România Liberă, noiembrie 1989 (Anul 47, nr. 13992-14016)

1989-11-02 / nr. 13992

Pagina a 2-a — 2 noiembrie 1989 MAGISTRALĂ EXPUNERE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA LĂRGITĂ Şl ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ PENTRU PARTID, PENTRU ÎNTREGUL POPOR FROM DEMOCRATEI Şl SOC/AI/SEE-un rol tot­ai activ in mobilizarea tuturor categoriilor sociale la înfăptuirea programelor de dezvoltare multilaterală a patriei (Urm­are din pag. 1) «licării României pe noi culmi de progres­ şi civilizaţie !“ Adeziunea tuturor claselor, categoriilor şi forţelor sociale, a respectivelor organizaţii de masă, obşteşti, politice şi pro­fesionale sau confesionale faţă de politica Partidului Comunist Român şi recunoaşterea acestuia ca forţă politică conducătoare se întemeiază pe faptul că parti­dul nostru s-a dovedit a fi sin­gura forţă politică aptă să eli­mine nedreptatea şi inegalitatea socială şi naţională, că, prin întreaga sa activitate, a probat în mod­ strălucit devotamentul său nelimitat faţă de interesele supreme ale patriei — se preci­zează în documentul constitutiv al Frontului, — a demonstrat ca­pacitatea sa de a conduce cu succes poporul nostru pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului: „Se poate afir­ma — aprecia tovarăşul Nicolae Ceauş­escu —că Partidul Comu­nist Român s-a identificat intru totul cu interesele vitale ale clasei muncitoare, ale Întregului popor, că in istoria zbuciumată a poporului român nu a existat niciodată un partid politic care să fi servit cu atita abnegaţie interesele întregii naţiuni, ale bunăstării şi fericirii ei, ale întăririi independenţei şi suve­ranităţii României“. Realizînd cooperarea între or­ganizaţiile componente, F.D.U.S. I. conferă acestora un plus de eficacitate, evitînd irosirea for­ţelor prin paralelisme inutile ■au unilateralitatea abordării şi soluţionarea parţială a unor pro­bleme. Asigurând acestor organi­zaţii, membrilor lor accesul la elaborarea deciziilor de larg in­teres social şi la transpunerea lor în viaţă, F.D.U.S. îşi exerci­tă una din funcţiile sale princi­pale : realizarea participării di­recte, democratice a tuturor ce­tăţenilor la conducerea societă­ţii, la înfăptuirea Programului de edificare a noii orînduiri în România. în practica vieţii co­tidiene, această funcţie se exer­cită pluridirecţional şi, în pri­mul rând, prin participarea lar­gă la elaborarea planului unic de dezvoltare economico-socială a ţării, in fiecare etapă e aces­tui proces, de jos In sus, de la unităţile economice de bază, de la unităţile teritoriale la cele de­partamentale şi pînă la forurile supreme ale democraţiei noastre economice. Este grăitor, în acest sens, că nu există nici un caz de adoptare a unui plan de că­tre Marea Adunare Naţională fără această dezbatere şi elabo­rare democratică, de jos în sus. De altfel, Frontul este reprezen­tat, atit pe verticală cit şi pe orizontală, în toate forurile de­mocratice, de la cele ale demo­craţiei economice din unităţile de bază — consiliile oamenilor muncii — la Consiliile Naţionale şi organismele puterii de stat, pînă la Marea Adunare Naţiona­lă, conferind deciziilor acestora un caracter democratic autentic şi o eficienţă superioară prin angajamentul acţional al celor ce au participat la elaborarea şi adoptarea deciziei. Este o prac­tică bine cunoscută astăzi, a di­alogului larg cu cetăţenii în toate domeniile vieţii economi­­co-sociale. Astfel, de pildă, toate planurile de sistematizare şi mo­dernizare a localităţilor, progra­mele de construcţii de locuinţe, cele de dotări social-culturale, programele de autoconducere, autoaprovizionare şi autofinan­ţare s-au discutat şi analizat în teritoriu înainte de a fi supusa Camerei legislative şi apoi a­­doptate de Marea Adunare Na­ţională, asigurîndu-se o efici­enţă superioară, conducerea pla­­nică şi dezvoltarea armonioasă, dinamică a respectivelor unităţi. Dar Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, organismele sale nu sunt cluburi in care ce­tăţenii poartă discuţii sterile. Obiectivul principal al F.D.U.S. — aşa cum o dovedeşte din plin viaţă, realitatea cotidiană îl constituie mobilizarea organiza­ţiilor sale, a tuturor cetăţenilor pentru traducerea in viaţă a po­liticii partidului de creştere con­tinuă a forţei materiale şi spi­rituale a ţării, dezvoltarea pro­prietăţii socialiste — temelia trainică a progresului şi bunăstă­rii generale, a deplinei şi realei egalităţi, continuarea, pe o treap­tă superioară, a industrializării socialiste şi înfăptuirea noii re­voluţii agrare, dezvoltarea con­tinuă a ştiinţei şi învăţămîntu­­lui, a culturii, punerea în va­loare şi buna gospodărire a tu­turor bogăţiilor naţionale, creş­terea calităţii şi eficienţei eco­nomice în toate domeniile. In cadrul sistemului democraţiei noastre muncitoreşti revoluţio­nare F.D.U.S. este chemat să joace un­ rol important şi in raport cu statul, asigurînd o conlucrare a organismelor demo­cratice cu organele puterii şi administraţiei de stat, participa­rea oamenilor muncii la înfăp­tuirea sarcinilor şi funcţiilor sta­tului. Funcţia şi vocaţia fundamen­tală a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste o constituie neîndoielnic, educaţia, Frontul constituind, prin structura, o­­biectivele, funcţiile, formele or­ganizatorice, prin întreaga sa activitate o mare şcoală de e­­ducaţie politică de masă, de dez­voltare şi perfecţionare a per­sonalităţii umane, fără de care eficienţa democraţiei s-ar di­minua considerabil. Ţelul suprem îl constituie crearea omului nou, a omului noii orinduiri, asigu­rarea trecerii de la „omul re­productiv“ care efectuează o activitate repetitivă, aproape mecanică, la „omul creativ“, care îmbogăţeşte printr-un efort novator zestrea materială şi spi­rituală a colectivităţii in care trăieşte şi munceşte, a omenirii. Această vocaţie creativă este o trăsătură caracteristică, distinc­tivă şi definitorie a omului nou, liber, a omului modern. Crearea acestuia constituie sarcina cea mai nobilă şi mai cutezătoare a partidului nostru şi a Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialis­te. De aici şi conceptul funda­mental al educaţiei permanente, care este aşezat la baza întregii activităţi politico-educative a partidului şi organismelor de­mocratice din jurul acestui cen­tru vital al societăţii noastre, în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. In viaţa organizaţiilor com­­ponentstţile ITbn­tului, a aces-"' tuia în"întregul său, aceste zile se înscriu cu o deosebită în­cărcătură politică, de înaltă res­ponsabilitate revoluţionară, pa­triotică. Recenta plenară a Con­siliului Naţional al F.D.U.S. şi-a exprimat solemn adeziunea de­plină la Hotărirea privind rea­legerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar general al partidu­lui la apropiatul Congres al a­­cestuia şi a adoptat în unanimi­tate programul privind autocon­­ducerea şi autoaprovizionarea pe anul viitor, precum şi Hotărirea de aprobare de­plină a Programului-Directivă cu privire la dezvoltarea econo­­mico-socială a României în cin­cinalul al 9-lea și în perspectivă, pînă in anii 2000—2010, program care împreună cu celelalte do­cumente ce vor fi adoptate de Congresul partidului vor da o perspectivă clară. Așa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta Plenară a Consiliului National al F.D.U.S., ele vor tre­bui dezbătute in continuare si în cadrul Congresului F.D.U.S., care se va desfăşura în luna fe­bruarie a anului viitor, pentru a găsi împreună cu intregu­l po­por, căile optime de traducere în viaţă a planurilor şi progra­melor adoptate de Congresul partidului. De asemenea, sarcini deosebite revin Frontului in pregătirea şi desfăşurarea alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare, care vor a­­vea loc in primăvara anului vi­itor. „Toate acestea —a sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — impun şi cel din partea Consi­liului Naţional, al tuturor orga­nismelor Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a tuturor organizaţiilor o activitate mul­tilaterală şi intensă“, menită să asigure mersul ferm al po­porului nostru pe calea pro­gresului, a ridicării lui la un nivel tot mai înalt de civilizaţie şi bunăstare — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Ştiri­le care ne parvin in aceste zi­le de pe­ întreg cuprinsul ţării, telegramele publicate in pagini­le cotidianelor demonstrează peremptoriu că întregul nostru popor face astăzi front comun jj pentru a duce la bun sfîrşit «gravidicoasa operă pe care o edi­fică în România sub conducerea partidului comuniştilor. Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialis­te este, astfel, in fond şi in e­­senţă, frontul edificării noii o­­rînduiri în patria noastră de că­tre întregul popor, pentru între­gul popor, sub steagul glorios al Partidului Comunist Român. I. Butnaru ăl­ TARE SI RĂSPUNDERE CIVICA IN CADRUL FERTIL AL DEMOCRATEI MNEITQRESTI-REVOLUTIIRE Exceptional document progra­matic, magistrala Expunere a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu privire la pro­blemele socialismului, ale activi­tăţii ideologice, politico-educati­ve, de dezvoltare a conştiinţei revoluţionare, de formare a omu­lui nou, constructor conştient al socialismului si comunismului in România, constituie o nouă şi de mare valoare contribuţie a se­cretarului general al partidului la tezaurul socialismului ştiinţi­fic. Se demonstrează, cu cea mai înaltă putere de convingere, su­perioritatea societăţii socialista faţă de toate orînduirile de pînă acum, adueîndu-se argumente incontestabile din însăşi istoria plină de măreţe înfăptuiri a României socialiste, cu precădere din perioada­­de după Congresul al IX-lea al partidului, definită pe drept Epoca Nicolae Ceauşescu. Prin densitatea şi va­loarea ideilor şi tezelor enun­ţate Expunerea prezentată la plenara lărgită a Comitetului Central al P.C.R. reprezintă şi un preţios îndrumar teoretic şi practic pentru cel ce lucrează in activul de partid şi de stat, nn învăţămînt, cultură şi artă, pentru toţi oamenii muncii. Acest excepţional document poartă pecetea gîndîrii ştiinţifice a secretarului general al parti­dului, revoluţionarul consecvent, ctitorul de geniu al României de azi şi de mîine, omul politic de renume mondial, apărătorul ce­­lor mai nobile cuceriri ale socia­lismului, societatea cea mai îna­intată care dă şanse egale tur­­uror celor ce muncesc şi trăiesc în demnitate. Iată de ce îmi ex­prim, şi cu acest prilej, totala adeziune la hotărirea privind realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la al XIV-lea Congres in suprema funcţie de partid, garanţia decisivă a realizării pro­gramelor noastre de viitor. Una din tezele elaborate de secretarul general al partidului, susţinută cu o extraordinară cla­ritate în recenta Expunere, este aceea a dezvoltării continue a democraţiei muncitoreşti-revolu­­ţionare socialiste, radical opusă şi net superioară democraţiei de tip burghez sau mic-burghez, între ele — cum sublinia tova­răşul Nicolae Ceauşescu — nu se poate pune niciodată semnul egalităţii, aşa cum nu se poate vorbi de egalitate intre săraci şi bogaţi, intre asupritori şi asu­priţi. De altminteri, chiar dacă luăm în consideraţie sensul ori­ginar al cuvintului — puterea poporului — vedem că în unele ţări ce-şi spun democratice, acest sens este departe de ade­văr. După istoricul Congres al partidului din 1965, sistemul de­mocraţiei la noi a căpătat forme tot mai diverse şi benefice, cu­­prinzînd, practic, toate catego­riile socio-profesionale, toţi oa­menii muncii avînd la bază teza ştiinţifică, mereu regeneratoare, a făuririi socialismului cu po­porul şi pentru popor. In statul nostru, stat al democraţiei mun­citoreşti, revoluţionare, într-o dialectică perfecţionare, în care partidul este şi trebuie să fie centrul vital al naţiunii, fiecare om al muncii, creîndu-i-se con­diţii optime de afirmare, are ac­­ces liber la conducere, la deci­zie, la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de făurire a noii orinduiri, de asigurare a progre­sului multilateral al patriei. Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, care uneşte în fond toate forţele şi organizaţiile so­ciale, membri şi nemembri de partid, constituie cea mai eloc­ventă expresie a acestui sistem. Numai astfel putem, explica şi,­ totodată, demonstra oricui mi-­ nunatele realizări săvîrşite în, societatea românească, cu deose­bire după Congresul al IX-Iea al partidului, numai astfel putem înţelege de ce marile valori, materiale şi spirituale create de poporul însuşi au propulsat România la stadiul de ţară cu o industrie puternică, cu o agri­cultură înfloritoare, cu un stan­dard de viaţă ridicat, în care fiecărui om ii sunt asigurate un loc de muncă, potrivit pregătirii sale profesionale, o locuinţă, con­diţii de cultivare a minţii şi su­fletului. Dezvoltarea Iaşului, oraş în care trăiesc şi muncesc din anii copilăriei, reprezintă un argu­ment de necontestat al politicii ştiinţifice, umaniste, promovate de partid, dn secretarul său ge­neral, politică bazată pe aspira­ţiile şi , interesele poporului, pusă pe d°pljn şi permanent în slujba poporului. Investiţiile uriaşe alocate dezvoltării econo­­mico-sociale a acestei străvechi aşezări urbane, din 1935 încoace, aşezare care odată trăia doar­­prin aura trecutului cultural, au metamorfozat din temelii chipul Iaşului. Graţie acestor investiţii (peste 67 miliarde lei) s-au creat circa 80 000 noi locuri de muncă,­in întreprinderi republicane din ramuri industriale diverse, do­tate cu tehnică de vîrf, cele mai multe fără nici un fel de tradi­ţie pe aici; s-au construit 80 000 de apartamente, spitale moder­ne, şcoli, aşezăminte de cultură şi artă, platforma de invăţămînt­­cercetare şi producţie a Institu­tului politehnic, alte edificii ce sunt mîndria ieşenilor. S-a vă­zut şi se vede — şi in acest spa­ţiu de intensă trăire naţională — că într-o ţară a democraţiei socialiste partidul clasei munci­toare reprezintă interesele tu­turor, că singura orînduire via­bilă este aceea pe care noi înşi­ne o edificăm, stăpîni pe pro­priul destin, în deplină inde­pendenţă. S-a văzut şi se vede că oamenii, atunci cînd au posi­bilităţi largi de afirmare, a vo­caţiei lor constructive, fac lu­cruri durabile, nevisate vreodată pe acest pămînt. Cu ocazia adunărilor cetăţe­neşti, a „Tribunelor democra­ţiei“ şi, de curind, la conferinţa municipală de partid, participan­ţii la dezbaterile documentelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului, intr-un climat politic puternic stimulator, au făcut noi şi valoroase propuneri, inte­rested fireşte întreaga obşte, ce au devenit obiective ale progra­mului de dezvoltare economico­­socială a municipiului în cinci­nalul viitor. Dar id­­eea ce a tra­versat toate dezbaterile din aceste plenuri democratice a fost realizarea unei noi calităţi în munca fiecăruia, ceea ce va determina o calitate superioară a lucrului făcut de fiecare, indi­ferent, că lucrează in industrie, învăţămînt, cercetare ştiinţifică, cultură, in sectoare de mină industrie şi prestări de servicii,­in alte domenii. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae, Ceauşescu,­­ dezvoltarea democraţiei implică însă, obligatoriu, şi întărirea răspunderii personale, partici­parea cu trup şi suflet a tuturor oamenilor la împlinirea obiecti­velor ce ni le-am propus, impli­că asumarea conştientă a răspun­derilor ce ne revin. In această direcţie, este necesar ca la toate organizaţiile de partid, de masă si obşteşti, să asigurăm perfec­­ţionarea­ formelor democratice, a stilului si metodelor folosite în activitatea de fiecare zi, printr-o permanentă şi fertilă legătură cu masele de oameni ai muncii, dezbaterea cu temeinicie a problemelor construcţiei socia­liste pe patria noastră, cum stat reliefate ele cu pregnanţă în magistrala Expunere a secreta­rului general al partidului. Pen­tru că, argumentul hotărîtor al conştiinţei şi identităţii noastre revoluţionare, patriotice, comu­niste nu poate fi decit faptele de muncă şi­ creaţie consacrate binelui patriei, şi poporului, ai căror fii devotaţi sintem­ şi ră­­mtnem. Dumitru Nagâţ prim secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Iaşi (Urmare din pag. 1) tul economic important datorat invenţiilor şi inovaţiilor aplica­te — şi in creşterea productivi­tăţii muncii, şi in sporirea be­neficiilor, şi in ceea ce priveşte crearea unor noi produse care să corespundă imperativelor competitivităţii pe pieţele ex­terne. „In această activitate Co­misia inginerilor şi tehnicienilor are un rol pregnant — ne spu­ne inginerul Smitzer —, dar la mişcarea inventatorilor şi ino­vatorilor s-au raliat aproape toţi oamenii muncii din între­prindere, ea devenind o adevă­rată mişcare de masă. Este ca­racteristic in acest sens că pes­te 40 la sută din totalul inven­tatorilor şi inovatorilor sunt muncitori care lucrează direct in producţie. Drept urmare, în anul 1988 şi in primul semes­tru al anului 1989, faţă de situa­ţia din 1985, s-a dublat numă­rul invenţiilor şi inovaţiilor bre­vetate şi aplicate, ajjungindu-se la o eficienţă economică post­­calculată de peste 2 milioane lei. Astfel, s-au materializat 11 invenţii, cea mai importantă fi­ind o maşină electrostatică de copiat. Un alt brevet vizează mecanismul de­­ inregistrare­­redare al noului tip de caseto­­fon ~Deck­*, cu Sertar. Autorii lor sunt oameni inimoşi şi iscu­siţi, printre care se află însuşi directorul întreprinderii, ingine­rul Ioan Oltean, inginerii Zol­tán Tóth, Ioan Robu, Valentin Juhász şi Rigoleta Pop, aceas­ta din urmă fiind coautoare a unui pilot chimic şi a incă două brevete de invenţie de la care se aşteaptă în perspectivă eco­nomii valutare cifrate la 15—20 milioane de lei“. Continuăm investigaţia pe a­­ceastă temă, atit de complex tratată aici, şi cu alte aspecte. „ Beneficiile in urma intensi­ficării livrărilor de export şi creşterea eficacităţii acestora se află direct si in ciştigurile oa­menilor muncii — aflăm de la tovarăşa IRMA KISS, preşedin­ta comitetului sindicatului. Ast­fel, pe baza prevederilor Legii 15/1988, in întreprinderea noastră s-au acordat anul acesta, pînă in prezent, retribuţii suplimen­tare pentru stimularea exportu­lui direct şi indirect in valoa­re de 2 627 000 lei, sumă de care au beneficiat 2 791 persoane. In ce priveşte aportul comitetului sindicatului la amintitele reali­zări, aş releva iniţierea a 160 de cercuri ale calităţii“, in ca­drul cărora, in 1988, au fost fă­cute 4 767 propuneri, iar în pri­mul semestru­­ al acestui an, peste 2 000 de propuneri de îm­bunătăţire. Ca rezultat al aces­tei iniţiative, pierderile prin re­buturi şi remanieri au scăzut de patru ori faţă de 1988, in mo­mentul de faţă fiind de numai de 0,3 la mie. Totodată, s-au în­registrat şi foarte importante economii la materii şi materia­le prin reducerea consumurilor specifice. Astfel, in­ primul se­mestru al acestui an, s-au eco­nomisit 42,9 tone de granule PVC, 35,8 tone sirmă de cupru, mari cantităţi de laminate de oţel, alamă şi aluminiu. Au fost recuperate şi refolosite in pro­ducţie 96 tone granule PVC şi aproape 30 de tone de alumi­niu, alamă şi cupru. Împreună cu reducerea consumurilor de combustibili şi de energie — dincolo de încadrarea strictă in cotele alocate —, valoarea eco­nomiilor pe fiecare om al mun­cii de la „Electromureş“ urmea­ză să ajungă la 2 000 de lei, pînă la sfirşitul acestui an. în toate aceste realizări sunt implicaţi direct şi tinerii munci­tori din întreprindere — a ţi­­nut să precizeze tovarăşul OC­TAVIAN OVIDIU GOGU, se­cretarul comitetului U.T.C., care adaugă că în efortul de Intensificare a livrărilor la ex­port tinerii muncitori de la „Electromureş“ organizează săp­­tămîni-record şi concursuri pe meserii pentru stimularea per­fecţionării profesionale. Ei şi-au demonstrat elanul revo­luţionar şi printr-o foarte apre­ciată participare la elaborarea unui plan unic de calitate con­­ţinind 57 de măsuri, a căror eficienţă se concretizează în ri­dicarea eficacităţii şi nivelului calitativ al produselor destinate exportului , atit direct, cit şi indirect. „Căci dacă, in total, peste 70 la sută din producţie reprezintă export, să ştiţi că în întreprinderea noastră tot 70 la sută dintre muncitori sunt ti­neri, de virstă utecistă, cu toa­te că marcăm in curind patru decenii de activitate“ — spune, cu o notă de mîndrie în glas, secretarul U.T.C., înainte de despărţirea noastră. De fapt, la „Electromureş“, după cum o atestă înseşi rezul­tatele de pînă acum, inimile tu­turor, chiar şi ale celor mai vîrstnici, bat cu tineresc avînt revoluţionar, de dorinţa unani­mă de a întîmpina Congresul al XIV-lea al partidului cu cele mai frumoase realizări din is­toria acestui destoinic și capa­bil colectiv muncitoresc. (Simion Buia). Ridicarea continuă a nivelului tehnic al produselor In dezbatere: PROIECTUL PROGRAMULUI-DIRECTiVĂ ?! TEZELE PENTRU CONGRESUL AL XIV-LEA AL PARTIDULUI Preocupare sporită a organizaţiei de partid pentru formarea gîndîrii economice, a spiritului de bun gospodar CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI DE PARTID DIN MUNICIPIUL DROBETA - TURNU SEVERIN Una din cerinţele de cea mai mare importanţă care se des­prinde cu pregnanţă atit din proiectul Programului-Directivă, cit şi din Tezele pentru Con­gresul al XIV-lea al partidului, se referă la reducerea mai ac­centuată a cheltuielilor de pro­ducţie şi, in special, a celor ma­teriale, de combustibil şi ener­gie. „Criteriul de apreciere a activităţii de partid îl consti­tuie, neîndoielnic, faptele, re­zultatele concrete ale muncii — se sublinia în darea de seamă prezentată în Conferinţa orga­nizaţiei municipale de partid Drobeta-Turnu Severin. S-au­ obţinut rezultate bune de gene­ral, dar trebuie să recunoaştem sincer, autocritic, că nu am ac­ţionat cu toată fermitatea genr, tru mobilizarea mai activ^^sgt. muteştilor, a tuturo­ r carndtalor" muncii la Înfăptuirea exemplară a programelor stabilite.­­ Am pierdut din vedere cat mai avem organizaţii de partid care lu­crează tacă lent, greoi şi, im­plicit, nu întreprind acţiuni pro­prii, cu efecte directe, măsura­bile, pentru punerea de valoare a întregii capacităţi profesionale a oamenilor muncii, crearea tu­turor condiţiilor necesare unei bune desfăşurări a procesului de producţie şi, în special, pentru reducerea consumurilor mate­riale. Şi nu am intervenit la timp, cu exigenţă, prin control şi îndrumare nemijlocită pentru înlăturarea­ neajunsurilor“. „După cum se ştie , arăta la b­r.dul sau ing. ST­ELI­AN STAN­­CIOIU, directorul Întreprinderii de construcţii navale şi prelu­crări la cald — resursele ener­getice şi de materii prime ale ţării noastre un site deosebit de bogate. Iată de ce, rezolvarea problemelor complexe pe care le ridică acoperirea necesarului de materii prime trebuie să aibă neapărat in vedere reducerea consumurilor, aceasta fiind so­luţia cea mai ieftină şi, uneori, cea mai sigură pentru asigura­rea bazei materiale a planului, a creşterii economice. In între­prinderea noastră, prin măsurile întreprinse, toate resturile de metal ce rezultă din procesul de fabricaţie — de la faza de de­bitare pînă la obţinerea produ­sului finit — se string şi se sor­tează pe mărci sau sortimente şi dimensiuni. Se ţine o evidenţă „la zi“ a gestionării şi livrării — prin întreprinderea judeţeană de specialitate — la toate cate­goriile de metal refolosibil, pe structuri şi dimensiuni. Noi ma­nevrăm „coloşi“ adică lingouri de oţel între 2, — 14 tone greu­tate dar cînd este vorba de re­cuperarea materialelor refolosi­­bile ne interesează fiecare kilo­gram. La toate locurile de mun­că s-au amplasat containere­le care se string resturile rezultate. La fel­ procedăm şi cu ţunderul. , Pe fiecare container aplicăm, după fiecare schimb, marcajul în care se specifică marca oţe­lului. Cu această operaţie este însărcinat un om din fiecare formaţie de muncă. Este şi a­­ceasta una din explicaţiile care stau la baza înregistrării unor însemnate sporuri la producţia fizică, marfă şi la cea destinată exportului“. „In centrul­ preocu-­­ parilor comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii am pus permanent problema redu­cerii cheltuielilor materiale — sublinia ing. EUGEN LAVRIC, directorul Combinatului pentru prelucrarea lemnului. Aceasta “C­ifo-iATI din principalele direc­ţii" de acţiune prin care asigu­răm creşterea valorii producţiei nete,la­­contribuţiei noastre la sporiri Sreretatului­ naţional. Por­nind de la faptul că între ni­velul cheltuielilor de producţie şi valoarea producţiei nete există un raport invers propor­ţional, am trecut, încă de la în­ceputul acestui cincinal, la apli­­carea­ uinor soluţii tehnologice şi constructive modern­te din pas cu cele mai noi cuceriri­ ale cerce­tării ştiinţifice, care influenţeazâ pozitiv nivelul beneficiilor, al rentabilităţii producţiei“. „în­treaga­ activitate politico-educa­­tivă — preciza OCTAVIAN MA­­NAFU, secretarul comitetului de partid de la Întreprinderea de vagoane — am subordonat-o re­ducerii consumurilor materiale. Am acţionat in aşa­ fel incit co­muniştii, toţi oamenii muncii să înţeleagă că nimeni nu va plăti metalul, materialele, energia, munca incorporate sau consu­mate pe plus de produsele pe care le realizăm, că reducerea consumurilor materiale este ex­presia cea mai concretă a înaltei răspunderi muncitoreşti faţă de creşterea avuţiei naţionale. De aceea, nu admitem îngăduinţă atunci cînd constatăm că se ma­nifestă indiferenţă faţă de gos­podărirea materialelor. Prin e­­conomiile de metal, in prezent realizăm în întreprindere peste 265 de tipo-dimensiuni de piese, apoi S.D.V.-uri şi altele care înseamnă, se înţelege, sute de tone de oţeluri aliate şi metale neferoase recuperate şi valori­ficate“. „Cred că trebuie insistat — opina comunistul NICOLAE CHIRIAC, preşedintele Consiliu­lui municipal al sindicatelor — asupra acelor rezerve de econo­misire care pot fi puse in va­loare numai prin coordonarea şi unirea eforturilor din mai multe domenii de activitate, tncepind cu faza de concepţie şi proiec­tare a noilor produse şi tehno­logii. In cazul multor produse se impune o revizuire concomi­tentă a soluţiilor constructive şi a tehnologiilor de fabricaţie. Aşa, de pildă, pentru execuţia bucşe­lor, lagărelor, cuzineţilor din bronz se consumă cantităţi mari de cupru — se pierde mult me­tal prin strunjirea, găurirea, ra­­botarea şi alezarea semifabrica­telor. Consumul de cupru­ se poate reduce, însă, substanţial prin executarea, pieselor respec­tive din oţel şi acoperirea cu bronz numai a părţii lor active. Şi pot fi date multe asemenea exemple. Esenţial este ca la ni­velul fiecărei întreprinderi să avem o strategie complexă care să înfăptuiască ferm toate mă­surile“, „ ... • ....... Dar, asa cum' s-a subliniat in cadrjjl/Perifemniei,deşi. au fost elaborată din fiecare imitate programe complexe, cu măsu­ri bine fundâi­ieht'ate pentru orga­nizarea , ei,'modernizarea proce­selor de proâpcţîe,' în vederea creşteri mai’ accentuate' 9 'pro­­ductivităţii muncii, .r­educerii consumurilor de materii, prime, materiale;.. energie “şi combusti­bil, organele şi organizaţiile­ de partid, sindicat, U.T.C. şi consi­liile oamenilor­­ muncii nu au urmărit realizarea şi aplicarea lor în practică la termenele sta­bilite şi obţinerea eficienţei pre­văzute. ’Din aceasta cauză, cît şi din altele, consumurile nor­mate au fost depăşite într-o serie de­ întreprinderi cum sînt Combinatul de celuloză şi hîrtie, întreprinderea de anvelope, în­treprinderea metalurgică, între­prinderea „Electrocentrale“ Dro­­beta, întreprinderea de nutre­ţuri combinate şi altele. Orga­nele şi organizaţiile de partid nu au reuşit să iniţieze şi să organizeze peste tot acţiuni efi­ciente pentru asigurarea aplică­rii în practică a cerinţelor me­canismului economico-financiar, autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării, din care cauză s-au produs fenomene de proas­tă gospodărire şi risipă a resur­selor materiale, energetice, in­disciplină financiară, imobilizări de mijloace circulante şi de re­ducere a vitezei de rotaţie a a­­cestora, neîncadrare în normati­vele financiare. Cheltuielile to­tale la 1 000 lei producţie marfă au fost depăşite cu 105,9 lei în anul 1987, 79,7 lei în 1988 şi cu 100,9 lei în acest an, iar cele ma­teriale cu 81,4 lei, 63,6 lei şi, res­pectiv, 78,1 lei din cauza neînca­­drării in consumurile normate, efectuării unor plăţi neeconomi­­coase ca locaţii, penalizări şi dobinzi pentru credite bancare. Toate acestea au influenţat ne­gativ nivelul de realizare a pla­nului de beneficii şi rentabili­tate a produselor în mai multe unităţi economice din acest mu­nicipiu, fiind înregistrate şi pro­duse nerentabile între care ener­gia termoelectrică, anvelopele, laminatele pline de oţel, prefa­bricatele din beton şi altele. „Depăşirea consumurilor specifi­ce arată că unii dintre noi nu am fost buni gospodari — spunea VICTORIA VIŞAN, secretar al comitetului de partid din Între­prinderea de confecţii. Avem în industria municipiului nostru numeroase cadre tehnico-ingine­­reşti şi de specialitate, dar din­tre acestea nu toate au sarcini concrete pe linia introducerii progresului tehnic, aplicării un­or noi tehnologii, tare, să contri­buie la reducerea substanțială a consumurilor­­materiale. Este o problemă“'căreia trebuie săi'i a­­corde, la contraciare, întreaga a­­tenție organizațiile de pârtia, conducerile colective din' iini­tăți“. •_ . " *•"” ........ x . In ce măsură, ir-au tras,' "de către participanţii l­a­ conferiniţă, concluziile necesare din nereuşi­tele perioadei analizate ? Serio­zitatea cu care comuniştii au luat parte la dezbateri, tonul pronunţat critic şi autocritic, pri­vind gospodărirea metalului, în­cadrarea în cheltuielile materiale dovedesc că el cunosc foarte bine ce au de făcut, care trebuie să acţioneze pentru ca industria municipiului Drobeta-Turnu Se­­verin să obţină rezultate mult mai bune şi în problema asupra căreia ne-am oprit. S-a cerut, în acelaşi timp, organizaţiilor­ de partid, cadrelor de conducere, specialiştilor să-şi îndeplinească mai bine atribuţiile ce le revin in conducerea acestei activităţi. Manifestîndu-şi plenar totala adeziune la Hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la re­alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi stimat, fiu al poporului, eminentă per­sonalitate a lumii contemporane în suprema funcţie de secretar general al partidului — garanţia sigură a înfăptuirii cutezătoare­lor programe de dezvoltare eco­nomico-socială a patriei noastre — participanţii la conferinţă şi-au exprimat convingerea fer­mă că organizaţiile de partid, conducerile de unităţi, vor a­­dopta cele mai eficiente măsuri apte să pună în valoare poten­ţialul de mobilizare al comuniş­tilor, al tuturor oamenilor mun­cii în scopul îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor economice din acest an şi ac­tualul cincinal. Ch. Ţiganele Imagine de la întreprinderea­ de construcții navale și prelucrări la cald din municipiul Drobeta-Turnu Severin . „România liberă"

Next