România literară, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 14-26)

1971-06-17 / nr. 25

proiecte literare Virgil Teodorescu în biroul său de lucru, 11 găsesc pe Virgil Teodorescu supraveghind un manu­scris. Dorinţa de-a pune mi­nuţios totul la punct, pe care i-o remarcasem încă de pe vremea cînd oferisem revista literară „Pegas", unor spirite progresiste, îi e şi azi vie. în plus, a dobîn­­dit o forţă a muncii cu con­deiul, demnă de invidiat. Cercetez un vechi carnet în care am consemnat, cu vreo zece luni în urmă, cîteva răspunsuri ale poetului şi constat că o serie de cărţi pe care le anunţa atunci — „Vîrsta cretei“, „Repaosul vocalei“, ori traducerile „Peer Gynt" de Ibsen, „Antologia poeziei japone­ze“, „Apollinaire“ ediţie al­cătuită şi îngrijită de Virgil Teodorescu ca şi „Poemul intîlnirilor“, se află de multă vreme în librării. Discutăm despre poezie, în general, despre poezia patriotică, despre poezia an­gajată, şi Virgil Teodorescu îmi spune : — Versul porneşte de obicei fără o demarcaţie dinainte stabilită. Ca în­­tr-un creier cinematografic, apar o suită de cercuri con­centrice, care, pe măsu­ră ce poezia se desfă­şoară pe fila de hîr­­tie, se topesc şi se refac intr-o perspectivă infinită. Fireşte, există o atmosferă care solicită o coresponden­ţă în constituirea unei ima­gini. în ce priveşte poezia patriotică, este neîndoielnic că ea există azi la noi pre­tutindeni, căci se confundă cu efortul nostru liric per­manent, cu dorinţa noastră, niciodată împlinită, de a descoperi noi mijloace de expresie, de a stabili o mo­bilă bază de lansare, în toa­te sensurile. Aşa au stat lu­crurile cu opera lui Brân­­cuşi, de exemplu, care are azi o importanţă covîrşitoa­­re pe plan mondial, deşi sursa ei e un permanent apel la mitologia noastră naţională. — Cum scrieţi ? — De obicei noaptea, cînd e mai multă linişte. Eseu­rile, însemnările, îmi răpesc foarte mult timp, fiindcă fug totdeauna de ceea ce poate fi comun. Aşa eram şi pe cînd lucram la „Era nouă“ sau la „Reporter“. Sînt uneori surprins şi nedumerit, cînd dau peste texte mediocre, suficiente, dar pline de emfază. Cred că nu e bine să trecem pe lingă ele nepăsători. Ii solicit lui Virgil Teodo­rescu un extras din „Ana­lele Universităţii Bucureşti“ unde ştiu ca i-a apărut o „confesiune“ cu interesante elemente autobiografice. Cînd se înapoiază din bi­bliotecă, îl iscodesc asupra viitoarelor sale „apariţii“. — Sub tipar la Editura „Minerva“ se află „Antolo­gia prozei fantastice fran­ceze“ (André Breton, Al­fred Jarry, Louis Aragon ş.a.). La Editura „Univers“ am predat o culegere de poeme din Viteslav Nezval. între timp, l-am tradus pe marele poet ceh Vladimir Holan şi pe nu mai puţin strălucitul poet maghiar Miklós Radnóti. Acum pre­gătesc o carte de poeme şi texte din André Breton. — Cum se vede, o neo­bosită activitate de tălmă­citor .Dar lucrări proprii? — Am pus la punct un volum de eseuri şi articole — o parte au apărut în „România literară“ — pe care le-am numit deocam­dată „Pîrghii de gradul doi“. Uneori mă gîndesc să scriu şi un volum de me­morii şi însemnări. Dar nu anecdote mai mult sau mai puţin picante. Eu aş sublinia, în primul rînd, substanţa întîmplărilor pe care le-am parcurs, cu alte cuvinte aş vrea să conturez un portret spiritual al agi­tatei epoci pe care am străbătut-o. — Şi de ce nu treceţi la lucru ? — Mi-i teamă de o ast­fel de carte, fiindcă aşa cum se vede, eu ce proiec­tez şi anunţ, împlinesc. Ma­nie sau simţ al răspunde­rii ? Şi una şi alta. Să nu uit : pregătesc un volum de poeme „Sentinela aerului“. Un volum de poeme sau poate numai o fluctuaţie a umbrei. AL BAICU Noutăţi in librării Paul Zarifopol — PENTRU AR­TA LITERARA, vol. II (E­­ditura Minerva). Ediţie în­grijită, note, bibliografie şi studiu introductiv de Al. Săndulescu, 684 p., lei 24,50 Victor Eftimiu — COSMOS (E­­ditura Eminescu). Versuri, 176 p., lei 9,75 Saşa Pană — PROZOPOEME (Editura Minerva), cu un cu­­vînt înainte de Laurenţiu Ulici, 160 p., lei 6,50 Radu Tudoran — FLĂCĂRILE (Editura Minerva). Roman, ediţie ne varietur, 528 p., lei 12 Aurel Baranga — COMEDII­­DRAM^ vol. I, II şi III (E­­ditur­­nescu), 1112 p., I' DESCOPERIREA Editura Dacia), a IlI-a, 380 AMPA LUI la Emines­­t­, lei 12 Teodor Vîrgolici — DIMITRIE BOLINTINEANU ŞI EPO­CA SA (Editura Minerva, seria „Universitas“), 394 p.+ 16 planşe, lei 16 Marin Porumbescu — CEASUL VIU (Editura Militară, col. „Columna“). Nuvele, schiţe, povestiri, 120 p., lei 5 Valentin Berbecaru — SUPLI­NITOR (Editura Eminescu). Roman, 292 p., lei 8 Alexandru Monciu-Sudinski — REBARBOR (Editura Emi­nescu). Schiţe şi povestiri, 160 p., lei 3,25 Dinu Flămind — APEIRON (E­ditura Cartea Românească). Versuri, 88 p., lei 7,75 Adrian Munţiu — RINGUL (E­­ditura Dacia). Roman, 275 p., lei 7,75 Majtény Erik — MENAJERIE ILUSTRATA — VIDAM, r­ajzos állattan (Edi­tura Kriterion). Carte pen­tru copii în limba maghiară, 74 p., cu ilustraţii, lei 4,50 La iniţiativa Comitetului de cultură şi artă al judeţului Bo­toşani, numeroşi oameni de cul­tură au participat la cel de al doilea festival Zilele Eminescu care s-a desfăşurat intre 11 şi 13 iunie la Botoşani, Ipoteşti şi Dorohoi. Colocviul ştiinţific care a adus reale contribuţii la cu­noaşterea vieţii şi operei emi­nesciene a fost deschis de poe-Jean Giono —­SA­MI­RAMINA BUCURIA (Editura Univers). In româneşte de Şerban Bascovici şi Marcel Gafton, 368 p., lei 10,50 Jesus Lopez Pacheco — DRA­GOSTE INTERZISA (Edi­tura Albatros, col. „Cele mai frumoase poezii“). Tradu­cere şi prezentare de Ti­­beriu Utan, 180 p., lei 4 Benedetto Croce — BREVIAR DE ESTETICĂ ESTETICA IN NUCE (Editura Ştiinţifi­că). Traducere de Eugen Costescu, studiu introductiv de N. Tertulian, 230 p., lei 6,50 ★ • * * POEŢI AI EXPRESIO­NISMULUI (Editura Alba­tros, col. „Cele mai frumoa­se poezii“). Antologie, pre­faţă şi note de Petre Stoi­ca, traduceri de N. Argin­­tescu-Amza, Dan Constan­­tinescu şi Petre Stoica, 312 p., bei­s lui Mihai Beniuc, după care au fost prezentate următoarele comunicări : Eminescu — mo­del lexical de acad. Al. Graur ; Drumuri noi către fiinţa lui E­­minescu de Aug. Z. N. Pop ; A­­mintiri din familie şi din epocă de Gh. Eminescu, nepotul di­rect al poetului (fiul lui Matei, fratele mai mic al lui Mihai) ; Iorga despre Eminescu de Gh. Bulgăr ; Manuscrise inedite des­pre Eminescu de Victor Crăciun ; Influenţa lui Eminescu asupra poeziei tinere de azi de Const. Crişan ; Eminescu precursor al simbolismului de Emil Manu ; Andreescu şi Eminescu de Ra­du Bogdan ; Date şi interpretări noi la Scrisoarea I de D. Mură­­raşu ; Prieteni ai lui Mihai E­­minescu de Gh. Cardaş ; Emi­nescu despre fondul popular al literaturii — date noi — de Gra­­ţian Jucan ; Nume proprii în creaţia lui Eminescu de Viorica Florea ; Traduceri latineşti din opera lui Eminescu de Iosif Na­­ghiu ; Eminescu peste hotare de Ion Potopin ; Prietenia dintre Eminescu şi Vasile Pogor de Ion Arhip ; Casandra „dulce în­ger blond“, iubita de la Ipo­teşti de I.D. Marin ; Valoarea stilistică a neologismelor în poe­zia lui Eminescu de Dan Pa­­lade ; Cu Benedetto Croce des­pre creaţia lui Eminescu de Sil­­vestri Aileni ; Noi date despre reprezentarea plastică a poe­tului de Ovidiu Olariu ; Emi­nescu în cartea de aur a Aca­demiei Române de P. Popescu- Gogan ; Publicaţiile botoşănene despre Eminescu de Gh. Janca. In cadrul acestor festivităţi au avut loc premiera piesei Ve­ronica de Claudia Millian-Mi­­nulescu şi vernisajul expoziţiei de grafică şi pictură, inspirată de opera poetului, a artistei plastice Ligia Macovei. Con­cursul de interpretare a poeziei lui Eminescu a reunit un mare număr de artişti profesionişti şi amatori, iar recitalul-concert al artistei poporului Arta Flo­­rescu, ca şi concertul simfonic de la Dorohoi al Filarmonicii din Botoşani, avînd ca solistă pe Arta Florescu, şi dirijor pe Ra­du Paladi, s-au bucurat de a­­precieri unanime. La Ipoteşti, locul copilăriei poetului, au avut loc la 12 iu­nie un pelerinaj la Muzeul memorial, o şezătoare literară şi spectacolul de sunet şi lumină „Fiind băiet cutreierat“ (sce­nariu de Victor Crăciun şi Eu­gen Aron). O expoziţie docu­mentară privind viaţa şi ope­ra poetului a fost deschisă la Dorohoi, iar în timpul acestor Zile Eminescu, în acelaşi oraş, ca şi la Ipoteşti şi în comunele vecine, un grup de scriitori au participat la şezători lite­rare. Comitetul de cultură şi artă al judeţului Botoşani a tipărit pen­tru aceste festivităţi omagiale două broşuri ilustrate : Mihai Eminescu şi locurile natale şi Efigia literară a lui Eminescu. Un volum anual de studii emi­nesciene va fi publicat în ace­leaşi condiţii, sporind presti­giul viitoarelor Zile Eminescu de la Botoşani şi Ipoteşti. Sun­tem­ convinşi, că în viitor vor fi invitaţi şi cercetători din străinătate ai operei poetului, cum au fost la precedenta e­­diţie a acestor Zile Eminescu, mai ales acum, după înfiinţa­rea Catedrei Eminescu la Uni­versitatea din Bucureşti. Rep. Zilele Eminescu la Botoşani, Ipoteşti, Dorohoi literară Medalii de aur pentru România Cea de a X-a ediţie a Con­cursului Internaţional de desen „Juan Miró“ — concurs care din 1962 încoace se desfăşoară în fiecare primăvară la Barcelona — a încununat cu marele ei premiu pe artista română Theo­dora Moisescu-Stendl pentru de­senul „Amazoanele“ , prima din cele 4 menţiuni acordate in ca­drul acestui foarte sever con­curs a revenit, de asemeni, ţi­nut român , sculptorului clujean Mircea Spătaru, pentru tuşul in­titulat „Desen“. Aşa cum s-a stabilit prin tradiţie, cîştigăto­­rul concursului va primi o lu­crare originală de Juan Miró precum şi o medalie de argint desenată tot de marele pictor spa­niol. Amintim — pentru a în­ţelege mai limpede valoarea a­­cestui succes românesc — că la Barcelona au trimis lucrări pes­te 400 de artişti din multe ţări ale lumii. Desenul cişligător, devenit proprietate a comitetu­lui de patronat al Premiului ,,Juan Miró“ va fi cedat unui mu­zeu din Barcelona. Anul acesta, la 8 mai, s-a deschis a 20-a Bienală internaţio­nală de artă plastică de la Florenţa. Au participat: Anglia, Austria, Cehoslovacia, Finlanda, Grecia, R.F. a Germaniei, Italia, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Peru, Polonia, România, Spania, S.U.A. şi Ungaria. Bienala, găzduită în sălile Palatului Strozzi, un vechi monu­ment renascentist, îşi va închide porţile la 20 iunie. în seara închiderii va avea loc festivitatea decernării premiilor Bienalei de către primarul oraşului Florenţa, Luciano Bausi. Premiul şi medalia de aur a oraşului Roma, una dintre distinc­ţiile de pres­igiu ale expoziţiei, i s-a decernat pictorului român Mihu Vulcănescu. O altă medalie de aur­­ a Fiorinului, i-a fost decernată pictoriţei Elena Greculesei. Juriul expoziţiei este format din personalităţi prestigioase din viaţa culturală italiană şi europeană. Ceremonia înmînării pre­miilor va avea loc în Palazzo Vecchio, sub înaltul patronaj al preşedintelui republicii, Saragat. România este singura ţară care a obţinut două medalii de aur la această importantă manifes­tare artistică. Cronica Uniunii Scriitorilor Adunarea generală a Asociaţiei Scriitorilor din Braşov Joi 10 iunie 1971, la Braşov, s-au desfăşurat lucrările Adu­nării generale a Asociaţiei Scri­itorilor din Braşov, pentru ana­liza muncii pe anul 1970 şi ale­gerea noului comitet de con­ducere. Au participat scriitori, membri ai Asociaţiei, din oraşele Braşov, Sibiu, Hunedoara şi Bucureşti. Raportul de activitate a fost susţinut de dramaturgul Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei, care a pus in valoare succesele literare şi de activitate obşteas­că ale anului trecut, potrivit sarcinilor asumate încă de la constituirea Asociaţiei, precum şi dificultăţile întîmpinate pe această perioadă, justificări ale neimplinirii altor sarcini menite să ducă la realizarea unui cli­mat prielnic pentru dezvoltarea literaturii din zona geografică pe care Asociaţia o acoperă cu forţele sale. Pe marginea raportului au luat cuvîntul următorii scriitori: Pop Simion, Ion Th. Ilea, Ştefan Stătescu, Neculai Chirica, Emil Poenaru, Constantin Dumitres­­cu, Darie Magheru, Mihai Ga­­vril, George Boitor, Eva Lend­­vay, Radu Theodoru. Luările la cuvînt au prilejuit o nouă a­­firmare a eficienţei rolului pe care Asociaţia Scriitorilor din Braşov l-a jucat în multiplele sectoare de activitate ale mem­brilor săi, îmbogăţind cu su­gestii şi propuneri preţioase planul de muncă pentru anul in curs. Apoi, adunarea generală a ales, prin vot secret, noul co­mitet de conducere al Asocia­ţiei Scriitorilor din Braşov în următoarea alcătuire : Gherghi­­nescu Vania, Ion Grecea, Georg Scherg, Dan Tărchilă (secretar), Nicolae Tăutu , ca şi comisia de cenzori formată din : Iv. Mar­­tinovici, Emilia Milicescu şi Mi­hai Gavril. Lucrările adunării generale au fost conduse de Laurenţiu Ful­ga, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din R.S. România.

Next