România literară, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1-13)

1973-01-04 / nr. 1

' •#II Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară Anul VI, nr. 1, joi 4 ianuarie 1973 Săptâminal de literatură și arta ro* VISUL DE AUR SĂRBĂTORIREA celor 25 de ani de la procla­marea Republicii noastre a constituit prin ea în­săşi un act politic generator de multiple semnifi­caţii. Bilanţul realizărilor, la scara intr-adevăr re­voluţionară, defineşte, aşa cum a fost el trasat de tovarăşul Nicolae C­eauşescu — in ampla sa cuvintare la şedinţa jubiliară a Marii Adunări Naţionale — un întreg capitol din istoria contem­porană a României. Abolirea monarhiei şi insti­tuirea noii forme de stat au fost impuse, ca o necesitate obiectivă, de evoluţia luptei revoluţio­nare, de transformarea democratică a soicietăţii româneşti, — toate aceste transformări fiind ro­dul luptei eroice a maselor populare, al activită­ţii politice a forţelor sociale revoluţionare, demo­cratice, patriotice, în cadrul cărora rolul prin­cipal l-a avut Partidul Comunist Român. C­ea mai de seamă cucerire a primului­ pătrar de veac al Republicii este asigurarea victoriei de­pline a socialismului in România. Ţara noastră a devenit un stat socialist industrial-agrar in plin progres cu o industrie dezvoltată şi o agricultură in continuă modernizare, cu o­­ştiinţă şi o cultu­ră înfloritoare, cu un nivel de trai tot mai ridi­­cat. Evident, amploarea — uriaşă — a acestor transformări trebuie apreciată în raport cu con­diţiile extraordinar de grele in care se afla Româ­nia in anii de după război : o economie secătuită de lunga perioadă a dominaţiei h­itleriste, de răz­boiul nimicitor al atitor bunuri materiale şi al atîtor vieţi omeneşti ; cei doi ani consecutivi de secetă ; sabotajul reacţiunii ; blocarea valutei şi devizelor ţării în Occident ; despăgubirile de răz­boi care au trebuit plătite. Fapt e că în 24 de ani de economie planificată (adică din 1948), producţia industrială a României s-a dezvoltat intr-un ritm anual de aproape 14 la sută. Realizăm actualmente o producţie industrială de circa 28 de ori mai mare decit in 1947. Pro­ducţia globală agricolă a crescut in ultimii 25 de ani de aproape 3,5 ori, recolta de cereale fiind în acest an aproape dublă faţă de media realizată in 1934—1938, cei mai buni ani agricoli din peri­oada antebelică Produsul social realizat in 1972 este mai mare de 12 ori decit cel de acum 25 de ani. Intre 1947 şi 1972 au fost realizate investiţii de circa 900 miliarde lei, dinamica lor crescind de la circa 3 miliarde lei în 1947, la aproape 100 de miliarde in 1972. Au fost înălţate mii şi mii de fabrici şi uzine, combinate şi complexe industriale moderne, nenumărate edificii social-culturale. Profunde mutaţii a înregistrat structura socia­lă : dacă acum 25 de ani, 75 la sută din populaţie era ocupată in agricultură şi doar 10,5 la sută in industrie — în 1972, populaţia ocupată in industrie a crescut la 26 la sută, iar cea din agricultură a scăzut la 45 la sută. Numărul muncitorilor a cres­cut de aproape 4 ori, al inginerilor de 12 ori. Altfel spus, transferarea populaţiei in sferele de activitate cu o productivitate mai înaltă a avut implicaţii sociale pozitive deosebit de profunde reprezentînd un indice important al creşterii gra­dului de dezvoltare şi civilizaţie a ţării. Corolar, trecem in al 26-lea an al Republicii cu un venit naţional total de 11 ori mai mare decit în 1947, iar pe locuitor — un venit naţional de aproape 9 ori mai mare. O adevărată revoluţie s-a realizat în domeniul instruirii publice şi al ridicării nivelului de cul­tură al poporului. Dintr-o ţară căreia regimul tre­cut ii lăsase trista moştenire de 4 milioane de a­­nalfabeţi, România a devenit o ţară in care s-a generalizat invăţămintul obligatoriu de 10 ani, o ţară cu o multilaterală capacitate intelectuală, ştiinţifică şi artistică, intrată astfel în circuitul de valori universale cu un potenţial tot mai dina­mic, mai prestigios. Intelectualitatea strins legată de popor — care, împreună cu clasa muncitoare şi ţărănimea, îşi consacră din plin eforturile o­­perei măreţe de înflorire a patriei socialiste — a îmbogăţit patrimoniul ştiinţei româneşti cu noi şi noi realizări, a dat artei şi culturii ope­re valoroase, inspirate din lupta şi viaţa oameni­lor muncii, a adus şi aduce o contribuţie deose­bită la elevarea spirituală a poporului, la constru­irea socialismului. In lumina acestui bilanţ atît de pozitiv, liniile de perspectivă trasate pentru viitor apar cu atit mai clare. „Dacă primii 25 de ani care au trecut de la instaurarea Republicii au fost anii trium­fului deplin al socialismului in România, ultimul sfert de veac al noii noast istorii nationale va marca, fără îndoială, victo­r societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi tră­iarea la întruchiparea pe pămintul României a vis­­ui de aur al omeni­rii — a comunismului“,­­ a spus tovarăşul Ceauşescu. In freamătul de gindire şi de sentiment, îmbră­­ţişind rodul celor 25 de ani de viaţă nouă, fiecare cetăţean păşeşte cu întreaga-i putere de voinţă, de fapte creatoare, pe noua treaptă a istoriei Pa­triei. Cu conştiinţa — mai vie ca oricînd — că în fruntea ei, cumpănind cu îndrăzneală revolu­ţionară, se află cel mai dăruit călăuzitor al unui glorios destin. România literară Sever Frenţiu : „Primăvara Republicii“ (Expoziţia de la Sala Dalles) CASA POGOR — muzeu de literatură a Moldovei (Pag. 14—15) DE PATRIE VORBEŞTE-MI... De patrie vorbeşte-mi, de dulcea seminţie Ce urcă-n suflet turle şi grele porţi de lemn ; De clipa care bate in vorba noastră semn, De spicul care creşte cu­ muntele-n cimpie ! La vechi stejari mă poartă, ce ştiu să-nfrunte demn Lumina viscolită, prin lunga vijelie De pietre, lănci şi spade, cind carnea se sfîşie In vîrful unei aripi de glorii şi indemn. X­­­V_________________________ In ochii ei mă pierde, ca pasărea pe mare, Topită-n dor, cind dorul, de-ar vrea, n-ar mai zări-o, Că abur urcă-n toate, şi sintburi lungi de sare, Prin iarba înmuiată-n argintul clar, spre ziuă, Cinci rîuri mişcă melcii, şi stînci de foc, in soare... Rivala ta, în faţa-mi, doar ea-i : frumoasa Clio ! Petre Ghelmez

Next