflăm, aşadar, în faţa unor performanţe cu valenţe multi­ple asupra productivităţii şi eficienţei economice, asupra creşterii cantităţii de cărbune extras, calităţi probate din plin de noua instalaţie de haldare aflata in plină activitate in cel mai mare bazin carbonifer al tării. EHade Beton Foto : ing. MUGUR-COSTIN ION ­ „Poziţia României şi a preşedintelui Nicolae Ceauşescu este foarte importantă datorită eforturilor pe care le depun pentru a se instaura pacea şi securitatea d d­in lume Declaraţia preşedintelui Adunării Naţionale a Republicii Zambia Delegaţia parlamentară zam­­biană s-a intîlnit, vineri cu re­prezentanţi ai presei române. In declaraţia făcută cu acest prilej, Fwanwanga Matale Mu­­likita, preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Zambia, a exprimat profunda sa satis­facţie şi a membrilor delegaţiei pentru marea onoare de a fi fost primiţi de preşedintele Re­publicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Această primire — a arătat oaspetele — a constituit punctul culminant al vizitei noastre în România, în cadrul convorbirii, a subliniat el, au fost abordate probleme privind cooperarea economică dintre România şi Zambia, relevîndu-se posibilită­ţile şi dorinţa reciprocă de a se întreprinde noi acţiuni pentru dezvoltarea în continuare a con­lucrării romăno-zambiene în domenii de interes comun. Au fost abordate, de asemenea, o serie de aspecte ale relaţiilor internaţionale, fiind cunoscut rolul pe care l-a jucat şi ii joa­că România în cadrul acestor relaţii, sprijinul acordat de ea luptei de eliberare a popoarelor din Africa de Sud. Poziţia României şi a pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu — a spus vorbitorul — este foarte importantă datorită eforturilor pe care le depun pentru a se instaura pacea şi securitatea în lume. Noi apreciem foarte mult aceste eforturi şi susţinem stră­daniile României şi ale condu­cătorului ei în lupta popoarelor pentru eliberare şi dreptate, împărtăşind impresii din timpul vizitei în ţara noastră, oaspetele a spus : Suntem­ foar­te impresionaţi de tot ce am văzut. Realizările obţinute in domeniul dezvoltării tehnologice şi industriale, al agriculturii, ca şi în alte domenii, faptul că aţi reuşit să lichidaţi datoria externă demonstrează marile succese obţinute de poporul ro­mân. în Capitală am avut plă­cerea să vizităm, între altele, noul centru politic şi administra­tiv bucureştean aflat în con­strucţie. Suntem­ foarte impresio­naţi de concepţia, arhitectura şi execuţia acestui proiect mag­­ nific.★ în timpul şederii in tara noa­stră, membrii delegaţiei parla­mentare zambiene au vizitat o­­biective economice, edilitare si social-culturale din Capitală şi din judeţele Argeş şi Dîmboviţa. De asemenea au avut întreve­deri cu membri ai Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Dîmboviţa. (Agerpres) Responsabilitate maximă în utilizarea energiei (Urmare din pag. 1) în toate schimburile, încărca­rea judicioasă a mașinilor­ si utilajelor în scopul economisirii la maximum a energiei si în­scrierea obligatorie d­in normele de consum. Se adaugă in mod firesc cerinta de elaborare si introducere a unor tehnologii moderne mai puţin consuma­toare de energie electrică şi termică. Aşa cum se arată în concluziile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv, programul aprobat prevede, atît la energia electrică, cit si la energia termică, unele îmbună­tăţiri, o creştere la fondul pie­ţei, la populaţie. S-au adus, unele îmbunătăţiri in distribui­rea energiei termice, în sensul unei majorări a orelor, care in principiu, rămîn cele de acum un an, tinînd seama că acum un an acestea s-au îmbunătăţit serios. Se înţelege că sarcinile sunt pe deplin realizabile Cu o condiţie : ca toţi factorii cu munci de răspundere, tot per­sonalul care lucrează in între­prinderi, toţi cetăţenii să înţe­leagă necesitatea gospodăririi cu maximum de grijă a energiei. S-au realizat si in acest dome­niu multe lucruri bune, dar practica impune în continuare măsuri si mai eficiente pentru acoperirea in condiţii optime a balanţei energetice şi a nevoilor economiei nationale. Fapt pen­tru care întreprinderile de dis­tribuire a energiei electrice vor trebui să sporească acţiunile de urmărire permanentă a consu­murilor, prin impulsionarea muncii desfăşurate de comisi­ile energetice in vederea reali­zării unui volum mai mare de economii si încadrarea in nor­mele de consum aprobate. Exis­tă în acest domeniu unităţi cu o bună experienţă, cum este I.R.E. Suceava, care dă dovadă de o capacitate profesională şi de un spirit civic si patriotic de largă amplitudine si rezonanţă, prin măsurile întreprinse reu­şind nu numai să se încadreze strict în normele de consum, dar şi să contribuie la formarea unei educaţii economice în rîn­­dul lucrătorilor care activează in comisiile de profit din între­prinderi. Nu dorim să insistăm asupra acestui exemplu. Vrem numai să accentuăm ideea că gospodărirea energiei trebuie înţeleasă bine nu numai azi, ci si mîine, si in viitor. Există încă unităti economice în care persistă deficiente serioase la acest capitol. Se consumă încă energie si combustibil fără o corespondentă reală în produc­ţie. întîrzie aplicarea în, prac­tică a unor măsuri, multe din­tre ele cuprinse în programele de modernizare, cu valente in pla­nul economisirii energiei. Multe întreprinderi s-au dotat cu in­stalaţii speciale menite să di­minueze consumul de gaze naturale, dar puţine dintre ele s-au învrednicit să le monteze şi să le pună­ în funcţiune. Ca­uzele se regăsesc uşor în defi­cienţele de organizare ale com­partimentelor mecano-energe­­tice, în comoditatea unor ca­dre de conducere care nu sti­mulează spiritul de gospodărire, ci dimpotrivă încurajează risipa prin care se irosește combusti­bil și energie electrică. Acestei preocupări, promovată cu insis­tență de măsurile programului la care facem referiri, se cu­vine un sprijin mai mare si din partea cetăţenilor prin dezvol­tarea simţului economic fată de folosirea fiecărui kilowatt-oră, tinînd permanent seama de ca­racterul limitat al actualelor re­surse energetice. Depinde de fiecare om în parte ca activita­tea din perioada următoare, deosebit de importantă pentru noi toţi, să se ridice la cotele de eficienţă pe care ni le-am propus, eficientă care trebuie susţinută printr-o participare activă, prin iniţiative, prin spirit gospodăresc. B. Eliade Pregătiri pentru sezonul rece în unităţile de prestări de servicii în preajma sezonului rece sunt mult solicitate şi­ serviciile coo­peraţiei meşteşugăreşti. Ce aport şi-au adus în această privinţă unităţile cooperatiste şi cum concură ele, în continuare, la lucrările pregătitoare pentru iarnă ? „ Prin specificul activităţii desfăşurate, cooperativei „In­stalatorul“ din Capitală îi revin sarcini însemnate in acest do­meniu, ne precizează ing. Octa­­vian V­asilescu, preşedintele acestei cooperative. Unităţile noastre execută lucrări diverse, de la reparaţii de încălzire cen­trală, instalaţii sanitare, de gaze şi electricitate şi pînă la mon­tări şi reparaţii de boilere şi hi­­drofoare. Pînă în prezent, in ca­drul acţiunilor pregătitoare pen­tru sezonul rece, cooperativa „Instalatorul" a efectuat, un în­semnat volum de lucrări, atît pentru asociaţii de locatari şi pentru cetăţeni, cit şi pentru întreprinderi, instituţii şi alţi beneficiari. Printre lucrările mai impor­tante de revizii şi reparaţii efectuate la instalaţiile de încăl­zire centrală, sanitare şi elec­trice, se află cele de la între­prinderea de panificaţie Ber­­ceni,­ întreprinderea de medica­mente Bucureşti, întreprinderea de încălţăminte „Dîmboviţa“, unele scoli, etc. Pentru a veni in sprijinul aso­ciaţiilor de locatari, s-a organi­zat o formă avantajoasă de în­treţinere a instalaţiilor de la părţile comune ale blocurilor. — Dar in continuare, pentru diverse lucrări şi reparaţii în vederea sezonului rece, unde se pot adresa solicitanţii ? — Pentru revizuirea tehnică şi modernizarea centralelor ter­mice din imobile — ne infor­mează ing. Eugen Hilerim, vi­cepreşedinte al aceleiaşi coope­rative , la dispoziţia solicitan­ţilor se află unitatea specializa­tă din str. Chopin 10. Aici se înlocuiesc şi pastilele fuzibile topite de la dispozitivele de si­gur­anţă ale cazanelor de baie de presiune din apartamente. De asemenea, reparaţii de pompe din dotarea instalaţiilor de în­călzire centrală, se asigură prin unitatea din calea Rahovei nr. 46 (tel. 15 46 82). Totodată, izo­laţiile termice la conducte de apă şi de încălzire, se execută prin unitatea din str. Berzei nr. 96 şi prin cea din str. Chi­­ristigii nr. 88. Pentru reparaţii de hidrofoare, solicitanţii se pot adresa , la unitatea din str. C. Brincoveanu nr. 116. Tot la această unitate se repară caza­­nele automate tip A.M.I., utili­zate la instalaţiile de încălzire centrală alimentate cu gaze, precum şi boilerele. Pe lingă verificarea şi revi­zuirea instalaţiilor de gaze la micii consumatori, în nomencla­torul nostru de prestări s-a in­trodus şi montarea în instalaţiile de gaze de la micii consumatori a unor dispozitive de siguranţă. Această prestare se efectuează prin unitatea din str. Cuza Vo­dă nr. 154. Cit priveşte co­menzile pentru înlocuirea tubu­rilor de beton la instalaţiile sa­nitare exterioare (din curţile imobilelor), acestea se primesc la unitatea din str. Popa Tatu nr. 67. — Sint cazuri insă ctnd unele centre de prestări răspund la solicitările cetăţenilor cu Intir­­ziere... — într-adevâr, în pofida mă­surilor luate, asemenea situaţii se mai înregistrează. Ori de cite ori insă nu se­ semnalează ase­menea lucruri, luăm măsuri de remediere. Pentru a veni în întîmpinarea solicitărilor cetăţenilor, am ex­tins reţeaua de dispecerate pen­tru primirea comenzilor. In pre­zent asemenea Unităţi funcţio- • nează in Calea Moşilor nr. 268 (tel. 11 79 83), şos. Pantelimon nr. 309 (tel. 27 28 80), sos. Nico­lae Titulescu nr. 52 (tel. 18 34 59), sos. Iancului nr. 10 (tel. 53 38 11), bd. Constantin Brincoveanu nr. 116 (tel. 84 74 25), str. Chopin nr. 10 (tel. 33 13 21). La aceste dispecerate sunt preluate comen­zile­­ care reclamă urgenţă, ele urmînd să fie onorate în termen de maximum 2-­4 ore. Mai mult chiar , pentru remedierea lucră­rilor ce reclamă intervenţii ope­rative (conducte sparte, înfun­­dări de coloane de canalizare, periclitări de inundare a subso­lurilor, întreruperi in alimenta­rea cu energie electrică, scurt­circuite etc.), s-a organizat pri­mirea acestor solicitări şi la dispeceratul de la sediul central al cooperativei (tel. 41 28 95), unde lucrările sunt repartizate, in mod operativ, unităţilor din zonele respective. Ș­ei în cadrul cooperativei „Metalocasnica“, s-au efectuat însemnate pregătiri pentru sezo­nul rece, ne spune tovarăşul Miron Popa, preşedintele acestei cooperative. în acest scop, s-au revizuit unele utilaje, s-au făcut completări în dotare, s-a con­tinuat pregătirea cadrelor nece­sare, inclusiv prin policalificare. Pentru a răspunde mai bine cerinţelor cetăţenilor, au fost profilate în mod distinct uni­tăţile care asigură prestaţii pen­tru sezonul rece. Astfel, revi­zuirea şi repararea sobelor cu combustibil lichid, se efectuează prin unităţile din str. Avrig nr. 63 (în garanţie şi postgaranţie), str. Cuza Vodă nr. 152, comple­xul Humuleşti-Sălaj, str. Radu Popescu 17 (zona Turda), iar a caloriferelor prin unităţile din bd. Muncii nr. 234, str. Avrig nr. 63, str. Hatmanul Luca Ar­bore nr. 3 (Perla). Cit priveşte repararea maşinilor-aragaz, a­­ceasta se efectuează prin dife­rite unităţi, printre care cele din str. Smirdan nr. 30, str. Cuza Vodă nr. 152, piaţa Ilie Pintilie nr. 3. Pentru asigurarea păstrării căldurii în imobile pe timpul , iernii, la unităţile din bd. Ion Şulea (complexul A 12) şi din str. Smîrdan nr. 30, se montea­ză şi se repară am­ortizoare la uşile de intrare în blocuri. Tot pentru sezonul rece se efec­tuează şi lucrări de tinichige­­rie la unităţile din piaţa Ilie Pintilie nr. 3, str. Chiristigii nr. 40, şos. Chitila nr. 67, Calea Fe­rentari nr. 136, în perioada următoare, coope­rativa „Metalocasnica“ îşi va în­tregi reţeaua de prestări cu unele unităţi noi şi va organiza un număr de unităţi-etalon, în care să se regăsească toate ac­tivităţile desfăşurate în cadrul acestei cooperative. Consemnind aceste informaţii, considerăm că va trebui acorda­tă, in continuare, aceeaşi aten­ţie, pentru desăvirşirea pregă­tirilor pentru iarnă. în cadrul preocupărilor trebuie să se afle şi întregirea dotării unităţilor, inclusiv prin autoutilare, extin­derea folosirii materialelor re­cuperabile, după cum este soli­citat un sprijin mai susţinut din partea furnizorilor pentru com­pletarea materialelor nece­sare. Tot astfel, este necesar să se asigure un control riguros in unităţile de prestări asupra mo­dului cum decurge servirea ce­tăţenilor, cum se respectă tari­fele de preţuri, precum şi ter­menele de execuţie a lucrărilor solicitate. Mircea Scripcă Recepţie cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a proclamării R.P. Chineze Cu prilejul celei­ de-a 40-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze, am­basadorul acestei tari la Bucu­reşti, Wang­ Jinqing a oferit, vineri, o recepţie. Au luat parte tovarăşii Con­stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socia­liste România, Ion Dincă, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­viceprim-ministru al guvernu­lui. Ion Stoian, membru suple­ant al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., membri ai Biroului Marii Adu­nări Naţionale, miniştri, mem­bri ai conducerii unor ministe­re, instituţii centrale, organi­zaţii de masă şi obşteşti, ai A­­sociaţiei de prietenie româno­­chineze, generali şi ofiţeri, re­prezentanţi ai vieţii cultural­­artistice şi ştiinţifice, ziarişti. Au fost prezenţi şefi de mi­siuni diplomatice acreditate în ţara noastră.★ Cu aceeaşi ocazie, consulul general al R.P. Chineze la Con­stanţa, Su Yanwen a oferit o recepţie la care au participat reprezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat, ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, ziarişti. Au fost prezenţi, de aseme­nea, membri­­ ai celorlalte consulate acreditaţi la Con­stanţa. M­mmmmm­ssssi Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Guineea, vineri a avut loc in Capitală o manifes­tare culturală, organizată de Institutul Român pentru Rela­ţiile Culturale cu Străinătatea, in cadrul căreia au fost prezen­tate­­ impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai con­ducerii I.R.R.C.S. şi ai ligii române de prietenie cu popoa­rele din Asia şi Africa, repre­zentanţi ai Ministerului Aface­rilor Externe, un numeros pu­blic. Au fost prezenţi Ibrahima Dinu Camara, însărcinatul cu afaceri ad-interim ai acestei ţâri la Bucureşti, alţi membri ai ambasadei. (Agerpres) K filf CUPELE EUROPENE LA FOTBAL, TURUL DOI „C.C.E." STEAUA - P.S.V. EINDHOVEN „Cupa cupelor" DINAMO - PANATHINAIKOS Vineri s-a efectuat la Zürich tragerea la sorţi a meciurilor contind pentru turul al doilea al Cupelor europene de fotbal. In „Cupa Campionilor Euro­peni“, echipa Steaua Bucureşti, campioana României, va întîlni (primul meci pe teren propriu) formaţia P.S.V. Eindhoven, cam­pioana Olandei, în „Cupa Cupelor“. Dinamo Bucureşti va juca (prima parti­dă în deplasare) în compa­nia echipei Panathinaikos Atena. Iată şi alte întîlni­ri din cele trei. Cupa... continentale : „Cupa Campionilor Europeni" : Mal­mö — F.C. Malines ; Olympique Marsilia — A.E­.K. Atena ; Sparta Pragai — Sredet Sofia ; A.C. Milan — Real Madrid ; Bayer München — „17 Nentori“ Tirana ; Honved Budapesta — Benfica Lisabona ; Dnepr Dnep­ropetrovsk — F.C.S. Tirol ; „Cupa Cupelor“ : Anderlecht Bruxelles — F.C. Barcelona ; F.C. Groningen — Partizan Bel­grad ; Borussia Dortmund — Sampdoria Genova ; A.S. Mo­naco — Dynamo Berlin ; Val­ladolid — Djurgaarden : Torpe­do Moscova — Grasshoppers Zürich ; „Cupa U.E.F.A." : Flo­rentina — F.C. Sochaux ; F.C. Köln — Spartak Moscova ; Za­ragoza — S.V. Hamburg ; St. Germain Paris — Juventus To­rino ; Dinamo Kiev — Bánik Ostrava ; V.F.B. Stuttgart — Zenit Leningrad ; Napoli — Wettingen ; F.C. Porto — F.C. Valencia. Meciurile din prima manșă vor avea loc la 18 octombrie, iar returul — la 1 noiembrie. Adversarele echipelor noastre s-au calificat în turul doi ast­fel : P.S.V. Eindhoven 3—0 acasă și 2—0 în deplasare cu Lucerna (Elveţia) ; Panathinaikos , 3—2 acasă și 3—3 în deplasare cu Swansea (Ţara Galilor). MÎINE, ETAPA A VI-a ÎN DIVIZIA A LA FOTBAL Campionatul diviziei A la fotbal continuă mîine cu parti­dele din etapa a Vl-a, penulti­ma înaintea convocării lotului reprezentativ pentru meciul cu Danemarca din 11 octombrie de la Copenhaga. Sunt programate 8 din cele 9 întîlniri ale etapei, una. Sportul studenţesc — Uni­versitatea Craiova fiind amina­­tă deoarece o selecţionată alcă­tuită din jucători de la cele două * • DUPĂ 12 zile şi 212 meciuri, întrecerile celei de-a V-a ediţii a Campionatelor mondiale de box au ajuns in faţa ultimului act, cel al finalelor, în care s-au calificat, în majoritatea ca­zurilor, cei mai buni cugîn iști dintre cei 236 care au luat star­tul la 17 septembrie în sala „Olimpiskii“ din Moscova. Prin­tre cei 24 de boxeri care își vor disputa titlurile mondiale in cele două zile ale reuniunilor finale se află și sportivul român Francisc Vastag (categoria se­­mimijlocie) care ii va intîlni, astăzi, pe Siegfried Mehnert (R.D. Germană). cluburi universitare se află în turneu în Kuweit. Iată progra­mul de mîine : F.C. Argeş — Politehnica Timişoara ; Inter Sibiu — Petrolul ; Farul Con­stanţa — Steaua ; Dinamo — Corvinul ; Flacăra Moreni — S.C. Bacău ; Universitatea Cluj- Napoca — Jiul Petroşani ; F.C. Olt — Victoria ; F.C. Bihor — F.C.M. Braşov. Toate partidele vor începe la ora 15. Pe podiumul de premiere al actualei ediţii va urca, de ase­menea, un alt boxer român, Ru­del Obreja (categ. mijlocie­ mică), medaliat cu bronz. „ PRIMA ETAPĂ a cursei cicliste internaţionale Barcelo­na—Montpellier disputată con­­tracronometru individual pe distanţa de 6 km, a revenit ru­tierului francez Pasgrimaud (recentul cîştigător al Turului Bulgariei) în 9’20”. L-au urmat coechipierii săi Denis Jusseau — 9’2”, Philippe Magnien — 9’29” și spaniolul Miguel Basco — 9’31”. Pagina a 5-a — 30 septembrie 1989- A 40-A ANIVERSARE A PROCLAŢEI REPUBLICI POPULARE CHINEZE Se împlinesc, la 1 octombrie, 40 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze, eve­niment istoric de profundă însemnătate in viaţa poporului chinez ca şi pe plan internaţional. Proclamarea primului stat al muncitorilor şi ţăranilor pe păminturile străvechi ale Chinei în­cununa astfel lupta îndelungată, eroică a po­porului chinez, condus de partidul comuniştilor, pentru lichidarea exploatării capitaliste şi mo­şiereşti, pentru eliberare naţională şi socială, pentru asigurarea dezvoltării ţârii pe coordona­tele unei vieţi noi, a socialismului. Privită din perspectiva istoriei, proclamarea R. P. Chineze, prin amploarea transformărilor revoluţionare pe care le-a iniţiat şi pus in aplicare, prin in­fluenţa pe care a avut-o asupra afirmării, in lumea întreagă a forţelor înaintate ale liber­tăţii şi progresului, este apreciată, cu deplin temei, drept evenimentul revoluţionar cel mai important după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, din Rusia. In cele patru decenii care au trecut de la măreţul act de la 1 octombrie 1949, poporul chi­nez, devenit stăpîn pe destinele sale s-a anga­jat cu toate forţele in amplul proces al trans­formărilor înnoitoare, care au cuprins toate sec­toarele vieţii politice, economice, sociale şi cul­turale. A fost lichidată înapoierea de veacuri şi au fost create condiţii pentru valorificarea vas­tului potenţial de resurse umane şi materiale pentru a da avînt forţelor de producţie. Mărtu­rie stau puternicele centre industriale create în diferite regiuni ale ţării, dezvoltarea în ritm rapid a numeroase industrii, intre care construc­ţiile de maşini, siderurgia, electronica, electro­tehnica, petrochimia, aeronautica. Semnificativ este faptul că în decursul celor patru decenii producţia industrială a Chinei a crescut de 60 de ori. Acest bilanţ rodnic include, de aseme­nea, dezvoltarea şi modernizarea continuă a agriculturii. Expresie a realizărilor ei în do­meniul ştiinţei şi tehnologiei — care au cunos­cut progrese fără precedent — China populară se numără în prezent printre ţările care parti­cipă la exploatarea spaţiului cosmic. Importante sînt, de asemenea progresele înregistrate pe tărîm social-cultural, in învătâmint. In lumina hotărîrilor Congresului al XIII-lea, partidul comunist conduce poporul, într-un efort unit, , pentru a transforma China într-o ţară socialistă prosperă, democratică şi cu o cultură avansată. Această orientare fundamen­tală se întemeiază pe dezvoltarea in continuare a forţelor de producţie prin folosirea largă a realizărilor tehnico-ştiinţifice. Totodată, in aceşti ani a crescut rolul R. P. Chineze în viaţa internaţională, în eforturile destinate asigurării păcii şi destinderii, edificării unei lumi a înţe­legerii şi cooperării. Poporul român urmăreşte cu sentimente de prietenie, de stimă profundă eforturile poporului chinez pe calea progresului şi dezvoltării, succesele sale în înfăptuirea obiec­tivelor stabilite de P. C. Chinez pentru trans­formarea Chinei într-un stat socialist modern şi puternic în perspectiva anului 2000. Poporul nostru urmăreşte de asemenea, cu satisfacţie şi creşterea ponderii pe care Republica Popu­lară Chineză o are în viaţa internaţională, în eforturile ce se depun pentru promovarea cau­zei păcii şi colaborării intre popoare. Marea sărbătoare naţională a poporului chinez este, fără îndoială, un fericit prilej pentru a evoca strinsele relaţii tradiţionale de prietenie, soli­daritate şi colaborare româno-chineze. Statorni­cite încă de la întemeierea Chinei populare, aceste relaţii s-au dovedit de nezdruncinat, s-au dezvoltat şi consolidat continuu, în toate condi­ţiile, cunoscînd o puternică dezvoltare­­ în do­meniile politic, economic, cultural, ca şi pe plan internaţional. Un rol hotărîtor în evoluţia ra­porturilor româno-chineze au avut şi au întil­­nirile şi convorbirile la nivel înalt, dialogurile frecvente, de la Bucureşti şi Beijing dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi conducătorii de partid şi de stat ai R. P. Chineze, impulsionînd mereu aceste relaţii, deschizîndu-le noi şi noi perspective. De fiecare dată, întîlnirile la cel mai înalt nivel au constituit, prin înţelegerile convenite, prin importantele documente sem­nate, evenimente cu semnificaţie majoră în cronica bogată a relaţiilor româno-chineze, des­­chizînd noi şi ample perspective pentru dezvol­tarea lor viitoare, în interesul reciproc, al cau­zei generale a socialismului, păcii şi progresu­lui în lumea întreagă, împărtăşind bucuria poporului chinez pentru marile sale înfăptuiri, poporul român îi adre­sează cele mai calde felicitări cu prilejul îm­plinirii a 40 de ani de la proclamarea R.P. Chi­neze şi ti urează noi şi importante realizări în eforturile sale de dezvoltare a patriei, a nive­lului de trai material şi spiritual, în lupta pen­tru triumful politicii de destindere, colaborare şi pace. Jad şi com A fi in China şi a scrie des­pre Marele Zid. Cea mai les­nicioasă formulă narativă, s-ar putea zice. Şi pe bună dreptate. Dar nu este mai puţin adevă­rat că a fi la Beijing şi a nu vizita Marele Zid, care se a­­propie pină la cîţiva zeci de ki­lometri de capitală e de necon­ceput şi pentru gazde, şi pen­tru oaspeţi. Şi iată-ne, deci, gonind cu maşina spre Marele Zid, mai precis spre unul din tronsoanele „dragonului şerpuit“, cum a fost numită grandioasa construcţie, veche de peste două milenii. E Poarta Badalin, lo­cul in care vin anual milioane de chinezi şi milioane de vizi­tatori străini. întrlneşti aici tot ce se poate întîlni în China ma­rilor deschideri de azi : oameni veniţi din toate colţurile ţării, în haine de lucru sau de săr­bătoare, sau .tu.^ţl­iogrnka, şi tu­,, rişti din toate părţile globului. Afluenţa vizitatorilor e mare şi de aceea autorităţile locale au găsit cu cale să deschidă, in apropiere de Beijing, un al doi­lea punct de vizitare a Zidu­lui, în perspectivă vor urma şi altele. Pentru că posibilităţi există , istoria acestei ţări dis­pune de mărturii ale culturii şi civilizaţiei născute pe aceste meleaguri pretutindeni. In vas­tul areal cu coline domoale unde se află mormintele dinas­tiei Ming, situat în drumul spre Marele Zid, numai cîteva din incintele subterane, au fost „decopertate“ : marea majori­tate a monumentelor identifi­cate rămîn în continuare a se revela. Timpul are aici răbdare. Iar Istoria Chinei a respins de fiecare dată politica paşilor pripiţi. Sau a invalidat-o, atunci cind s-a încercat forţa­rea ritmului maiestuos al is­toriei. Chinezul de rînd îşi urmează ritmul său şi cînd e vorba de lucrări grandioase cum e Marele Zid, una din pu­ţinele lucrări durate de om ce pot fi văzute din spaţiul cos­mic (vezi depoziţiile în materie ale astronauţilor şi cosmonau­ţilor), şi cînd e vorba de biju­terii miniaturale, cum sînt cele văzute de noi la Fabrica de obiecte de jad din Beijing. In­tre multe alte minunăţii, atît de reale şi de fireşti, de altfel, care ies, de aici in producţie de serie, am luat cunoştinţă de sculptura în jad a maestrului Li Basheng, 47 de ani, executată într-o agată „cu peste 10 cu­lori", cum ni se spune, în ma­niera tipic chinezească de a trece o aură de inefabil peste orice. Ca şi alţi sculptori in iad, artistul a pus în valoare forma, nervurile şi culorile blocului de piatră pentru a ob­ţine o lucrare plină de viaţă şi de armonie. El nu face, de­altfel, decit să poarte mai departe făclia unei vechi în­deletniciri, cu o tradiţie de peste patru milenii şi jumătate. Dar din mina chinezului nu ies doar obiecte de artă ci, de totdeauna, şi obiecte utilitare. Nu am putut rezista tentaţiei rITINERASh însemnări din R.P. Chineza de a intitula aceste însemnări despre vocaţia creatoare a po­porului chinez „Jad şi compu­tere“. Titlu menit să sugereze un simbolic arc peste timp în­tru gloria făuritorilor de bu­nuri materiale şi spirituale ai Chinei. De data aceasta insă nu vom mai poposi pe strada fai­moasă din Beijing, cu un nume lung şi greu de reţinut pentru noi europenii, stradă ce ar putea fi numită la fel de bine „Strada secolului 21“, unde se reali­zează computere din cele mai perfecţionate, ci vom stărui asupra citorva dimensiuni ale industriei mai puţin specta­culoase a Beijingului. In cei 40 de ani care au tre­cut de la proclamarea R.P. Chi­neze, industrializarea Beijin­gului a cunoscut un ritm alert şi continuu de dezvoltare. Ast­fel că astăzi în capitala Chinei întîlnim un număr deosebit de mare de unităţi din diferite ramuri de bază : siderurgie, pe­­trochimie, construcţii de ma­şini, electronică, industrie uşoară, textilă, farmaceutică, industria materialelor de con­strucţii, alimentară etc. Pretu­tindeni în lume, producătorii de bunuri materiale sunt ţi­nuţi să dea calitate d­in China, unde trăieşte fiecare al cinci­lea locuitor al globului, indus­tria trebuie să dea în mod obli­gatoriu şi cantitate. A produce, să zicem, într-un an, un apa­rat de uz casnic într-un nu­măr de un miliard de bucăţi ar părea oriunde in altă parte decit in China o performanţă puţin obişnuită sau chiar im­posibilă ; aici, faptul este şi obişnuit, şi posibil, şi — mai ales — necesar. Hărnicia şi meticulozitatea, răbdarea şi grija pentru lucrul bine făcut sunt aici virtuţi ce ţin deopotrivă de tradiţie şi de exigenţa cotidiană. Dacă pen­tru un obiect de lac roşu, peste care admiratorul cel mai en­tuziast ajunge să treacă la un moment dat cu oarecare bla­zare după ce vede sute şi sute de asemenea produse realizate parcă în chipul cel mai dezin­volt, e nevoie de operaţiuni mi­găloase şi care se efectuează în timp (e nevoie, bunăoară, de cîteva sute de operaţiuni de dat cu lac pe o suprafaţă înainte ca obiectul să fie înmînat celui ce trebuie să-l sculpteze), e de prisos să ne mai referim la ca­lităţile pe care trebuie să le do­vedească un lucrător de înaltă calificare dintr-o întreprindere a tehnicii de vîrf. Dar totul se face cu modes­tie şi discreţie şi oricît de mult s-ar minuna oaspetele de re­zultatele obţinute de un colec­tiv de muncă, un reprezentant al acestuia îl va îmbla su­­rîzător la critică, pentru că „din critica dumneavoastră nu avem decit de învăţat, critica e un ajutor in munca noastră“. Re­ceptivitatea la critică, recepti­vitatea la nou, este şi aici una din cheile reuşitei. Beijingul, un oraş care mun­ceşte cu abnegaţie şi cinstit, pentru a pune, laolaltă cu toate celelalte localităţi ale Chinei temeliile ţării de mîine. Un oraş care îşi valorifică pe de­plin virtuţile muncii, spre bi­nele locuitorilor săi spre bi­nele întregii ţări, aflaţi acum în pragul unui mare jubileu , patru decenii de viaţă nouă. Corneliu Vlad Sîmbâta 30 septembrie Soarele răsare la ora 6,12 $i apune la ora 17,59 teatre TRUBADURUL : Opera Română (13 18 57), ora 18, BĂDĂRĂNII: Teatrul Naţional „I.L. Caragiale" (14 7171), ora 18, Sala Mare şi TORQUATO TASSO, ora 18, Sala Amfiteatru şi CLOVNII, ora 18, Sala Atelier ; MY FAIR LADY : Teatrul de Operetă (13 63 48), ora 18, la Sala Mică a Teatrului Na­ţional „I.I. Caragiale“ ; noţiu­nea DE FERICIRE : Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra“ — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 18 şi URIAŞII MUN­ŢILOR, ora 18, Sala Studio (11 95 44) ; TAIFUN : Teatrul „C.I. Nottara“ (59 31 03), ora 18 — Sala Magheru : O FEMEIE DRAGUŢA cu o floare şi ferestre spre nord : Teatrul Mic (14 70 81), ora 15 şi AMURGUL BURGHEZ, ora 19 ; LEWIS ŞI ALICE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 19 ; PESCĂRUŞUL : Teatrul Giuleşti — Sala­ Maiestie (14 72 241, ora 18 ; MI SE PARE CA MA­NSOR ! : Teatrul „C. Tănase“ — Sala Savoy (15 56 78), ora 18 ; MERIDIANE FOLCLORICE : An­samblul „Ransodia Română“ (13 13 00) ora 18.30 ; CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR, CU FORMATTIT­E MUZICALE ALE RADIOTELEVIZIUNII — la Sala Ateneului Român, ora 18.30 ; diri­jor : Iosif Conta , dirijorii coruri­lor : Aurel Grb­oraş şi Eugenia Văcărescu ; Solistă : Mihaela Ursuleasa (pian) ; „LITERATURA CHITAREI“ : Ateneul Român — Sala Studio, ora 17 ; ANSAMBLUL DE CIRC DIN CHINA (LIAO­NING) — premieră : Circul­ele Stat Bucureşti (10 41 95), ora 19. UN STUDIO IN CAUTAREA UNEI VEDETE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11 — 13,15 — 15,30 — 17,45 — 19,45 ; Melodia (11 13 49), orele 9 — 11 — 13—15 — 17 — 19; Flamura (85 77 12), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; LICEENII: Scala (11 03 72), ore­le 0 — 11 — 13 — 15 — 17,15 — 19,30 ; FLORI DE GHEAŢA : Cotroceni (81 63 88), orele 15 — 17 — 19 ; MARTORI dispăruți : popular (35 15 17), orele 15 — 17 — 19 ; ARTISTA, DOLARII ȘI ARDE­LENII : Munca (21 50 97), orele 15 — 17 — 19 ; O VARA CU MARA : Doina (16 35 38), orele 17 — 19 ; TEMERARII DE LA SCARA DOI : Doina, orele 9 — 11 — 13 — 15 ; DE LA LITERATURA LA FILM : Patria (11 86 25), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; Vic­­■ 13 LINISTITA CA NOAPTEA tob­a (16 28 79), orele 9 — 11 — 15 — 17 — 19 ; NAVA LUI YANG ! Lumina (14 74 16), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; Ferentari (80 49 85), orele 15 — 17 — 19 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; ZBUCIUMUL IUBIRII : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 ; SORGUL ROȘU­­ Buzești 150 43 58), orele 15 — 17 — 10 ; AGENTUL STRANIU : Lira (317171), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 ; (la grădină — ora 19,30) ; PROGNOZA METEOROLOGICĂ ?­ Institutul de Meteorologie Hidrologie comunică : • VREMEA : Vă fi în general în­chisă. Se vor semnala ploi ce vor avea şi caracter de aversă în cea mai mare parte a ţăr­ii, ponderea lor va fi mai mare în sudul, cen­­­trul şi estul ţării. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu unele in­tensificări îndeosebi în zonele montane cu viteze de 50—55 km. pe oră. TEMPERATURA : Maximele zi­lei vor oscia între 13 şi 20 grade, iar minim­e de la­ normte­ între 8 şi 14 grade. Pe alocuri, îndeo­sebi la munte, se va produce noaptea şi dimineaţa, ceaţă. BUCUREŞTI : Vremea va în­chisă și temporar va ploua. Vîntul va sufla, slab pînă la moderat. Temperaturile maxime se vor sl­uj între 16 si 18 grade, corn mi­nime de la noapte între 10 si VI grade. CondUH ^ ceaţă slabă noaptea şi dimineaţa.

Next